Vineri, 19 iunie 2026, Asociația Uniunea Oierilor a transmis adrese oficiale către principalele instituții ale statului român, solicitând intervenție urgentă pentru protejarea sectorului ovin/caprin, grav afectat de restricțiile impuse asupra circulației și exportului de ovine și caprine.

Uniunea Oierilor solicită instituțiilor statului român:

1. Reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe în condiții controlate;

2. Recunoașterea zonelor libere de boală și permiterea exportului din aceste zone;

3. Aplicarea unor măsuri tehnice suplimentare de testare, certificare și supraveghere;

4. Implicarea MADR și ANSVSA în demersurile de la Bruxelles;

5. Implicarea MAE și a ambasadelor României în dialogul cu statele importatoare;

6. Participarea reprezentanților crescătorilor de ovine la discuțiile instituționale;

7. Acordarea de plăți compensatorii pentru fermierii afectați;

8. Includerea sectorului ovin/caprin în schemele de sprijin disponibile, inclusiv în cadrul METSAF;

9. Protejarea piețelor externe tradiționale ale României;

10. Comunicarea publică rapidă a măsurilor avute în vedere.

Uniunea Oierilor subliniază că fermierii nu pot aștepta până la data de 31 decembrie 2026 fără soluții concrete. „Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor comerciale și afectarea satului românesc. Crescătorii de ovine nu cer privilegii. Cer măsuri corecte, rapide și proporționale cu pierderile reale pe care le suportă. Solicităm tuturor instituțiilor competente să trateze sectorul ovin/caprin ca pe un sector strategic pentru agricultura României, pentru export, pentru economia rurală și pentru securitatea alimentară”, atrage atenția Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Demersurile asociației crescătorilor de oi și capre au fost transmise către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și către președintele țării noastre.

Astfel, Uniunea Oierilor solicită o abordare coordonată între ANSVSA, MADR, MAE, Guvernul României și Administrația Prezidențială, astfel încât sectorul ovin/caprin să nu fie lăsat singur în fața unei crize care afectează fermele, exporturile, prețurile, satele românești și economia rurală.

Reamintim că, zilele trecute, Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii.

„Această măsură are un impact major asupra crescătorilor de ovine și caprine. Exportul de animale vii reprezintă una dintre principalele forme de valorificare a producției pentru sectorul ovin românesc. Blocarea sau limitarea exporturilor înseamnă animale rămase în ferme, costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea, scăderea prețurilor pe piața internă, pierderea contractelor comerciale externe și afectarea directă a veniturilor fermierilor”, punctează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că problema nu poate fi tratată exclusiv ca o chestiune sanitar-veterinară, fiind o problemă economică, socială, comercială și diplomatică, cu efecte directe asupra fermierilor, familiilor acestora, comunităților rurale și poziției României pe piețele externe.

În adresa către ANSVSA, Uniunea Oierilor a solicitat identificarea rapidă a unor soluții tehnice și sanitar-veterinare pentru reluarea exporturilor în condiții controlate. Printre soluțiile propuse se află delimitarea clară a zonelor afectate și a zonelor libere de boală, testarea animalelor destinate exportului, certificarea sanitar-veterinară suplimentară, utilizarea centrelor de colectare autorizate, transportul controlat și comunicarea prealabilă cu autoritățile statelor de destinație.

De asemenea, Uniunea Oierilor susține analizarea și aplicarea vaccinării animalelor destinate exportului, în centre de colectare autorizate și supravegheate sanitar-veterinar, acolo unde această măsură este posibilă, acceptată de statul importator și poate contribui la reluarea comerțului în condiții de siguranță.

„Considerăm că vaccinarea, dacă este acceptată în cadrul negocierilor tehnice, poate reprezenta o soluție practică pentru deblocarea exporturilor către state terțe, fără a pune în pericol sănătatea animalelor și fără a compromite măsurile de control sanitar-veterinar”, arată Maniu Vonica. Uniunea Oierilor solicită ca această variantă să fie analizată urgent de ANSVSA împreună cu MADR, Comisia Europeană și autoritățile statelor terțe importatoare, astfel încât România să poată propune un mecanism clar, controlat și verificabil pentru exportul animalelor provenite din zone eligibile.

În același timp, Uniunea Oierilor precizează că, în această etapă, prioritatea fermierilor nu este consumarea timpului în dispute publice privind conducerea ANSVSA, ci identificarea rapidă a unor soluții sanitar-veterinare aplicabile pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. „Nu considerăm că simpla solicitare a demiterii conducerii ANSVSA rezolvă problema de fond a sectorului. Fermierii au nevoie de rezultate concrete: reluarea exporturilor, proceduri clare, zone libere de boală recunoscute, testare, certificare suplimentară, transport controlat, vaccinare acolo unde este acceptată și negocieri tehnice reale cu instituțiile europene și cu statele terțe importatoare. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente la momentul potrivit. Însă, în acest moment, fiecare zi pierdută înseamnă costuri suplimentare pentru fermieri, animale blocate în exploatații, presiune pe prețuri, contracte externe puse în pericol și pierderi economice pentru satul românesc”, transmite Uniunea Oierilor.

De asemenea, asociația a solicitat ca reprezentanții fermierilor să fie consultați și implicați direct în demersurile tehnice și instituționale care privesc viitorul sectorului ovin/caprin.

În adresa către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea direct în demersurile de la Bruxelles, alături de ANSVSA, precum și susținerea intereselor economice ale fermierilor din România. Sectorul ovin și caprin nu poate fi apărat doar prin măsuri sanitar-veterinare, fiind nevoie și de măsuri agricole, economice și financiare.

Uniunea Oierilor solicită MADR să susțină reluarea exporturilor către state terțe în condiții controlate și să inițieze un mecanism de plăți compensatorii pentru fermierii afectați de restricțiile sau limitările la export. Sprijinul financiar trebuie să acopere pierderile generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, scăderea prețurilor pe piața internă, diferența dintre prețul de export și prețul intern, costurile suplimentare cu furajarea, întreținerea și gestionarea animalelor rămase în ferme, precum și costurile generate de testare, certificare, transport sau alte măsuri suplimentare impuse.

Totodată, Uniunea Oierilor solicită ca sectorul ovin/caprin să fie inclus în schemele de sprijin disponibile la nivel național sau european, inclusiv în eventualele scheme de ajutor de stat sau ajutor de minimis instituite în baza cadrului temporar METSAF, utilizat pentru sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor la combustibil, energie, transport, furaje și îngrășăminte. În acest context, Uniunea Oierilor atrage atenția că, dacă se pregătesc măsuri de sprijin pentru sectoarele bovin și porcin, sectorul ovin/caprin trebuie inclus în același pachet de sprijin sau într-o schemă distinctă, cu buget separat. „Crescătorii de ovine nu solicită diminuarea sprijinului acordat altor sectoare, ci tratament corect și nediscriminatoriu pentru toată zootehnia românească”, spune Maniu Vonica.

În adresa către Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea activă în demersurile diplomatice pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe. Menținerea piețelor externe nu depinde doar de măsurile tehnice interne, ci și de comunicarea cu autoritățile statelor importatoare, de încrederea partenerilor comerciali și de capacitatea României de a transmite o poziție instituțională clară și credibilă.

Uniunea Oierilor solicită implicarea ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statele importatoare, facilitarea dialogului cu autoritățile competente din aceste state și susținerea soluțiilor tehnice propuse de România.

„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener commercial”, susține Maniu Vonica.

În adresa către Președintele României, Uniunea Oierilor a solicitat sprijin instituțional pentru protejarea sectorului ovin/caprin, pentru coordonarea instituțiilor statului și pentru susținerea unei poziții clare în favoarea fermierilor din România.

„Sectorul creșterii ovinelor și caprinelor nu reprezintă doar o activitate economică. El reprezintă sate active, locuri de muncă, pășuni întreținute, familii care trăiesc din creșterea animalelor și o parte importantă a identității agricole românești. În foarte multe zone din țara noastră, oieritul este una dintre puținele activități economice viabile. Atunci când fermierul nu își poate valorifica animalele, efectul nu rămâne doar în fermă. Sunt afectați muncitorii, centrele de colectare, transportatorii, comercianții, furnizorii de furaje, medicii veterinari, prestatorii de servicii agricole și micile afaceri locale care depind de veniturile fermierilor”, conchide Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.

Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.

Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin

Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.

Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.

Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate

Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări

Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.

Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.

„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.

Aplicarea urgentă a regionalizării

Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.

Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.

Poziție fermă și argumentată la Bruxelles

Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.

„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”

Deblocarea exporturilor, prioritară

În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”

Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”

ANSVSA să prezinte public situația reală

Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”

Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă

Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.

„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.

Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.

Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor solicită măsuri urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale împotriva atacurilor urşilor. Asociația a transmis adrese Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând identificarea și promovarea unor măsuri legislative și administrative care să asigure protecţia fermierilor, a ciobanilor şi a efectivelor de animale împotriva atacurilor provocate de fauna sălbatică.

În ultimii ani, crescătorii de animale din întreaga ţară se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de atacuri produse de urs asupra animalelor domestice și, în unele situaţii, chiar asupra persoanelor care își desfăşoară activitatea în ferme și stâne.

„Recent, un crescător de animale a ajuns să fie cercetat penal după ce a intervenit pentru a se apăra în timpul unui atac al unui urs. Indiferent de particularităţile juridice ale fiecărei situaţii, acest caz evidenţiază necesitatea existenţei unui cadru legislativ clar și echilibrat, care să ofere fermierilor posibilitatea de a-și proteja viaţa și bunurile fără a se afla ulterior într-o situaţie de incertitudine juridică. Considerăm că statul român are obligaţia de a asigura un echilibru între protejarea biodiversităţii și protejarea cetăţenilor care își desfășoară activitatea în zonele afectate de prezenţa faunei sălbatice”, declară Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Conform datelor oficiale, populaţia de urs brun din România este estimată între 10.419 și 12.770 de exemplare, reprezentând cea mai mare populaţie de urs brun din Europa. „În acelaşi timp, statisticile serviciului naţional de urgenţă evidenţiază amploarea conflictelor dintre om și urs, fiind înregistrate 5.553 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 privind prezenţa urşilor în perioada februarie 2024 - martie 2025, dintre care 486 au vizat atacuri, iar 104 au semnalat pagube produse de aceste animale. Datele confirmă existenţa unei probleme de interes naţional care afectează în mod direct siguranţa fermierilor, a comunităţilor rurale și desfăşurarea activităţilor zootehnice”, precizează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că protejarea biodiversităţii trebuie să fie compatibilă cu protejarea vieţii oamenilor, a proprietăţii private și a activităţilor economice desfăşurate în mediul rural. „Nu putem accepta ca fermierii să fie abandonaţi în faţa unui fenomen care se agravează de la an la an. Crescătorii de animale trebuie să poată lucra în siguranţă, iar statul are obligaţia de a le oferi instrumente eficiente de protecţie. Viaţa oamenilor trebuie să rămână prioritară”, punctează președintele Uniunii Oierilor din România.

Asociaţia atrage atenţia că numeroși crescători întâmpină dificultăţi tot mai mari în găsirea și menţinerea forţei de muncă în sectorul zootehnic, mulți ciobani refuzând să lucreze în zonele cu risc ridicat din cauza pericolului reprezentat de atacurile urşilor.

Uniunea Oierilor solicită:

1. Iniţierea și susţinerea modificărilor legislative necesare pentru clarificarea dreptului fermierilor de a acţiona în situaţii de pericol iminent asupra vieţii, integrităţii corporale și bunurilor acestora.

2. Simplificarea și accelerarea procedurilor de intervenţie în cazul animalelor sălbatice care produc pagube repetate sau pun în pericol comunităţile rurale.

3. Crearea unor mecanisme eficiente și rapide de despăgubire a fermierilor pentru pagubele provocate de fauna sălbatică.

4. Implementarea unor programe de sprijin financiar pentru achiziția de mijloace de protecţie a fermelor și stânelor (garduri electrice, sisteme de monitorizare și alarmare, câini de pază specializaţi și alte echipamente specifice).

5. Organizarea unor consultări naţionale cu organizaţiile profesionale reprezentative din sectorul zootehnic, în vederea identificării celor mai eficiente soluţii legislative şi administrative.

De asemenea, Uniunea Oierilor consideră necesară o dezbatere publică la nivel național privind gestionarea populaţiei de urs brun și impactul acesteia asupra comunităţilor rurale, astfel încât decizile viitoare să fie fundamentate atât pe date știinţifice, cât și pe realităţile din teren. Sectorul ovin reprezintă o importantă activitate agricolă a spațiului rural, mai ales în zonele montane. Fără măsuri concrete și urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale, există riscul accentuării abandonului activităţilor pastorale, al diminuării efectivelor de animale şi al depopulării unor regiuni în care creșterea animalelor reprezintă principala sursă de venit.

„Uniunea Oierilor va monitoriza cu atenție evoluţia acestui subiect și va continua să susțină dreptul fermierilor, al crescătorilor de animale la siguranţă, protecţie și desfășurarea activităţii în condiții corespunzătoare. Totodată, organizaţia noastră își exprimă disponibilitatea de a participa la orice grup de lucru sau consultare publică organizată de autoritățile competente și de a contribui la identificarea unor soluţii echilibrate şi eficiente”, a conchis președintele asociației, Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări anunță lansarea unui nou produs de asigurare dedicat culturilor de legume cultivate în câmp, conceput pentru a oferi fermierilor o protecție financiară suplimentară în fața riscurilor climatice, în special a grindinei.

Această inițiativă survine într-un context marcat de provocări semnificative pentru horticultura românească, sector care a înregistrat în 2024, conform Institutului Național  de Statistică (INS), o scădere a producției de legume de peste 10% față de anul precedent, pe fondul condițiilor climatice nefavorabile și al fenomenelor de instabilitate atmosferică. În același timp, suprafețele cultivate cu legume au înregistrat o tendință de reducere în ultimul deceniu, reprezentând aproximativ 2-2,5% din suprafața arabilă a României. În aceste condiții, vulnerabilitatea fermierilor în fața grindinei și a furtunilor de vară a devenit un obstacol major în calea stabilității și profitabilității exploatațiilor legumicole.

Pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, care afectează tot mai frecvent producția de legume, noua poliță oferă fermierilor o plasă de siguranță financiară esențială. Într-un sector horticol vital pentru economia locală, această soluție răspunde direct nevoii de stabilitate și predictibilitate a producătorilor români.

Gradul de acoperire al asigurării vizează pierderile de producție cauzate de acțiunea grindinei asupra culturilor de legume asigurate, precum și anumite pierderi de calitate ale producției. De asemenea, în situația în care culturile sunt afectate în stadii timpurii, polița poate acoperi costurile necesare pentru reînființarea culturii sau pentru întoarcerea acesteia, în funcție de nivelul daunelor constatate. Asigurarea include mecanisme clare de evaluare a daunelor și de acordare a despăgubirilor.

Noul produs al Agra Asigurări acoperă o varietate largă de culturi, printre care ceapă, ceapă verde, castraveți pentru murat și castraveți de câmp, rădăcinoase, ardei gras pentru consum, ardei paprika pentru industrializare, roșii pentru consum în stare proaspătă sau pentru procesare industrială, vinete, pepeni și varză.

„Sectorul horticol este din ce în ce mai expus riscurilor climatice, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-și proteja investițiile. Prin lansarea acestei asigurări dedicate legumelor în câmp, ne propunem să oferim producătorilor o soluție adaptată realităților din teren și o siguranță financiară în fața unor evenimente imprevizibile precum grindina. Acest sector este unul extrem de dinamic, dar și vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme. Prin acest produs, dorim să oferim fermierilor un instrument care să le permită să gestioneze mai bine riscurile și să-și continue activitatea chiar și după producerea unor evenimente severe. În același timp, dezvoltarea unor astfel de soluții face parte din strategia noastră de a sprijini agricultura românească prin produse de asigurare adaptate specificului fiecărui sector agricol”, a declarat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

La rândul său, Andrei Trofin, manager regional zona Centru în cadrul Agra Asigurări, subliniază importanța acestui produs pentru producătorii din sectorul horticol. „Fermierii care cultivă legume în câmp se confruntă cu riscuri ridicate pe parcursul sezonului de vegetație. Noul produs de asigurare le oferă posibilitatea de a gestiona mai bine aceste riscuri și de a-și proteja investițiile într-un sector în care fiecare etapă a producției este esențială. În discuțiile pe care le avem constant cu producătorii din teren observăm o nevoie tot mai mare de soluții de protecție adaptate realităților din agricultură. Evenimentele meteo pot afecta rapid culturile, iar fermierii au nevoie de siguranța că își pot recupera o parte din investiție. Prin această asigurare, le oferim un instrument concret de protecție și stabilitate pentru activitatea lor”, a adăugat Andrei Trofin.

Prin lansarea acestei noi asigurări dedicate legumelor în câmp, Agra Asigurări își extinde portofoliul de produse destinate agriculturii și își consolidează rolul de partener pentru fermierii din România. Compania urmărește să ofere soluții specializate de management al riscurilor, adaptate fiecărui tip de cultură și condițiilor specifice din agricultură.

Noul produs vine în sprijinul producătorilor care doresc să-și protejeze investițiile, să-și stabilizeze veniturile și să-și continue activitatea chiar și atunci când se confruntă cu evenimente meteorologice severe. Prin astfel de inițiative, Agra Asigurări contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările climatice actuale. Compania își consolidează angajamentul de a susține agricultura românească prin soluții specializate de management al riscurilor, adaptate diferitelor tipuri de culturi și nevoilor fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.

După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.

În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.

În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.

Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.

„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.

Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.

„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.

„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.

„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.

Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.

În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.

Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.

„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Când te pricepi doar la a face mămăligă, atunci du-te și fă mămăligă!

Agricultura are nevoie de oameni pricepuți, care să gândească strategii pentru sectorul agroalimentar.

Din păcate pentru agribusinessul autohton, cel care-l are în grijă la ministerul dedicat reușește să-l îngroape. Iar dacă vă întrebați cine-i groparul agriculturii, nu trebuie să gândiți prea mult. E fix acela, adică ministrul Agriculturii.

Florin Barbu declară că România are producții-record anul ăsta. Unde sunt recordurile? Am văzut că ministrul Agriculturii a bătut țara-n lung și-n lat în ultima vreme, pe banii publici (că pe banii personali, sper, a realizat producție-record de păr), de aceea întreb cum de a văzut o altă realitate decât cea din teren?!!

Fermierii se confruntă cu secetă severă în ultimii 3-4 ani, anul ăsta înghețurile târzii i-au lovit pe cei din horticultură, dar și pe cei din cultura mare, grindina și vijeliile au produs, de asemenea, pagube. Despre ce producții-record vorbește șeful de la Agricultură, având în vedere că porumbul și floarea-soarelui încep să fie amintiri din copilărie? Nu știu, o avea normă la raportat pe hârtie, ca pe vremea comunismului (ah, uitasem declarația aia a lui Barbu „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”).

Dacă nu te pricepi să vorbești, mai bine taci.

Un ministru vorbește de producții-record, în condițiile în care cei pe care-i are în grijă, agricultorii, sunt copleșiți de datorii, decapitalizați, nu mai știu pe unde să scoată cămașa, că din pământ n-au prea scos roade. Este ca un părinte care-și pedepsește copiii fără a avea vreo mustrare de conștiință (așa pare).

Vă amintiți ordonanța cu amânarea datoriilor fermierilor, făcută pe genunchi, fără a ține cont de opiniile și sugestiile producătorilor și distribuitorilor de inputuri? Tăvălugul falimentelor a pornit pe lanțul producători-furnizori-distribuitori-fermieri. Bine că România are, în 2025, recolte de nu le poate duce, așa de mari se văd la Ministerul Agriculturii.

Totuși, cum de vede Barbu recorduri de producție? În ultimii ani, din cauza secetei, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui au scăzut mult, fermierii înlocuind culturile de primăvară cu cele de toamnă. Prin urmare, au crescut suprafețele cu grâu, orz, rapiță, ceea ce, firesc, a dus la mai mult grâu, orz, rapiță decât în trecut. Dar… aproape n-avem porumb, floare... Avem un dezechilibru total în ceea ce înseamnă agricultura României, dacă ne uităm și la zootehnie.

Foarte mulți vorbesc de irigații. Cum să irigi fără apă? Nu există un sistem construit și gândit pentru un așa deficit de apă cu care se confruntă România.

La ce au dus declarațiile lui Barbu? La ură împotriva agricultorilor. Au ieșit unele persoane publice cu tot soiul de declarații, de pildă, că nu există secetă, ci doar că fermierii vor despăgubiri de la stat, că agricultura suge banii publici. Totodată, piața reacționează când sunt anunțate de un oficial producții-record.

Așadar, chiar ministrul Agriculturii face rău agricultorilor, care, apropo, muncesc și dacă ar face recolte record sunt singurii care se pot lăuda cu ele, că doar nu-și dau duhul în câmp miniștrii, politicienii, guvernanții.

Românii sunt de vină, pentru că mănâncă prea mult avocado și brânzeturi franțuzești, d-aia nu merge agricultura.

Să fim bine mai există speranță?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!