În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări anunță lansarea unui nou produs de asigurare dedicat culturilor de legume cultivate în câmp, conceput pentru a oferi fermierilor o protecție financiară suplimentară în fața riscurilor climatice, în special a grindinei.

Această inițiativă survine într-un context marcat de provocări semnificative pentru horticultura românească, sector care a înregistrat în 2024, conform Institutului Național  de Statistică (INS), o scădere a producției de legume de peste 10% față de anul precedent, pe fondul condițiilor climatice nefavorabile și al fenomenelor de instabilitate atmosferică. În același timp, suprafețele cultivate cu legume au înregistrat o tendință de reducere în ultimul deceniu, reprezentând aproximativ 2-2,5% din suprafața arabilă a României. În aceste condiții, vulnerabilitatea fermierilor în fața grindinei și a furtunilor de vară a devenit un obstacol major în calea stabilității și profitabilității exploatațiilor legumicole.

Pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, care afectează tot mai frecvent producția de legume, noua poliță oferă fermierilor o plasă de siguranță financiară esențială. Într-un sector horticol vital pentru economia locală, această soluție răspunde direct nevoii de stabilitate și predictibilitate a producătorilor români.

Gradul de acoperire al asigurării vizează pierderile de producție cauzate de acțiunea grindinei asupra culturilor de legume asigurate, precum și anumite pierderi de calitate ale producției. De asemenea, în situația în care culturile sunt afectate în stadii timpurii, polița poate acoperi costurile necesare pentru reînființarea culturii sau pentru întoarcerea acesteia, în funcție de nivelul daunelor constatate. Asigurarea include mecanisme clare de evaluare a daunelor și de acordare a despăgubirilor.

Noul produs al Agra Asigurări acoperă o varietate largă de culturi, printre care ceapă, ceapă verde, castraveți pentru murat și castraveți de câmp, rădăcinoase, ardei gras pentru consum, ardei paprika pentru industrializare, roșii pentru consum în stare proaspătă sau pentru procesare industrială, vinete, pepeni și varză.

„Sectorul horticol este din ce în ce mai expus riscurilor climatice, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-și proteja investițiile. Prin lansarea acestei asigurări dedicate legumelor în câmp, ne propunem să oferim producătorilor o soluție adaptată realităților din teren și o siguranță financiară în fața unor evenimente imprevizibile precum grindina. Acest sector este unul extrem de dinamic, dar și vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme. Prin acest produs, dorim să oferim fermierilor un instrument care să le permită să gestioneze mai bine riscurile și să-și continue activitatea chiar și după producerea unor evenimente severe. În același timp, dezvoltarea unor astfel de soluții face parte din strategia noastră de a sprijini agricultura românească prin produse de asigurare adaptate specificului fiecărui sector agricol”, a declarat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

La rândul său, Andrei Trofin, manager regional zona Centru în cadrul Agra Asigurări, subliniază importanța acestui produs pentru producătorii din sectorul horticol. „Fermierii care cultivă legume în câmp se confruntă cu riscuri ridicate pe parcursul sezonului de vegetație. Noul produs de asigurare le oferă posibilitatea de a gestiona mai bine aceste riscuri și de a-și proteja investițiile într-un sector în care fiecare etapă a producției este esențială. În discuțiile pe care le avem constant cu producătorii din teren observăm o nevoie tot mai mare de soluții de protecție adaptate realităților din agricultură. Evenimentele meteo pot afecta rapid culturile, iar fermierii au nevoie de siguranța că își pot recupera o parte din investiție. Prin această asigurare, le oferim un instrument concret de protecție și stabilitate pentru activitatea lor”, a adăugat Andrei Trofin.

Prin lansarea acestei noi asigurări dedicate legumelor în câmp, Agra Asigurări își extinde portofoliul de produse destinate agriculturii și își consolidează rolul de partener pentru fermierii din România. Compania urmărește să ofere soluții specializate de management al riscurilor, adaptate fiecărui tip de cultură și condițiilor specifice din agricultură.

Noul produs vine în sprijinul producătorilor care doresc să-și protejeze investițiile, să-și stabilizeze veniturile și să-și continue activitatea chiar și atunci când se confruntă cu evenimente meteorologice severe. Prin astfel de inițiative, Agra Asigurări contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările climatice actuale. Compania își consolidează angajamentul de a susține agricultura românească prin soluții specializate de management al riscurilor, adaptate diferitelor tipuri de culturi și nevoilor fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.

După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.

În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.

În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.

Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.

„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.

Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.

„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.

„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.

„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.

Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.

În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.

Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.

„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Când te pricepi doar la a face mămăligă, atunci du-te și fă mămăligă!

Agricultura are nevoie de oameni pricepuți, care să gândească strategii pentru sectorul agroalimentar.

Din păcate pentru agribusinessul autohton, cel care-l are în grijă la ministerul dedicat reușește să-l îngroape. Iar dacă vă întrebați cine-i groparul agriculturii, nu trebuie să gândiți prea mult. E fix acela, adică ministrul Agriculturii.

Florin Barbu declară că România are producții-record anul ăsta. Unde sunt recordurile? Am văzut că ministrul Agriculturii a bătut țara-n lung și-n lat în ultima vreme, pe banii publici (că pe banii personali, sper, a realizat producție-record de păr), de aceea întreb cum de a văzut o altă realitate decât cea din teren?!!

Fermierii se confruntă cu secetă severă în ultimii 3-4 ani, anul ăsta înghețurile târzii i-au lovit pe cei din horticultură, dar și pe cei din cultura mare, grindina și vijeliile au produs, de asemenea, pagube. Despre ce producții-record vorbește șeful de la Agricultură, având în vedere că porumbul și floarea-soarelui încep să fie amintiri din copilărie? Nu știu, o avea normă la raportat pe hârtie, ca pe vremea comunismului (ah, uitasem declarația aia a lui Barbu „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”).

Dacă nu te pricepi să vorbești, mai bine taci.

Un ministru vorbește de producții-record, în condițiile în care cei pe care-i are în grijă, agricultorii, sunt copleșiți de datorii, decapitalizați, nu mai știu pe unde să scoată cămașa, că din pământ n-au prea scos roade. Este ca un părinte care-și pedepsește copiii fără a avea vreo mustrare de conștiință (așa pare).

Vă amintiți ordonanța cu amânarea datoriilor fermierilor, făcută pe genunchi, fără a ține cont de opiniile și sugestiile producătorilor și distribuitorilor de inputuri? Tăvălugul falimentelor a pornit pe lanțul producători-furnizori-distribuitori-fermieri. Bine că România are, în 2025, recolte de nu le poate duce, așa de mari se văd la Ministerul Agriculturii.

Totuși, cum de vede Barbu recorduri de producție? În ultimii ani, din cauza secetei, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui au scăzut mult, fermierii înlocuind culturile de primăvară cu cele de toamnă. Prin urmare, au crescut suprafețele cu grâu, orz, rapiță, ceea ce, firesc, a dus la mai mult grâu, orz, rapiță decât în trecut. Dar… aproape n-avem porumb, floare... Avem un dezechilibru total în ceea ce înseamnă agricultura României, dacă ne uităm și la zootehnie.

Foarte mulți vorbesc de irigații. Cum să irigi fără apă? Nu există un sistem construit și gândit pentru un așa deficit de apă cu care se confruntă România.

La ce au dus declarațiile lui Barbu? La ură împotriva agricultorilor. Au ieșit unele persoane publice cu tot soiul de declarații, de pildă, că nu există secetă, ci doar că fermierii vor despăgubiri de la stat, că agricultura suge banii publici. Totodată, piața reacționează când sunt anunțate de un oficial producții-record.

Așadar, chiar ministrul Agriculturii face rău agricultorilor, care, apropo, muncesc și dacă ar face recolte record sunt singurii care se pot lăuda cu ele, că doar nu-și dau duhul în câmp miniștrii, politicienii, guvernanții.

Românii sunt de vină, pentru că mănâncă prea mult avocado și brânzeturi franțuzești, d-aia nu merge agricultura.

Să fim bine mai există speranță?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Extinderea PPA reprezintă un risc pentru stabilitatea economică și socială, România confruntându-se cu această problemă de peste opt ani. Pesta porcină africană (PPA) a provocat o criză profundă, care a dus la sacrificarea a peste 1,8 milioane de porci, închiderea a sute de ferme și pierderi economice totale estimate la peste zece miliarde de euro (contravaloarea animalelor sacrificate, despăgubiri, costuri administrative, investiții pierdute și efectele economice asupra fermierilor).

„Informația referitoare la sistarea efectuării inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale pentru anul 2025, conform proiectului de HG publicat pe site-ul ANSVSA de punere în aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, care a fost preluată și de mass-media, îngrijorează membrii APCPR care se așteptau la măsuri menite să limiteze răspândirea virusului Pestei Porcine Africane (PPA) și efectelor acestuia, nicidecum la sistarea/ imposibilitatea derulării acestora”, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În ultima perioadă, reprezentanții APCPR au avut o serie de întâlniri cu autoritățile statului nostru privind măsurile necesare a fi luate pentru combaterea PPA, cu scopul limitării răspândirii virusului și efectelor acestuia. Una dintre măsurile identificate a fost „Evidența clară și actualizată a animalelor, în gospodării și în ferme, conform legislației în vigoare”, măsură care putea fi pusă în practică tocmai prin aceste inspecții în cadrul exploatațiilor.

Inspecțiile trebuie făcute cu o frecvență crescută în tot cursul anului, până când toate exploatațiile de suine, indiferent de mărimea și forma de organizare, să ajungă la condiții obligatorii de biosecuritate.

În mod curent, cele două luni premergătoare sărbătorilor de iarnă reprezintă o perioadă dificilă din punct de vedere a sănătății animale pentru sectorul de creșterea porcinelor autohton. Mișcarea animalelor vii, vânzarea acestora și a produselor din carne de porc este intensificată față de restul anului, toate aceste operațiuni efectuându-se fără o trasabilitate clară sau documente sanitare-veterinare în cele mai multe cazuri. Altfel spus, aceste operațiuni se desfășoară fără a ști „de unde pleacă”, „ce și cum pleacă” și „unde se duce”, fiind favorizată apariția de noi focare de PPA, noi perioade de restricții pentru fermele autorizate sanitar-veterinar și generând pierderi pe toate planurile, atât pentru fermieri, cât și pentru bugetul de stat.

Sistarea inspecțiilor ANSVSA s-a decis, se pare, din cauza fondurilor insuficiente. „În acest context, facem apel la toate instituțiile statului responsabile să ia toate măsurile care se impun, să asigure resurse financiare ca aceste măsuri să poate fi implementate, diminuând astfel cât mai mult posibil răspândirea și efectele PPA”, solicită APCPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 1 octombrie 2025, reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, în prezența ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și a președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă, de opt ani, fermierii din sectorul de creșterea porcinelor din România ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA). De asemenea, APCPR solicită măsuri care să sprijine sectorul de creștere a porcinelor astfel încât să se redreseze activitatea fermelor și să se reducă deficitul de balanță comercială pentru carnea de porc.

Reprezentanții APCPR au prezentat oficialilor problemele cauzate de evoluția PPA pe teritoriul țării și pierderile pe care această boală le generează sectorului de creșterea porcinelor și, totodată, bugetului de stat.

Dintre măsurile necesare pentru controlul evoluției PPA, a fost evidențiată necesitatea existenței unei evidențe clare a efectivului de animale din ferme și gospodării, combaterea comerțului neautorizat și nefiscalizat cu carne de porc, monitorizarea și gestionarea populației de porci mistreți, aceștia fiind vectori de răspândire și menținere a bolii în teritoriu, și găsirea de soluții pentru asigurarea la timp a plăților compensatorii în zonele de focare.

Șeful Executivului de la București, Ilie Bolojan, a subliniat că este nevoie de o implicare fermă din partea autorităților responsabile pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții pentru combaterea PPA și protejarea și dezvoltarea sectorului de creșterea porcinelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

S-a suspendat sistemul antigrindină. Fără o analiză a randamentului tehnic, economic, social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. Fără niciun studiu de impact. Doar pe vorbe a fost oprit.

Fermierii din cultura mare se plâng de ani buni că nu le mai plouă pe câmp din cauza rachetelor antigrindină. De cealaltă parte, fermierii din horticultură doresc acest sistem deoarece, spun ei, și-a dovedit eficacitatea.

În opinia celor din cultura mare, horticultorii au posibilitatea să-și asigure afacerile, grindina fiind acceptată de asigurători, pe când seceta nu se asigură.

Sistemul se numește „Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor”. Prin urmare, cât a funcționat, grindina nu a mai fost o problemă în zonele în care există punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Dar… sistemul e și pentru creșterea precipitațiilor, după cum îi zice numele. De ce nu provoacă ploaie? Cum e posibil ca în deșert să fie provocată ploaia, iar la noi nu? Nu înțeleg și nimeni nu explică acest fapt.

Recent, ministrul Agriculturii a declarat că sistemul antigrindină are rezultate slabe, că la autoritatea care se ocupă de el sunt contracte suspecte, că rachetele nu sunt omologate. Atâția ani cât MADR a susținut și popularizat sistemul, nimeni din conducerea ministerului nu a remarcat rezultatele slabe, contractele suspecte și rachetele neomologate? Sunt aspecte care nu se prea leagă...

Acum, Florin Barbu iese și zice că suspendă sistemul antigrindină deoarece fermierii, cei mai mulți din județele Vrancea, Prahova și Buzău, spun că rachetele antigrindină nu doar că nu protejează culturile, dar fac să dispară norii și aduc seceta. Și mai zice șeful MADR că va muta sistemul de la ministerul pe care îl conduce la Ministerul Economiei. Cu alte cuvinte, se spală pe mâini.

Fermierii din legumicultură, pomicultură și sectorul vitivinicol nu consideră asigurarea împotriva riscului de grindină soluția salvatoare, exclusivă, acoperitoare și viabilă în sectorul horticol, pentru că sunt listați în HoReCa și în marile lanțuri de magazine, iar grindina le distruge recoltele, ceea ce conduce la delistare și plata unor daune, având în vedere că nu au ce furniza conform contractelor.

Fără studii reale, științifice, fără evaluări punctuale din perspectivă tehnică, economică și socială, nimeni nu poate afirma că sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor nu este sau este bun.

Momentan, autoritățile spun că nu este bun, însă nu ne spun de ce nu s-au crescut precipitațiile, cum s-au cheltuit banii, prin ce buzunare au ajuns. Probabil că au terminat banii și se folosesc de fermieri ca să oprească sistemul antigrindină, cum am zis, fără studii de impact, fără alte explicații, științifice măcar.

În schimb, guvernanții îi îndeamnă pe fermierii din sectorul horticol să-și pună plase antigrindină. Ca și când astea ar fi gratis, iar investiția se realizează doar bătând din palme.

Prin luna mai a acestui an, grindina a făcut prăpăd în multe zone din țară. Și nu doar pe câmpuri, fenomenele extreme au distrus case, mașini, au omorât animale și chiar au rănit oameni. Cine plătește toate aceste pagube?

Asta este realitatea românească, oamenii se încred în tot felul de teorii conspirative, cele mai multe, vehiculate prin intermediul internetului, iar ministrul Agriculturii folosește populismul, nu știința.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Unii cu munca, alții cu numărătoarea și huzureala

Singurele alegeri pe care le pot face agricultorii

„Fermierul trebuie să ştie cum să navigheze printre multiplele provocări.”