sere - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 12 Aprilie 2024 00:00

GAEC 7 pentru 2024, clarificări de la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

  • Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

 

Clarificări tehnice

 

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

  • O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

  • O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Legumicultorii înscriși pentru ajutorul de minimis de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar, acordat pentru susținerea producției de legume în spații protejate în perioada de extrasezon, vor primi banii cuveniți în această săptămână (11 – 17 martie 2024).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, prin direcțiile agricole județene, a început deja efectuarea plăților în cadrul Programului pentru legume cultivate în spaţii protejate. Până la această dată, 12 martie 2024, a fost plătită suma de 76,18 milioane de lei pentru aproximativ 15.395 de beneficiari ai programului.

Cei mai mulți cultivatori de legume înscriși în Program se găsesc în județele Olt (7.111), Galați (5.170), Giurgiu (1.617), Dolj (1.011) și Buzău (818).

Plățile vor continua în această săptămână, astfel încât toți cei 19.076 de fermieri eligibili din toate județele țării să încaseze sprijinul financiar, transmite MADR.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în sesiunea 20 decembrie 2023 - 5 februarie 2024, care a avut o alocare totală de 210.300.000 de euro.

Solicitările depuse de procesatori depășesc un miliard de euro. Mai exact s-au depus 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro).

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la zece milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

„Faptul că succesul Programului INVESTALIM este dublat de interesul manifestat de procesatori pentru această măsură de investiții, DR-22, ne arată că suntem pe drumul corect în ceea ce privește sprijinirea producției românești”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectele de investiții depuse pe site-ul oficial al AFIR în această sesiune propun pentru finanțare construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Marți, 09 Ianuarie 2024 10:09

Iris, antreprenorul din avanpost

Recent am avut un dialog foarte interesant cu directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, care, printre altele, amintea de un proverb care spune că „atunci când vântul schimbării bate, unii-și construiesc ziduri, alții își construiesc mori de vânt”, susținând prin aceasta că trebuie nu să căutăm să ne punem la adăpost de acele schimbări care se preconizează în lume, în ceea ce privește știința agricolă, economia și mai ales o nouă paradigmă culturală, ci să căutăm să ne așezăm în avanposturi pentru a folosi în favoarea noastră această schimbare. Mi-a plăcut abordarea domniei sale, încă de atunci, dar pentru că sunt convins că o societate se schimbă în primul rând prin educație și cred că aceasta este apanajul mai ales al celor care conduc, am încercat să îl provoc să evidențieze rolul statului într-un asemenea demers. Mărturisesc acum că nu am fost deloc mulțumit atunci de faptul că a ținut cu tot dinadinsul să-l exonereze de orice rol, îngrămădind toată responsabilitatea pe seama societății civile, a managementului, care se cere, în viziunea sa, să evolueze la un standard superior prin autoeducație și curaj. 

Ceea ce m-a făcut să revin și să încep a-i da dreptate a fost o altă discuție, pe care am purtat-o de această dată cu o foarte tânără domnișoară, aproape încă adolescentă, ținând cont că abia terminase liceul și a pornit să urmeze cursurile a două facultăți foarte grele, Medicină Veterinară și Agronomie. De această dată, nu a fost vorba de o discuție despre concepte, ci o împărtășire din partea ei a unei experiențe personale, în ceea ce numim generic afacere. Părinții ei, ai domnișoarei Iris Maria Roșculeț, au o fermă legumicolă în care, printre altele, cultivă și roșii, din mai multe soiuri, nu detaliez, iar ea a găsit oportun să caute un debușeu pentru producția excedentară, încercând să o proceseze. A ales nu calea simplă a vreunui suc de roșii sau bulion, ci a făcut o dulceață. Și dacă tot a procesat roșiile astfel, s-a gândit că ar merge și ceapa să se transforme în dulceață, și ardeiul iute. A realizat, prin compilarea mai multor rețete de pe internet, o rețetă proprie pentru fiecare sortiment, le-a pregătit personal, le-a ambalat frumos în borcane, pe care le-a etichetat manual, scriind de mână fiecare etichetă. Efortul ei mi s-a părut excepțional. Probabil că la o analiză exigentă o astfel de abordare nu se dovedește o afacere care să poată deveni rentabilă, pentru că, în competiția cu industrializarea, un produs care încorporează atât de multă energie umană nu poate face față. Dar o astfel de analiză are la bază paradigma culturală actuală, aceea prin care important este consumul cât mai mare, la un preț cât mai mic. Este ceea ce numim „societate de consum”. Cu cât consumăm mai mult, cu atât producem mai mult, iar producția mare duce la creștere economică. Doar că această spirală ne-a dus în impasul de astăzi, al risipei resurselor și al poluării excesive. 

În numărul trecut al revistei am publicat la tradiționala rubrică „Citatul ediției” un fragment din publicistica eminesciană care remarca o altfel de schimbare de perspectivă culturală. Eminescu își exprima, acum aproximativ 150 de ani, îngrijorarea că banul a luat locul tuturor competențelor și remarca faptul că schimbarea a pornit odată cu Revoluția Franceză și că, înainte de aceasta, societatea era mai stabilă, cu toate inconvenientele care au justificat transformarea respectivă. Dintre aprecierile marelui gânditor al secolului 19 rețin acum fraza următoare: „[...]să recunoaștem că nu se producea mai mult decât trebuia, că munca, de bine de rău, era totdeauna retribuită și o măiestrie nu se năștea în mod artificial, ci numai atunci când era trebuință de ea. Cantitativ se producea cu mult mai puțin, dar luxul acelor timpuri era un lux solid, durabil și calitatea înlocuia cu de prisos cantitatea”. Observăm, deci, că, într-un anumit moment istoric, societatea punea preț mai mare pe calitate în detrimentul cantității și că, din dorința de a extinde bunăstarea la cât mai mulți, standardele au fost coborâte treptat până la ceea ce se întâmplă azi, când e mai profitabil să arunci un surplus decât să reduci producția. Iată că omenirea, constrânsă de criza ecologică și amenințată cu extincția din cauza evoluției climatice, caută să revină la o economie sustenabilă. În martie anul acesta, Uniunea Europeană a decis să pornească pe un alt fel de drum și să adopte un plan de măsuri de tranziție la o economie diferită, numită „circulară”. Conceptul implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil, ducând la o prelungire a ciclului de viață al produselor. Nu înseamnă că această nouă perspectivă este una ideală, că se va putea implementa în integralitatea sa, dar punerea accentului pe realizarea de produse de calitate, durabile pune inițiativa tinerei Iris într-o altă lumină. Sunt convins că sunt mulți care au astfel de idei pe care le vom descoperi și de care ne vom bucura la momentul oportun, iar aceasta dovedește că antreprenoriatul va putea să ia inițiativa schimbării care nici pe departe nu va putea veni de la niște politicieni motivați doar de propriile interese. 

Și pentru că ne aflăm în apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători creștine, trebuie să remarcăm că, deși europenii s-au îndepărtat foarte mult de Hristos, ei descoperă azi o latură profund creștină, aceea a cumpătării. Inflația de produse, la îndemână oricând, ne-a făcut superficiali în gândire și în simțire, devenind o posibilă cauză a stării spirituale atât de precare în care ne aflăm. O probabilă economie în care a risipi ar deveni un delict moral poate determina o schimbare în bine și a relației dintre oameni, care, devenind mai responsabili, mai aplecați spre valoare, vor putea să-L redescopere pe Cel care ne cheamă permanent la iubirea aproapelui, pe Acela pe care superficial îl așteptăm să se nască doar ca prilej de risipă gastronomică.

 

Editorial de: ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate va fi continuat și în anul 2024, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită MADR o întâlnire de urgență în care reprezentanții sectorului legumicol doresc să prezinte soluții și propuneri de îmbunătățire a programelor prin care se acordă ajutoare de minimis cultivatorilor de legume în spații protejate.

Pentru o implementare cât mai corectă și care să dea acces la finanțare la cât mai mulți cultivatori de legume, programele de susținere a producției obținută în spații protejate au nevoie de îmbunătățiri, susține USȚR.

Cultivatorii consideră că suma de 3.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate este insuficientă pentru a stimula, întreține, cultiva și produce conform standardelor actuale de calitate și siguranță alimentară.

Totodată, se dorește includerea în program și a altor categorii de legume pentru ciclul 1, cum ar fi: ardei gras, ardei kapia, gogoșar, castraveți și vinete.

„Având în vedere că foarte mulți tineri fermieri nu pot avea acces la finanțare prin intervenția DR-30 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) din mai multe motive, independente de ei și pentru atragerea, continuarea, întinerirea generațiilor de fermieri, repopularea satului românesc, dezvoltarea antreprenoriatului rural, consolidarea fermei de familie și a gospodăriei țărănești este imperios necesară o finanțare de minimum 5.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate pentru ciclul 1. De asemenea, ținând cont de faptul că România poate aplica pâna la data de 30 iunie 2024 prevederile Mecanismului Temporar de Criză cu Ucraina, care dă posibilitatea statului membru să acorde ajutoare de stat sectorului agricol de până la 250.000 euro/fermă, iar pentru sectorul agroalimentar până la 2.800.000 euro/IMM, solicităm regândirea programelor și surselor de finanțare în așa fel încât să se dea o gură de oxigen satului românesc și producției autohtone de legume, proaspete sau procesate”, a precizat Ion Păunel, membru fondator al USȚR și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Pentru ciclul 2, legumicultorii propun un ajutor de minimis de 2.500 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate, iar pe lângă legumele din ciclul 1 (tomate, ardei etc) să fie adăugate și salata, spanacul, ceapa verde, fasolea galbenă etc.

„Solicităm și continuarea Programului dedicat cultivatorilor de usturoi și completarea acestuia cu alte legume (ceapă, cartof, ardei, gogoșar) cultivate în câmp deschis, având în vedere că suprafețele cultivate în ultimii ani cu aceste legume au scăzut destul de mult. Doar pentru cultura de gogoșar în câmp, suprafața cultivată este cu 85-90% mai mică raportat la anii `90, pentru ceapă suprafața cultivată în câmp s-a redus cu 60-70%, iar pentru cartof cu cel puțin 75%”, a specificat Ion Păunel.

Producătorii propun autorităților un program care să vină în sprijinul legumicultorilor intitulat „Primul Solar”, în care fermierii să poată construi/moderniza și achiziționa solarii complet echipate pentru minimum 0,10 ha și maximum 0,20 ha.

De asemenea, o altă propunere este un program numit „Primul Hectar”, prin care tinerii fermieri să poată achiziționa teren agricol.

„Mai solicităm un ajutor de stat pentru producătorii de legume și fructe cu o valoare cuprinsă între 10.000 euro/fermă și 50.000 euro/fermă, în funcție de dimensiunea exploatației, având ca principiu și mecanism de finațare Măsura 21. Toate aceste programe pot fi finanțate prin Mecanismul Temporar de Criză cu Ucraina, fără o notificare și fără aprobare prealabilă a Comisiei Europene, decizia aparținând României în totalitate”, a punctat președintele SPA Olt, Ion Păunel.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, în dezbatere publică, pe pagina sa de internet un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art. 8 din HG nr.1569/2022 privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023.

Producătorii care înființează în spații protejate anumite culturi de legume primesc o subvenție de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Valorificarea producției se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Schema de ajutor de minimis se aplică în perioada 2023 – 2024 pentru următoarele legume cultivate în spaţii protejate: tomate (Solanum lycopersicum L); ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar (Capsicum annuum L); castraveţi (Cucumis sativus L); fasole păstăi (Phaseolus vulgaris L); salată (Lactuca sativa L); spanac (Spinacea oleracea L); ceapă verde (Allium cepa L).

Producţii minime care trebuie să fie realizate de legumicultori pentru a primi subvenția:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar;

c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

De asemenea, ca să beneficieze de ajutorul de minimis, producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile legumicole care sunt prevăzute a fi subvenționate prin programul guvernamental.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8443-proiect-hg-program-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-pentru-perioada-2023-2024.html.

Cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pentru protejarea producătorilor locali și a producției interne de legume și fructe, Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită autorităților să aplice legislația europeană privind importurile de legume și fructe din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

„Mecanismul de preț de intrare se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare (DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. Spre exemplu, Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/100 kg la legumele importate din țări non-UE. Pentru a asigura siguranța și securitatea alimentară a populației țării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE (Turcia, Cipru, Maroc etc) și pot impune taxe, accize etc, mai mari pentru legumele din importurile non-UE și chiar restricții, până la interzicerea acestora, bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă, iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Uniunea Europeană, iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației, dar și o concurență neloială producătorilor români”, explică Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Referitor la Programul „Tomata”, Ion Păunel precizează că sunt 22.000 de beneficiari înscriși în program în anul 2023, din care peste 9.000 sunt tineri fermieri. Cei 22.000 de beneficiari ai subvenției exploatează o suprafață de 2.200 ha spații protejate.

Potrivit Institutului de Economie Agrară, consumul de tomate în România este de 43,5 kg/ cap locuitor.

„Deci, la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone de roșii anual. Cele 2.200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a țării noastre este de 750.000 de tone, incluzând aici și suprafețele extra-program, precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120.000 de tone deficit de consum din care 60.000 tone sunt importate din Turcia, iar restul din țări precum: Italia, Spania, Grecia, Polonia etc. Într-adevăr, balanța inporturilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că în perioada decembrie – mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră, tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri. Programul Tomata este un program de finanțare prin care Guvernul României stimulează financiar sectorul legumicol din țara noastră, sector care a fost și este greu încercat, de la efectele pandemiei Covid - 19 până la criza provocată de razboiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerată cu majorări chiar și de 500% a inputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrăsăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construția și modernizarea de spații protejate). Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de producție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării noastre, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea gospodăriei țărănești, care ar trebui să fie stâlpul unei economii sănătoase”, punctează Ion Păunel.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produsului Vertimec® 1,8% EC.

Pentru conformarea la prevederile din Regulamentul (UE) 2023/515 de reînnoire a aprobării substanței active abamectin doar la culturi în spații protejate, compania Syngenta Agro a solicitat Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor (CNOPPP) operarea următoarelor modificări în Certificatul de omologare al produsului Vertimec® 1,8% EC:

  • Eliminarea tuturor utilizărilor în câmp la tomate, prun, viță-de-vie, mur, zmeur, pepene, piersic, cais, nectarin, plante ornamentale, şi păstrarea doar a utilizărilor în spații protejate (sere şi solarii).

  • Restricționarea aplicării doar la plante cultivate în spații protejate (sere și solarii) pentru: căpșun și plante ornamentale (flori tăiate).

Publicat în Comunicate

Vineri, 30 iunie 2023, s-a aprobat Hotărârea de Guvern prin care se prelungește valorificarea tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în Programul „Tomata” de susținere a producției de roșii din spațiile protejate.

Actul normativ aprobat modifică și termenul limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023, inclusiv.

Inițial, producția obținută trebuia valorificată până la data de 30 iunie, însă din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023, reprezentanții cultivatorilor de legume au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor și au transmis solicitări pentru prelungirea acestui termen.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută circa 80% din numărul cultivatorilor înscriși în Programul „Tomata”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Derivat din fructele arborelui de Neem, produsul biologic NeemAzal®-T/S se prezintă sub forma unei soluții concentrate de Azadiractina 10 g/l. Acest ingredient activ acționează ca un insecticid cu spectru larg asupra a peste 200 de specii de insecte diferite. Este unul dintre cele mai importante biopesticide comercializate și rămâne cel mai de succes pesticid biologic utilizat în agricultură la nivel mondial.

Vă invităm să urmăriți VIDEO!

Screenshot 2023 06 27 122209

 

Mod de acțiune

 

Insecticid cu activitate translaminară ce pătrunde prin frunze și apoi se distribuie parțial sistemic în plantă. Acționează prin contact și ingestie ca un regulator de creștere, intervenind în evoluția insectelor. Nu are efect de şoc, ci are un mod de acţiune în mai multe etape. În câteva ore după aplicarea NeemAzal®-T/S, insectele dăunătoare devin inactive, iar după câteva zile nu se mai dezvoltă si mor. După tratamentul cu NeemAzal®-T/S, larvele își încetează asimilarea hranei, determinand inhibare proceselor de dezvoltare și năpârlire ceea ce duce la mortalitate după câteva zile. Insectele adulte prezintă inhibarea hrănirii, infertilitate și, într-o măsură mai mică, mortalitate. De asemenea, are proprietăți anti-trofice și repelente.

Ca urmare a acestui mod de acțiune relativ lent al NeemA zal®-T/S, o evaluare finală a tratamentului trebuie făcută la 7-10 zile după aplicare. Numărul de insecte dăunătoare moarte, nu este neapărat un bun criteriu de evaluare. Pentru evaluare sunt adecvate următoarele criterii: pierderea masei foliare, deteriorarea frunzelor, daca se formeaza roua de miere, randamentul culturilor, dezvoltarea populației de dăunători. Succesul aplicării NeemAzal®-T/S depinde de gradul de infestare și de momentul adecvat al tratamentului.

 

Doza recomandată

 

NeemAzal®-T/S este omologat în doză de 2- 3 L/ha, în funcție de cultura și dăunătorul țintă: afide, musculiţa albă, acarieni, muște miniere, tripși, păduchele roz la măr, omizi. Pentru mai multe informații despre modul de utilizare, vă invităm să accesați link-ul www.andermat.ro  

logo

 

Culturi omologate în România

 

  • Roşii, ardei şi ardei iute, vinete, castraveţi, cornişoni, dovlecei şi dovleci de vară în sere și solarii;

  • Măr (în câmp), pepiniere de pomi fructiferi (în câmp sau sere și solarii);

  • Plante ornamentale erbacee, perene, nelemnoase (în câmp sau sere și solarii);

  • Pepiniere de arbuști, copaci și pepiniere forestiere (în câmp);

  • Arbori ornamentali.

 

Avantajele utilizării NeemAzal®-T/S

 

  • Controlează un spectru larg de dăunători (insecte cu aparat bucal de înțepat și supt și insecte cu aparat bucal de rupt şi masticat) la o serie de culturi;

  • Mod de acțiune multiplu generat de un amestec complex de peste 60 substanțe active (limonoide) din azadiractina;

  • Compatibil cu majoritatea produselor de sinteză chimică, ceea ce îi permite să fie introdus în programele de combatere integrata (IPM).

  • Inofensiv pentru majoritatea organismelor utile, poate fi combinat cu utilizarea entomofagilor în programul de protecție;

  • Utilizarea NeemAzal®-T/S în programul de tratament prevenirea dezvoltării rezistenței;

  • Nu este toxic pentru albine și bondari;

  • Fără reziduuri în producția recoltată.

 

Material furnizat de Andermatt Biocontrol România

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista