Asigurarea accesului la alimente nutritive și de înaltă calitate începe cu mult înainte de recoltare. Începe în câmp, acolo unde fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare, din cauza variabilității climatice, a atacurilor de dăunători și a bolilor culturilor, factori care pot compromite atât producția, cât și calitatea acesteia.

În România, seceta prelungită și temperaturile extreme din timpul verii au accelerat răspândirea virusurilor plantelor, reprezentând o provocare tot mai mare pentru producția horticolă. Printre cele mai semnificative amenințări se numără afidele, insecte mici, dar extrem de distructive, care acționează ca vectori în transmiterea virusurilor. În culturi precum castraveții și cartofii, virusuri precum virusul mozaicului castravetelui, virusul Y sau virusul răsucirii frunzelor se pot răspândi rapid, adesea pornind de la doar câteva plante infectate. Odată instalate, infecțiile se pot extinde rapid în interiorul culturilor și către solele învecinate, afectând direct atât productivitatea, cât și calitatea nutrițională a recoltelor. Prin urmare, intervenția timpurie și eficientă este esențială pentru fermieri.

Gestionarea populațiilor de afide nu ține doar de prevenirea pagubelor directe provocate de hrănire, ci, mai ales, de limitarea răspândirii virusurilor care compromit sănătatea culturilor. În acest context, soluțiile pentru protecția plantelor joacă un rol-cheie în sprijinirea fermierilor pentru menținerea atât a randamentului, cât și a calității alimentelor.

O astfel de soluție este insecticidul Closer™, parte a portofoliului companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, conceput special pentru culturile horticole cultivate în sere și solarii. Eficiența sa este susținută de molecula Isoclast™ sau sulfoxaflor, care oferă un mod de acțiune unic împotriva dăunătorilor.

Sulfoxaflor se remarcă drept o inovație importantă în managementul dăunătorilor, în special în contextul dezvoltării rezistenței, fiind foarte eficient chiar și în situațiile în care alte soluții și-au pierdut eficacitatea de-a lungul timpului. Mai mult decât controlul imediat, sulfoxaflor susține strategii de gestionare a rezistenței pe termen lung. Atunci când este integrat în programe de protecție a culturilor bine planificate, acesta îi ajută pe fermieri nu doar să controleze infestările curente, ci și să prevină apariția unora viitoare, contribuind la o producție stabilă și durabilă. Compatibilitatea sa cu strategiile de rotație și de combinare îi consolidează rolul de instrument de încredere în agricultura modernă.

Din punct de vedere practic, insecticidul Closer™ oferă un control rapid și eficient al afidelor, acționând în decurs de 2–3 zile de la aplicare. Proprietățile sale sistemice și translaminare asigură o acoperire completă, inclusiv sub frunze și în interiorul maselor dense de vegetație. În același timp, degradarea sa rapidă în sol susține sustenabilitatea mediului, aliniindu-se nevoii tot mai mari de practici agricole responsabile. Pentru fermierii români, aceste caracteristici se traduc în culturi mai sănătoase, producții îmbunătățite și, în cele din urmă, produse de calitate superioară ajunse pe mesele consumatorilor.

„Am o fermă de legume, dar și plantații de pomi fructiferi și livezi. Deși nu cunoșteam acest produs înainte, după ce am utilizat insecticidul Closer™ la ardei, tomate, castraveți, legume rădăcinoase, fasole verde, pomi fructiferi și pepeni verzi, am observat rezultate impresionante în producție. De exemplu, în solar aveam probleme cu musculița albă și afidele, iar după aplicarea Closer™ am scăpat de ele foarte ușor și rapid. Din acel moment, acest produs a devenit unul de bază în portofoliul fermei mele”, a arătat fermierul Doru Enciu din satul Ciupercenii Vechi, Calafat - județul Dolj.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Probabil, nu există printre cititorii noștri cineva care să nu-l cunoască pe Dimitrie Muscă. Unii îi aprobă modul de lucru, poate chiar îl copiază, alții îl contestă, dar nu poți spune că nu știi cu ce se ocupă, poate doar cu ceea ce vă vom spune în continuare. Pentru că nu vom vorbi despre cultura mare și nici despre zootehnie, ci despre... legumicultură.

L-am vizitat pe Dimitrie Muscă la sfârșitul lunii ianuarie și pentru că era frig ne-a invitat în seră, unde cultivă părădăici, cum li se spune roșiilor în zona Banatului și a Crișanei. Afară erau cam două grade, deși soarele strălucea de ceva vreme pe cer, în seră însă am fost nevoiți să ne dăm gecile jos pentru că termometrul arăta aproape 20 de grade. Folosește apă termală, ca și la încălzirea halelor sale. „După masă se face și mai mult, ajunge și la 30 de grade, pentru că avem marele avantaj că încălzim sera cu apă caldă, apă termală și ne asigură această temperatură fără probleme. Când este minus 15 grade afară, aici ajungem la 10-11 grade”, ne explică Dimitrie Muscă atmosfera primitoare pe care am găsit-o în seră. 

Serele, dispuse pe două hectare, sunt vechi, „sunt aproape deodată cu mine”, glumește gazda noastră, din 1970, și astfel sunt limitate ca înălțime și iluminare. „Ar fi frumos să ies și mai devreme, în aprilie deja ieșim cu roșii pe piață de aici, dar ca să ies mai devreme este foarte greu. Pentru că în decembrie, în ianuarie, când e ziua cea mai mică, procesul de fotosinteză este deosebit de lent, sau inexistent, iar fotosinteza nu se face fără lumină. Și atunci am ales cea mai bună perioadă, cea mai bună soluție. Acum plantăm, iar în 20 aprilie, aproximativ, ieșim cu roșiile pe piață. Sigur că sunt soluții până la urmă cu lumină, dar la serele astea și cu înălțimea asta, nu pot să le duc mai mult de opt etaje, maxim cât pot să urc. Serele noi acum se fac cu 20-30 de etaje (rânduri de inflorescențe). Și sunt făcute de 5-7 metri înălțime, 8 metri. Chiar mai mult. Nu pot. Sunt vechi. Dar le exploatăm în conjunctura în care este. Este rentabil pentru noi. Este rentabil pentru oameni, pentru populația din Arad, Oradea și Timișoara, dar mai ales Timișoara. Vin la magazinele noastre, sunt căutate produsele și este o treabă deosebit de bună și de utilă”, spune Dimitrie Muscă despre modul cum este limitat de lipsa unei instalații de iluminare artificială și de dimensiunea serei, dar și despre faptul că această limitare nu-i afectează rentabilitatea (vom reveni mai jos asupra acestui aspect).

Gunoiul de grajd, o identitate a producției

Plantele erau deja măricele pentru luna ianuarie. După cum ne-a spus domnul Muscă erau plantate de circa o săptămână, fiind el însuși mulțumit de cum arătau. Iar argumentul principal al succesului este, în opinia sa, fertilizarea cu gunoi de grajd: „Avem o densitate de 32.000 de plante pe hectar. Astea sunt plantate de circa o săptămână. Arată bine, sunt sănătoase, sunt curate, iar ce este specific pentru mine, pentru că avem atâta zootehnie, aici bag peste 100 de tone de gunoi de grajd. Luând în considerare cantitatea de elemente nutritive pe fiecare tonă, adică 5-6 kg de substanță activă pe tonă (se referă probabil doar la azot, n.r.) și având în vedere că și facem peste 100 de tone pe hectar, ajungem că se consumă tot aportul de la gunoi de grajd într-un ciclu. Și, bineînțeles că venim cu al doilea ciclu, care va fi cu castraveți.” 

Și tot utilizării gunoiului de grajd îi atribuie și succesul comercial: „Noi ne-am făcut un nume și un renume prin ceea ce facem, datorită faptului că, în primul rând, folosim îngrășăminte organice. Are gust, are savoare, are miros, are tot ce vreți. Uitați-vă aici cât este de sus solul față de aleea din mijloc pe care circulăm. Datorită unui singur element. Am băgat în fiecare an această cantitate de gunoi de grajd, și ia uitați cât s-a ridicat pământul.” 

Deși nu respinge în totalitate ideea de a investi într-o seră modernă, „anul ăsta am făcut alte două investiții, aproape de două milioane de euro, chiar dacă a fost an greu, în spații de depozitare. Am ajuns la limită încât pot să am vreo 70.000 de tone de depozitare și mai mult chiar. Și atunci am închis și capitolul acela, zootehniile în principiu sunt bine puse la punct, pe ferma de porci și pe complexul de porci nu mai pot să îmi permit să fac investiții pentru că mi-e frică, în orice moment poate să apară o pestă porcină africană. Nu este exclus să fac și sere moderne, avem teren aici, putem face”, consideră totuși că producția obținută pe sol, cu gunoi de grajd, este superioară celei obținute în sistem hidroponic. „Aceste fructe care se obțin aici din pământ, cu gunoi de grajd, cu tot ce trebuiește, cu polenizare cu insecte, cu bondari, îmi dă o producție care este incomparabil mai căutată, mai gustoasă, mai pofticioasă, mai... tot ce vreți. Acea seră de 20-30 de etaje, de 8 metri, acelea se fac și se cresc pe țesuturi hidroponice, da? Și toate substanțele chimice vin pe calculator. Aici este pământ și este gunoi de grajd în care le creștem. Deci este cu totul și cu totul deosebit. Lumea știe, lumea înțelege, la cultura aceasta de roșii, dacă eu, față de roșiile din Turcia, le vindeam cu 15 lei și alea din Turcia erau cu 3-5 lei, eu îmi vindeam toată marfa, merg oamenii dintr-un capăt a orașului, în alt capăt să cumpere roșii de Curtici, pentru că și-au dat seama, pentru că au simțit, pentru că văd și tehnologia pe care o facem. Și repet că este în pământ și nu în substraturi hidroponice.” 

Nu putem să-l contrazicem pe domnul Muscă în ceea ce privește percepția consumatorilor atunci când se vorbește de o producție de genul celei pe care o practică versus celei în sistem hidroponic, controlat. Foarte mulți dintre noi avem senzația că sunt mai bune roșiile de pe la noi în comparație cu cele importate. Dar ar trebui să facem totuși și o analiză rece față de acest subiect atât de controversat. 

Dacă parcurgem, fie și cu ochiul unui necunoscător, literatura de specialitate aflăm că gustul roșiilor nu este dat de suprafața în care crește planta, ci de conținutul de zaharuri, de raportul acestora cu acizii, de conținutul de compuși volatili aromatici, de ritmul de creștere și, foarte important, de gradul de maturare la recoltare. 

O plantă crescută în sistem hidroponic poate fi de calitate sau nu, poate avea un gust bun sau nu. Totul depinde de modul în care este calculată soluția nutritivă și de formula aleasă, care poate favoriza o anumită caracteristică în detrimentul alteia. Nu le poți avea pe toate. Ori vrei ca fructul să fie mare, să aibă un randament bun și uniform, dar cu riscul ca acestea să aibă un conținut mai scăzut de zahăr și implicit o aromă mai diluată, ori alegi aroma dar riști să pierzi la aspect și randament. De cealaltă parte, atunci când folosim gunoi de grajd, avem o eliberare mai graduală a azotului, ceea ce, în anumite condiții, reduce tendința de creștere excesiv vegetativă și poate permite o acumulare mai bună de zaharuri. 

Un alt aspect care contează foarte mult în chestiunea gustului este momentul recoltării. Una este să duci fructele la câțiva zeci de kilometri de locul de producție și alta la câteva mii. Iată de ce importurile venite de la distanțe mari, care sunt recoltate înainte de maturitate pentru a rezista transportului, nu mai pot acumula necesarul de zaharuri asociat unui gust intens. Pe când în ferma de la Curtici roșiile se coc acolo, în seră, nu pe drum. 

În cele din urmă, dar poate cel mai important aspect, trebuie spus că, mai mult decât orice formă de producție, important este soiul. Dimitrie Muscă ne-a spus că folosește un soi olandez care este rezistent la nematozi, dar probabil că este unul care are și un potențial de gust superior: „Avem o cultură de roșii dintr-un soi olandez, dar soiul olandez reprezintă acea mică părticică, acea sămânță care este insignifiantă față de cât se face planta când ajunge până aici, am ales acest soi pentru că are o rezistență bună la nematozi. Sunt niște paraziți minusculi din pământ care fac niște gâlme la rădăcina plantei și o distrug”. 

Tutavir ar putea relansa cultura de tomate în România

De altfel, ideea de a alege un astfel de soi vine și din preocuparea sa pentru problema combaterii bolilor și dăunătorilor pe care o consideră de mare actualitate pentru agricultura românească. „Avem de lucru cu Tuta absoluta. Îmi spunea cineva, «dom'le, în sudul țării foarte greu se mai cultivă, după ce erau roșii la fiecare curte, la fiecare casă un solar și așa mai departe, au renunțat la cultură, la roșii din cauza Tuta Absoluta.” Crede că Tutavir-ul ar rezolva această problemă: „Anul trecut s-a dus din Elveția o substanță, Tutavir. Nu este toxică, este ecologică. Se dă pe plantă și omoară larvele. Este un mare câștig. Tutavir-ul este o substanță care ar putea să relanseze cultura de tomate în România. Eu am făcut foarte multe experiențe, inclusiv cu un insecticid care este tot așa ecologic. Se cheamă NeemPro și care în a doua zi, a treia zi, poți să folosești leguma fără probleme. Cum este K-Obiol-ul pentru cereale”.

Substanțele invocate de Dimitrie Muscă fac parte dintr-o categorie tot mai prezentă în horticultura modernă: produse cu impact redus asupra mediului și cu timp de pauză scurt.

Tutavir este un insecticid biologic bazat pe un virus specific care acționează asupra larvelor de Tuta absoluta. După ce consumă frunza tratată, larva este infectată și moare în câteva zile, după care se lichefiază și eliberează milioane de particule virale noi, care pot infecta alte larve din cultură, creând un efect de domino. Fiind un produs biologic, nu lasă reziduuri și este compatibil cu prezența polenizatorilor.

NeemPro, obținut din extract de Neem (Azadirachta indica), acționează diferit: inhibă hrănirea insectelor și le perturbă dezvoltarea. Este utilizat împotriva unui spectru larg de dăunători și este apreciat pentru profilul său redus de toxicitate, dacă este aplicat corect.

În cazul produselor pentru depozitare, precum K-Obiol, vorbim deja despre un insecticid de sinteză, utilizat pentru protecția cerealelor și a spațiilor de depozitare, dar cu reglementări clare privind aplicarea și timpul de pauză.

Integrarea, cheia succesului

Faptul că reușește să facă față pe piață unei concurențe atât de competitive și, în opinia multora, oarecum neloiale a importurilor, este în primul rând modelul economic pe care l-a îmbrățișat încă de la început, integrarea.

Modelul de la Curtici nu a pornit de la legume. A pornit de la reorganizarea unei structuri agricole complexe, care a păstrat, după 1990, atât componenta vegetală, cât și pe cea zootehnică. Ulterior, a apărut procesarea, iar mai târziu rețeaua proprie de magazine. Legumicultura a fost adăugată acestui sistem, nu ca activitate izolată, ci ca piesă într-un ansamblu. Dimitrie Muscă ne spune cu sinceritate că serele și solariile au fost introduse pentru a nu cumpăra din exterior ceea ce putea produce intern. „La complexele de porci dăm mâncare 365 de zile la oameni. La ceilalți, când începem campania, când ieșim în câmp. Și atunci am făcut și acel solar să fac legume pentru oameni, pentru cantine, ca să nu cumpăr mâncare, să nu cumpăr, dacă producem carnea și laptele, să nu cumpăr legumele și cartofii din altă parte”, spune el, iar logica este ca legumele să completeze lanțul alimentar al fermei. În momentul în care există și spații comerciale proprii, producția de roșii nu mai depinde exclusiv de piața angro sau de contractele cu retailul mare. 

Reluăm o afirmație a domnului Muscă, citată mai sus, conform căreia oamenii „merg dintr-un capăt al orașului în alt capăt să cumpere roșii de Curtici”, chiar și atunci când prețul față de import este considerabil mai mare, pentru că vrem să evidențiem complexitatea acestui fenomen. Oamenii vin pentru că au fost obișnuiți cu calitatea tuturor produselor pe care le găsesc acolo. Sunt niște cumpărători avizați și fidelizați, care știu cum sunt realizate acele roșii și care apreciază produsele organice. Ei știu că acestea provin pe acest lanț scurt și controlat, că fructul este proaspăt și bine copt în seră, nu pe vreun vapor sau în vreun TIR. 

În ceea ce privește rentabilitatea, ea este dată tot de integrare. El spune: „Este rentabil pentru noi”, și are dreptate, pentru că pentru un alt fermier cu sere de două hectare s-ar putea să nu fie rentabil. Gunoiul de grajd ar trebui să-l cumpere, încălzirea ar putea fi mult mai costisitoare, iar fără rețea proprie, ar fi vulnerabil la variații de preț, la presiunea retailerilor sau la supraproducția sezonieră. În cazul lui Muscă, toate aceste riscuri sunt atenuate. 

Când îl asculți pe Dimitrie Muscă cum vorbește despre sol și gust ai putea crede că este un „legumicultor romantic”,  dar el este mai degrabă un pragmatic, este în esență un integrator. Gunoiul de grajd îi oferă fertilitate și poveste comercială, iar integrarea îi oferă stabilitate, piață și control. El controlează o nișă regională prin distribuție directă. Serele sunt vechi, tehnologia nu este ultimul răcnet, dar modelul economic este coerent. El însuși recunoaște că există soluții tehnologice pentru a produce mai mult și mai devreme, inclusiv iluminare artificială. Dar costul investiției este ridicat, iar serele vechi au limitări structurale. În schimb, ceea ce este deja optimizat este lanțul economic. 

Concluzia noastră ca observatori externi este că într-o agricultură românească adesea fragmentată, modelul de la Curtici funcționează pentru că rămâne coerent în interiorul propriilor limite tehnologice. Nu este un model high-tech de tip olandez și nici nu încearcă să fie. Este, mai degrabă, o valorificare sistematică a unor resurse existente – infrastructură veche, resursă geotermală regională, zootehnie proprie și o rețea de magazine – puse să lucreze împreună. Din această combinație rezultă nu doar roșia timpurie, ci stabilitatea unei afaceri care se prezintă astăzi, înainte de toate, ca integrată. Acesta este, de fapt, adevăratul secret al părădăicilor de la Curtici.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

La Serele SupeR, zece milioane de caserole din plastic de unică folosință au fost înlocuite cu ambalaje din carton ondulat, circulare, reciclabile și certificate FSC^®. Producătorul horticol din județul Timiș colaborează cu DS Smith, o companie International Paper și lider global în domeniul soluțiilor de ambalare sustenabile din carton ondulat.

Serele SupeR au ales ambalajele sustenabile din carton ondulat considerând că astfel se vor diferenția pe o piață deja competitivă. „Pentru noi, trecerea la ambalaje sustenabile nu este doar o schimbare operațională, ci o alegere strategică și responsabilă. Am vrut să găsim o soluție care să răspundă nevoilor consumatorilor și partenerilor noștri, dar și să reducă în mod real impactul asupra mediului. Colaborarea cu DS Smith ne oferă mai mult decât un ambalaj inovator, ne oferă o direcție de creștere sustenabilă. Această transformare consolidează relația cu retailul actual și cu oamenii care aleg produsele noastre, tot mai atenți la amprenta ecologică. În spatele panerelor de carton stă o întreagă strategie: am integrat principiile sustenabilității în tot lanțul de aprovizionare, pentru a construi valoare durabilă și încredere pe termen lung. Credem cu tărie că parteneriatele solide, precum cel cu DS Smith pot accelera schimbări sistemice și pot seta noi standarde în agricultură și în ambalare”, subliniază Silvia Răileanu, fondator Serele SupeR.  

Astăzi, Serele SupeR reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de roșii din țara noastră și își desfășoară activitatea în Biled, județul Timiș. Compania are de atins o serie de obiective de sustenabilitate pentru a se conforma la legislația europeană în domeniul reducerii amprentei de carbon, inclusiv PPWR (Regulamentul privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje). Actul normativ își propune să reducă deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană și să traseze un cadru de lucru unitar în toate statele membre.

Cooperativa agricolă Serele SupeR, înființată în 2020, reunește producători locali care au un obiectiv comun: să ofere consumatorilor specialități de roșii cherry cultivate în sere moderne, dar cu gustul pe care îl aveau roșiile din grădinile de altădată. Sub marca înregistrată „Roșii cu gust de roșii”, produsele cooperativei se găsesc acum pe rafturile majorității retailerilor. Cooperativa intenționează creșterea capacității de producție, consolidarea parteneriatelor cu retailerii naționali, dar și investiția în tehnologii verzi, digitale, pentru a accelera tranziția proprie, dar și pe cea a întregului sector, către o agricultură sustenabilă și competitivă.

Parteneriatul dintre DS Smith și Serele SupeR a început în 2022, iar procesul de schimbare a ambalajelor a început cu dezvoltarea unei soluții personalizate. După ce au analizat ambalajele utilizate de Serele SupeR pentru a păstra roșiile proaspete în cele mai bune condiții, designerii DS Smith au creat patru panere din carton ondulat, adaptate sortimentelor de roșii comercializate. Noile panere pot fi ambalate mai ușor și mai rapid pe linia de producție și sunt 100% reciclabile.

Soluția propusă de DS Smith se remarcă și prin marginile înclinate, special concepute pentru a stoca diferitele varietăți de roșii, fiecare cu o anumită dimensiune. Astfel, forma panerelor reduce la minimum spațiul liber și simplifică, în același timp, procesele de producție și de ambalare de pe linia de ambalare hibridă a clientului. În plus, panerele sunt ambalate într-o folie flexibilă reciclabilă, ceea ce face ca produsele să fie mai ușor de reperat la raft și mai atractive vizual pentru consumatori.

În doar trei ani, colaborarea cu DS Smith a adus producătorului Serele SupeR o serie de beneficii, precum:

• 10 milioane de caserole din plastic de unică folosință eliminate și înlocuite cu panere din carton ondulat, 100% reciclabile și certificate FSC^®;

• Reducerea cu 46% a emisiilor de CO₂, față de ambalajele de tip PET realizate din PET (polietilen tereftalat, cunoscut și sub denumirea de polimer thermoplastic);

• Optimizarea consumului de materiale cu până la 21%, fără a afecta protecția produselor;

• Creșterea eficienței proceselor logistice, în concordanță cu cerințele actuale din retail.

Echipa de designeri experimentați a aplicat setul unic de Principii de Design Circular și a valorificat metodologia Circular Design Metrics (CDM) – lansată pentru prima dată în industrie de către DS Smith – pentru a măsura și a cuantifica performanța design-ului în termeni de sustenabilitate, urmărind opt repere cheie. Printre acestea se numără amprenta de carbon, reutilizarea, optimizarea lanțului de aprovizionare și reciclabilitatea, dar și utilizarea materialului sau ponderea elementelor reciclate.

Christian Schmidt, director General DS Smith Packaging România, a declarat: „Parteneriatul cu Serele SupeR demonstrează cum putem aduce valoare adăugată prin design circular și inovație în ambalare. Am reușit să reducem semnificativ utilizarea plasticului, să scădem emisiile și să sprijinim clientul în atingerea obiectivelor sale de mediu. Noile concepte au dovedit eficiența și eficacitatea ambalajelor sustenabile pentru întregul sector horticol din România și sperăm că și alți producători vor începe să le perceapă ca pe noul standard în domeniu. Ne bucurăm de rezultatele generate până acum și rămânem alături de Serele SupeR în tranziția lor către o economie circulară”.

DS Smith are o strategie de sustenabilitate cu obiective clare, Now & Next – Redefinim ambalajele pentru o lume în schimbare și și-a asumat să conducă tranziția întregii industrii către o economie circulară, începând cu dezvoltarea soluțiilor circulare sustenabile pentru clienții săi.

DS Smith, parte a grupului International Paper, este un furnizor global de top de ambalaje sustenabile din carton ondulat, susținut de operațiuni integrate de reciclare și producție de hârtie. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din sectoare precum e-commerce, bunuri de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și în domeniul industrial. În România, DS Smith deține un centru de coordonare pentru operațiunile de reciclare în București, două centre de colectare în Ștefănești și Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie la Zărnești, două unități de producție de ambalaje în Ghimbav și Timișoara și trei centre de servicii în Pitești, Timișoara și Buftea, județul Ilfov.

International Paper (NYSE: IP; LSE: IPC) este liderul global în soluții de ambalare sustenabile. Cu sediul central în Memphis, Tennessee, SUA, și sediul regional EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Londra, Marea Britanie, compania are peste 65.000 de angajați și deservește clienți din întreaga lume, prin operațiuni în mai mult de treizeci de țări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La doar 18 ani, în 2023, Iris Roșculeț a obținut locul întâi și o bursă educațională din partea companiei Corteva Agriscience pentru proiectul său agricol din cadrul programului TalentA, „Serele Dulci”, care presupune cultivarea unui sistem mixt de roșii și viță-de-vie pe o suprafață protejată de 1.800 m², incluzând o seră performantă de 1.200 m² construită la ferma familiei sale din județul Ialomița, de la Jilavele.

Iris Roșculeț duce mai departe și dezvoltă afacerea familiei

De la câștigarea bursei TalentA, Iris Roșculeț a făcut progrese semnificative în dezvoltarea fermei sale. Astfel că, astăzi, suprafața cultivată a ajuns la 3.200 m², investind în infrastructură timpurie și tehnologii inteligente pentru agricultură. A introdus un sistem inovator de viță-de-vie pe pergolă, conceput pentru a optimiza umbrirea și a îmbunătăți sănătatea culturilor. De asemenea, a achiziționat o stație modernă de monitorizare agricolă, care îi permite să urmărească temperatura, umiditatea și starea plantelor, precum și indicatori esențiali ai solului, cum ar fi umiditatea și conductivitatea electrică, pentru a lua decizii bazate pe date, sporind eficiența și reducând risipa.

„Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens.”

Pentru a crește valoarea producției din seră, tânăra antreprenoare din județul Ialomița a început să dezvolte o linie de produse artizanale premium, incluzând dulcețuri naturale din roșii și struguri, dar și combinații inovatoare, precum dulceață de ardei iute cu must de struguri și roșii cherry în sos de castraveți. Ea a început deja testarea acestor rețete. „Este un proiect în desfășurare, care a venit cu provocări majore, de la găsirea unui spațiu și amenajarea acestuia până la păstrarea culorii, gustului autentic și echilibrului în rețete. Anul viitor, în 2026, sper să finalizez întreaga gamă și să o lansez pe piață. Experimentez constant, încercând să creez produse care să rezoneze cu gustul meu și care să poată fi apreciate ulterior și de alții”, a precizat Iris Roșculeț.

Iris Roșculeț poziționează acum „Serele Dulci” ca un centru local pentru agricultură participativă și educație, oferindu-le tinerilor din regiune posibilitatea de a descoperi direct ce înseamnă o fermă modernă și sustenabilă. Ferma sa este deschisă pentru vizite educaționale și activități de implicare a tinerilor. „Agricultura trebuie privită ca un drum valoros în carieră, mai ales pentru generațiile tinere. Scopul meu este să arăt că poate fi atât modernă, cât și cu sens. În plus, Programul TalentA mi-a arătat că a fi femeie în agricultură nu este o excepție, ci un punct forte. Cu sprijinul potrivit, putem impulsiona inovația și putem remodela economiile rurale”, afirmă Iris Roșculeț.

Viziunea proiectului „Serele Dulci” este de a aduce inovația și sustenabilitatea în agricultură, transformând ceea ce a început ca o idee de elev într-un model de afacere cu impact, care contribuie la bunăstarea pe termen lung a comunității și ajută la păstrarea moștenirii pământului. „Prin TalentA, Corteva Agriscience oferă mai mult decât o oportunitate financiară pentru femeile din agricultură. Mi-a oferit instrumentele necesare pentru a începe cu un scop și o direcție clară, permițându-mi să investesc în vița-de-vie, care acum este în al doilea an, și să achiziționez primul echipament pentru procesarea legumelor. Au fost pași esențiali pentru a transforma ideea mea într-o afacere sustenabilă”, a subliniat Iris Roșculeț, tânăra care în prezent urmează cursurile a două facultăți din cadrul USAMV București, Medicină Veterinară și Agricultură.

Și acum, în 2025, Iris Roșculeț este cea mai tânără câștigătoare a TalentA, programul de granturi educaționale al companiei Corteva Agriscience care sprijină femeile din mediul rural, din agricultură, considerând aceasta o investiție strategică în viitorul unor sisteme alimentare reziliente, incluzive și sustenabile.

Lansat de Corteva Agriscience în Spania în 2019 și implementat în România începând cu 2020, TalentA sprijină femeile prin instruire, finanțare și mentorat de afaceri, oferind posibilitatea de a-și moderniza fermele, de a accesa piețe noi și de a crea valoare economică și socială durabilă. Până în prezent, peste 300 de femei din România și Republica Moldova au beneficiat de acest program, cu peste 1.300 de participante în nouă țări.

CITEȘTE ȘI: Educație pentru viitorul agriculturii

Tehnologia și reducerea costurilor, singurele alegeri pe care le pot face agricultorii

TalentA 2025 – 2026, la start cu 50 de femei fermier

Miercuri – 18 iunie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024. Peste 43.500 de fermieri beneficiază de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Sumele virate acoperă atât intervenții de bază, cât și forme de sprijin cuplat pentru culturile speciale (soia, lucernă, leguminoase, orez, sămânță de cartof, sfeclă de zahăr, legume, fructe) și sectorul zootehnic (vaci de lapte, carne vită, ovine, caprine, bivolițe de lapte și viermi de mătase). „Înțelegem pe deplin importanța acestor fonduri pentru menținerea activităților din agricultură și pentru susținerea sectoarelor sensibile, precum zootehnia și culturile speciale. Fermierii vor regăsi banii în conturi începând de mâine și în zilele următoare”, a declarat Nicoleta Gabriela Andrei, director general APIA.

Printre cele mai mari alocări se numără:

• Soia – peste 14 milioane euro;

• Lucernă – peste 12 milioane euro;

• Sfeclă de zahăr – peste 12 milioane euro;

• Legume cultivate în câmp, sere și solarii – aproximativ 6,4 milioane euro;

• Fructe (prune, mere, cireșe etc.) – peste 2,5 milioane euro.

Plățile se realizează în lei, la cursul de schimb stabilit de Comisia Europeană: 4,9753 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta România a lansat un website dedicat exclusiv diviziei de semințe de legume. Această platformă digitală reprezintă un pas important în strategia Syngenta de a oferi clienților informații complete și actualizate despre produsele și serviciile sale în domeniul semințelor de legume.

Noul website este accesibil la adresa https://www.syngentavegetables.com/ro-ro și oferă o experiență digitală de navigare intuitivă și un conținut bogat, incluzând:

• Descrieri detaliate ale întregului portofoliu de produse Syngenta pentru semințe de legume;

• Catalogul digital complet al portofoliului de semințe de legume Syngenta;

• Ultimele noutăți și inovații în domeniul semințelor de legume;

• Testimoniale și povești de succes ale fermierilor care utilizează produsele Syngenta;

• Informații de contact actualizate pentru echipa Syngenta România care se ocupă de divizia de semințe de legume;

• Opțiunea de abonare la newsletter pentru a primi actualizări în timp real.

De asemenea, fermierii au o linie directă de comunicare cu specialiștii companiei prin integrarea canalului de comunicare WhatsApp „Syngenta Semințe de Legume” în noua platformă digitală.

„Lansarea acestui nou website reprezintă angajamentul nostru continuu față de inovație și suport pentru legumicultorii din România. Platforma noastră digitală va servi drept o resursă valoroasă de informații pentru profesioniștii din domeniul agricol, oferind acces rapid la ultimele noutăți și facilitând o conexiune strânsă cu echipa noastră de specialiști”, a precizat Ramona Tănase, director marketing semințe de legume Syngenta România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților abilitate o analiză a randamentului tehnic, economic și social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină - chiar fiind absolut necesară - nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, producătorii având obligații comerciale multi-anuale asumate pe termen scurt și mediu în raport cu piața (retail și HoReCa).

„Schimbările climatice și riscurile crescute de calamitate pentru fermieri obligă la o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul semnalează faptul că majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

„Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, explică Florian Ciolacu.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

Totodată, Clubul evidențiază situația fermierilor care realizează activități în sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol, unde existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală. Fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul HoReCa, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Organizația Interprofesională ProdCom Legume-Fructe a transmis Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților un punct de vedere asupra funcționării și utilității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Organizația fermierilor din sectorul horticol consideră că SNACP este unul dintre programele de succes, funcționale, coerente și eficiente derulate de statul român în ultimele decenii în domeniul agricol. „Sistemul protejează suprafețe valoroase cu specific horticol și viticol în zone de interes strategic pentru România, precum Cotnari, Matca, Huși, Vrancea, Buzău, Prahova, Constanța etc. – zone unde grindina poate compromite întreaga producție anuală și poate aduce pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Facem un apel la rațiune și responsabilitate în evaluarea acestui sistem.”

Neînţelegerile privind modul de funcţionare al SNACP nu ar trebui să ducă la abandonarea unui program care cel puţin pentru fermierii din sectorul horticol și-a dovedit pe deplin eficienţa, relevanţa și rolul strategic, transmite OPIA ProdCom Legume-Fructe.

Astfel, organizația producătorilor de legume și fructe susține menținerea și consolidarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu condiția unei abordări transparente, participative și extinse, în beneficiul tuturor producătorilor agricoli, în special din sectorul legumicol și pomicol. OIPA Legume-Fructe consideră că anularea sau restrângerea acestui program ar fi o eroare gravă, care ar vulnerabiliza și mai mult agricultura românească, și care ar afecta munca și investiţiile a mii de fermieri care depind de predictibilitate și siguranţă climatică minimă.

„Rămânem deschiși colaborării și dialogului instituțional pentru îmbunătățirea funcționării acestui sistem și pentru dezvoltarea unor politici publice coerente și eficiente în sprijinul fermierilor români. Considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor reprezintă o componentă strategică în asigurarea stabilității producției agricole și în protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme, cu precădere a căderilor de grindină”, arată Gheorghe Vlad, președinte OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Următoarele aspecte, considerate de interes, sunt menționate în punctul de vedere al OIPA Legume-Fructe:  

• Rolul preventiv și de protecție al sistemului. SNACP contribuie semnificativ la reducerea riscurilor climatice asupra culturilor agricole, în special în regiunile vulnerabile frecvent afectate de grindină. Prin intervenții active, sistemul protejează investițiile fermierilor și asigură continuitatea producției agricole;

• Necesitatea extinderii și eficientizării acoperirii teritoriale. Actualmente, sistemul nu acoperă uniform toate regiunile agricole ale țării, ceea ce generează inechități între zonele protejate și cele expuse riscurilor climatice. Se impune extinderea urgentă a rețelei de unități de combatere a grindinei și creștere a precipitațiilor, în special în bazinele legumicole și pomicole, unde pierderile potențiale sunt majore.

• Importanța consultării structurilor reprezentative ale producătorilor. Deciziile privind planificarea, operarea și amplasarea punctelor de lansare antigrindină trebuie să includă consultarea organizațiilor profesionale și interprofesionale, pentru a asigura o corelare directă între realitățile din teren și intervențiile efective;

• Nevoia unei evaluări transparente a impactului. OIPA propune inițierea unei evaluări periodice, independente, a eficienței sistemului, în corelație cu datele privind daunele evitate, producțiile salvate și costurile implicate, pentru a asigura o administrare responsabilă și eficientă a resurselor publice;

• Corelarea cu strategiile de adaptare la schimbările climatice. SNACP trebuie integrat în strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, alături de alte instrumente complementare precum irigațiile moderne, perdelele forestiere și sistemele de alertă timpurie, pentru a asigura o agricultură rezilientă.

„Ne exprimăm acest punct de vedere în calitate de Organizație Interprofesională de interes public, cu caracter profesional și recunoscută de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de reprezentant legitim al sectorului legume-fructe la nivel național. Organizația noastră reunește membri – producători agricoli – care sunt beneficiari direcți și constanți ai Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), având o experiență practică acumulată în decursul a peste 19 ani. Dorim să subliniem, cu responsabilitate, că nu ne exprimăm ca experți în științele atmosferice sau meteorologie, domenii care reclamă expertiză științifică specifică. Nu ne pronunțăm, așadar, asupra aspectelor tehnice sau asupra mecanismelor de operare internă ale sistemului – atribuții ce aparțin instituțiilor abilitate. În schimb, considerăm că avem dreptul și datoria de a exprima observații fundamentate empiric, din teren, rezultate din experiența directă a membrilor noștri”, precizează Gheorghe Vlad.

Concret, potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe, în ultimii 19 ani, niciuna dintre fermele legumicole, pomicole sau viticole aflate în zone acoperite de sistemul antigrindină nu a suferit pagube cauzate de grindină, deși anterior aceste fenomene erau frecvente și aveau un impact devastator asupra producției.

Pe întreaga durată de funcționare a sistemului antigrindină, membrii OIPA Legume-Fructe nu au constatat nicio diminuare semnificativă a cantității de precipitații în zonele protejate, comparativ cu alte regiuni similare, neacoperite de sistem. Nu au fost înregistrate dezechilibre locale care să fie corelate cu activitatea de combatere a grindinei.

Seceta severă din ultimii 2–3 ani a afectat uniform mari părți ale teritoriului național, inclusiv regiuni în care nu există niciun punct de lansare antigrindină, ceea ce întărește concluzia că diminuarea precipitațiilor este rezultatul unui trend climatic global, și nu al funcționării sistemului. Corelarea directă între sistem și lipsa precipitațiilor nu este susținută de fapte și observații din teren, susține OIPA ProdCom Legume-Fructe.

„În lumina acestor realități, considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor este un instrument necesar, eficient și benefic pentru sectorul agroalimentar românesc și pentru protejarea producției agricole, în special în contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme”, conchide Gheorghe Vlad.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi - 3 aprilie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, în perioada 2025 – 2027.

Actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate pentru perioada 2025-2027, după cum urmează: tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar şi/sau iute, castraveţi, vinete, varză, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 342.400.000 lei pentru anul 2025, iar pentru anii 2026 și 2027, sumele necesare vor fi stabilite în funcție de fondurile bugetare alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Dacă se depășesc fondurile aprobate anual, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în bugetul alocat pentru fiecare an de aplicare a schemei.

Pentru anul 2025, cererile se depun până la 30 mai, inclusiv, iar pentru anii 2026 și 2027, legumicultorii pot depune cererile în perioada 2 februarie, inclusiv – 15 aprilie, inclusiv.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi întreprinderile/întreprinderile unice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate.

Verificările se realizează de către echipe mixte DAJ și APIA și vizează deplasarea în teren pentru verificarea existenței suprafețelor declarate și înființate, stabilirea suprafețelor cultivate cu fiecare cultură în fiecare spațiu protejat, după data depunerii cererii și până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an.

Recoltarea și valorificarea producției se realizează anual după verificările în teren și până cel târziu la data de 15 octombrie, inclusiv, a anului în care se solicită sprijinul.

Depunerea documentelor justificative și a registrului de tratamente se face până la data de 24 octombrie, inclusiv a anului în care se solicită sprijinul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Insecticidul biologic Tutavir a fost reautorizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) pentru 120 de zile, putând fi folosit de legumicultori între 26 martie și 23 iulie 2025. Insecticidul este destinat combaterii dăunătorului Tuta absoluta din culturile de tomate, ardei și vinete în spații protejate (sere și solarii).

Tutavir, produs biologic pentru protecția plantelor, reduce semnificativ daunele cauzate de molia minieră a frunzelor de tomate, fără timp de pauză, fără a lăsa reziduuri, protejând în același timp insectele utile (bondari, prădători naturali, albine și alți polenizatori) și fiind prietenos cu mediul.

„Și anul trecut, și acum în 2025, ANF a autorizat insecticidul Tutavir pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, ajutându-i să depășească problemele în controlul dăunătorului molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), prin integrarea insecticidului în schemele de tratament de combatere integrată. Tutavir este un insecticid biologic de protecție a plantelor pe care fermierii din alte țări îl aplică în programele de combatere integrată a moliei miniere a tomatelor cu rezultate bune în controlul acestui dăunător extrem de periculos. Insecticidul Tutavir este folosit de fermierii din Grecia, Italia, Belgia, Marea Britanie, fapt pentru care, am solicitat autorităților noastre să aprobe autorizarea pentru utilizare a produsului și în România”, a precizat Gheorghe Vlad, președintele OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Cu compoziția sa unică, Tutavir este esențial în programele de combatere integrată, fiind un instrument ideal pentru controlul dăunătorului Tuta absoluta și gestionarea rezistenței la insecticide. Insecticidul biologic Tutavir poate fi aplicat chiar și în ziua recoltării legumelor (tomate, ardei, vinete), nu lasă reziduuri în cultură și se remarcă printr-o compatibilitate excelentă cu majoritatea produselor de protecția plantelor, atât chimice, cât și biologice.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, punctează: „Prin modul său de acțiune nou și unic, Tutavir este cel mai bun candidat pentru programele de management integrat al dăunătorilor”.

Tutavir este un produs al Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu sediul central în Elveția. „Utilizând Tutavir, fermierii care practică sistemul convențional și ecologic, deopotrivă, au reușit să controleze molia minieră (Tuta absoluta) pe o perioadă lungă într-un mod sustenabil, reducând ani de zile populația dăunătorului și pagubele produse în culturile lor”, a adăugat Liliana Ionescu.

Radu Costache, legumicultor din localitatea Matca - județul Galați, a aplicat cu succes insecticidul biologic Tutavir în lupta împotriva dăunătorului Tuta absoluta: „În ultimii ani, presiunea infestării cu Tuta a crescut constant, devenind tot mai dificil de controlat. Deși am testat diverse soluții pentru combaterea acestui dăunător, eficiența multor produse s-a dovedit limitată. Anul trecut am testat insecticidul biologic Tutavir, iar rezultatele au fost vizibile, presiunea dăunătorului Tuta absoluta a scăzut semnificativ. Tratamentele cu Tutavir s-au integrat perfect în schema noastră de protecție cu alte insecticide, fără a afecta polenizarea, dezvoltarea plantelor sau creșterea fructelor. După evaluarea rezultatelor, sunt convins că Tutavir, integrat în schemele de tratament, este un insecticid esențial care poate contribui semnificativ la controlul Tuta absoluta. Un alt avantaj este faptul că poate fi aplicat în perioada recoltării, obținând tomate sănătoase și fără reziduuri.”

Pentru mai multe detalii privind modul de utilizare al insecticidului, accesați: https://www.andermatt.ro/produs/tutavir/

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!