Ediția de anul acesta a Congresului European al Fermierilor va avea loc la București, în perioada 23-25 octombrie 2024. Evenimentul este organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani, într-un stat membru. Anul acesta, structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor a decis ca România să fie gazda acestui congres care va da ora exactă pentru strategia pe care agricultorii europeni o doresc implementată în sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, entitatea care îi reprezintă pe fermierii din țara noastră la COPA-COGECA, este implicată în organizarea Congresului European al Fermierilor. Alianța este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Peste 300 de fermieri din UE sunt așteptați la București

La ediția 2024 a Congresului European al Fermierilor sunt așteptați peste 300 de fermieri reprezentativi din statele membre UE, iar România, prin membrii celor patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, va avea o delegație extrem de puternică astfel încât vocea fermierilor noștri să fie auzită la nivelul decidenților europeni.

„Discuțiile de la Congresul de anul acesta vor explora provocările principale ce afectează sectorul agricol, precum extinderea Uniunii, finanțarea sa și viitoarele politici agricole de sprijin. Aceste discuții, încadrate de rezultatul alegerilor europene și de dialogul strategic, vor viza probleme de durabilitate, dar și rolul jucat de cercetare și de inovare pentru a oferi soluțiile atât de necesare pentru viitorul sectorului agricol. Se va ține cont de impactul cumulativ al crizelor geopolitice actuale, al inflației alimentare, al sarcinii administrative și legislative, precum și de evenimentele meteorologice extreme cu care se confruntă agricultorii. Aceste efecte continuă să afecteze durabilitatea economică a fermierilor și a cooperativelor și duc la tulburările sociale actuale. Reziliența și competitivitatea agriculturii și silviculturii europene sunt determinate de necesitatea ca aceste sectoare să joace un rol strategic în constituirea viitoarelor politici europene. Aceste politici trebuie să contribuie la viabilitatea zonelor rurale, să răspundă problemelor de disponibilitate, accesibilitate a prețurilor alimentelor și accesibilitate în general a hranei, totul în timp ce se răspunde și problemei fundamentale a schimbărilor climatice”, arată organizatorii pe site-ul oficial al Congresului European al Fermierilor (https://europeanfarmerscongress.eu/ro).

Congresul European al Fermierilor va avea o durată de trei zile, între 23 și 25 octombrie 2024. Primele două zile vor fi dedicate lucrărilor pe ateliere și sesiunii plenare, care vor avea loc la Hotelul Radisson Blu din Capitală, iar în cea de-a treia zi vor fi organizate vizite tehnice în câteva ferme din România. Vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și europene responsabile pentru agricultură, precum și reprezentanți ai asociațiilor și cooperativelor membre Copa și Cogeca din toată Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat 21,6 milioane de euro sprijin financiar pentru fermierii din România ale căror culturi de toamnă au fost afectate de secetă, a anunțat ministrul Florin Barbu.

„Sunt chiar acum la Bruxelles, la Consiliul AgriFish și continuăm negocierile pentru a primi sprijin financiar din partea Comisiei Europene și pentru culturile de primăvară, așa cum este normal. Așa cum am promis, pentru prima dată, vom acorda despăgubiri fermierilor afectați de secetă în anul în care s-au produs calamitățile, agricultorii având nevoie de sprijin acum pentru a pregăti următorul an agricol”, transmite Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Luni, 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a propus alocarea a 119,7 milioane de euro din rezerva pentru agricultură pentru a sprijini fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România care au fost afectați de fenomene climatice nefavorabile excepționale în primăvară și la începutul verii.

Astfel, CE a propus alocarea a 10,9 milioane euro Bulgariei, 46,5 milioane euro Germaniei, 3,3 milioane euro Estoniei, 37,4 milioane euro Italiei și 21,6 milioane euro României. Sumele prezentate reprezintă un semn de solidaritate a UE cu fermierii afectați, putând fi completate cu până la 200% din fonduri naționale.

Odată adoptate, autoritățile fiecărui stat vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali. Statele membre în cauză vor trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plățile defalcate pe lună până la sfârșitul lunii aprilie și nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole din 7 octombrie 2024. 

Fermierii din alte state membre au fost afectați de fenomene meteorologice extreme în a doua jumătate a verii. Comisia va evalua dacă astfel de daune justifică, de asemenea, asigurarea solidarității UE.

„Această propunere de alocare a circa 120 de milioane euro din rezerva pentru agricultură a PAC reprezintă o declarație fermă de solidaritate a UE cu fermierii care au nevoie de ajutor. Această alocare, care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, poate oferi un sprijin semnificativ fermierilor care au suferit daune și au pierdut venituri. Fermierii noștri nu sunt singuri în lupta împotriva schimbărilor climatice, ei se pot baza pe sprijinul Comisiei Europene pentru a reacționa la crize, pentru a se adapta la noile provocări și pentru a proteja viitorul fermelor și al familiilor lor”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

Politica agricolă comună (PAC) 2023-2027 include o rezervă pentru agricultură de cel puțin 450 de milioane euro pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Pentru a activa rezerva pentru agricultură, statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene un raport în care să își justifice cererile de despăgubire și să prezinte evaluarea pagubelor suferite de evenimentul meteorologic excepțional sau de măsurile sanitare excepționale.

În prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de înalte de o amploare fără precedent. Acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile. Bulgaria a fost, de asemenea, afectată de secetă în timpul verii, cu un impact asupra culturilor semănate primăvara, în special porumbul și floarea-soarelui. În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase. În luna aprilie, înghețul din anumite părți ale Germaniei a deteriorat semnificativ livezile și vița-de-vie după ce acestea au început să se dezvolte după temperaturi blânde în luna martie. În ceea ce privește Estonia, aceasta a suferit de pe urma condițiilor meteorologice extrem de fluctuante, care au trecut de la îngheț și răcoare în decembrie și ianuarie la temperaturi neobișnuit de ridicate în luna martie, urmate de îngheț și grindină și, mai târziu, vara, precipitații intense și inundații. În special producția de cartofi, rapiță, fructe și legume, a fost afectată în mod negativ.

În iulie, o parte din rezerva pentru agricultură a fost deja alocată Austriei, Cehiei și Poloniei, care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile similare, precum și Portugaliei, care se confruntă cu perturbări grave ale pieței în cazul producătorilor de vin.

Reamintim că, luni - 23 septembrie 2024, ministrul român al Agriculturii a participat la Consiliul AgriFish de la Bruxelles. Punctele importante de pe ordinea de zi a reuniunii au vizat: evaluarea situației piețelor agricole, în special ca urmare a invadării Ucrainei, bilanțul celui de-al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de Politică Agricolă Comună (PAC), schimb de opinii cu privire la viitoarele consultări anuale dintre UE și Regatul Unit referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2025, discutarea unei propuneri a Comisiei de actualizare a posibilităților de pescuit pentru 2024 și 2025.

Pe baza informațiilor din partea Comisiei Europene și a statelor membre, miniștrii agriculturii analizează situația piețelor agricole, un subiect recurent pe ordinea de zi a Consiliului, care va desfășura o discuție publică cu privire la al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Antoniu Avrămuț a absolvit în această vară Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții Timișoara și se consideră pregătit să preia de la părinți controlul total al afacerii. Tânărul agronom este deja de ceva vreme managerul Octadiagra, societate care exploatează 500 de hectare în localitatea Tulca, județul Bihor.

Familia Avrămuț lucrează în agricultură de la începutul anilor 2000, însă actuala societate a luat ființă în anul 2009. Cele 500 ha de teren pe care le lucrează sunt cultivate cu porumb, grâu, rapiță, floarea-soarelui, iar de doi ani au început să semene și grâu durum. „Ne-am dori să creștem suprafața lucrată, să ajungem undeva pe la 1.000 ha, deoarece consider că este exact suprafața pe care am putea să o coordonăm cu angajații și utilajele pe care le avem în acest moment, dar încercăm să ne facem afacerea cât mai sustenabilă”, ne-a zis Antoniu Avrămuț, iar sensul sustenabilității în acest caz este cel utilizat în economie, adică „să aibă o durată lungă de viață și să se susțină prin propriile mijloace”.

„În ultimii ani am avut mereu probleme cu seceta și am decis să reducem suprafața cu porumb. Am compensat însă cu grâu și cu floarea-soarelui.”

Din anul 2020, din timpul pandemiei, Antoniu Avrămuț a început să se implice mai mult într-ale fermei. „Am terminat liceul în 2020, am luat examenul de bacalaureat și, după aceea, pentru că școala se făcea online, am reușit să mă implic tot mai mult în viața de la fermă. Îmi place să lucrez cu utilajele agricole, să mă implic. Am făcut cel puțin o dată orice lucrare agricolă din fermă și încerc să mă implic în continuare, total, după întoarcerea la Tulca, de la facultate.”

Ferma familiei Avrămuț are cinci angajați, iar Antoniu lucrează cot la cot cu ei, conducând ba tractorul, ba combina. Era mic atunci când părinții lui lucrau deja în agricultură, însă tânărul fermier cunoaște istoria familiei și a fermei.

„Nu poți să știi ce va urma, însă trebuie să poți să previzionezi cât mai bine, pentru a lua decizia corectă în privința culturilor pe care le semeni.”

Seceta și prețul cerealelor, marile provocări ale lui 2024

La momentul la care a avut loc această discuție, în luna aprilie 2024, Antoniu Avrămuț identificase ca mari provocări ale acestui an seceta și prețul cerealelor. „Principala provocare a acestui an va fi, din nou, prețul cerealelor. De asemenea, va fi secetă, pentru că, în ultima perioadă, la noi în zonă nu prea a plouat. În ultimii ani am avut mereu probleme cu seceta, iar din cauza prețurilor a fost greu să reușim să fim profitabili. Tocmai de aceea am decis să ne axăm pe cultura de grâu și să reducem suprafața cultivată cu porumb, anul acesta având abia în jur de 70 ha. Am compensat însă cu grâu și cu floarea-soarelui. Pare a fi un an agricol destul de dificil, cu multe provocări, având în vedere seceta care a fost în vara și toamna anului trecut. O mare parte din cultura de rapiță a fost compromisă, iar ce a mai rămas nu este în standardele firmei, însă nu avem ce face. Succesul în agricultură înseamnă să poți să îți susții afacerea, să poți să faci față condițiilor meteo care sunt instabile. Nu poți să știi ce va urma, însă trebuie să poți să previzionezi cât mai bine pentru a lua decizia corectă în privința culturilor pe care le semeni”, a arătat Antoniu Avrămuț.

„Este foarte importantă tehnologia. Avem în fermă utilaje care lucrează în sistem de 90% autonom, condiția este să știi să le setezi și să știi să le spui ce au de făcut.”

Tehnica și tehnologia, siguranță în fermă

Părinții lui Antoniu Avrămuț au început, ca mai toți fermierii de la noi, cu un tractor U 650 cu utilajele necesare, pe care în prezent nu îl mai au. Pentru firma Octadiagra, primul tractor achiziționat a fost unul second-hand, în 2009, cu un disc, combinație care lucrează și la acest moment. „În 2012, tatăl meu a ales să cumpere prima combină nouă, un Fendt 5220 E, care lucrează și acum în fermă. A fost primul pas în a achiziționa utilaje de la reprezentantul mărcii Fendt, compania Mewi, cu care colaborăm până în ziua de azi. Am ales acest brand deoarece are un raport calitate-preț imbatabil. Apoi, service-ul a fost mereu de nota 10 și consider că, pentru un utilaj, este întotdeauna important să aibă și un service bun. Fără acesta este foarte greu, pentru că nu îți poți permite să ai în campanie un utilaj defect mai mult de două-trei zile”, povestește tânărul fermier din Bihor. Iar când vine vorba de înlocuirea pieselor defecte, Antoniu Avrămuț punctează că în proporție de 95% utilizează piese originale și doar noi.

„Pe lângă faptul că încerc să estimez ce producții vom avea, îmi concentrez atenția și la cheltuielile pe care le avem, pentru a realiza un maximum de profit cu minimum de cheltuieli.”

Tehnologia are un rol deosebit de important în ferma familiei Avrămuț, care în ultimii ani a investit mult în tehnică agricolă, încercând să reducă din costurile de producție și să realizeze lucrările într-un timp mult mai scurt. „Încercăm să facem toate lucrările în timpul-limită, care în ultimii ani este din ce în ce mai scurt. Operatorilor noștri le place tehnologia. Trebuie să spun că avem în fermă și angajați mai în vârstă, și angajați mai tineri. Pentru cei mai în vârstă este mai complicat să învețe, dar am încercat și mi-am dat interesul, și am reușit să îi învăț să lucreze cu tehnologia actuală, cu utilaje de ultimă generație”, a explicat Antoniu Avrămuț.

Fiecare tractor din fermă este prevăzut cu sistem de ghidare prin GPS, utilajele au funcția SectionControl. „Toate acestea fac posibilă creșterea productivității, reducerea costurilor și ne dau siguranță. Este foarte importantă tehnologia. Avem și noi în fermă utilaje care lucrează în sistem de 90% autonom, condiția este să știi să le setezi și să știi să le spui ce au de făcut. De asemenea, este foarte important să reduci suprapunerile, pentru a putea reduce costurile de producție. Orice suprapunere înseamnă cost de producție suplimentar în tot ceea ce înseamnă motorină, îngrășăminte, semințe, pesticide și mai ales pentru erbicide, unde, dacă se suprapune doza, se poate distruge cultura”, a adăugat tânărul fermier.

Proaspătul inginer agronom se gândește tot timpul la siguranța financiară a fermei. „Încerc în fiecare moment să am un randament cât mai bun în fermă, încerc să am producții cât mai mari, pentru că producția obținută stă la baza realizării profitului. Totodată, pe lângă faptul că încerc să estimez ce producții vom avea, îmi concentrez atenția și la cheltuielile pe care le avem, pentru a realiza un maximum de profit cu minimum de cheltuieli”, ne-a spus în încheiere Antoniu Avrămuț.

Pe 18 septembrie 2024, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc consultări privind „Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”. În urma discuțiilor de la MADR, dar și a dezbaterilor publice privind măsurile preconizate prin actul normativ menționat mai sus, Asociația Input Agro România își prezintă concluziile și soluțiile.

„Membrii Asociației Input Agro România înteleg și cunosc foarte bine situația financiară extrem de dificilă a fermierilor, situație datorată mai multor factori cu impact major în ultimii ani, amintind succesiunea de ani cu secetă care a redus producția agricolă, creșterea rapidă a prețurilor către maxime istorice la inputuri, prețuri minimale la cereale. Însă, situația din fermă s-a transferat către distribuitorii de inputuri, pentru că nu pot exista pe lanțul comercial rezultate bune când unui partener de pe lanț îi lipsește profitul sau finanțarea. Dovada stă în cifrele slabe raportate de toți distribuitorii pentru anul 2023, mulți raportând pierderi financiare, din cauza acelorași factori care au decapitalizat și fermierul”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro), integral fermier-distribuitor și parțial distribuitor-producător. După cum se cunoaște, fermierul nu are acces la alt tip de finanțare.

Astăzi, conform Asociației Input Agro, distribuția are o rată de recuperare a datoriilor de aproximativ 50% pentru datoriile fermierilor din anul 2024 și de 75% pentru datoriile fermierilor din anul 2023, în condițiile în care rata de profit medie multianuală a distribuitorilor este cuprinsă între 1,5% și 4%. „Prin urmare, soluția amânării plăților de la fermier către distribuitor va agrava situația financiară a distribuitorilor și îi va conduce către faliment și în imposibilitatea de a mai finanța inputuri către fermieri, în anul în care fermierii au cea mai precară situație financiară”, susțin distribuitorii de inputuri.

Prima soluție propusă de Asociația Input Agro România este sprijinirea, finanțarea și protecția întregului lanț comercial fermier-distribuitor-producător, pentru a putea asigura livrarea semințelor, a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor și în anul 2025. „Criza fără precedent din domeniul agro este vizibilă pe tot lanțul comercial și agricol, și fiecare companie deconteaza această criză. Însă, este nevoie de finanțare, atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitori. Cunoaștem foarte bine faptul că fermierii au de rambursat credite în următoarele luni și că situația actuală nu le permite multora dintre fermieri refinanțarea prin sistemul bancar, din cauza lipsei de garanțiilor și din cauza rezultatelor financiare slabe din ultimii ani.”

Tocmai de aceea, a doua propunere a asociației distribuitorilor de inputuri este aceea de a aduce lichiditate în sistemul agricol, atât vegetal, cât și zootehnic, prin credite garantate de stat, Creditul Fermierului cu garanție de stat în cotă de 100% și plafoane mărite pentru valoarea ajutorului de stat. Doar astfel fermierii vor putea accesa finanțările ca să-și plătească cât mai repede datoriile către distribuitori, pentru a putea accesa noi finanțări de inputuri. „Este necesar ca această măsură să fie complet funcțională și să se poată deconta facturile restante până cel târziu la finele anului 2024. Altfel, situația distribuitorilor va fi una dramatică”, punctează distribuitorii de inputuri.

Însă, măsurile menționate anterior nu sunt suficiente, fiind nevoie și de soluția a treia, de credite de tip IMM Invest prin FGCR, pentru toate companiile din domeniu: fermieri, distribuitori și producători. „Nu doar fermierii calamitați în anul 2024 au probleme financiare. Programul IMM Invest a fost un succes și a fost primul program care a oferit cu adevărat finanțare în domeniul agricol și ar trebui continuat pentru a redresa urgent situația financiară a companiilor. Suntem conștienți și de faptul că mulți fermieri au deja un nivel de datorie foarte mare și/sau nu mai au bunuri libere de sarcini, pentru ipoteca necesară. Tocmai de aceea, noi, distribuitorii, ne-am asumat în cadrul consultărilor de la MADR susținerea acestora, prin creditele cu garanție de stat de minimum 100% prin care să îi putem finanța pe acești fermieri. Considerăm că prioritatea Guvernului României trebuie să fie funcționarea schemelor de finanțare cu garanția statului, pentru fermieri și pentru distribuitori, pentru încasarea sumelor restante și plata acestora către producători, dar și pentru a putea avea la timp inputuri pentru anul agricol 2025.”

Asociația Input Agro România solicită crearea unui grup de lucru care să includă autorități (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ), sistemul bancar (bănci, reprezentanții fondurilor de garantare, BNR), distribuitori, asociațiile de fermieri și producători, pentru că doar în acest fel există siguranța că toate soluțiile de finanțare vor fi implementate rapid și vor fi funcționale pentru tot lanțul.

„În același timp, trebuie să acceptăm că există în orice domeniu companii de bună credință și companii de rea credință. Am înțeles reclamațiile venite din partea fermierilor, la adresa anumitor distribuitori care au practici abuzive, iar noi ne delimităm complet de acest mod de a împovăra și mai mult fermierul, prin penalități exorbitante și executări abuzive. Membrii Asociației Input Agro România au o rată de executare anuală cuprinsă între 0,5% și 0,7%, pentru că am fost orientați către soluții, nu către executări. Susținem următoarele măsuri pentru a preveni aceste practici abuzive: un set de reguli care să protejeze atât fermierul, cât și distribuitorul, de abuzul anumitor fermieri sau distribuitori. Totodată, propunem un set de condiții prin care fermierul care accesează garanția de stat direct sau prin distribuitor, sau care primește finanțarea inputurilor, să nu aibă posibilitatea de a-și muta/înstrăina bunurile și terenurile pe o altă nouă companie. Aceasta fiind a patra măsură comunicată și agreată, iar distribuitorii să nu poată factura penalități peste un anumit nivel, agreat în cadrul consultărilor, un nivel mai mare față de costul suplimentar de creditare oferit prin sistemul de creditare, aceasta fiind a cincea propunere în cadrul consultărilor”, menționează comunicatul distribuitorilor de inputuri.

Asociația Input Agro va propune Ministerului Agriculturii un set de reguli privind statutul de distribuitor, o lege necesară pentru protecția fermierilor și eliminarea abuzurilor din partea anumitor companii care nu au ca activitate principală distribuția de inputuri. „Propunerile noastre către MADR vor fi în continuare cele de susținere a întregului lanț, pentru toți fermierii, distribuitorii și producătorii de inputuri, fără excepție, în acord cu normele bancare și legile naționale și europene, prin parteneriate cu sectorul bancar, pentru a oferi în primul rând finanțarea atât de necesară și urgentă.”

A șasea măsură pe care o propun distribuitorii de inputuri este aceea de a stimula investițiile în sisteme de irigații, prin credite acordate fermierilor pentru investiții pe termen lung, de minimum zece ani, cu garanție de stat și dobandă subvenționată.

A șaptea propunere se referă la măsuri fiscale (deduceri și/sau scutiri de taxe) pentru investiții în irigații, în producția de inputuri și în cercetarea agricolă.

„Cunoaștem foarte bine provocările bugetare din acest an și salutăm ajutorul pentru calamitate anunțat de ministrul Florin Barbu, precum și sistemul de asigurare prin Eximbank, cu o valoare de 3.000 de lei/ha. Credem că sistemul de asigurare este un mare pas către securitatea financiară a fermierilor din România, un sistem care în viitor poate asigura finanțarea bancară în fermă. Distribuitorii membri ai Asociației Input Agro România își doresc ca fiecare fermier să își continue activitatea agricolă, să primească finanțare și sprijin din partea autorităților. Noi susținem măsurile care vor sprijini și proteja întregul lanț fermier-distribuitor-producător.”

Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de inputuri din sectorul agricol din țara noastră. Peste 80% din jucătorii din piață au aderat la această organizație, care însumează o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservește circa 20.000 de fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crama Cepari, cu o prezență de 30 de ani pe piața din România, a lansat magazinul online propriu, disponibil începând cu luna septembrie 2024 pe noul site al cramei. Totodată, producătorul de vinuri din regiunea Drăgășani, județul Olt, a adus gamei de vinuri Criva o nouă etichetă.

Noua lansare, susține producătorul, consolidează strategia de business a companiei pe plan local, completând lanțul de distribuție atât pentru consumul în hoteluri, restaurante sau sisteme de catering, cât și pentru consumul individual, în magazinele de profil și rețelele online partenere.

Anul acesta Crama Cepari a finalizat procesul de rebranding al vinurilor Criva, aducând gamei o nouă etichetă de prezentare, dar și prezența la raft în rețeaua de magazine Profi din județul Olt, „materializând astfel promisiunea vinului de calitate, accesibil consumatorilor”.

„Crama Cepari este pariul nostru pentru calitate și excelență în producție - două dintre atributele care ne caracterizează portofoliul încă de la început, din 1994. Prin investițiile pe care le-am adus de-a lungul timpului în tehnologiile de ultimă generație, în procesele de vinificație, în echipă, dar și în sustenabilitatea businessului, reușim să surprindem astăzi prin vinuri cu minimum de intervenții, curate și fără adaosuri de gust sau arome. Vom continua să ținem pasul cu tot ce e nou și benefic în industrie, dar și cu stilul de viață al consumatorilor noștri, așa încât să ne întărim prezența la nivel național, făcând cinste momentelor de colecție cu vinuri pe măsură”, declară Ilarie Prioteasa, oenolog și director general al producătorului de vinuri din satul Cepari, comuna Cârlogani – județul Olt.

Crama Cepari se mândrește cu faptul că duce mai departe unul dintre puținele soiuri autohtone cu istoric de multe secole, Crâmpoșie-Cârlogancă, care poartă și numele localității de unde provine, Cârlogani. „Crâmpoșia a asigurat în perioada trecută baza sortimentului de Drăgășani, iar astăzi reprezintă port-drapelul soiurilor locale din podgorie”, precizează Ilarie Prioteasa.

În prezent, Crama Cepari, înființată în 1994, are o suprafață de aproximativ 30 de hectare cu viță-de-vie (în jur de 27 ha pe rod), iar partea de vinificație a fost modernizată începând cu anul 2010, fiind investiți mulți bani în retehnologizarea cramei care beneficiază acum de cele mai moderne linii de producție, îmbuteliere și laborator.

De menționat că suprafața de vie este parțial înierbată în rânduri alternante, cu scopul refacerii structurii solului și a activității microbiologice din stratul superficial. Prin înierbare se reduc trecerile mecanice pentru pregătirea solului, cât și trecerile privind tratamentele chimice, cu 50%. „În ultimii ani, am eliminat folosirea insecticidelor prin înlocuirea cu capcane specifice, cu excepția situațiilor de forță majoră, când le abordăm numai în faze de vegetație incipiente, atunci când bobul de strugure nu este format. Mai mult, minimizăm numărul de tratamente și alegem ca alternative substanțele de minim impact, în special pentru perioada de formare a strugurelui”, punctează Ilarie Prioteasa, adăugând că, deși culesul manual al viei este dificil și costurile sunt din ce în ce mai greu de susținut, „alegem oricând practica tradițională și naturală, în defavoarea industrializării”.

În plantația de la Cepari se găsesc soiuri autohtone - Crâmpoșie Selecționată, Tămâioasă românească, Negru de Drăgășani,  Fetească neagră, Fetească regală și Fetească Albă, precum și soiurile internaționale Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon.

Crama Cepari produce și îmbuteliază vinuri sub două game, Cepari și Criva. Astfel:

• În Gama Cepari sunt vinuri premium realizate într-un număr limitat de sticle. Pentru vinurile albe și rosé, gama propune vinuri rafinate, proaspete și vioaie, realizate din parcelele viticole riguros îngrijite. Selecția de vinuri roșii include vinuri cât mai natural elaborate, catifelate și cu grad alcoolic ridicat, deoarece strugurii sunt culeși târziu, când nivelul de coacere și calitățile tehnologice sunt maximale.

• În Gama Criva sunt vinuri seci de calitate superioară realizate din amestec de struguri din parcele normate de producție cu struguri rezultați din gama principală Cepari. În această gamă, vinurile sunt mai blânde din punct de vedere senzorial, cu potențial alcoolic ușor mai scăzut, din soiurile cele mai cunoscute în piață: Sauvignon Blanc și Fetească Regală pentru vinurile albe, Cabernet Sauvignon pentru vinurile rosé, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir pentru cele roșii, în cupaj.

„Vinurile Cramei Cepari îți aduc aminte de rădăcinile tale, de locul unde aparții cu adevărat, ca și cum acasă nu ar fi doar un loc, ci o senzație pe care o regăsești în fiecare pahar”, conchide Ilarie Prioteasa, oenolog și director general.

Foto: www.crama-cepari.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 11 și 12 noiembrie, la Iași, va avea loc primul Concurs național de salamuri și mezeluri din România. Evenimentul este deschis participării tuturor producătorilor autohtoni și se derulează sub sloganul „WE ARE ROMANIA – YOU ARE WELCOME”, gazdă fiind Hotel Unirea – Sala Cuza.

„Obiectivele principale ale concursului național de salamuri și mezeluri sunt: ierarhizarea calității produselor realizate de marii producători, dar și la cei care manufacturează încă în acest domeniu; încercarea de a le explica importanța asocierii și creării unor reguli de producție care pot duce la un brand de țară, cel mai important obiectiv”, precizează Marian Timofti, președintele Federaţiei Naţionale a Degustătorilor Autorizaţi (FNDA).

Juriul concursului este compus din specialiști și degustători străini și români, respectiv două asociații ONAS – Italia și FNDA – România, însă o pondere importantă o are și opinia consumatorilor, exprimată în cadrul juriului de amatori și juriului presei din din țara noastră.

Regulamentul și formularul de înscriere pot fi accesate pe site-ul Federaţiei Naţionale a Degustătorilor Autorizaţi.

Marian Timofti menționează că tema specială a conferinței științifice de la finalul concursului de salamuri și mezeluri, cu participarea reprezentanților Primăriei Municipiului Iași, ai Consiliul Județean Iași, dar și ale altor instituții din țară, se referă la provocările care există în acest domeniu atât de important.

Diplomele și medaliile vor fi decernate la deschiderea Festivalului Vin la Cultură din Iași, în ziua de 22 noiembrie 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agriculturilor și Procesatorilor Profesionști din România anunță că evenimentul său fanion ajuns la cea de-a cinsprezecea ediție, Ziua Porumbului Bărăgan, va fi organizat în spațiul său tradițional, localitatea Orezu din județul Ialomița, în ziua de 11 septembrie 2024.

Evenimentul din acest an se concentrează pe teme majore cum sunt gestionarea durabilă a riscurilor agricole, irigațiile și digitalizarea. Întâlnirea din ferma ialomițeană fondată de Nicolae Sitaru servește drept punct de întâlnire și platformă de comunicare pentru comunitatea agricolă din România. „Forumul APPR a militat constant și a participat activ, pe perioada ultimilor trei ani, la consultările pentru formularea și aprobarea unui cadru legislativ care să furnizeze soluții capabile să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat. Sunt politicile publice din România capabile să răspundă marilor provocări pe care le traversăm? Vă așteptăm la Ziua Porumbului pentru a încerca să găsim împreună răspunsuri la această întrebare”, a declarat Nicolae Sitaru, gazda evenimentului de la Orezu, fost președinte și membru fondator al FAPPR.

Ziua Porumbului Bărăgan 2024, manifestare ajunsă al ediția cu numărul 15, va găzdui cea mai mare Conferință privind Managementul Riscurilor în Agricultură, o provocare pe care Forumul APPR o lansează autorităților, fermierilor și companiilor furnizoare de soluții pentru sector. „În cadrul acestei conferințe vom discuta despre cum să atenuăm impactul schimbărilor climatice asupra activității agricole și care este strategia autorităților pentru predictibilitatea și stabilitatea sectorului”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Partener principal al evenimentului este compania Bayer, iar partener de fertilizare - Holland Farming. De asemenea, la actuala ediție și-au adus aportul: Alianța Industriei Semințelor din România, companiile Crop Agro DMS, KWS, Lidea, Mais Seeds, RAGT, RWA Agro, Saaten Union, SCDA Turda, Soufflet Agro, Alcedo, AgroPark Trading, Banca Transilvania, Cartare Agrochimică, Groupama, IPSO Agricultură, LAT Nitrogen, Libra Internet Bank, Marsh România, Nufarm, Omnia România, Sojam România. „Mulțumim tuturor partenerilor și reiterăm angajamentul membrilor noștri de a contribui constructiv, în cadrul dialogului civil, la soluții pe care le considerăm vitale pentru creșterea capacității de producție a României prin reducerea efectului riscurilor climatice”, a punctat președintele Forumului APPR, Theodor Ichim.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agroland Business System (BVB: AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură și alimentație, care deține cea mai mare rețea de magazine agricole din țara noastră, intră pe segmentul organic prin transformarea fabricii de furaje de la Caransebeș pentru a deveni cea mai mare fabrică de furaje certificată bio din România.

Certificarea fabricii de furaje din județul Caraș-Severin face parte din strategia Agroland de orientare către produse organice. „Încă de la începuturile Agroland de acum 27 de ani, prioritatea noastră a fost reprezentată de micii fermieri, dezvoltând afacerea astfel încât să le punem la dispoziție cât mai multe produse realizate în România. Acest demers continuă prin transformarea fabricii de la Caransebeș în cea mai mare fabrică de furaje certificată organic din România. Prin intermediul acesteia vom putea prelua materii prime de la un număr semnificativ de fermieri din vestul țării care produc cereale organice, reducând dependența lor de traderii de cereale din vestul Europei. În plus, orientarea asupra producției locale de hrană, care a debutat în anul 2020, odată cu preluarea platformei avicole de la Mihăilești, continuă să reprezinte una dintre direcțiile noastre de dezvoltare. În acest interval de aproape patru ani, am crescut de cinci ori capacitatea de producție de ouă de consum și am crescut constant numărul de pui de o zi produși. Următoarea etapă privind această linie de business reprezintă producția de ouă ecologice, pentru care urmează să achiziționăm un mic producător de ouă ecologice. Obiectivul nostru pe acest segment este să devenim în următorii ani cel mai mare producător de ouă ecologice din România, cu o potențială cotă de piață de 30%, prin înființarea de ferme ecologice pe tot cuprinsul țării”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System.

Agroland Organic

Fabrica de furaje de la Caransebeș a fost achiziționată în 2022 și a presupus o investiție de cinci milioane de lei. Aceasta va fi transformată în cea mai mare fabrică de furaje certificată organic din România și își va desfășura activitatea sub o nouă entitate, Agroland Organic.

Tranziția fabricii de la producția de furaje convenționale la furaje organice a reprezentat o investiție de 200.000 de euro, care a vizat recondiționarea echipamentelor în cadrul fabricii și renovarea silozurilor și a clădirilor. Valorificarea producției de furaje bio va avea două direcții, majoritatea produselor urmând să fie vândute către fermele de găini ouătoare bio și pui de carne bio. Celălalt canal va cuprinde vânzarea către micii crescători prin rețeaua de peste 240 de magazine Agroland.

Fermă eco de găini ouătoare și abatoare modulare pentru păsări și iepuri

Agroland are în plan achiziționarea unui mic producător de ouă ecologice, fermă care are o capacitate maximă de aproximativ 10.000 de găini. În ceea ce privește producția anuală vizată, aceasta se ridică la aproximativ trei milioane de ouă ecologice.

În plus, compania va certifica în următoarele luni o fermă ecologică proprie, în județul Timiș, cu o capacitate maximă de 10.000 de găini. La acest moment, suprafața fermei este în curs de certificare, în timp ce la nivelul adăposturilor existente vor fi realizate modificări pentru adaptarea la cerințele ecologice.

Agroland va introduce și o nouă linie de business, abatoare modulare pentru păsări și iepuri, fiind primul proiect de acest gen din România. Abatorul modular vizează fermierii mici și oferă o flexibilitate ridicată, modulele fiind instalate în funcție de cererea din zona respectivă. De asemenea, acestea sunt potrivite și pentru puii ecologici, care necesită linii speciale de prelucrare, dar al căror număr este mult mai redus comparativ cu puii crescuți în mod convențional.

În combinație cu furajele organice, genetica și abatoarele modulare, această investiție va crea o infrastructură completă pentru a sprijini producția sustenabilă de hrană bio în fermele mici și medii din România.

Agroland Business System este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu data de 1 martie 2021 și se tranzacționează sub simbolul AG.

Foto: Agroland

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În editorialul din ediția lunii iulie a publicației Revista Fermierului am scris despre cum Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ia o sumă din subvenția fermierului pentru a-l despăgubi în caz de calamitate, dar banii, pentru moment, nu pot fi cheltuiți, deoarece autoritățile statului nu au mers mai departe, respectiv să creeze acel instrument de management al riscului. Prin urmare, statul îi ia niște bani agricultorului fără să existe legislația necesară ca să și dea banii înapoi, ca despăgubire dacă se întâmplă vreo calamitate în fermă. Practic, nu este definit acest instrument de risc. Cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri are – nu se știe nimic, pentru că legislația nu s-a adoptat, nu există! (Editorialul din Revista Fermierului, ediția print – iulie 2024, poate fi citit aici: https://revistafermierului.ro/editorial/item/6237-fermierul-anului-2024-si-utut-si-cu-banii-luati-de-propriul-stat.html)

De ce revin pe acest subiect? Pentru că sunt multe probleme legate de implementarea DR-32, intervenție care se referă la crearea unui instrument de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole și care stabilește că APIA reține anual 3% din plățile directe ce urmează a fi plătite fiecărui fermier. Așadar, vorbim de toți fermierii, nu contează că lucrează în cultură mare, în legumicultură, pomicultură, în tot ce înseamnă vegetal ori că activează în zootehnie. Statul ia bani de la toată lumea.

Însă în Planul strategic scrie negru pe alb că pentru gestionarea acestor bani reținuți din subvenții se va crea un instrument de management al riscului, dar la riscurile care vor fi asigurate e trecută doar seceta. Dacă dă o molimă în fermele de animale, crescătorii nu sunt despăgubiți din banii reținuți de APIA. Contribuie și nu primesc nimic. Nici nu pot fi scoși ca excepție, pentru că nu permite Regulamentul European 2115/2021, care spune că trebuie să se rețină 3% de la toți beneficiarii de plăți directe.

Se presupune că instrumentul de risc asigură riscuri catastrofale din toate sectoarele, dacă banii se rețin de la toată lumea, nu? Fiecare fermier care contribuie să știe că în momentul în care are un risc de calamitate are și dreptul să primească ceva ca despăgubire. Așa cum arată acum lucrurile, unii producători agricoli primesc ceva, alții nu primesc nimic. Apare discriminarea.

După publicarea editorialului menționat mai sus, „Fermierul anului 2024, și *utut, și cu banii luați de propriul stat”, mi-a scris un fermier: „Cred că ar trebui să se discute și despre acel procent reținut din plățile directe în cazul crescătorilor de animale. Deși acești bani se iau inclusiv pentru pășuni și plăți directe pe cap de animal respectiv sprijin cuplat zootehnic, niciodată nu s-au dat despăgubiri de secetă pentru pășuni sau animale. Ce înseamnă secetă pentru un fermier cu zootehnie extensivă? Înseamnă că pășunea nu poate susține efectivul de animale și în acest caz trebuie furajare suplimentară. În plus, avem un excedent de animale de vânzare ce coboară prețul pe piață. Furajul, în schimb, e puțin și are preț mare. Deci, fermierul cu animale are doar minus pe toate palierele”.

Multe probleme, legislație șchioapă, lipsă de interes, ca să nu-i zic altfel, din partea autorităților competente.

Închei cu ce mi-a zis fermierul Ștefan Gheorghiță, iar cine are urechi să audă, poate mișcă lucrurile în direcția bună: „Fermierii nu se apără, inclusiv în justiție, decât dacă le ajunge cuțitul la os. În rest, speră că se va găsi cineva să scoată castanele din foc. Surpriză, nu le scoate nimeni legat de managementul riscului și cei afectați de secetă așteaptă cu mâna întinsă să mai primească ceva, în loc să ne „războim” pentru a construi o soluție viabilă de asigurare. Ce vreau să zic? Și noi, fermierii, ne merităm soarta, fiindcă ne complacem în a urla la lună. Tot mergem și cerem despăgubiri… Este greu să vă implicați să facem ceva care să rezolve problema economic și nu politico-electoral? Decât să facem ceva constructiv, care să ne aducă real bine, noi, fermierii, acceptăm să fim făcuți pomanagii pentru câțiva firfirei”.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Costurile pentru un hectar de porumb siloz variază între 5.000 și 8.000 de lei, potrivit simulărilor făcute în cadrul Asociației HolsteinRo.

Ionuț Lupu, director executiv HolsteinRo, prezintă un model de calcul al unui fermier care nu a făcut nicio economie la cultura de porumb siloz.

„Cifrele pot fi adaptate diferitelor condiții de fermă sau tehnologii, însă la final costurile directe sunt între 3.500 și 4.500 lei, iar costurile indirecte între 1.500 și 3.500 lei. Așadar, costurile per hectarul de porumb siloz variază întra 5.000 și 8.000 lei. Asta este realitatea. Pentru a se înțelege foarte clar, la o productie de 10 tone (plante tocate fără boabe), mulți dintre fermierii noștri fiind în această situație, costul per tonă variază înte 500 și 800 lei. Dar, acest siloz trebuie completat cu porumb boabe sau altă sursă de energie, deoarece un porumb siloz de calitate trebuie să aibă minimum 7 tone boabe. Ceea ce înseamnă că trebuie să suplimentăm cu minimum 2 tone de porumb boabe pentru ca acel siloz să aibă o valoare medie”, explică Ionuț Lupu.

Concluzia directorului executiv al Asociației HolsteinRo este că pot fi dezvoltate calculele, însă ele nu ies deloc bine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!