Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, își va disputa în premieră finala în două capitale europene simultan, la București și Amsterdam, pe 4 decembrie. Evenimentul este găzduit de Aria TNB, respectiv de Amsterdam Wine Academy. Concursul de Vinuri Spumante Românești este singura competiție de acest tip din România și, în același timp, un etalon pentru industria spumantelor autohtone, în țara noastră existând în prezent 117 mărci locale de spumant.

Noutatea absolută a ediției 2023 a Concursului de Vinuri Spumante Românești este reprezentată de jurizarea unor spumante la sticlă magnum (1,5 l, față de cea clasică de 0,75 l).

La actuala ediție concurează majoritatea celor 29 de producători români care cumulează pe piață 117 mărci de vinuri spumante. Față de edițiile anterioare, în acest an a fost inclus în concurs un nou producător intrat recent pe această piață, respectiv Tenuta Mosconi.

Fiecare echipă de jurizare din cele două țări este formată din câte zece specialiști, români și străini, printre care somelieri cu recunoaștere internațională, deținători ai titlurilor și certificărilor de excelență DipWSET/Wein Akademiker, ASI Gold, studenți ai „The Institute of Master of Wine”, educatori, bloggeri și membri ai „The Circle of Wine Writers” reuniți de către organizatorii Iulia Țigău, la Amsterdam, respectiv Tiberiu Onuțu, la București. Iulia Țigău deține titlul de excelență DipWSET, locuiește la Düsseldorf (Germania) și a început călătoria în lumea vinului în 2018. Tiberiu Onuțu este istoric amator al soiurilor românești de viță-de-vie, promotor al vinurilor spumante românești, colaborator la www.vivc.de și la www.wein.plus. De asemenea, Tiberiu duce mai departe, în Dealu Mare, tradiția a patru generații de viticultori.

Jurizarea este organizată pe secțiuni, în funcție de metoda de obținere, cu accent pe metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

„Cooptarea juraților internaționali în echipa concursului are două scopuri distincte. În primul rând, reconfirmarea angajamentului nostru ferm față de profesionalism și standarde ridicate în procesul de jurizare. Și, în al doilea rând, prin expunerea internațională, dorim să contribuim la consolidarea reputației spumantului românesc pe piețele externe”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din România.

Mai multe detalii despre ediția trecută găsiți aici și aici.

Comisia de jurizare a Concursului de Vinuri Spumante 2023

București

Echipa feminină este formată din:

• Arina Antoce, profesor de oenologie la USAMV București, expert OIV, degustător profesionist;

• Dana Pop, dr. inginer în biotehnologie alimentară, maestru degustător de vinuri, brânzeturi, ulei de măsline, cafea, maestru degustător de salamuri și importator de vinuri;

• Anne-Wies van Oosten, DipWSET, Wine-Food-Travel Writer, Wein Akademiker, International Wine Taster, membru al FIJEV și al Circle ofWine Writers;

• Daniela Paraschiv, dr. inginer în biotehnologie alimentară, eurosomelier, director general Hansen România;

• Roxana Nicolaescu, WSET 3, somelier, curator de vinuri.

Echipa masculină este formată din:

• Horia Hasnaș, comunicator de vin, campion mondial la degustarea în orb, ediția 2023;

• Valeriu-Constantin Popescu, somelier, pasionat de spumante;

• George Ignat, WSET 2, absolvent al cursului organizat de „Comité Champagne”, lector la Școala Europeană de Somelieri;

• Emil Popescu, WSET 3, proprietarul barului Wine With Me;

• Ladislau Kristof, WSET, degustător, pasionat de șampanii, Luxury Adviser.

Amsterdam

Echipa feminină este formată din:

• Anja Vondenhoff, DipWSET, Wein Akademiker și președinte al Weinakademiker Club, Certified Sommelier/The Court of Master Sommeliers, Europees Meilleur Formateur en vin de Champagne 2011;

• Kristel Balcaen, DipWSET, studentă MW;

• Roos Stevens, DipWSET, ASI Gold (singura din Țările de Jos), Maître-Sommelier Restaurant Bridges, Amsterdam;

• Sue Eames, DipWSET, Committee Member, Circle of Wine Writers;

• India Donisi (Winespicegirl), influencer;

• Iulia Țigău, DipWSET, pasionată de vin.

Echipa masculină este formată din:

• Wouter Aalst, DipWSET, Wein Akademiker, student MW;

• Jan-Jaap Altenburg, DipWSET, ASI Somelier, coproprietar al barului de vinuri Vindict;

• Marco Omar Herrouz, DipWSET, D.O. Cava Certified Wine Educator, D.O. Cava Ambassador for Italy & The Netherlans;

• Antonello Nicastri, Head Sommelier la Restaurant Flore;

• Marc Wabo, WSET 3, Wine International Association Ambassador Germania;

• Tony Yip, DipWSET, student MW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Centrul pentru Cultura și Civilizația Gustului din Cetatea Oradea a găzduit duminică, 8 octombrie 2023, vernisajul expoziției și festivitatea de decernare a premiilor Concursului internațional de artă fotografică „Via, vinul și bucuria de a trăi”, precum și lansarea albumului cu același nume.

Evenimentul a fost posibil datorită implicării deosebite a Asociației Internaționale Euro Foto Art, în parteneriat cu Summit Agro România și Asociația pentru Cultura și Civilizația Vinului „Millesime”, sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică (recunoscută de UNESCO). 

„Vernisajul expoziției internaționale de artă fotografică «Via, vinul și bucuria de a trăi», precum și lansarea albumului omonim, ne dorim să fie un regal al toamnei, al artei fotografice. Al viței-de-vie și vinului. Al viti-viniculturii. Un regal artistic în spiritul binefacerilor strugurilor și vinului. Al întâlnirii într-o poveste – salon-album al clipelor surprinse de iubitorii de vie și vin”, a declarat în deschiderea evenimentului dr. ing. Patricia Maria Știrbu, președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria și Republica Moldova.

La eveniment a fost prezent și profesorul Dorin Popa, președintele Asociației pentru Cultura și Civilizația Vinului „Millesime”, personalitate marcantă în lumea vinului din țara noastră, care a primit pe 23 septembrie, anul acesta, Colanul de Aur și Diploma de Onoare - cea mai înaltă distincție a Federației Internaționale a Confreriilor Bahice din Paris, premiu oferit pentru prima dată în România. „Vreau să-mi exprim în primul rând bucuria; bucuria pentru acest moment și, mai mult de atât, mulțumirea pentru acest moment. Prima mulțumire ar fi de fapt pentru doamna Patricia Știrbu, pentru care, acest moment și anvergura lui i se datorează. Pentru că acest moment și această minunată carte a apărut datorită susținerii sale”, a spus Dorin Popa.

La rândul său, Ștefan Toth Istvan, președintele Asociației Internaționale Euro Foto Art, a mulțumit Patriciei Știrbu pentru sprijinul acordat. „Acest salon internațional de artă fotografică, organizat în premieră națională, a fost o provocare pentru artiștii fotografi care, în paralel cu realizarea fotografiilor pentru concurs, au fotografiat întocmai, pe lângă povestea viței-de-vie și a vinului, bucuria acelora care au savurat gustul deosebit al acestuia”, a subliniat Ștefan Toth Istvan.

Evenimentul a fost presărat cu momente muzicale de excepție susținute de către maestrul Thurzó Sándor József la violă și renumiții artiști ai Rock Filarmonica Oradea - Alexandrina Chelu-Schorr (voce) și Florian Chelu Madeva (chitară).

Manifestarea s-a încheiat cu o cină și o degustare de vinuri de la Crama Corbuț, organizată cu ocazia deosebită a Zilei Gastronomiei și Vinului Românesc.

Expoziția poate fi vizitată în Centrul Euro Foto Art din Cetatea Oradea până în data de 2 noimebrie 2023, precum și pe site-ul: www.eurofotoart.com/efa-events.

Premii

La finalul vernisajului, președintele Asociației Euro Foto Art a decernat premiile câștigătorilor. La Concursul internațional de artă fotografică „Via, vinul și bucuria de a trăi” au fost validate 144 de fotografii trimise de fotografi din opt țări, juriul neavând deloc o misiune ușoară în stabilirea ierarhiei câștigătorilor.

Premiul I: Otos Andras (SRB) – Ciclul: Consacrarea vinului nou

Premiul II: Hos Norbert (SRB) – colecția personală

Premiul III: Mariana Scubli (RO) – Vinul unui cavaler

Premiul de excelență “Millesime”: Yarema Protsiv EFIAP, ED.ISF (USA) – Delicios

Premiul de excelență EFA: Norba Volodimir (UA) – colecția personală

Medalii

Medalia de aur „Carol Pop de Szathmari”: Atsushige Kawano (JP) – Cum se bea vinul

Medalia de argint „Carol Pop de Szathmari”: Paul Bock (SUA) – colecția personală

Medalia de bronz „Carol Pop de Szathmari”: Cătălin Vezetiu (RO) – colecția personală

Plachete „Carol Pop de Szathmari”

Călin Rucsandra EFIAPg (RO) – colecția personală

Radu Gabor (RO) – colecția personală

Ahmed Mohamed Hassan EFIAP/s, EPSA (EG) – colecția personală

Iurie Foca (MD) – colecția personală

Nora Maher (EG) – colecția personală

Duban Dorina (UA) – colecția personală

Szabo Geza (RO) – colecția personală

Veaceslav Bruma (MD) – colecția personală

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 1 și 2 aprilie 2023, la Brașov, are loc festivalul Vin la Munte, eveniment al vinurilor premium și superpremium dedicate pieței HoReCa. Ce-a de-a șasea ediție este găzduită de Hotelul Qosmo.

„An de an, strângem producători de top din România, vinuri rare sau proaspăt lansate, alături de importuri prețioase și le aducem în fața publicului iubitor de vin”, punctează organizatorii.

În cadrul festivalului Vin la Munte 2023 vor fi peste 700 de vinuri premium și superpremium de la 90 de crame din România și din Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Georgia, Armenia, Serbia, Austria și alte țări cu tradiție. Iubitorii de vin vor avea ocazia să participe la lansări de carte, lansări oficiale de crame și noi etichete, dar și să descopere vinurile premiate în preziua festivalului, în cadrul tradiționalului concurs Vin la Munte.

Cei care doresc să își aprofundeze cunoștințele despre lumea vinului, sunt deja confirmate trei masterclass-uri:

• Vinurile Olteniei, cu oenologul Iustin Urucu (Domaine Vinarte și IUSO);

• Pairing cu trabucuri premium și superpremium, susținut de Lerida International;

• Tehnologia vinurilor spumante, susținut de crama Petro Vaselo.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros.

Pentru lista completă a expozanților și partenerilor, precum și acces la bilete, vă invităm să accesați site-ul evenimentului, www.vinlamunte.ro.

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 9 martie 2023 a avut loc prima etapă din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare din regiunea Moldova sunt:

Vinuri albe

• Muscat Ottonel, dulce, 2021 - SC Vinuri Pancene SRL (Moșia Domnească)

• Sauvignon Blanc, sec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

• Chardonnay, sec, 2022 - SC Apcovin Imp-Exp SRL (Crama Tata și Fiul)

Vinuri roze

• Băbească Neagră, sec, 2021 - Crama Valente

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - Olteanu G. Marian PFA (Crama Gramma)

Vinuri roșii

• Fetească Neagră barique, sec, 2020 - Stegariu F. Florin PFA (Crama Strunga)

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2019 - SC Vitisim Cotești ((Domeniul Vitisim)

• Fetească Neagră, sec, 2020 - SC European Project Sud-Est SRL (Crama Unu)

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Moldova a fost votată „Apus de soare”, Panciu, Moșia Domnească, roze 2021, un vin produs de SC Vinuri Pancene SRL.

În etapa I Moldova, prima a concursului „Povești cu vinuri românești” din 2023, au fost peste o sută de probe înscrise.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează, pe 1 octombrie 2022, la Apoldu de Sus (județul Sibiu), prima ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment în premieră, care va reuni muzica folk-rock cu vinurile albe și bucatele tradiționale, provenite din fermele și stațiunile universității.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, având propria plantație viticolă, situată la circa doi kilometri de Apoldu de Sus. Portofoliul Vinea Apoldia Maior cuprinde șapte etichete: Eruditus, Docentus, Secas, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Traminer Roz și Orange Optimus. Aceste vinuri albe sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată, susține producătorul.

„Suntem încântați să anunțăm organizarea acestui festival unic în zona Apoldului de Sus, unde ne dorim să sărbătorim recolta bogată din această toamnă în podgoria noastră, Vinea Apoldia Maior. Cu siguranță ne vom bucura împreună de savoarea vinurilor și a bucatelor provenite de la fermele și stațiunile universității, de plimbări prin vie și muzică de calitate. Punctul culminant va fi seara, când vom oferi iubitorilor de muzică rock un concert spectaculos, susținut de binecunoscuta trupă Pasărea Rock. Vă așteptăm cu drag alături de noi la Vinea Apoldia Maior Fest!”, este mesajul rectorului USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

Trupa Pasărea Rock, o legendă a muzicii rock din România, va performa la Vinea Apoldia Maior Fest în componența Ioji Kappl - bass și voce, Ovidiu Lipan - tobe, Nicu Patoi - chitară, Narcis Tran - voce și chitară 12c, Codruț Croitoru – voce, alături de invitatul special Mircea Baniciu.

Festivalul își va deschide porțile la ora 12.00, iar concertul Pasărea Rock va avea loc de la ora 19.00.

Biletele se găsesc în format electronic pe platforma www.iabilet.ro și în magazinele Flanco și Diverta, iar prețurile sunt diferențiate, în funcția de vârsta participanților. Pentru adulți, biletul este în valoare de 159 de lei, cost care presupune accesul la festival, mâncare și băutură all inclusive pe durata întregii zile (vin, apă, cafea, ceaun porc și vită, coaste porc cu varză roșie, brânzeturi și mezeluri din producția proprie).

Persoanele cu vârste cuprinse între 14-18 ani au la dispoziție bilete la prețul de 129 de lei, care asigură aceleași beneficii ca și pentru adulți, exceptând consumul de alcool. De asemenea, copiii cu vârste până la 14 ani au acces gratuit, însă doar dacă sunt însoțiți de către un adult.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea la festivalul „Apold Weinfest”, de la Apoldu de Sus din județul Sibiu, acolo unde se află și plantația viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior. Evenimentul are loc sâmbătă, 30 iulie 2022, cu începere de la ora 13.00, iar intrarea în incinta festivalului va fi permisă cu o oră mai devreme.

USAMV Cluj-Napoca propune participanților la festival o listă de vinuri din producția proprie: Sauvignon Blanc, Riesling Italian și Traminer Roz, respectiv cupajele Eruditus și Docentus.

De asemenea, în zona de food court vor fi pregătite meniuri care vor avea la bază produse de la Ferma Cojocna și stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul universității clujene.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului va fi întreținută de interpreți și ansambluri folclorice, între care și Ansamblul folcloric „Tradiții” al USAMV Cluj-Napoca, iar de la ora 19.00 este programat concertul lui DJ Oli Sinth.

Biletele la festival costă 30 de lei și pot fi achiziționate la fața locului sau online, de pe Eventim: rb.gy/qhkwqh.

USAMV Cluj-Napoca participă pentru prima dată la un eveniment de anvergură în județul Sibiu, acolo unde a achiziționat în 2020, la Apoldu de Sus, Plantația viticolă Vinea Apoldia Maior, cu o suprafață de 65 de hectare de viță-de-vie nobilă.

Foto: Nicu Cherciu

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

Producții bune în ultimii ani

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

Toate soiurile spun o poveste

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

Mustul, salvare pentru micii producători

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

Dezvoltare pas cu pas

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Ce pierdem lăsând de treizeci de ani încoace la butoanele Administrației centrale oameni incompetenți, indivizi mărunți, slujbași fără viziune și fără voinţă de acțiune?

Există țări viticole puternice unde se câștigă bani pe toată filiera vinului: din amonte și afluenți (industrii și servicii furnizoare de materiale oenologice, tehnologie, sticlă, etichete, dopuri, plante, utilaje, vase, substanțe de protecție fitosanitară, îngrășăminte, irigații, software ș.a.m.d.) până în aval cu largi estuare și delte (comerț clasic și on-line, industria ospitalității – oenoturism, procesatori de plăți, curierat). Nimic nou sub soare. În general (cu excepția României), aceste țări își leagă de VIN (și produsele derivate) brandul de țară, integrează vinul în patrimoniul cultural, au în circulație legi importante (altele decât cele agricole sau de reglementare fiscală/comercială) care fac din vin un produs-vedetă. Repet, nimic de neînțeles până aici (nu şi pentru guvernanții de pe Dâmbovița care consideră subiectul prea complicat).

Specială este poziția unor țări care n-au avut o viticultură notabilă, care au debutat târziu în această activitate sau care nu erau recepționate ca forță vinicolă. Vorbim aici de Marea Britanie, Statele Unite și... Germania.

Ora exactă în vin se dă la Londra! Ratingurile, poziționările comerciale pe piața globală vin (!) dintr-o țară care, în afara unor (puține) vinuri spumante, nu propune nimic la raftul de vin. Cum e posibil?! Păi, cam e... Cele mai puternice școli de cunoaștere oeno (și nu mă refer la școala de viticultor sau de vinificator) se află aici. Jurnalismul de profil a fost încurajat (și susținut). Concursurile și târgurile internaționale – pe lângă cele de mai sus – dau „forța”, puterea de influență a Regatului Unit. De aici pleacă licențele pentru WSET (Wine & Spirit Education Trust), aici se „întronează” Masters of Wine, iar medalia de tip concurs (purtătoare a numelui unei mari publicații) este prezentă peste tot în lume ajutând la vânzarea vinului.

Statele Unite. Mike Veseth explică foarte bine în cartea „Războaiele Vinului” cum a redevenit America competitor de prim rang în piața vinului, abia după anii '60. S-a investit în școli/universități, au fost încurajați formatorii de opinie în domeniu prin găzduirea subiectului „oeno” în ziare, reviste (Wine Spectator are unul dintre cele mai mari tiraje print din lume), show-uri TV, producții cinematografice hollywoodiene.

Germania. Această țară s-a luptat cu stereotipiile „țara berii” și „dar fac nemții vin?”, ajungând arbitrul pieței mondiale. Care au fost jaloanele traseului către succes? Sprijinirea târgurilor de profil și a concursurilor. Astăzi, Prowein (Düsseldorf) este un fenomen al domeniului aducând bani și putere Germaniei. Marile concursuri precum Berliner Wine Trophy (frate cu VINARIUM în VINOFED) ajută marii comercianți, lanțurile de retail, dar și consumatorii să se ghideze într-o aglomerare din ce în ce mai mare a vinurilor ofertate. Este admirabilă (și folositoare) angajarea de susținere a unei inițiative private din partea autorităților locale, de land și de țară. Timp de 30 de ani m-am străduit să captez atenția autorităților de la noi pentru un efort consolidat în a ne înscrie și noi în cursă. N-am așteptat reacția/acțiunea statului și am continuat să construim, să inovăm, să ne perfecționăm. Am crezut, însă, că statul ni se va alătura, mai ales că aveam deja dovada viabilităţii proiectului nostru.

VINARIUM este posesorul unui palmares impresionant de performanțe: implementarea unui sistem electronic de jurizare bazat pe un soft de producție proprie, o realizare care, la data respectivă, mai avea doar un singur „omolog” pe plan mondial; primul concurs din lume desfășurat on-line și singurul care s-a ținut la data fixată în plină pandemie; realizarea unui sistem alternativ de evaluare prin monitorizarea de tip „neurofeedback”. Aceste premiere au nevoie de popularizare. Continuarea cercetării trebuie susținută. Obligația firmelor este de a face profit, ceea ce le îndepărtează de la o implicare pronunțată în finanțarea științei. Statul, însă, poate să o facă. Poate şi trebuie să susțină performanța în folosul tuturor. Da. Ați anticipat bine. Haideți să formulăm împreună întrebarea firească: DE CE NU O FACE? O bucățică de răspuns ar fi: ...pentru că nu îl forțăm! Provocările economice din următoarea perioadă s-ar putea să ne arate cât costă, de fapt, neimplicarea.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Geneza poporului român și a limbii române, obiceiurile, tradițiile și credințele, spațiul (cultural și fizic) stăpânit de români au devenit subiecte care polarizează dramatic societatea noastră.

„Suntem cei mai buni, dar am avut o soartă potrivnică”. „Suntem cei mai proști, nu avem nicio șansă să ne schimbăm destinul”. Aceste păreri, diametral opuse, exprimă, aşadar, extremele de poziționare ale românilor cu privire la propria ființare ca națiune. Spun extreme deoarece numărul celor atrași spre acești poli „magnetici” ai chestiunii fac nesemnificativ numărul celor poziţionaţi pe segmentele intermediare despărţite de punctul de echilibru. Fenomenul este extrem de vizibil în postulările care fac referire la istoria oamenilor de pe aceste meleaguri – în forma antagonică „dacopați - dacofobi”. Situația creată este, cumva, ingrată, întrucât istoria universală nu începe de la daci, dar nici istoria noastră nu este exclusiv o sumă a influențelor străine. Influențe care, după dacofobi (susținătorii ultimei idei), au dispărut astăzi când, iată, putem avea o percepție clară, fără interferențe nocive. Oare?!

Foarte ciudat, gruparea negaționistă (cel puțin dacă e să ne luăm după frecvența și intensitatea clamărilor din social media) este mult mai numeroasă. Asta, în condițiile în care este denunțată o inoculare instituționalizată a dacismului în perioada '80-'90. Este adevărat, putem fixa în epocă această tușă îngroșată. România Socialistă a avut nevoie de argumente ale „excepționalului” românesc (în toate formele), iar originea „deosebită” şi caracteristicile moştenite de la un popor „dârz”(!) fiind argumente potrivite în „religia” timpului. Din păcate, tezele au luat locul cercetării și diseminarea s-a făcut prin aceleași mijloace de comunicare cu cele ale „directivelor”, către un public – în cel mai fericit caz – semidoct. Astfel, pentru erudiţi, teza valorilor de istorie veche (multe, puține – nici nu contează) a devenit o asumpţie diluată.

Mai mult, demagogia nu este o abilitate căpătată astăzi de politicieni. Bine practicată de către cadrele de partid, „vorbăraia goală” a distrus cercetarea în domeniu. Să nu uităm că șantierul arheologic de la Cucuteni (Iași) a fost închis în acea perioadă (chiar dacă sub un slogan generos, de tip „generațiile viitoare vor putea extrage informația cu mai mare acuitate, dat fiind nivelul științific și tehnic mai avansat de peste ani”).

Tot în acea perioadă, șantierele socialiste turnau beton peste multe situri arheologice pentru a nu încetini marșul triumfător al marilor „realizări”. Chiar și așa, dovezi reale ale istoriei noastre îndepărtate nu au trecut neinventariate. La urma urmei, oricât ar părea de trist sau de ciudat, naționalismul lui Ceaușescu a creat o fereastră de oportunitate pentru cercetarea românească sau, mai exact, pentru cercetarea românească neviciată de obediența faţă de slavismul impus de sovietici. Segmentul de timp a fost scurt și nu a dus la o firească „așezare” a concluziilor. Acestea, chiar și „nematurate”, au fost aspirate de aparatul de propagandă. În absența continuării cercetărilor serioase de după '90, în vârtejul globalizării (cu impulsuri mai puternice din exterior decât ceea ce puteam genera noi), prin diluarea actului de educație, avem astăzi un revers încărcat de negație, denigrare, miștocăreală și ură până și pentru ideea de a (re)judeca procesul plămădirii noastre ca națiune. Prin șabloane, dacofobii aruncă în derizoriu orice proces de evaluare a istoriei vechi. Nu spun că plasarea noastră de către analfabeți și răspândaci ai teoriei „buricul Pământului” ne-ar face bine. Dimpotrivă. Dar este cât se poate de clar că abandonarea unor zone de cercetare „fără luptă” (a se citi fără evaluare şi utilizarea câtimilor obţinute) de către intelectuali și îmbrățișarea unei (non)ideologii servite de-a gata este condamnabilă și, în esență, păguboasă. Nu am văzut reacții pertinente ale lingviștilor, etnologilor, antropologilor, istoricilor, la bălăcăreala visceral combativă (bazată doar pe „cred” și nu pe „știu”) pe tema (in)existenței cuvintelor dacice în lexicul românesc. Poate că o explicație detaliată, făcută cu răbdare, despre ceea ce a însemnat acum 10.000, 9.000, 8.000 de ani migrația umană în zona indo-europeană, obârșia unor limbi moderne sau considerate „matcă” (latina, de exemplu) sau tangența acestora cu grupul proto-indo-european, momentul (atenţie!) și modul în care au fost scrise (puținele) dicționare etimologice de la noi – toate acestea, spun, ar fi creat o altă componență a publicului prezent în aula dezbaterii, cu șanse mai mari de a fructifica în folosul nostru ceea ce ne „aparține”, separând „neghina” afirmațiilor hazardate, dar şi cucuta turnată de „omul nou”. Este de notat, totuși, că alte națiuni nu se feresc de afirmații „curajoase” pentru a-și „brandui” țara (să admitem că noi am putea ocoli acest modus operandi). Inițial, am vrut chiar să înșirui câteva exemple de cuvinte din agricultură și din viticultură în mod special (cu favoritul „vin” care se regăsește pe toată linia PIE, provenind, cel mai probabil, din sanscrită, nefiind preluat din latină, aşa cum se vehiculează). Astfel de exemple, odată înţelese, acceptate şi adoptate, ar putea crește brandul și puterea afacerilor agricole românești. N-am s-o fac însă, până când nu vom găsi resursele necesare pentru documentare și argumentare judicioase. Nu găsim, asta e! Rămânem cu vin din vinum și cu ștampila (pusă cu satisfacţie de o parte din conaţionalii noştri) unui metisaj lingvistic nedemn de luat în seamă. Nici măcar de către tinerii noștri.

P.S.: soiul istoric „Creaţă”, prezent în tot Banatul românesc şi sârbesc, este trecut într-o valoroasă ampelografie, Kreaca. Un semn clar al ierarhizării limbilor din zonă de către străini, în cazul de faţă, sârba fiind mai bine cotată decât limba română, în opinia autorului.

Opinie care, până una-alta, are o justificată circulaţie internaţională, dar care nu a fost confruntată cu nicio  altă părere venită din partea noastră. Pentru că nu avem nicio părere.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB