Gândacul lucios (Meligethes aeneus) a apărut în cultura de rapiță încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă. Între timp, în lanurile de rapiță și-au mai făcut apariția gărgărița silicvelor (Ceuthorynchus assimilis), dar și gândacul păros (Epicometis hirta).

Ce este de făcut? Efectuarea de sondaje în câmp pentru stabilirea momentului optim al aplicării tratamentelor.

Combaterea gândacului lucios din lanurile de rapiță se realizează dacă se înregistrează densități mai ridicate față de pragul economic de dăunare (PED – 1 adult/plantă, când rapița este în faza de muguri florali uniți, respectiv 2-3 adulți/plantă când rapița este în faza de muguri florali separați și pedunculii florali sunt alungiți).

În cazul gărgăriței silicvelor, se recomandă efectuarea tratamentelor când se atinge PED-ul de un adult la două plante, iar cultura de rapiță se află în fenofazele de înflorit-formarea primelor silicve.

Specialiștii ALCEDO recomandă aplicarea insecticidului FASTER GOLD 50 EC, în doză de 0,1 l/ha, respectând un interval de 14-21 de zile între tratamente.

Mai multe detalii despre FASTER GOLD 50 EC: https://alcedo.ro/produse/faster-gold-50-ec/

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe fondul stresului creat de lipsa sau excesul de umidate din sol, de diferențele mari de temperatură între zi și noapte, dacă mai intervin și agenții patogeni care produc boli, culturile de grâu și orz, dar și celelalte cereale păioase au mult de suferit, pierderile de producție fiind semnificative.

Cum deja ne-am obișnuit cu primăveri atipice, nici această primăvară nu face excepție. Epocile de semănat s-au modificat, apariția bolilor și dăunătorilor la fel, nimic nu mai este așa cum știam din cărți.

Important este ca fermierii să facă vizite cât mai dese în câmp, urmărind atent culturile și, atunci când apare problema, să intervină imediat alegând soluțiile cele mai bune. Asa cum nouă ne place săa spunem, să aleagă „soluții iscusite”!

Agricultorii trebuie să fie pregătiți pentru orice boală care ar putea să apară în culturi

Primele boli care vor apărea vor fi probabil făinarea și septorioza, urmând și alte pătări, după care vor fi ruginile, tăciunii și, nu în ultimul rând, bolile spicului, așa cum este fuzarioza.

Este greu să spunem acum dacă este un an cu două sau trei tratamente pentru controlul bolilor în culturile de cereale păioase. Numărul final de tratamente va fi dat de condițiile climatice și de starea culturilor, recomandarea fiind să se facă minimum două tratamente. Primul tratament a început sau stă să înceapă, deci trebuie să ne pregătim.

Sfaturi și produse recomandate de Alcedo

Chiar dacă în ultima vreme foarte multe substanțe au fost retrase la nivelul Uniunii Europene, încă mai putem spune ca avem arme eficiente pentru combaterea bolilor la cereale păioase.

Pentru primul tratament recomandăm să se intervină cu unul din produsele:

• VERBEN, în doză de 0,6 – 1,0 l/ha, la grâu de toamnă și primăvară, triticale, orz de toamnă și primăvară, secară;

• IMPULSE PRO 425 EC, în doză de 0,6 l/ha, la grâu, orz, orzoiacă - pentru complexul de boli foliare și 0,8 l/ha - pentru fuzarioza la grâu;

• SALVATOR 25 EW, în doză de 0,5 l/ha, la grâu și orz;

• ZIZAN, în doză de 0,5 l/ha, la grâu de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de primăvară.

Asta nu înseamnă că aceste produse nu se pot utiliza și în tratamentul doi, singure sau combinate.

În perioada în care se efectuează tratamentul doi și trei, numărul agenților patogeni care atacă culturile este mult mai mare. Printre produsele recomandate se numără:

• COMET, în doză de 0,5 - 1,25 l/ha, la grâu, grâu durum, grâu spelta, orz, secară și triticale;

• MIZONA, în doză de 0,5 - 1,0 l/ha, la grâu de toamnă și primăvară, grâu durum, grâu spelta, orz de toamnă și primăvară;

• SALVATOR MAX, în doză de 1,0 – 1,25 l/ha, la grâu, orz, triticale;

• TAZER, în doză de 1,0 l/ha, la grâu, orz de toamnă și primăvară.

De asemenea, fermierii au posibilitatea să aleagă unul din pachetele:

• COMET DUO, un pachet inovator cu două fungicide, COMET și ACRISIO, care combate complexul de boli foliare ale grâului, inclusiv făinarea, încă de la primul tratament din primăvară;

• MIZONA DUO (conține fungicidele MIZONA și ACRISIO) este soluția completă pentru primul tratament la cereale păioase, întrucât combate întregul spectru de boli care apar primăvara devreme.

După cum se observă, produsele sunt variate, important este să se facă o determinare corectă a agentului patogen și să se intervină la timp, pentru a stopa sau limita pagubele produse de agenții patogeni.

Totodată, compania Alcedo are în portofoliu produsul biologic POLYVERSUM, care combate fuzarioza, dar și alte boli foliare și ale spicului. Pentru grâu și orz, doza omologată este de 0,1 kg/ha. Primul tratament se aplică de la două frunze până la trei frați (BBCH 12-23), al doilea tratament se aplică dupa înfrățire până la alungirea paiului (BBCH 29-32), iar al treilea tratament se aplică de la începutul înfloririi și până la înflorirea maximă, spiculețele vizibile (BBCH 55-65).

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru a avea o eficacitate ridicată în combaterea buruienilor din culturile de cereale păioase trebuie ales foarte bine momentul optim de aplicare a erbicidelor, moment în care buruienile au sensibilitatea cea mai mare (între stadiul de „rozetă” și 2-3 frunze), cât și cel de toleranță maximă a culturii (între înfrățire și începerea formării primului nod diferențiat). O influență mare asupra eficacității erbicidelor o au temperatura și umiditatea (temperaturi medii de peste 8-10°C și umiditate suficientă).

Această verigă tehnologică este recomandată atât pentru fermierii care practică agricultura în sistem clasic, cât și pentru cei care au optat pentru sistem minim de lucrări ale solului. Deși principiile agriculturii conservative îi pot ajuta pe fermieri să reducă presiunea de buruieni, nu se va renunța la utilizarea produselor de protecție a plantelor. Adoptarea sistemului no-till implică, de asemenea, modificări ale strategiilor pentru combaterea buruienilor.

O primă etapă în strategia de combatere a buruienilor este erbicidarea în toamnă. În felul acesta sunt combătute și acele buruieni care răsar încă din toamnă și iernează în stadiul de rozetă, iar în primăvară, fiind în stadii avansate de creștere, de multe ori nu mai pot fi combătute, așa cum sunt: șopârlița, doritoarea, ventrilica (Veronica sp.), mușețelul (Matricaria sp.), părăluțe (Thlaspi arvense) etc.

Pentru fermierii care au sărit peste această etapă, toata presiunea combaterii buruienilor a rămas în primăvară, unele speciile fiind deja întru-un stadiu foarte avansat de creștere, așa cum sunt soparlita, doritoare, ventrilica (Veronica sp.), macul sălbatic (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine) etc.

Veronica hederifolia L

Care sunt buruienile problemă din culturile de cereale păioase?

Buruienile care domină de regulă culturile de cereale păioase aparțin grupei dicotiledonate (buruieni cu frunza lată), cele mai multe germinând toamna. Nici buruienile monocotiledonate nu trebuie neglijate, mai ales în zonele din vestul țării, unde buruieni ca ovăzul sălbatic (Avena fatua), iarba vântului (Apera-spica-venti), pirul târâtor (Agropyron repens), costreiul (Sorghum halepense) pot provoca pagube importante.

Aplicarea erbicidelor nu se face numai pentru combaterea buruienilor din cultura în curs, ci și pentru culturile care urmează în rotație. Prin urmare, alegerea corespunzătoare a erbicidelor, dar și a tehnicilor de aplicare și a calității tratamentelor pentru culturile de cereale păioase reprezintă o bună investiție pentru anii următori.

Ce putem face?

În funcție de spectrul de îmburuienare, densitatea acestora și stadiul de dezvoltare există mai multe strategii de combatere în primăvară:

1. Buruieni sensibile la 2,4 D sau sărurile acestuia: muștarul sălbatic (Sinapis arvensis), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), spanacul sălbatic (Chenopodium album), pălămida (Cirsium arvense), ridichea sălbatică (Raphanum raphanistrum), părăluțe (Thlaspi arvense), loboda (Atriplex sp.), susai moale (Sonchus oleraceus), albăstrița (Centaurea cyanus) etc. Epoca optimă de aplicare a erbicidelor este de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod, iar temperatura să fie >10^° Puteți aplica erbicide ca:

• CEREDIN FORTE 464 SL: 0,8-1,0 l/ha la grâu;

• VECTOR: 0,4-0,6 l/ha, la cereale păioase;

• DICOPUR M: 1,0 l/ha la grâu și orz (chiar dacă este un erbicid hormonal se poate aplica până în faza de apariție a ligulei);

• RIVAL TOP 20 SG: 30 g/ha la grâu, orz, triticale, secară și ovăz;

• RIVAL ULTRA: 35 g/ha la grâu.

2. Buruieni rezistente la 2,4 D sau sărurile acestuia: turița (Gallium aparine), mușețelul mirositor (Matricaria chamomila), mușețelul nemirositor (Matricaria inodora), neghina (Agrostema githago), măzărichea (Vicia sp.), macul sălbatic (Papaver rhoeas), romanița de câmp (Anthemis sp.), șopârlița, ventrilica, doritoare (Veronica sp.), spălăcioasa (Senecio vulgaris), rocoina (Stellaria media) etc. Epoca optimă de combatere a buruienilor din această categorie este faza de rozetă (5-7 frunze), când buruienile au creșterea activă, erbicidele fiind preluate și translocate în plantă mult mai rapid. Erbicidele recomandate sunt în special cele din clasa sulfonilureice, singure sau asociate, așa cum este:

• RIVAL STAR 50 SX: 30 g/ha la grâu de toamnă, orz de toamnă, secară de toamnă și triticale (buruieni dicotiledonate anuale, excepție Galium aparine și Veronica spp.); 37,5 g/ha (Cirsium arvense) și 45 g/ha la grâu de primăvară, orz de primăvară și ovăz (buruieni dicotiledonate anuale, excepție Galium aparine și Veronica spp.).

Pe lângă erbicide din clasa sulfonilureice, se mai pot utiliza erbicide și din alte clase chimice, cum este STARANE SUPER: 0,54 l/ha, la grâu, orz, ovăz, secară, triticale. Erbicidul se poate aplica până la faza de burduf, mai ales în condițiile unor reinfestări cu turița sau volbura, când efectiv nu prea se mai poate aplica niciun erbicid, STARANE SUPER putându-se aplica fără restricții de fitotoxicitate la toate culturile de cereale păioase, inclusiv în loturile semincere.

3. Buruieni monocotiledonate: ovăzul sălbatic (Avena fatua), iarba vântului (Apera-spica-venti), pirul târâtor (Agropyron repens), mohor (Setaria spp.), meișor (Digitaria spp.), mei (Panicum miliaceum), hirușor (Poa annua) etc. Erbicidele se aplică atât toamna, cât și primăvara, perioada de aplicare depinzând în primul rând de stadiul de dezvoltare al buruienilor, combaterea maximă fiind când buruienile au 2-4 frunze și până la sfârșitul înfrățirii buruienilor. Temperatura optimă de aplicare este între 8-25°C, dar tratamentele pot fi efectuate începând cu 5°C. Erbicidele antigramineice recomandate specifice pentru aceste buruieni și, în special, pentru cele problemă, așa cum sunt ovăzul sălbatic (Avena fatua) și iarba vântului (Apera-spica-venti) sunt:

• SENIOR: 0,110 kg/ha + 0,5 l/ha adjuvant pentru iarba vântului și 0,250 kg/ha + 0,5 l/ha adjuvant pentru celelalte specii de buruieni din culturile de grâu;

• FENOVA SUPER: 0,9-1,1 l/ha la grâu.

În concluzie, nu uitați, imediat ce timpul vă permite, nu ezitați să intrați la erbicidat, aplicând erbicidul care se pretează cel mai bine la spectrul de buruieni existent în culturile de cereale păioase.

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Una dintre lucrările de întreținere din cultura de porumb este combaterea buruienilor, porumbul fiind sensibil la îmburuienare, în special în primele faze de vegetație. În acțiunea de combatere, pe lângă metodele agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativă sau grapa cu colți, prașile mecanice și manuale), se utilizează metode chimice, prin aplicarea erbicidelor si, cel mai bine, aplicarea împreuna a celor două metode.

Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de producție. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat și tratamente în perioada de vegetație. Majoritatea erbicidelor aplicate în preemergență sunt erbicide peliculare, eficacitatea lor fiind influențată de umiditatea existentă în sol. În cazul primăverilor foarte secetoase și când nu se poate face irigarea, se renunță la aceste erbicide, urmând ca erbicidarea să se facă în postemergență.

În funcție de speciile de buruieni, erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:

1. Pentru buruieni monocotiledonate și unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare în preemergență:

• TENDER: 1,0 - 1,5 l/ha;

• SILBA: 4,0 – 5,0 l/ha;

• TONALE: 1,7 – 2,0 l/ha;

• STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha.

2. Pentru buruieni dicotiledonate anuale și perene și unele monocotiledonate, erbicide cu aplicare în postemergență:

• FIGHTER: 2,0 l/ha, aplicare când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar temperatura aerului >15°C;

• CEREDIN FORTE 464 SL: 1,0 l/ha, cu aplicare când porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt în faza de rozetă;

• VECTOR: 0,4 – 0,6 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, cu aplicare până când porumbul este în faza de 4-6 frunze;

• STARANE SUPER: 0,54 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, când porumbul este în faza de 2-6 frunze;

• STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha, se aplică până în faza de cel mult 8 frunze ale porumbului;

• TONALE: 1,5 – 2,0 l/ha, când plantele de porumb au 2-4 frunze;

• RUMEZO 200 SE: 0,6 – 0,75 l/ha, în faza de 2-8 frunze ale porumbului.

3. Pentru buruieni monocotiledonate și în special Sorghum halepense din rizomi, erbicide cu aplicare în postemergență:

• ASTRAL 40 OD: 0,8 l/ha, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, în faza de 2 frunzulițe, 1,5 l/ha când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.

În timpul perioadei de vegetație (postemergență), porumbul suportă mai bine tratamentele în faza de 3-5 frunze, când se pot aplica erbicide atât pentru combaterea buruienilor cu frunza lată (dicotiledonate), cât și pentru buruienile graminee (monocotiledonate), erbicidele putându-se aplica fie separat pentru fiecare clasă de buruieni, fie împreună pentru combaterea tuturor buruienilor, inclusiv cele perene. Este indicată o alternanță a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb, pentru a evita apariția fenomenului de rezistență a buruienilor la erbicide.

De asemenea, pentru o bună eficacitate a erbicidelor, vă recomandăm ca acestea sa fie aplicate împreună cu un adjuvant, asa cum sunt HURRICANE, SILWET STAR sau VITAL 90. Adjuvanții asigură o dispersie mai fină, o aderență mai bună pe frunze și o reducere a scurgerilor, o capacitate mai mare de umectare și acoperire a frunzei, ceea ce duce la o creștere a absorbției erbicidului de către buruieni, având ca rezultat final o creștere a eficacității erbicidelor. Aceasta se justifică și mai mult în condiții de secetă sau în cazul buruienilor care au un foliaj mai greu umectabil.

Pentru productii ridicate, nu este suficient să cultivi hibrizi cu potențial genetic foarte bun, trebuie să asiguri și condiții optime pentru plantele de cultură. Buruienile, dacă nu sunt combătute, pot concura porumbul diminuând producțiile, mai ales acum când verile sunt din ce în ce mai secetoase, iar precipitațiile sunt mai puține sau sunt distribuite neuniform.

Articol furnizat de Alcedo

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În agricultură, niciun an nu seamănă cu celălalt. Fiecare an agricol vine cu noi provocări. Despre acestea am vorbit cu președintele companiei Alcedo, Gabriela Rizescu, care ne-a dat și câteva detalii despre noul program „MY ALCEDO CARBON”.

„Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.”

Reporter: Care sunt provocările anului 2023?

Gabriela Rizescu: Provocările sunt multe şi le vedem, ştim despre ele. O să încep cu cele legislative, pentru că sunt discuţii cum să se poată obţine aceşti bani, 56 de euro pe hectar subvenţia pentru îmbunătăţirea practicilor de mediu, deci o noutate şi o provocare în acelaşi timp. Ce pot să spun este că avem fermieri în portofoliu care foarte uşor pot să acceseze aceşti bani, pentru că deja practică o agricultură conservativă de câţiva ani. Îi îndemn pe toţi cei care n-au trecut şi n-au făcut pasul în această direcţie să-l facă, spre agricultura conservativă. Trebuie făcuţi paşi mici. Dacă-i întrebaţi pe cei care deja sunt acolo, n-au început ieri, ei au început acum cinci ani, acum șapte ani, acum trei ani, dar, făcând paşi mici în fiecare an, au reuşit să fie astăzi în prima linie şi să se adapteze mult mai bine schimbărilor climatice.

O altă provocare, pe care o simțim de ceva ani, este legată de schimbările climatice pe care le trăim pe propria piele, în propria fermă. Meteorologii spun că iarna începe la 1 decembrie, de fapt iarna începe spre finalul lunii ianuarie, dacă mai începe. Deci, provocările climatice vin şi ele, şi vin în fiecare an şi o să le avem, şi vreau să spun că de 27 de ani de când sunt în agricultură, un an nu se compară cu celălalt. Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.

Provocări avem multe. Mă întorc la cele legislative, apropo de derogări, apropo de decizia Curţii Europene de Justiţie, să ştiţi că acolo trebuie făcut ceva din punct de vedere juridic pentru a nu se ajunge în astfel de situaţii. Când în ultimii ani de când aceste produse pentru care se dau derogări au fost interzise, să ştiţi că s-au dat peste 260 de derogări în toată Europa, nu neapărat în România. România chiar nu conduce…

Reporter: Cred că în urmă cu vreo zece ani, dacă nu mă înşel, au început discuţiile legate de utilizarea neonicotinoidelor...

Gabriela Rizescu: Să ştiţi că fără a avea uneltele potrivite atunci când este nevoie, nu o să fim competitivi. Fermierul român este comparat pe piaţa mondială, din punctul de vedere al preţului, cu fermierul din America de Sud sau America de Nord, acolo unde agricultorii au la îndemână substanţe care, spre exemplu, în Europa au fost interzise de zece, cinci, șapte ani şi aşa mai departe. Așadar, trebuie să avem uneltele. Dacă nu le avem e foarte dificil să găseşti soluţii. Nu poţi să vii atât de repede cu soluţiile care sunt necesare din punctul de vedere al intervenţiei în câmp. Este destul de complicat să te adaptezi. Vreau să dau exemplu cultura de cereale păioase, care n-a mai avut tratament insecticid cu neonicotinoide şi pentru care vedem din ce în ce mai mult atac al muştei cerealelor. În primăvară am văzut iarăşi, pentru că nu mai sunt foarte multe variante pentru tratamentul în vegetaţie, am văzut foarte multe afide. Mai ţineţi minte invazia de buburuze pe care am avut-o? Natura ne arată că se pot produce şi astfel de dezechilibre, deci este nevoie de uneltele necesare pentru a putea interveni acolo unde este nevoie. Încă o dată, derogările se dau şi cei care primesc derogări trebuie să respecte anumite condiţii, dar ele trebuie să existe. Derogările în sine trebuie să existe, şi aici trebuie să se intervină juridic.

„Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor.”

Reporter: Din păcate, fermierul european nu se află pe acelaşi loc cu fermierul din afara UE, în condiţiile în care cel din afara comunității europene are la îndemână mult mai multe produse cu care să combată, cu care să păstreze sănătatea culturilor agricole.

Gabriela Rizescu: Este o competiţie inegală. Şi aici trebuie să se mobilizeze fermierii, pentru că fără o mobilizare generală e greu de influenţat o astfel de decizie şi e greu de adus din punct de vedere juridic lucrurile pe făgaşul normal.

Perioada următoare este clar o perioadă plină de provocări, dar fermierii trebuie să știe că suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări cu produse adaptate. Şi aici vorbesc de produsele de protecţie a plantelor, şi aici avem noutăţi, avem anul acesta un nou erbicid pentru porumb cu trei substanţe active, o formulă unică, se numeşte Tonale. De asemenea, avem în portofoliul Alcedo un nou fungicid ready-mix, cu efect stay green destul de lung, se numeşte Salvator Max. Anul acesta, nou în portofoliul de produse exclusive este fungicidul Verben de la Corteva Agriscience, pe care-l ştim foarte bine. Pe partea de insecticide avem un insecticid fertilizant care este foarte potrivit pe partea de programe de carbon. De ce spun asta? Pentru că printr-o singură trecere, cu un singur consum de energie, putem să acoperim atât problema de fertilizare microgranulată starter, cât şi partea de insecticid la tratament la sol.

Reporter: Schimbările climatice au dus şi la schimbarea datei de însămânţare, dar şi a momentului aplicării tratamentelor...

Gabriela Rizescu: În cei 27 de ani pe care-i am în agricultură în România, am constatat că niciun an nu seamănă cu celălalt. Provocările sunt din ce în ce mai intense, mai ales provocările climatice. Aici trebuie să ne adaptăm, dar în acelaşi timp trebuie să avem la îndemână şi uneltele de care avem nevoie, şi de asta e nevoie de derogări pe produsele neonicotinoide. Noi în ofertă avem şi anul acesta produsul Nuprid 600, produs formulat în România la Alchimex, suntem pregătiţi, urmează să iasă de pe porţile fabricii în curând.

Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Deci de asta ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor. A nu avea aceste produse la îndemână este ca şi cum te duci la luptă fără arme. E nevoie de ele. Ce nu ştie publicul larg este că fermierul astăzi trebuie să respecte o mulţime de reguli, sunt norme de mediu, e tehnologie de cultură, sunt produse certificate, produse omologate şi aşa mai departe. Deci producem hrană poate mai sigur ca niciodată. Dar, din păcate, facem faţă unor provocări: cu mai puţine unelte trebuie să producem mai mult, şi atunci trebuie să fim cât mai adaptaţi şi să cunoaştem foarte bine ceea ce facem.

„Din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.”

Reporter: La final, spuneți-ne câteva lucruri despre programul început anul trecut ca pilot, „MY ALCEDO CARBON”. Ce va fi cu el în 2023?

Gabriela Rizescu: „MY ALCEDO CARBON” este un program care a început anul trecut într-o formă pilot, anul acesta putem să mergem cu el către un public mai larg. Se adresează tuturor fermierilor care vor să ştie care le este amprenta de carbon. De ce? În următorii ani, probabil nu foarte departe, 2027, hai să zicem 2028, vedem cât de bine se mişcă Comunitatea Europeană, vom avea o piaţă standard sau o piaţă reglementată de carbon. Astăzi este o piaţă voluntară. Ce înseamnă pentru fermieri? Înseamnă o oportunitate de a şti exact cum stau şi cum sunt poziţionaţi în momentul în care vor să vândă certificatele de carbon. Vreau să vă spun că din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.

Programul în sine are partea de cunoaştere a fermei, partea de realizare de audit, dar pentru cei care doresc să opteze pentru varianta premium vine şi cu sfaturi, cum poţi să începi să faci tranziţia către o agricultură care să-ţi aducă captare de carbon, o agricultură carbon negativă sau o agricultură conservativă. Să ştiţi că noile provocări, apropo de Politica Agricolă Comună şi de ce bani vor fi alocaţi pe politica agricolă, vin să susţină o astfel de agricultură. O agricultură care e mai orientată spre conservarea solului şi îmbunătăţirea structurii lui, spre biodiversitate, şi aici iarăşi nu vreau să dau foarte multe detalii, pentru că lumea le cunoaşte, dar este o agricultură care în anii ăştia secetoşi, şi avem fermieri care au fost parte din acest program şi care practică agricultură conservativă de ceva vreme, în anii grei din punct de vedere climatic ei au avut rezultate nu că mai bune, de la să-ţi acoperi cheltuielile şi până la chiar să faci profit, în condiţiile în care cei din jurul tău n-au putut să facă acest lucru. Tranziţia către un astfel de program nu se face peste noapte. E important să începi cu paşi mărunţi. Să începi, să înveţi – pentru că nu te învaţă nimeni, apropo de unde putem să învăţăm poveştile astea – să-ţi adaptezi tehnologia la nivel de fermă şi există agricultori care sunt în tranziţie de 10, 7, 5 ani. Ei sunt încă în tranziţie. Cum v-am zis, sunt în agricultură de 27 de ani, nu ne plictisim niciodată şi niciun an nu seamănă cu celălalt.

Interviu realizat de: ȘTEFAN RANCU

Cum își pot adapta agricultorii tehnologiile de cultură pentru a face față provocărilor din acest an? Răspunsul îl primesc fermierii care participă la simpozioanele companiei Alcedo, care se desfășoară în această perioadă, în toată țara. Evenimentele sunt, totodată, un bun prilej pentru agricultori să cunoască în detaliu programul „MY ALCEDO CARBON”.

Joi, 26 ianuarie 2023, la București, Alcedo a organizat simpozionul cu tema „Cum ne adaptăm tehnologiile de cultură pentru a face față provocărilor din acest an?”, eveniment adresat fermierilor din județele apropiate de Capitală. „Am prezentat noutățile din protofoliul nostru, ofertele iscusite și recomandările pentru sezonul de primăvară 2023”, ne-a spus președintele Alcedo, Gabriela Rizescu.

Erbicid pentru porumb, cu o formulare unică de trei substanțe active și acțiune complexă

Pentru cultura porumbului, în portofoliul Alcedo a intrat un nou erbicid, unic, cu trei substanțe active cu moduri diferite de acțiune, Tonale. „Buruienile pot compromite culturile agricole, dacă nu se iau măsuri corecte și la timp, iar pierderile sunt date de gradul de îmburuienare al culturii. Porumbul are o creștere lentă în primele 4-6 săptămâni de la răsărire, asociată cu un număr redus de plante/mp, creând astfel o competiție încă de la început între planta de cultură și buruiană, cu un avantaj major în favoarea buruienilor”, a precizat specialistul Vicențiu Cremeneanu.

Erbicidul Tonale, cu o formulare unică de trei substanțe active și acțiune complexă, se poate aplica atât în preemergență (BBCH 00-09), cât și în postemergență, de la răsărire și până când porumbul are patru frunze (BBCH 10-14), pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale. Pentru un spectru complet de combatere a buruienilor la porumb, specialiștii Alcedo recomandă aplicarea erbicidului Tonale împreună cu erbicidele Astral 40 OD și Ceredin Forte 464 SL sau Vector.

Insecticid cu adaos de fertilizant

„Sobek UP este un produs nou în portofoliul Alcedo, un insecticid microgranulat cu adaos de fertilizant, ce are acțiune rapidă și de lungă durată asupra viermilor sârmă și a altor dăunători din sol, din culturile de cartof, grâu, floarea-soarelui, porumb, mazăre, fasole, sfeclă de zahăr, soia, castraveți, conopidă, morcov, pepeni, ridichi, salată, țelină, tomate, varză, vinete, nap, tutun”, a arătat Vicențiu Cremeneanu, care a atras atenția că noul insecticid conține azot și fosfor (NP 11-47), raport care trebuie să fie luat în considerare în planul de fertilizare, pentru a evita supradozajul inutil de îngrășăminte.

Specialistul Alcedo a menționat avantajele insecticidului Sobek UP: distribuția localizată facilitează absorbția la rădacină, inclusiv a fertilizantului; protecția împotriva dăunătorilor de sol;persistența de lungă durată (35 zile); îmbunătățirea randamentelor; selectivitate pentru toate culturile și fără interferențe cu erbicide.

Fungicid ready-mix, cu efect de „stay-green” pronunțat

Din cauza agenților fitopatogeni care produc boli la plante, dacă nu se intervine la timp, culturile de cereale păioase și rapița vor avea mult de suferit, iar pierderile de producție vor fi semnificative. Cum se poate evita acest lucru ne-a zis Vicențiu Cremeneanu: „Efectuând tratamentul cu Salvator Max. La culturile de grâu, orz și triticale se aplică maximum două tratamente pe sezon, în doză de 1 – 1,25 l/ha, de la sfârșitul înfrățirii până la sfârșitul înfloririi (BBCH 31-59), pentru combaterea fuzariozei (Fusarium spp.), făinării (Erysiphe graminis), ruginii (Puccinia spp.), septoriozei (Septoria spp.), arsurii frunzelor (Rhynchosporium secalis), sfâșierii frunzelor/pătării reticulara (Pyrenophora teres). Se recomandă ca tratamentul să se aplice preventiv, înainte de apariția primelor simptome de boală. La rapiță, pentru combaterea putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), se aplică un singur tratament pe aceeași suprafață, într-un sezon, doza recomandată fiind de un litru pe hectar. De asemenea, se recomandă ca tratamentul să se aplice preventiv, înainte de apariția primelor simptome de boală. Momentul optim de aplicare este în fenofaza când circa 10% din florile de pe racemul principal s-au deschis până la înflorirea completă (BBCH 61-65)”.

Salvator Max este omologat și la vița-de-vie, pentru combaterea făinării (Uncinula necator). „Se aplică în doză de 0,175 l/ha la avertizare când există pericol de infecție, 0,35 l/ ha la începutul înfloririi (BBCH 61), 0,525 l/ha la formarea fructelor (BBCH 71), iar doza de 0,7 l/ha este aplicată atunci cand boabele sunt de mărimea boabelor de mazăre (BBCH 75)”, a explicat specialistul Alcedo.

Programul „MY ALCEDO CARBON”

Compania Alcedo susține agricultura conservativă prin programul „MY ALCEDO CARBON”, care are mai multe variante, iar fermierul o poate alege pe cea care i se potivește cel mai bine. „Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol. Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt de fapt și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon”, explicat Gabriela Rizescu.

Președintele Alcedo a punctat beneficiile pe termen lung: îmbunătățirea structurii solului prin acțiunea sistemelor radiculare ale diferitelor plante; protecția solului în mod continuu și eficient printr-o acoperire permanentă a acestuia; activitate biologică crescută în sol; reducerea riscurilor ecologice cauzate de lavigarea nitraților, de alunecările de teren, de eroziunea solului, de reducerea biodiversității; stimularea biodiversității; îmbunătățirea fertilității naturale a solului.

La nivelul Uniunii Europene se dorește ca până în anul 2027 să existe o piață europeană de carbon funcțională, ceea ce înseamnă că vânzarea creditelor de carbon va deveni o normalitate și pentru fermierii români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Programul pe care Uniunea Europeană dorește să-l impună în perioada următoare, inclusiv celor implicați în agricultură, numit Pactul Verde European, este privit de cei mai mulți fermieri cu teamă, pentru că îi va pune în situația de a-și pierde randamentele, și așa nu foarte mari, comparativ cu alți fermieri. Sunt și dintre cei care nu susțin această temere, din contră. În articolul de față am reținut opinia specialiștilor de la Alcedo, ale căror vorbe sunt foarte convingătoare încât credem că vă vor schimba cu siguranță modul în care priviți viitorul marcat de noile programe impuse de Uniunea Europeană.

Ne aflăm într-o perioadă în care se pune foarte mult problema Pactului Verde European, la nivelul întregii comunități, iar fermierii din România sunt îngrijorați pentru că țintele propuse de Comisia Europeană în ceea ce privește produsele de protecție a plantelor, utilizarea îngrășămintelor sau trecerea către o agricultură ecologică sunt foarte înalte, foarte dure și, oarecum, prea apropiate. Până în 2030 nu mai este mult, nici nu ai timp să te gândești ce ai de făcut, dar să mai și pui și în aplicare. Cu toate astea, sunt și dintre cei care nu se sperie și nu privesc cu ochi răi această direcție în care mergem. 

Probabil că programul viitor, Programul Național Strategic, va cuprinde tot ceea ce trebuie pentru o aplicare eficientă și suportabilă a directivelor Comisiei Europene, pentru că, din fericire, sunt pași făcuți, în direcția amintită, de cei care au înțeles mai de demult că pământul, care îți oferă atâtea, trebuie protejat, exploatat cu grijă, pentru a putea beneficia în continuare de darurile sale. Printre cei care propun soluții pentru conservarea solului, a biodiversității acestuia și a unor producții constante, chiar dacă nu sunt dintre cele mai mari, este – paradoxal pentru mulți – unul dintre cei mai cunoscuți dealeri de produse pentru protecția și stimularea culturilor agricole, Alcedo. Ei propun un concept, care pentru noi pare nou, dar care își are originea cu mulți ani în urmă, aproape un secol, prin anii ‘30, cu ocazia grozavelor furtuni de nisip din SUA și Canada, cunoscute ca Dust Browl, când, ca urmare a unui mod agresiv de agricultură, practicată vreme de un deceniu și în condiții specifice de ariditate, seceta și vânturile puternice din acei ani au declanșat o eroziune masivă care a culminat în anul 1934, când aproximativ 40 de milioane de hectare de pământ și-au pierdut parțial sau complet orizontul de humus.

Atunci s-a pus problema unei agriculturii conservative, deși acest termen avea să se impună 50 de ani mai târziu, prin 1990.

Se pare că, la noi, ecourile acelor întâmplări nu au ajuns, iar acum vorbim despre așa ceva abia sub presiunea unei decizii pe care mai mult nu o înțelegem decât o respingem. După cum spune și unul dintre promotorii acestei agriculturi, inginerul Ionel Gheorghe, fermier și reprezentant de vânzări al companiei Alcedo: „Cu ce vrea UE să impună, asta trebuie explicate. Dacă lumea nu va înțelege că nu este o chestie cu forța, este o chestie de nevoie și trebuie să înțeleagă toată lumea cum trebuie făcut și să vadă și beneficiile, atunci va fi totul bine. Dacă va fi lăsată la voia întâmplării și să zică „de la Bruxelles e ordin”... nu. Trebuie un pic să ne schimbăm atitudinea, adică să simțim și să fim noi convinși în primul rând că facem bine și că vrem binele pentru cei din jurul nostru. Numai așa se poate”.

Un sistem deja experimentat și la noi

Graba cu care se proiectează acest Green Deal și poziția defavorabilă în care ne-a găsit, adică total nepregătiți, e de natură să ne tulbure mai mult decât principiul în sine, pe care foarte mulți dintre noi îl aprobăm. Dar, din fericire, ne-am obișnuit să sărim peste etape și putem prelua din mers experiența altora și în acest caz.

Conceptul este deja experimentat și la noi. „Suntem câțiva care în România facem pionierat, sunt fermieri care fac acest tip de agricultură cu rezultate foarte bune. Nu trebuie să gândim și să tindem spre producții foarte mari, ci spre producții rentabile și să avem grijă ca acest sol să rămână mai departe copiilor sau nepoților noștri, sau să rămână foarte multor generații. O agricultură conservativă înseamnă o agricultură în care avem grijă de tot ceea ce înseamnă sol și viața din sol, mai multă atenție asupra solului și mai puțină economie de timp”, zice Vicențiu Cremeneanu – director general al companiei Alcedo și fermier, iar Ionel Gheorghe spune că deși începuturile acestei metode de a face agricultură sunt peste Ocean, ei, cei care practică deja agricultura conservativă în România, nu s-au inspirat foarte mult de acolo, „am luat-o pas cu pas, văzând ce se poate întâmpla la noi, încercând câte un pic, câte un pic, și rezultatele au fost foarte bune”.

Alcedo promovează agricultura conservativă alături de o asociație formată din 53 de fermieri, care au împreună peste 100.000 ha. Asociația se numește AIDER, care înseamnă Agricultură Integrată Durabil Economic Rentabilă, adică își propune să împace principiile de bază ale unei afaceri, productivitatea și rentabilitatea, cu grija pentru mediu, ceea ce nu sună deloc rău, nu?

Profitabilitate vs responsabilitate

Vicențiu Cremeneanu spune că înainte de a putea vorbi despre conceptul de agricultură conservativă, durabilă sau regenerativă trebuie să vorbim despre responsabilitate, adică despre conceptul de agricultură responsabilă. Din păcate, spunem noi, un alt concept, care stă la baza oricărei afaceri, se opune de facto acestui deziderat, și anume profitabilitatea. Orice om care face agricultură, nu de subzistență, nu de hobby, ci ca afacere, va urmări constant maximizarea profitului. E un obiectiv normal, fără de care nu ar exista progres economic. Și nici de altă natură, totul depinzând de economie. De aceea putem spune că la baza tuturor dezechilibrelor majore apărute în istorie stă tocmai această țintă pe care companiile, de orice natură, și-o propun. Responsabilitatea înseamnă mai degrabă o frână în acest demers. Trebuie să ai o conștiință foarte înaltă pentru ca să pui limite în propria dezvoltare, pentru ca aceasta să nu dăuneze mediului. Iar dacă o faci, s-ar putea să pierzi în competiția cu cei mai puțin conștienți sau inconștienți de-a binelea. Cine își asumă responsabilitatea? O „veste bună” s-ar putea numi constrângerea administrativă, pe care organele statale le-ar putea impune, cum este acest Green Deal, dar experiența comunistă pe care o avem, din păcate, ne spune că prin constrângere mai mult se obțin abuzuri, decât rezultate bune. Vom vedea. Calea corectă, credem, poate nu atât de eficientă, ar fi convingerea celor implicați că un profit pe termen scurt dăunează unui profit pe termen lung, adică să înțelegi că poți câștiga mai mult pe o perioadă mai lungă, decât să epuizezi resursele într-un timp scurt și să nu mai ai ce exploata mai încolo. Cam acest lucru încearcă să facă Alcedo promovând agricultura conservativă.

Adaptabilitatea, o deprindere esențială

De altfel, domnul Cremeneanu consideră că obiectivul pe care trebuie să îl avem în vedere nu ar fi reducerea produselor de protecția plantelor cu orice preț, ci modul cum trebuie făcut asta, păstrând randamentul. „Până la urmă, fermierii trebuie să obțină randament și pot să obțină randament dacă vor fi deschiși și să înțeleagă că o decizie corectă este mult mai importantă decât oricare alt produs. Ce dacă ai produse scumpe sau produse foarte puternice care au un impact ucigător pentru insectele care-ți creează probleme în câmp, dacă tu nu găsești o soluție mult mai ușoară în a putea face agricultură?”.

El spune că trebuie să ne adaptăm situației concrete pe care o avem, să nu mai ținem de litera cărții. „Dacă nu te adaptezi – pierzi. Pierzi în primul rând făcând lucruri care te elimină prin cheltuielile mari pe care le vei face. Semeni rapița într-un moment în care tu ai precipitații, ca să aibă răsărit de calitate; semeni cu o intensitate potrivită, ca plantele și noua genetică să-și exprime potențialul deosebit, și nu vei mai folosi insecticide câte patru-cinci, pentru că vei semăna într-un moment în care aceste insecte nu mai au ce căuta, biologic, în cultura ta. Iată cum nu faci o reducere de produse, ci doar te-ai adaptat zonei în care lucrezi și ai reușit să semeni cum trebuie.”

Spune și despre neonicotinoide, fără de care va trebui să ne obișnuim, chiar dacă încă s-au dat derogări, pentru că nu se mai aplică la floarea-soarelui și la alte culturi unde ne obișnuiserăm. „Înainte, un tratament cu neonicotinoide la semințele de cereale păioase însemna pentru noi o poliță de asigurare. Semănam și plecam, n-aveam nicio problemă cu atacul de muscă a cerealelor, cu atacul de afide, pentru că acoperirea acestor produse era atât în toamnă pentru afide, pentru muscă, cât și în primăvară, pentru gândacul ghebos, pentru zabrus. Și vedem aceste insecte care ocupă din ce în ce mai multe suprafețe, pentru că uităm să mai facem rotație, forțăm numai asupra unor culturi care sunt mai vandabile, fără să înțelegem că leguminoasele, plantele fixatoare de azot, sunt înzestrate cu o capacitate deosebită în a crește fertilitatea solului și că au rolul lor în rotație.”

Rotația scurtă, cauza multor probleme

De altfel, el insistă pe faptul că rotația scurtă este cea mai proastă alegere. Rotația nu ar trebui făcută doar între rapiță și grâu, chiar dacă sunt mai vandabile aceste culturi. „Ce ne-a adus rotația foarte scurtă între rapiță și grâu? Ne-a adus plante cu probleme în combaterea lor, mă refer la graminee, mă refer la obsigă, la ovăzul sălbatic, iar în cazul rapiței, sclerotinia, putregaiul alb al rapiței și al florii-soarelui. De aici a început, de la această rotație foarte scurtă. Bineînțeles că acum toți ne plângem că avem probleme cu mana la floarea-soarelui, că avem probleme cu putregaiul. A fost de ajuns să avem o primăvară care are o mai mare favorabilitate și cu o mai mare presiune prin umiditate și temperatură, iată că mana a apărut în foarte multe loturi de floarea-soarelui. Acum dăm toți vina pe sămânță, fără să știm că noi, în timp, prin rotația noastră scurtă, am îngropat toți acești spori ai ciupercii, ai acestei mane, și acum, când a găsit condiții favorabile, noi avem câmpurile pline. Iată ce înseamnă rotații scurte, pentru că ne-a interesat în exclusivitate partea financiară în detrimentul unui randament bun pe termen lung. Dacă vom continua cu rotații scurte, vom avea cele mai mari probleme, pentru că vom fi nevoiți să scoatem din ce în ce mai mulți bani pentru a folosi produse care vor fi din ce în ce mai scumpe, să combatem buruieni, deci plante pe care noi le-am adus în câmpurile noastre prin această rotație scurtă și, bineînțeles, boli, care ne fac să nu mai putem cultiva rapița, floarea-soarelui, soia, mazărea timp îndelungat pe acele sole”, arată Vicențiu Cremeneanu.

Insecticidele se folosesc cu grijă

Grija pentru sol merge până la păstrarea biodiversității și în ceea ce privește entomofauna, nefiind recomandată  folosirea de insecticide la apariția câtorva exemplare, ci să înceapă tratamentul doar atunci când numărul de indivizi este peste limita admisă. „De exemplu, cultura de rapiță, după mai mulți ani, anul acesta cultura de rapiță este o poveste frumoasă. Foarte mulți fermieri nu reușeau să găsească momentul potrivit pentru gândacul lucios (meligethes) și încercau să forțeze aplicarea unor insecticide fără a avea certitudinea prin verificarea acestei insecte în culturile de rapiță, unde știm foarte bine că pragul economic de dăunare este de trei larve pe plantă. Bineînțeles, se duceau, făceau determinări, scuturau plantele, găseau câte două-trei exemplare de gândac lucios la 60-70 de plante și totuși trebuiau să facă tratamentul. Le-am explicat: ultimele cercetări spun foarte clar, meligethes, sub pragul economic de dăunare, este un polenizator. Nu-i faceți rău, nu faceți tratamente, pentru că astfel veți distruge și entomofauna utilă. La fel pentru afide, pentru câteva spice la 10 metri pătrați să faci tratament împotriva afidelor, nu faci decât să faci rău populației de prădători. Am văzut foarte bine și primesc încă foarte multe întrebări, ce e cu acei dăunători în culturi, și mă uit că sunt larve de coccinella, care este un aliat al fermierilor. Deci noi, folosind cu agresivitate produse de protecție a plantelor, nu facem decât să le vulgarizăm. Trebuie să avem în vedere că folosirea unui produs la momentul potrivit face diferența. Nu am găsit foarte multe cazuri în care tratamentele se justifică. Sunt multe cazuri în care se duce vorba, «ai auzit că la mine...», «am problemă cu...», «trebuie să facem tratamente...», și plecăm de acasă, facem tratamente, cheltuim bani într-un mod nejustificat. Cred că trebuie să avem mai multă atenție și să utilizăm cu discernământ toate aceste produse de protecție a plantelor, care au fost create pentru a ne ajuta, nu pentru a le utiliza necorespunzător”, este de părere directorul general Alcedo, Vicențiu Cremeneanu.

Plugul, o unealtă pe care să o uiți

Înainte de toate, agricultura conservativă se referă la sol. În condițiile în care se polemizează în legătură cu metodele de prelucrare a lui, dacă să se folosească arătura, scarificarea, minimum-tillage sau semănatul direct în miriște, Vicențiu Cremeneanu propune din nou flexibilitatea: „Agricultura conservativă sau regenerativă, sau chiar durabilă presupune o grijă mai mare față de sol. Omul este ființa care dă atenție numai la ceea ce vede. Practic, solul ascunde cea mai mare bogăție care ne aduce nouă un venit substanțial, ca fermieri. Dar noi pe el nu dăm nici doi bani, pentru că nu vedem ce se întâmplă în sol și-l agresăm. Am văzut în foarte multe zone din țară, mai ales în zona de sud, cum s-a destructurat terenul. A fost de ajuns un an 2020, pe care foarte mulți vor să-l uite, «nu, nu-l uita, pentru că a fost anul în care tot pământul fertil l-ai văzut în aer, încearcă să-l înțelegi și să te adaptezi». Eu le spun tuturor: nu există un șablon, nu există o soluție universală pentru acest mod de agricultură. Fiecare fermier, în funcție de zonă, de potențialul pedoclimatic, de tipul de sol, de nivelul de precipitații, trebuie să-și adapteze gama de lucrări, în așa fel încât să agreseze cât mai puțin solul. Există astăzi instrumente noi, nu putem decât să citim și să ne adaptăm, să vedem ce se întâmplă la vecinii noștri”.

Puțin mai radical, Ionel Gheorghe spune că ar trebui să se renunțe la arătură: „Există o linie pe care trebuie să o urmezi cu niște reguli destul de clare, dacă vrei să zici că practici agricultură conservativă. În primul rând să uiți de plug, să nu mai ai treabă cu el, să-l vinzi chiar, ca să nu te încerce vreun gând «sinistru», și să faci tot ce-ți stă în putință să protejezi solul și mediul înconjurător”.

Iar Vicențiu Cremeneanu explică cum folosirea covoarelor vegetale poate înlocui scarificarea: „Folosind covoare vegetale de vară, covoare vegetale de toamnă. Covoarele vegetale de vară te ajută după recoltatul culturii de grâu să înființezi un amestec de semințe care prin dezvoltarea lor vor lucra solul exact ca un scarificator. Atenție, este un scarificator natural, care prin rădăcinile care rămân îți vor lăsa solul viu. Și apoi vii și semeni direct în toamnă cultura de rapiță după grâu, direct, iar rezultatele sunt uimitoare. Dar nu semeni, direct, foarte devreme, semeni, direct, dacă ai precipitații, care-ți vor permite să ai un răsărit de calitate, pentru că un răsărit rapid îți dă mai multă încredere că vei avea și un rezultat bun. Dacă semeni foarte devreme, așteptând ploi, într-un teren lucrat excesiv, sigur vei avea și crustă, sigur vei avea și probleme, vei avea un răsărit cu probleme”.

E foarte interesant că aceste covoare vegetale au fost văzute de mulți ca o obligație nejustificată, condiționând subvenția de realizarea lor. Ionel Gheorghe crede că această impunere a dus la modul cum sunt văzute acum: „Dacă ar fi venit să facă niște sesiuni de pregătire cu fermierii, nu noi, cine trebuia, și să spună: «Oameni buni...», să explice, cum explicăm noi astăzi, aici, să înțeleagă omul, că este benefic pentru pământ, în primul rând, pentru economia fermei lui”. Pentru că așa cum spune Vicențiu Cremeneanu, realizarea covorului vegetal este un proces de natură științifică „Noi am pierdut din vedere obiectivul esențial: ce covor vegetal facem ca el să poată să ne aducă o îmbunătățire a solului? Adică acele plante care sunt alese să-și poată exprima potențialul și să ne aducă o creștere a structurii solului, a fertilității solului. Dacă le punem la întâmplare, nu rezolvăm nimic, doar am punctat o sarcină și am luat niște bani. Noi, fermierii, trebuie să conștientizăm care este valoarea pe care o aduc aceste plante, pe care noi le vom alege, semințele acestor plante, pentru a fi semănate, și care este locul lor în tehnologiile noastre”.

Profit, nu performanță

Unora s-ar putea să li se pară neeconomicos să semene încă o dată, referindu-ne la acest covor vegetal. Adică semeni de două ori și culegi o dată. Dar efectele pe termen lung fac ca efortul să fie recompensat. Cremeneanu consideră că deși nu ai neapărat niște producții- record prin practicarea unei agriculturi conservative, poți fi rentabil mai degrabă pe această cale decât încercând să obții cele mai mari producții. „Acum depinde de cum își asumă fiecare. Eu văd în jurul meu, în jurul fermei unde lucrez, cât și prin țară, fermieri dispuși să facă niște investiții uriașe pentru înființarea culturilor. Noi știm ce facem, știm care este nivelul cheltuielilor la înființarea unei culturi, dar nu vom ști niciodată rezultatul de producție. De aceea, modul de agricultură pe care-l fac și modul pe care-l promovez este o agricultură responsabilă, în care, prin toate mijloacele de producție, să lucrezi pentru a avea o prezervare a stării terenului sau poate o creștere a gradului de fertilitate a solului, să faci rotație – care este importantă, să folosești plantele de cultură în folosul tău, ca fermier”, precizează Vicențiu Cremeneanu.

Ionel Gheorghe vine și cu argumente practice: „În primul rând, se reduce timpul de lucru. Înainte, făceam cinci treceri pe teren ca să înființăm o cultură de toamnă, acum facem două treceri. Deci timpul de lucru se reduce substanțial. Consumul de motorină și în același timp poluarea pe care o faci consumând acel carburant se reduce de la 70-80 de litri de motorină, pe care-i consumăm în mod obișnuit, până la 30 de litri, iarăși o economie fantastic de mare. Noi le-am combinat un pic, am trecut la tipul acesta de agricultură concomitent cu niște abordări pe care le avem în vedere de vreo șase ani, tot urmărind ce se întâmplă dacă semeni cu normă mai mică de sămânță la hectar. De exemplu, avem un soi de grâu, pe care-l cultivăm de 12 ani, și l-am testat în fel și chip. Am reușit să reducem, la fel ca și la partea de lucrări agrotehnice, norma de semănat, să o înjumătățim, să ajungem undeva la 100 kg de sămânță, care oricum este mult. În mod normal, ar trebui să avem maximum 25 de boabe germinabile pe metru liniar, astfel încât el să aibă libertate să-și exprime toate atuurile dobândite genetic”.

El spune că rezolvă și problemele de personal, acelea din cauza cărora s-a și apucat de asta. „Noi am ajuns să practicăm acest tip de agricultură forțați de împrejurări. Nu prea mai avem forță de muncă de care să dispunem și atunci a trebuit să ne perfecționăm și să reducem, să facem treaba cât mai bine cu cât mai puțini oameni, fiindcă suntem forțați de împrejurări, nu că așa ne dorim. Am fi fost super-încântați să fie curtea plină de oameni, să fie veselie, să fie totul bine. N-am urmărit treaba asta, așa s-a întâmplat. Aveam un prieten francez care mă certa că fac numai prostii, îmi zicea: «E bine la voi, nu?», «Da», «Vă văd eu peste câțiva ani, când or să plece muncitorii cine știe unde, că le-ați deschis porțile, și o să vă urcați voi pe tractoare». Și spuneam: «N-o să se întâmple asta, niciodată» – nu că ar fi o problemă să te urci pe tractor, pe tractor mă simt cel mai bine și cel mai liniștit, că nu mai sună telefonul într-una și sunt și eu cu gândurile mele acolo”.

Așadar, o agricultură durabilă și rentabilă. Compromisul real între cele două principii enunțate în prima parte a acestui articol: responsabilitate și profitabilitate. O profitabilitate pe termen lung. O perspectivă specifică acelor manageri vizionari, care nu urmăresc profitul imediat, sub forma unui „tun”, după care să nu mai conteze, ci văd o dezvoltare graduală, cu pași mărunți, dar siguri. O abordare necesară – în parametrii noi politici UE –, dar și utilă celui care va reuși să o aplice în spiritul ei generos.

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2021, unde poate fi citit integral

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, celebrată în toată lumea pe data de 15 octombrie, compania Corteva Agriscience a organizat, la București (anul trecut, n.r.), un eveniment însoțit de un panel de discuții pentru a radiografia situația actuală a doamnelor active în agricultura românească. Au participat peste 80 de femei-fermier, doamne din presă, din instituții de stat, asociații, mediul academic și din managementul unor companii agricole.

Mirela Gal, fermier (aproximativ 1.500 ha), comuna Girișu de Criș, județul Bihor:

„Am terminat Facultatea de Horticultură la București în ’89 și am fost repartizată la Întreprinderea de Legume-Fructe din Oradea, cum era atunci. Eu spun că nu mi-am schimbat locul de muncă, este același loc, doar că mi-am schimbat stăpânii, devenind propriul meu stăpân. Am avut curaj, dar n-am avut ce face, trebuia să fac ceva și am făcut ceva care-mi place, agricultură, și până la urmă rezultatele au venit. În fermă majoritatea sunt bărbați, eu, economista de fermă, și încă o colegă, inginer, suntem singurele femei din fermă.

Eu spun că avem o relație foarte frumoasă, niciodată n-am strigat la ei, comenzile sunt ferme și clare. Multe ferme se confruntă cu lipsa forței de muncă, la mine nu este valabil, chiar au venit copii, tineri de 19-20 de ani să se angajeze la mine. Eu țin la oamenii cu care lucrez și consider că facem parte dintr-o echipă, în sensul că ei n-ar putea fără mine și nici eu fără ei. Fiecare are locul lui și rolul lui. Nu aștept ca tinerii să vină cu experiență, îi învăț, sigur, am răbdare cu ei, chiar îmi place să le împărtășesc din experiența mea și îi tratez cu înțelegere, că și eu, la rândul meu, am început de undeva, și le dau o șansă. Satisfacția este că nu pleacă de lângă mine. Sunt operatori care lucrează pe tractoare de sute de mii de euro și au învățat pe tractoarele noastre, că n-au făcut cursuri în altă parte. Acum, gata instruiți, sunt vânați și de alți fermieri, dar nu pleacă de lângă mine și asta înseamnă mult. Asemenea aspecte fac parte din satisfacția muncii mele, că oamenii vin spre mine și rămân. Sunt oameni cu care lucrez de 25 de ani sau de 28, de când sunt pe cont propriu. Sunt un om hotărât și meseria o fac cu mult devotament și cu multă dragoste. Am încercat să induc printre colegii mei ideea că tot ceea ce facem trebuie să facem bine și să-mi și motivez angajații, din toate punctele de vedere, că nu stau ei de dragul meu, ci trebuie să aibă și ei împlinirile lor.

În agricultură, toți trebuie să învățăm continuu, și eu, și inginerii, și mecanizatorii. Am început cu tractoarele românești, dar acum le țin pentru amintire. Dacă nu ești la curent cu tot ce apare nou, nu poți face performanță. Fac și experiențe în ferma mea, ca să vedem ce merge mai bine și ce nu merge. Un punct important al succesului sunt fondurile europene, ne-am dotat cu ajutorul banilor europeni, am luat câți bani am putut de mult și am progresat. Îți trebuie și curaj, și răbdare, în orice faci. O femeie are mai multă răbdare. Au fost proiecte care nu au fost eligibile, dar am așteptat alte sesiuni și iarăși am depus, și am reușit. Acum, de exemplu, facem o implementare. Avem siloz și dublăm capacitatea.”

Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova:

„Cred că femeia agronom este înzestrată cu o putere și o rezistență uneori mai mari decât bărbații care activează în agricultură. Aș putea spune că sunt în agricultură de la vârsta de 14 ani, cu ghilimele de rigoare, pentru că am terminat un liceu agricol unde am făcut practică în toți cei patru ani de studiu. Am terminat Facultatea de Horticultură începută în perioada comunistă, când se făcea și multă practică și lucram foarte mult în câmp. Am activat în cercetare doi ani și jumătate și 23 de ani în mediul privat agricol. O viață de agricultură, majoritatea activității fiind în mediul privat, în cadrul unor companii multinaționale care produc și comercializează input-uri pentru agricultură, produse de protecția plantelor, semințe. Mereu ești în câmp, implicat, mereu trebuie să răspunzi la nevoile fermierilor și la provocările care apar, agricultorii așteptând soluții care să le rezolve problemele. Tot timpul trebuie să vii cu soluții, pentru că fermierii se uită la noi ca la Dumnezeu. Astăzi, agricultura nu mai putem spune că este o lume exclusiv a bărbaților, pentru că accesul femeilor în zona aceasta este din ce în ce mai mare. Femeile, cum spuneam, au o putere de muncă poate uneori greu de atins de un bărbat, se zbat foarte mult, sunt foarte curajoase. Consider că femeile românce sunt mult mai active și mai curajoase în ceea ce privește muncile grele, comparativ cu femeile din alte țări.”

Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo:

„Pot să spun că de când m-am născut sunt în agricultură, pentru că părinții mei sunt agronomi și atunci pot afirma că sunt parte a agriculturii românești încă de când m-am născut. În opinia mea, o femeie în agricultură n-ar trebui să fie privită altfel decât un bărbat. Ești văzut așa cum vrei să fii văzut. Prin urmare, dacă vrei să fii văzută ca o femeie neputincioasă, cu siguranță așa vei fi văzută. Importantă este atitudinea. Și important este să te duci cu fruntea sus, cu lecția învățată, că și asta e foarte important, și să dovedești că știi ceea ce vrei și obții ceea ce vrei. Lucrând pentru o companie furnizoare de input-uri sau ca fermier, continuu trebuie să înveți. În agricultură nu există o zi care să semene cu alta, drept dovadă uitați-vă ce vremuri sau ce vreme trăim, ce toamne avem, și toamna asta, și toamna trecută. E clar că nu te plictisești, fiecare zi e o provocare. Provocările sunt atât de mari încât în fiecare zi înveți să înveți. Nu ai timp să te plictisești, trebuie obligatoriu să fii cu un pas înaintea cerințelor. Când mergi și oferi ceva fermierului, oferi cunoștințele tale și asta te ajută, fie că ești femeie, fie că ești bărbat.”

Adela Savin, reprezentant Corteva Agriscience Zona de Nord-Vest:

„Sunt aproape zece ani de când sunt în agricultură, de când le furnizez fermierilor semințe, produse de protecția plantelor. La început mi-a fost greu, dar nu pentru că sunt femeie, ci pentru că un începător e privit ca un începător, nu primește prea multă încredere neavând experiență în spate. Însă, cu timpul, am dezvoltat parteneriate foarte frumoase cu fermierii, mai ales că am reușit să aduc plusvaloare în fermele lor. Adevărat, sunt femei care n-ar sta la 40 de grade afară, ori la minus 20 de grade sau n-ar umbla prin noroaie. Întotdeauna am o pereche de cizme de cauciuc în portbagaj, pentru că așa-i stă bine unui om care lucrează în agricultură. Nu e ușor, dar îmi place la nebunie natura și probabil asta m-a și apropiat de agricultură. Când ești sub cerul liber, sub lumina soarelui, ai o liniște, o libertate, un sentiment aparte.”

Cultură antreprenorială, experiență și modele de succes

În cadrul evenimentului organizat pe 15 octombrie 2019 de Corteva Agriecience, discuțiile au reliefat o creștere a nivelului de implicare a femeilor din România în agricultură și antreprenoriat și au prilejuit expunerea unor studii de caz și exemple de succes din domeniu. „Dacă vorbim despre agricultură, atunci trebuie să ne raportăm la subiectul egalității de gen din două perspective. Trebuie să privim lucrurile din perspectiva femeilor angajate în companii agricole care doresc să aibă cariere de succes, dar și din perspectiva femeilor-fermier care dețin o afacere de familie și luptă cu diverse bariere în a administra aceste afaceri. În ambele cazuri, felul în care aceste femei sunt tratate are un impact profund asupra dezvoltării agriculturii și economiei naționale, precum și asupra securității alimentare, dacă privim lucrurile la o scară globală”, a punctat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Potrivit datelor MADR, există un interes mare din partea femeilor pentru domeniul agricol. Din cei 844.000 de fermieri care conduc exploatații agricole înregistrați de APIA, 275.000 sunt femei. „Doar în Ministerul Agriculturii avem circa 400 de femei angajate, iar din cele 58 de licee agricole din țară 30 sunt conduse de femei”, a declarat Elena Tatomir, director general Direcția Generală Politici Agricole din cadrul MADR.

Printre acțiunile considerate utile pentru avansarea rolului femeilor în domeniul agricol se numără: creșterea nivelului de educație și digitalizare în mediul rural, dezvoltarea mai multor unități de procesare, accesarea de programe de sprijin europene și o mai bună colaborare între autorități și între unitățile de învățământ agricol și fermierii din zonele adiacente.

Au fost punctate și problemele specifice comunităților rurale, precum învățământul, numărul mare de femei inactive pe piața de muncă, violența domestică sau numărul mare de mame adolescente. „Pentru a dezvolta satul românesc, avem nevoie să aplicăm pentru mai multe surse de finanțare. Sunt intervenții diferite care pot fi finanțate prin politica de coeziune și aș menționa aici dezvoltarea învățământului agricol, înființarea de startup-uri sau servicii și economii sociale care să adreseze persoane vulnerabile sau pe cele care provin din categorii defavorizate. Colaborarea între ministere, între mediul public și privat sau cea dintre consultanți și fermieri devine foarte importantă”, a declarat Ana-Maria Bușoniu, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.

Agricultura este un domeniu din ce în ce mai performant, iar pentru a face performanță este nevoie de cunoștințe din domenii diverse. „Mai mult însă, credem că e nevoie de practică și de o colaborare între fermieri și școlile agricole. Fac un apel la doamnele active în agricultură să se apropie de tinerii din învățământul preuniversitar agricol și să le ofere o șansă. Aceștia ar putea fi specialiștii de care vor avea nevoie curând”, a arătat Crenguța Bărbosu, manager Program Agricol WorldsVision România.

S-a concluzionat că femeile din România au nevoie de o cultură antreprenorială, de experiență și modele de succes. „Numai 675.000 de femei din România sunt implicate azi în antreprenoriat, în poziții de manager, asociat, acționar, administrator sau PFA. Datele statistice arată că sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți statutul femeii”, a precizat Cristina Chiriac, președinte Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin din România (CONAF).

Corteva Agriscience, companie 100% agricolă cu departamente puternice de cercetare, producător și furnizor de semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale, țintește să devină promotor al egalității de gen pe plan global și, mai ales, în România. Înțelegând impactul pozitiv pe care îl au femeile, compania caută să încorporeze egalitatea de gen în cultura sa și să beneficieze de efectele echilibrului de gen.

Egalitatea între femeie și bărbat, încă deziderat

Corteva Agriscience a comandat în anul 2018 un studiu amplu, care a colectat date din 17 țări pentru a sublinia importanța femeilor în domeniul agricol și pentru a identifica barierele care stau în calea unei implicări depline și de succes a acestora. Rezultatele studiului arată că, deși femeile sunt foarte încântate să lucreze în acest domeniu, ele simt o discriminare de gen destul de răspândită care variază de la 78% în India până la 52% în SUA. Doar jumătate dintre femei spun că au la fel de mult succes ca bărbații cu aceleași aptitudini, 42% afirmă că beneficiază de aceleași șanse ca omologii lor bărbații și 38% spun că sunt împuternicite să ia decizii privind modul în care sunt utilizate fondurile în ferme și agricultură. Aproape 40% dintre subiecți spun că au venituri mai mici decât bărbații și un acces mai limitat la surse de finanțare.

Corteva dorește să implice mai mult companiile, comunitățile locale, autoritățile și grupurile de femei din diverse etape ale producției agricole și să le ofere acestora o platformă de comunicare, schimb de experiență și sfaturi. Directorul de marketing Maria Cîrjă ne-a informat că în 2019 Corteva Agriscience a lansat un proiect dedicat femeilor din agricultură, proiect care se implementează și în țara noastră odată cu data de 15 octombrie 2019, ziua în care este sărbătorită femeia din mediul rural. „Vom continua în fiecare an cu o ediție în care să adunăm poate mai multe doamne care activează în agricultură. Ne dorim ca mai multe tinere femei să vină spre acest domeniu și pe care noi să le ajutăm să se dezvolte prin intermediul proiectului dedicat de Corteva femeilor din agricultură”, a încheiat Maria Cîrjă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Neonicotinoidele fac parte dintr-o grupă de insecticide foarte utilă pentru protecția semințelor de porumb și floarea-soarelui, imediat după semănat, împotriva unor dăunători foarte periculoși (de exemplu, rățișoara porumbului -Tanymecus dilaticollis). În campania agricolă din primăvara 2020 doar porumbul a primit derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide.

„În aceste condiții, ce alte soluții avem pentru protecția tinerelor plăntuțe, imediat după răsărire, față de dăunătorii care acționează în această perioadă? Până în acest moment, companiile producătoare nu au descoperit un produs care să se ridice la nivelul insecticidelor neonicotinoide, dar ne promit că o vor face în următorii ani. Dar până atunci ce alternative avem pentru floarea-soarelui și porumb? Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem”, spune Vicențiu Cremeneanu, președinte Alcedo.

Portofoliul companiei Alcedo cuprinde insecticide care pot veni în ajutorul agricultorilor.

Pentru protecția semințelor de floarea-soarelui și porumb față de dăunătorii din sol, se recomandă Langis, un piretroid pe bază de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.), în doză de 2 litri/tona de sămânță. „Langis creează o zonă de protecție în jurul semințelor tratate, distrugând sau îndepărtând dăunătorul, fără a afecta germinația semințelor. Acționează prin ingestie și contact, dar are și o acțiune repelentă față de viermii sârmă și alți dăunători din sol. Pentru o perioadă mai lungă de control, recomandăm să aplicați insecticidul Langis împreună cu fertilizantul starter Microfert-U, în doză de 2,5 litri/tona de sămânță, reducându-se corespunzător cantitatea de apă, fertilizantul asigurând și un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante mai viguroase. Microfert-U are pH acid și face ca degradarea piretroidului să fie mult mai lentă”, precizează Vicențiu Cremeneanu, care arată și ce soluții sunt contra dăunătorilor care apar odată cu răsărirea florii-soarelui. „O opțiune pentru combaterea rățișoarei porumbului din culturile de floarea-soarelui este Faster Delta, un insecticid pe bază de deltametrin, cu acțiune prin contact și ingestie asupra insectei.”

În ceea ce privește porumbul, imediat după răsărirea culturii, o soluție împotriva gărgăriței frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este tratamentul cu insecticidul sistemic Mospilan 20 SP, împreună cu adjuvantul Vital 90. „Faster Delta este disponibil și pentru cultura de porumb, unde pe lângă gărgărița frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este o opțiune și pentru  viermele vestic al rădăcinilor de porumb – diabrotica”, arată președintele companiei Alcedo, fermier și el, la Deveselu, în județul Olt.

Tot pentru cultura de porumb, pentru combaterea în vegetație a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, specialiștii Alcedo recomandă insecticidul Faster 10 EC, un alt piretroid pe bază de cipermetrin. „Sperăm să avem o primăvară cu condiții optime pentru o răsărire uniformă și rapidă a plantelor de floarea-soarelui și porumb, iar insecticidele prezentate mai sus, plus alte produse care se aplică în perioada de vegetație și care se găsesc în portofoliul iscusit de la Alcedo, să ne ajute să avem culturi cât mai frumoase și mai sănătoase”, a conchis Vicențiu Cremeneanu.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cea mai mare provocare, și în acest an, rămâne vremea, urmată de ritmul alert de retragere a multor substanțe active utilizate în produsele pentru protecția plantelor. Preocuparea companiilor furnizoare de input-uri, cât și a fermierilor este găsirea de soluții care să facă față provocărilor.

În 27 ianuarie 2020, Alcedo a început întâlnirile cu fermierii, în cadrul cărora compania își prezintă portofoliul iscusit de produse și, desigur, noutățile acestui sezon agricol. Sunt aproape 30 de întâlniri, în toată țara.  

De asemenea, Alcedo a făcut public parteneriatul cu Vantage. „Alcedo este brandul prezent în fermele din România de 30 de ani. Da, anul acesta, în 2020, Alcedo împlinește trei decenii de existență, fiind la ora actuală cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și semințe de la noi din țară. Vantage este singura companie din piață care oferă un ciclu complet de produse, servicii, suport tehnic și consultanță destinate practicării agriculturii de precizie. Așadar, prin prisma acestui parteneriat, începând cu acest sezon, Alcedo pune la dispoziția fermierilor echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie care să facă față cerințelor unei tehnologii moderne”, a arătat Vicențiu Cremeneanu, președintele companiei Alcedo.

Informații despre noul partener Alcedo ne-a dat directorul de vânzări al companiei Vantage, Florin Mișcodan: „Echipa Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor, fiind singura companie de pe piață care oferă un ciclu complet de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie, precum și suport tehnic și consultanță. Compania Vantage a venit în momentul potrivit în ajutorul fermierilor români cu soluții complete de gestionare a fermei și a reușit să schimbe percepția fermierilor asupra modului de practicare al agriculturii”.

În ceea ce privește portofoliul Alcedo, acesta s-a îmbogățit cu erbicide, fungicide, insecticide, adjuvanți și semințe. Despre toate acestea, puteți afla, pe larg, în Revista Fermierului, ediția print, din luna februarie 2020.

Totuși, menționez două noutăți din categoria insecticidelor, respectiv Langis - tratament sămânță pentru combaterea dăunătorilor din sol la porumb și floarea-soarelui, precum și Dipel DF, care e a doua denumire comercială pentru Bactospeine DF.

„Anul acesta, derogarea pentru Nuprid AL 600 FS s-a acordat doar pentru tratamentul semințelor de porumb. Alcedo propune fermierilor ca alternativă pentru tratarea semințelor de porumb utilizarea insecticidului Langis pentru dăunătorii din sol, urmat de tratament imediat după răsărire cu Mospilan 20 SP împreună cu Faster Delta. Cum la floarea-soarelui nu s-a acordat derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor, soluția oferită de Alcedo este utilizarea insecticidului Langis pentru viermii sârmă, urmat de tratament imediat după răsărire cu Faster Delta”, a punctat Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html