Întâlnirea cu Dan Moșneag, omul care face vinuri la Crama Mugurel, a fost o oportunitate pentru a afla provocările și planurile celor de aici. Aventura vitivinicolă a pornit în anul 2003, din dragoste pentru vin și vița-de-vie. Crama Mugurel de la Blaj este situată în Podgoria Târnave, pe Valea Târnavei Mari, în Podișul Transilvaniei, iar pe cele aproximativ 19 hectare sunt soiuri de struguri pentru vin: Fetească regală - 13 hectare, Sauvignon Blanc - 3,640 hectare, Pinot Gris - 1,440 hectare, iar pe 1,40 hectare sunt soiuri amestecate. Dar cel mai important este că toate soiurile spun o poveste...

Specificul Cramei Mugurel este cel al vinurilor de pe Târnave și în plantație se regăsește cu precădere soiul Fetească regală, cam 70%. „Un soi românesc cu care ne mândrim şi care a dat rezultate bune, nu ne-a minţit niciodată, iar consumatorii noştri preferă în mod deosebit Fetească regală vinificată în sec. Toamna. valorificăm o parte din must, principalul must vândut fiind cel din strugurii Fetească regală, pentru că e o tradiţie în zonă”, ne-a zis Dan Moșneag.

Vinul de la Crama Mugurel este, se poate spune, un vin prietenos, însă obiectivul celor de aici este de a produce struguri de calitate, pentru ca vinul să fie pe măsură. „Dacă obţinem nişte struguri care să aibă în jur de 200 g de zahăr, să fie copţi, să fie curaţi, să-i stropim împotriva putregaiului ca să nu avem probleme cu putregaiul, atunci din start avem premisele de a obţine un vin bun. Într-adevăr, şi noi lucrăm cu drojdii selecţionate, pentru că inventatori nu suntem noi, românii, ci francezii şi australienii, ca să facă nişte vinuri şi să scoată ce este mai bun din mustul de struguri. Şi prietenos”, a detaliat specialistul. Vinurile produse în crama de la Blaj au, în general, până în 12% alcool, iar Feteasca regală are un rest de zahăr, de 3-4%, care îl mai rotunjeşte. „Fiind o cramă mai mică, noi lucrăm poate puţin mai aproape de tradiţional, deci nu avem ultima tehnologie. Dacă am avea şi alte posibilităţi de a controla fermentaţia, am avea vinuri mult mai fructate, mult mai aromate, dar deocamdată facem ce putem, în condiţiile pe care le avem”, a precizat Dan Moșneag.

Am aflat că vinurile produse aici pot fi consumate cu toate felurile de mâncare tradițională românească. În prezent, Crama Mugurel pune accent pe vinurile albe.

Atenția la detalii păstrează clienții

Crama Mugurel se află în proces de dezvoltare și modernizare. „Oamenii, când intră la noi în curte, în primul rând trebuie să vadă ceva plăcut, să fie curăţenie. Chiar îmi aduc aminte că, într-o sâmbătă ploioasă, noi lucram ceva în faţa cramei, la nişte canalizări şi erau nişte condiţii mai rele. Și au venit doi-trei într-o maşină, nişte avocaţi, ne-au întrebat de vin şi când au văzut cât noroi era în zonă, erau şi şanţuri, oamenii au preferat să plece. Şi atunci ne-am dat şi noi seama că, dacă nu facem nişte modificări, aici o să avem de pierdut. Şi încet-încet, în fiecare an facem câte ceva, că noi nu am avut posibilitate să accesăm fonduri ca să facem ceva mare în scurt timp. Pas cu pas, prin forţe proprii, mai un pic de birou, mai o sală în care să putem păstra vinul îmbuteliat. De doi-trei ani, am început să îmbuteliem şi la sticle de 750 ml. Deci încet, cu paşi mărunţi, avansăm”, povestește Dan Moșneag.

Forța de muncă trebuie securizată

Dacă în alte zone lipsa forței de muncă creează probleme în sectorul vitivinicol, pe Domeniile Blajului s-au găsit soluții pentru ca toamna să aibă cine culege via. „Suntem destul de consecvenţi, lucrăm cam cu aceleaşi persoane cu care lucrăm via în timpul verii. Vremea ne-a permis ca să începem lucrările în uscat foarte devreme, de la începutul lunii februarie, şi am găsit o familie care e un pic mai numeroasă și am avut grijă să aibă de lucru mai tot timpul anului. Cumva ni-i permanentizăm şi îi cunoaştem, ei ştiu ce putem noi, iar noi ştim ce pot dânşii şi ne organizăm de aşa natură ca să avem numărul de oameni necesar pentru a putea face lucrările”, a explicat specialistul Cramei Mugurel.

Comparativ cu alți ani, și în agricultură au crescut veniturile angajaților, ceea ce i-a determinat pe aceștia să nu mai plece în afară la muncă. Mai mult, faptul că pot rămâne acasă, în propria țară, a făcut ca forța de muncă din zonă să se stabilizeze.

Dar chiar dacă deocamdată găsirea lucrătorilor nu reprezintă o problemă stringentă aici, se încearcă automatizarea lucrărilor. Astfel, în primăvară lăstarii au fost îndepărtați mecanizat, iar procesul de tehnologizare va fi dezvoltat pe viitor. „Deocamdată avem nişte planuri. Suprafaţa de teren ne gândim să o mărim cu aproximativ 6,5 hectare, ca să diversificăm şi noi un pic. Ne gândim la un Chardonnay, chiar la ceva Traminer Roz, şi probabil un Pinot Noir, în special pentru vinurile rose. Că trebuie vara să se bea vin mai slab alcoolic, rose, mai fresh. Adică ne facem planuri, dar urmează. Acum am înţeles că în programele astea de reconversie deja sunt proiectele cam aprobate şi deja au început să apară nişte decalaje în modul de plată. Şi atunci trebuie să ne gândim bine în ce măsură putem să ne susţinem o perioadă de cheltuieli din partea noastră, pentru că unele firme care se ocupă de plantare au putere să aştepte un an şi ceva până primim banii, altele nu. Şi atunci, şi noi tatonăm, suntem în discuţii. Iniţial, am dorit să facem anul acesta, dar din cauză că finanţarea a devenit un pic de problemă, am amânat pentru anul viitor”, ne-a arătat Dan Moșneag provocările unei firme mici.

Potrivit analizei Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cifrele finale pentru anul 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România.

Anul trecut, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.

Comparativ cu 2022, importurile au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Față de anul 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro, creșterea este semnificativă.

În ceea ce privește prețul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro/litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când prețul plătit per litru a fost de 1,59 euro.

Valoarea exporturilor a continuat să crească ușor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 și 72,5 milioane de euro în 2023. Prețul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro/l în 2021 la 1,97 euro/l în 2022 și 2,09 euro/l anul trecut. Totuși, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani, de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 și 34.600 de tone în 2023.

„La o primă vedere, nu există o mare diferență pe piața vinului din România în ceea ce privește exporturile și importurile din ultimii doi ani. Însă se întrevede o tendință destul de clară, o creștere a prețului mediu per litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 și 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferență între 2021 și 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume și că începem să avem și consumatori pe piața internațională care revin la vinurile românești. Într-un scenariu optimist, aș spune că asistăm la momentul în care consumatorii înțeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziției vinurilor premium românești, care va servi, sper, ca fundație pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Marinela Ardelean, cea care a fondat platforma Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO Wine.

Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preț mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflați încă la început de drum, care sunt curioși, experimentează, descoperă vinuri și regiuni noi. „Îmi doresc să existe o clasă de consumatori de vin cât mai vastă și cât mai educată în privința gustului, pentru că această comparație dintre vinurile de import și vinurile autohtone este în măsură să așeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci și aici, la noi acasă”, a punctat Marinela Ardelean.

Românii au cheltuit peste 40 milioane euro pe „bule”, iar cel mai mare volum de vin importat provine din regiunea Bordeaux

În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), față de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă, 15,05 milioane de euro pentru Champagne și 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicație geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru vinuri spumante din import.

Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) și 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).        

Din punct de vedere al regiunii de proveniență, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de 2 litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franța, Ungaria și Italia.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am vizitat Crama Liuta, din județul Tulcea, unde am stat de vorbă cu inginerul Eugen Nicolescu despre activitatea actuală din vie, dar și despre perspective. Mai precis, despre obiectivele pe care și le-au propus, greutățile pe care le întâmpină, dar și despre soluțiile cu care speră să le depășească. Eugen Nicolescu administrează plantația cramei Liuta, aflată în podgoria Babadag.

Activitatea curentă cu care se ocupau cei pe care i-am găsit la plantația Liuta, din podgoria Babadag, era, așa cum ne informează inginerul Eugen Nicolescu, legată de reconversie. „Am muncit toată iarna, finalizăm măsura 2, pe reconversie-replantare. Am replantat 55 de hectare, am început în 2023 şi terminăm acum, lucrurile merg bine, fonduri europene 90%, suntem în grafic.” Spune că au început în 2023, dar, de fapt, este vorba doar de o ultimă etapă, pentru că procesul este mult mai amplu în timp. „De fapt, suntem la capătul a opt ani de reconversie, am tot plantat până am refăcut în totalitate plantaţia, aproape 200 de hectare”, ne lămurește Eugen Nicolescu, care este conștient că nu se află la un capăt de drum, pentru că de abia acum începe greul, deoarece sunt obligați să obțină rezultate bune, ceea ce înseamnă muncă foarte multă. „În momentul în care facem o replantare, ne gândim la o direcţie de producţie, adică ne gândim la ce trebuie să ajungă pe raft, ce vom vinde, şi o luăm înapoi, şi vedem ce alegem, astfel încât să ajungem la sticla, la vinul îmbuteliat sau la vinul în vrac, la bag-in-box, la ce avem în planul de afaceri să realizăm ulterior. Deci am replantat clone de calitate, de cantitate, clone medii, struguri albi, roşii, rose, acoperim în momentul ăsta cam toată gama de struguri de pe piaţa românească, avem aproape 20 de soiuri. Avem Aligote de Babadag, foarte bune rezultate pe Feteasca Neagră, Merlot foarte bun şi apoi soiurile clasice: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Tămâioasă Românească, am diversificat şi cu Pinot Gris, cu Tranimer, avem soiuri noi, am plantat Negru de Drăgăşani, avem gamă completă şi, în urma investiţiilor de la cramă, o modernizare foarte bine pusă la punct, rezultatele vor apărea, au apărut deja pe calitatea vinurilor pe care le producem.”

După 40 de ani, în același terroir

Această replantare se impunea, dat fiind timpul care a trecut de la ultima plantare a viei în această plantație. „Vorbim cam de 40 de ani după ultima plantare, că timpul trece foarte repede. Este o plantaţie care a fost realizată în anii ’80 cu rezultate bune, iar noi continuăm aceeaşi linie.”, arată Eugen Nicolescu. Așadar, se vede că aici s-a făcut mereu o treabă bună, dar chiar dacă au dorit să păstreze continuitatea, au fost nevoiți să vină și cu noutăți, așa cum ne-a și spus inginerul: „Structura de bază este cea de atunci, pe care am diversificat-o aşa cum cere piaţa, pentru că la momentul ăsta trebuie să ai o soluţie la orice, piaţa e dinamică, se schimbă, e aşezată, mai ales pe vinul la sticlă unde, acolo, se face profitul, şi putem să facem cam orice cere piaţa acum şi ne putem adapta la cererile pieței”.

Eugen Nicolescu ne dezvăluie că succesul pe care îl au și pe care îl așteaptă în continuare vine pe lângă muncă și din caracteristicile bune ale terroir-ului: „Bogăţia acestei zone din punct de vedere viticol este deosebită. Sol calcaros, aciditate, o acumulare echilibrată a zahărului, a culorii, a acidităţii din struguri, ne putem întinde chiar şi la cules pe o perioadă destul de lungă, fără afectarea calităţii strugurilor, ne aduce foarte multe avantaje. Deci este o zonă în care se pot face atât vinuri albe, roşii, cât şi rose de mare calitate. Microclimatul foarte bun, suntem pe malul lacului Babadag, este fostă lagună a Mării Negre, are un climat maritim, suntem la poalele unei păduri de stejari rezervaţie naturală, avem seara răcoare, avem acest climat mediteranean, aceste două caracteristici îmbinându-se foarte bine pentru acest areal al podgoriei Babadag. Este o zonă pretabilă la toate aceste pretenții pe care le impune piaţa”.

Se așteaptă un an bun

Prima jumătate a anului a fost bună pentru viticultura din această zonă a Dobrogei. „Sperăm că va fi un an bun, cu ceva precipitaţii. Am avut ceva precipitaţii în timpul iernii, adică am avut puţină zăpadă, puţină brumă, am acumulat ceva apă de la precipitaţiile pe care le-am avut, deci din punctul meu de vedere 2024 a început bine, în principiu stăm mai bine decât în alţi ani, premisele sunt foarte bune pentru producţia ulterioară de anul ăsta, din toate punctele de vedere: precipitaţii și temperaturi. Avem, astfel, şi o şansă de a revigora toată plantaţia în urma a 3-4 ani de secetă pedologică, premisele sunt bune”, spune Eugen Nicolescu. Și cu toate că a fost greu în anii trecuți din cauza secetei, calitatea și tinerețea plantației au dus la producții peste media altor podgorii, deci motivele de optimism sunt justificate. 

Probleme și soluții

Din păcate, nu putem vorbi doar de optimism, pentru că lipsa irigațiilor nu poate fi ignorată. Speri să obții mai bine, în condițiile proaste pe care le ai, dar asta nu înseamnă că nu ai putea avea rezultate și mai bune. A fi pe linia de plutire nu este un aspect chiar pozitiv într-o afacere care, apriori, trebuie să aducă profit. Iar la aceste deficiențe moștenite și nerezolvate de atâta amar de vreme se adaugă și unele măsuri administrative care au efect nefast asupra lor. „Nu există forţă de muncă, acum trebuie să plătim şi mai mult la impozite, pentru noi este o lovitură treaba asta, nu cred că s-a gândit foarte bine măsura, pentru că soluţia este foarte simplă: nu vom mai lucra cu oameni, nu avem cum să suportăm costurile, nu ieşim cu producţia de struguri în costuri şi nu cred că se iese nicăieri în România, atât timp cât nu ai acces la apă”, explică Eugen Nicolescu cumulul de probleme.

Chestiunea de personal oricum era deficitară, așa cum se întâmplă în toată țara, iar soluția este una logică, mecanizarea intensivă. O fi bine? „Încercăm să ne orientăm, să ne adaptăm la ce avem, am mecanizat foarte mult, inclusiv tăiatul se face 70% mecanizat cu maşină de pretăiat, venim doar cu o cosmetizare în spate. În principiu nu mai legăm, vedem ce condiţii ulterioare vom avea, vedem cum merge piaţa, vedem cum va evolua vânzarea vinurilor la nivel de România şi la nivel global, şi în momentul ăla vom vedea ce facem.” Ei trebuie să găsească soluții pentru că sunt constrânși, o dată financiar și, apoi, de angajamentele pe care le au în baza accesării fondurilor europene, și așa greu de accesat. „Nu este o situaţie fericită din punct de vedere financiar şi al condiţiilor care ni se impun, dar încercăm să trecem peste, că în primul rând avem obligaţii pe fonduri europene, dar nu putem accesa anumite lucruri iarăşi din cauza unor formalităţi birocratice excesive care, văd, evoluează nu foarte bine în România”, menționează Eugen Nicolescu. Așadar, perpetua problemă a birocrației. 

El recunoaște că, într-o oarecare măsură, lucrurile au evoluat, dar nu atât cât ar fi trebuit. „Nu se poate pune problema că statul nu ne ajută, dar trebuie să ne ajute mult mai mult, adică trebuie o implicare mult mai mare în domeniul acesta, în culturile speciale, cum este vița-de-vie. Atât timp cât nu accelerezi procesele de irigaţii... Viticultura este un patrimoniu al statului român. Trebuie ajutată din toate punctele de vedere. Trebuie simplificate toate procedurile, pentru că, până la urmă, ne interesează să putem să hrănim aceste plante, să nu moară de sete, pentru că vremea care s-a schimbat și inclusiv vița-de-vie nu mai poate face faţă secetei acesteia. Şi trebuie să fim ajutaţi. Totul trebuie să se mişte foarte repede din punctul de vedere al accesului fermierului la apă pentru irigaţii.”.

Fondurile europene au ajutat foarte mult

Consideră că lucrul cel mai bun care s-a făcut în domeniul viticulturii este acest aport de fonduri europene. „Dacă n-ar fi fost programele europene de reconversie-replantare, cred că România nu ar mai fi fost o ţară viticolă. Costurile sunt foarte mari pentru a face un vin, pentru că trebuie să pleci de la plantarea unei viţe, totul costă foarte mult, sumele sunt colosale, cheltuielile sunt foarte mari pe hectar, sunt din ce în ce mai mari, exigenţele sunt din ce în ce mai mari, nu avem nişte legi care să ne ajute, capital, şi atunci a trebuit să ne luptăm cu foarte multe lucruri, dar iată că, uşor-uşor, industria se dezvoltă şi reuşim, sper eu, să câştigăm războiul cu piaţa”, punctează Eugen Nicolescu. 

Ar mai fi multe de făcut în domeniu, cum ar fi turismul viticol, dar în care inginerul care administrează Crama Liuta nu prea crede, pentru că investițiile nu sunt legate doar de ce poate face un viticultor, ci sunt mult mai ample. „Nu putem face turism prin forţe proprii, numai societăţile care investesc în zonele viticole şi schimbă efectiv statutul social al zonei respective. Din punct de vedere turistic şi cultural, până la urmă, trebuie să fie o implicare și o politică a statului român pentru această comoară pe care o avem noi cu statutul de ţară viticolă. Deci atât timp cât nu vom avea o implicare a statului român în nişte „Drumuri ale vinului”, într-o promovare agresivă a acestui domeniu de care beneficiem în ţara asta, va fi foarte greu. Dar probabil că lucrurile se vor mişca, uşor-uşor, şi cu ajutorul banilor europeni vom ajunge la un moment dat și acolo.” 

O piață în creștere

Ceea ce ne place la inginerul Eugen Nicolescu este că la orice problemă expusă nu și-a pierdut speranța că va fi bine, la un moment dat. Așa că încheiem tot într-o notă optimistă, cu aprecierea pe care o are față de evoluția pieței. „Lucrurile, în principal, au evoluat în bine, pentru că odată cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu deschiderea faţă de lumea civilizată, vinul la sticlă a început să crească în vânzare. Omul a început să recunoască un vin bun, să aibă preferinţe, are de unde alege, sunt câteva sute de crame în România care vin cu o ofertă foarte bună, foarte variată, foarte bine pusă la punct, care uşor-uşor cred că se va impune şi afară, pentru că va fi creştere. Avem destul de puţine vinuri pe raft în UE şi în alte locuri, spre deosebire de vecinii noştri, dar tendinţa este de creştere. Calitatea vinului în România creşte de la an la an. Cerinţele şi exigenţele băutorilor de vin la sticlă, mai ales, sunt din ce în ce mai mari, încep să cunoască despre ce este vorba şi noi trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe. Iar plusul de valoare, atât cât se poate face, şi pentru o plantație pe termen lung, este vinul la sticlă la un preţ mediu.” Nu putem decât să le dorim succes.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Clubul Viticultorilor Români își exprimă îngrijorarea cu privire la solicitarea unor producători agricoli din județul Prahova legată de sistarea lansării de rachete antigrindină și atrage atenția că inițiativa nu este reprezentativă pentru toate sectoarele agriculturii autohtone.

Viticultorii din județul Prahova și împrejurimi susțin activitatea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) și apreciază că acțiunile acesteia sprijină combaterea fenomenelor extreme, generând, totodată, și o creștere a precipitațiilor cu până la 20%.

„O eventuală sistare a lansării de rachete antigrindină va afecta suplimentar producția de struguri și vin a antreprenorilor din zonă, având în vedere intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum precipitațiile cu grindină”, transmite Clubul Viticultorilor Români (CVR).

CVR consideră că solicitarea fermierilor din Prahova vine în contradicție cu prevederile cadrului legal care legiferează activitatea/normele și procedurile de funcționare ale AASNACP, respectiv legea 173/2008, HG 601/2009 și HG 256/2010 și a subliniat aceste aspecte în corespondența transmisă autorităților competente, solicitând respectarea legislației naționale.

Pentru a crește gradul de informare legat de activitatea tehnică a AASNACP, Clubul Viticultorilor Români propune un proiect pilot în care reprezentanții instituției să susțină prezentări tehnice explicative cu privire la procesele care au loc ca urmare a intervențiilor active în atmosferă. „Astfel, toți cei interesați ar putea înțelege activitatea acestei instituții și rezultatele benefice care vin în sprijinul producătorilor din sectorul agricol/viticol. Un asemenea proiect pilot s-ar putea derula în zonele Prahova, respectiv Vrancea urmând ca, în funcție de rezultate și concluzii, aceste acțiuni să fie extinse la nivel național”, se arată într-un comunicat al CVR.

Clubul Viticultorilor Români este o organizație profesională care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor mici și mijlocii din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele.

În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești.

Noul președinte al Clubului, Sandor Darabont, reprezintă regiunea Nord-Vest, iar pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale președintelui în exercițiu sunt:

1. Promovarea unei inițiative de politică publică: Politica Agricolă Integrată a României (PAI), prin întâlniri cu partidele politice și alte asociații de profil – PAI este un angajament transpartinic, de lungă durată, al Parlamentului și Guvernului României, stabilind prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică a Guvernului și de durata ciclurilor electorale.

2. Continuarea demersurilor pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri și Antreprenorilor în Agricultură - cu rol principal în formarea tinerilor și antreprenorilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și implicarea proactivă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.

3. Continuarea discuțiilor cu europarlamentarii de la Bruxelles și inițierea dialogurilor cu toți candidații aleși la nivel local și național - pentru a gândi și implementa o strategie de susținere a sectorului agricol.

4. Activarea unei comunități de antreprenori în grupurile de reflecție Agrinnovator, deja existente - înființarea unui grup de lucru format din membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, care va avea ca scop identificarea problemelor la nivel de fermă și elaborarea unor strategii de soluționare, coroborate cu strategia PAC și pe care să le putem propune la nivel ministerial pentru o abordare transpartinică și pentru a putea fi introduse în PNS-ul următor.

Sandor Darabont (stânga) și Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români (dreapta)

„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, reprezentând o oportunitate de a contribui activ la dezvoltarea agriculturii la nivel național, dar și de a pune în valoare potențialul regiunii Nord-Vest pe care o reprezint. În calitate de fermier, înțeleg provocările și nevoile colegilor mei și voi lucra pentru a susține inițiative care vizează modernizarea agriculturii, voi continua demersurile pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură și totodată, voi pune accent pe creșterea participanților proveniți din zona Nord-Vest în programele de formare organizate de Club. În aceeași măsură, voi promova strategia de Politică Agricolă Integrată a României, reprezentată de un angajament transpartinic, pe termen lung, care stabilește prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică și de durata ciclurilor electorale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a aduce un plus de valoare agriculturii românești, asigurându-ne că nevoile și perspectivele fermierilor din toate regiunile țării sunt reprezentate și promovate corespunzător”, a declarat Sandor Darabont, președinte în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.

Sandor Darabont preia mandatul de la Maniu Vonica, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. „În încheierea mandatului meu, sunt încrezător că Sandor Darabont va aduce o nouă energie și viziune în conducerea Clubului Fermierilor Români. Îi doresc succes în toate inițiativele sale și am încredere că va conduce organizația spre noi realizări”, a afirmat Maniu Vonica, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

În județul Bihor, la Biharia, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide.

Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile noului președinte al Clubului Fermierilor Români s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne.

O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 14 – 16 iunie 2024, la Tulcea, a avut loc întâlnirea trimestrială a Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). Membrii ADAR au avut ocazia să descopere și să evalueze vinurile regionale, împărtășindu-și cunoștințele și pasiunea pentru vinificație.

Întâlnirea a debutat vineri, 14 iunie, cu activități care au combinat istoria, cultura și vinurile. Prima oprire a fost la Crama Delta Dunării - La Sapata, urmată de o prezentare a Cramei Sarica Niculițel la Monumentul Paleocreștin Niculițel. Aici, participanții au degustat vinurile din gama „Caii de la Letea” vol. I și II și „Princeps”, acompaniate de preparate tradiționale, precum șuberek cu carne și plăcinte cu brânză.

În continuare, membrii ADAR au vizitat cetatea medievală Enisala și Lacul Razelm, bucurându-se de peisajele pitorești ale zonei. După-amiaza a continuat cu vizita la Crama Liuta Babadag, în prezența proprietarului Adam Liuta, iar ziua s-a încheiat la Crama Hamangia din localitatea Baia, unde au fost ghidați de proprietarul Ion Bălan.

„S-au degustat vinuri de la mai multe crame din regiune. Fiecare cramă cu viziunea proprie, cu direcție comercială diferită. Nivelul calitativ mediu al vinurilor degustate a fost ridicat, multe vinuri interesante, unele obținute din soiuri cu potențial mare în zona respectivă, ca de exemplu Aligote. Mulțumim colegilor din zonă care ne-au găzduit și care au făcut posibil ca vizitele tehnice să fie foarte interesante și pline de informații utile”, a declarat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

Sâmbătă dimineața, participanții au asistat la o prezentare tehnică susținută de reprezentanții firmei Bevitech, furnizori de materiale oenologice și soluții tehnice pentru viticultură și vinificație și partenerul financiar al evenimentului. După simpozion, membrii ADAR au petrecut câteva ore în Delta Dunării, degustând probe de vin și discutând într-o atmosferă destinsă pe un vapor. Întâlnirea s-a încheiat duminică dimineața, cu promisiunea reîntâlnirii în luna august 2024.

Reuniunile trimestriale ale membrilor ADAR nu doar că aduc împreună experți în vinuri, dar și oferă oportunitatea de a aprecia bogăția și diversitatea vinurilor din România. Astfel de întâlniri sunt esențiale pentru crearea și consolidarea relațiilor profesionale între producători, degustători și alți specialiști din domeniu. Ele permit explorarea unor noi tehnologii și metode de vinificație, precum și descoperirea unor soiuri locale de struguri cu potențial ridicat. În plus, aceste evenimente contribuie la promovarea regiunilor viticole românești, evidențiind tradițiile și inovațiile locale.

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) este o organizație formată din profesioniști dedicați științei degustării vinurilor. Fondată cu scopul de a promova excelența în domeniul oenologiei, ADAR reunește experți în vinuri și producători din întreaga țară. Asociația organizează evenimente, degustări, conferințe și sesiuni de formare profesională, oferind membrilor săi o platformă pentru schimbul de cunoștințe și experiențe.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Domeniile Alexandrion Rhein 1892, parte din Alexandrion Group, membru al Nawaf Salameh Family Office, a lansat o nouă gamă de vinuri - DAR 1892, în cadrul unui eveniment organizat la crama din comuna Gura Vadului (Prahova), podgoria Dealu Mare. Au participat iubitori de vin din România și din străinătate.

Cu un istoric şi experienţă de peste 130 de ani, crama a trecut prin două procese de rebranding, din 2018 până în prezent. Denumirea Domeniile Alexandrion Rhein 1892 reflectă apartenenţa la Grupul Alexandrion și îi conferă o identitate distinctă și o poziționare clară în industria vinului, subliniind angajamentul puternic față de calitate și respectul pentru tradiție.

Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Nawaf Salameh Family Office, a declarat: „În 2018, când ne-am extins în segmentul de vinuri, ne-am propus să ducem mai departe tradiţia, calitatea şi renumele cramelor achiziţionate de la familia Halewood şi să amplificăm succesul vinurilor produse prin inovaţie şi premiumizare. Medaliile obţinute la competiţii internaţionale prestigioase confirmă că am reuşit să facem acest lucru într-un timp scurt. Iar acum, după procesul de tranziţie firesc în cazul unei preluări, a venit momentul să sărbătorim identitatea Domeniile Alexandrion Rhein 1892, alături de cei care ne apreciază produsele, oferindu-le un vin super premium, DAR 1892, care este imaginea cramei”.

Fiecare pahar de vin DAR 1892 îşi propune să stimuleze mintea și simțurile consumatorilor printr-o combinație armonioasă de culori captivante și arome vibrante, pline de bogăție şi reprezintă o invitație la o călătorie senzorială unică. „Obiectivul principal al gamei DAR este de a atrage consumatori entuziaști, care savurează vinul în ocazii variate. Gama se adresează celor dispuși să investească în produse superpremium, ce îmbină perfect tradiția, moștenirea și rafinamentul modern”, a spus Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog.

Măiestrie în vinificație

Gama DAR 1892, include trei expresii - alb, rosé și roșu, reflectând cu fidelitate caracterul cramei, esenţa podgoriilor şi măiestria în vinificaţie.

DAR 1892 Alb

Acest vin alb este creat din patru soiuri de struguri: Chardonnay, Viognier, Tămâioasă Românească și Sauvignon Blanc. Fiecare înghițitură dezvăluie note subtile de vanilie, prospețime citrică și arome bogate de piersici coapte și ananas proaspăt. Maturarea în butoaie noi de stejar francez adaugă complexitate și rafinament, rezultând într-un vin alb echilibrat și captivant.

DAR 1892 Rosé

Pentru cei care apreciază eleganța unui vin rosé, această expresie combină armonios Shiraz, Fetească neagră și un strop de Cabernet Sauvignon. Vinul oferă o experiență rafinată, cu arome proaspete de fructe de pădure și note subtile de flori de primăvară. Este un vin perfect pentru momente de relaxare sau ocazii speciale, aducând o notă de prospețime și sofisticare.

DAR 1892 Roşu

Vinul DAR roșu combină soiurile Fetească neagră, Cabernet Franc, Shiraz și un strop de Cabernet Sauvignon. Maturat în butoaie noi de stejar francez, acest blend dezvăluie arome complexe de cireșe coapte și ciocolată neagră, completate de un echilibru fin între taninurile mătăsoase. Este un vin profund și elegant, perfect pentru a acompania mesele rafinate sau pentru a fi savurat în momente de contemplare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În weekendul 8-9 iunie 2024, iubitorii de vin au ocazia să deguste vinuri premium la Brașov, în cadrul Festivalului Vin la Munte. Cea de-a șaptea ediție a festivalului are loc la Hotel Kronwell.

Iubitorii de vin vor putea descoperi peste o mie de vinuri, din cele mai recente recolte, alături de ediții consacrate, din toate zonele vitivinicole din România, dar și din Macedonia de Nord, Moldova, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Ungaria, Austria, Australia, SUA și Noua Zeelandă.

La Festivalul Vin la Munte vor avea loc lansări de carte, dar și lansări oficiale de noi etichete. De asemenea, în zilele de festival, iubitorii licorii bahice vor descoperi vinurile premiate în preziua festivalului, în cadrul tradiționalului Concurs Vin la Munte.

Festivalul de la Brașov, Vin la Munte, este un bun prilej pentru aprofundarea cunoștințelor despre lumea vinului și nu numai, oferind oportunitatea participării la masterclass-uri. Trei asemenea evenimente sunt deja confirmate până la acest moment: Iustin Urucu, oenolog Vinarte/IUSO - Vinurile Olteniei; Roberto Pieroni, Crama Delta Dunării/La Sapata – Vinurile bio din Delta Dunării; Trabucuri premium și superpremium cu Dorin Chițiba.

„Și, pentru că vinul înseamnă cultură, festivalul va găzdui, de asemenea, evenimente care să completeze și să complimenteze excursurile dionisiace”, punctează Daniel Bichir, organizatorul festivalului brașovean. Prin urmare, cei care Vin la Munte au ocazia să participe la: Conferința „Brașovul: centru comercial și cultural al românilor de pretutindeni”, susținută de prof.univ.dr. Ioan Vlad; Conferința „Vinul homeric”, susținută de prof.univ.dr. Adrian Lesenciuc; Recital de poezie susținut de membri ai Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: Adrian Lesenciuc.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros, Țiriac Auto, Design for Your Business, Dragon Star Courier.

Puteți descoperi lista completă a expozanților și partenerilor, precum și acces la bilete pe site-ul evenimentului, www.vinlamunte.ro și pe platforma https://www.bilet.ro/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Smurfit Kappa, unul dintre furnizorii mondiali importanți de soluții durabile de ambalare, anunță că a semnat un acord pentru achiziționarea Artemis Ltd., o fabrică de ambalaje Bag-in-Box situată în Bulgaria, la Shumen. Achiziția va permite ca Smurfit Kappa să își extindă prezența și baza de clienți în Europa de Est, precum și să își îmbunătățească portofoliul de produse și capacitățile de inovare în sectorul bag-in-box.

Fabrica Artemis se concentrează pe ambalaje pentru alimente și băuturi, produce pungi pentru produsele Bag-in-Box, precum și filme și capace pentru vin. Artemis se va alătura rețelei de operațiuni Bag-in-Box a Smurfit Kappa din Europa.

„Am făcut această achiziție în mod strategic pentru a ne stimula creșterea pe piața europeană și pentru a ne extinde aria de acoperire în regiunea estică. Continuând să dezvoltăm și să investim în această fabrică, putem oferi clienților noștri mai multe beneficii, cum ar fi o calitate excepțională a produselor, servicii de înaltă calitate și expertiza globală și de mare anvergură a Smurfit Kappa”, a declarat Massimiliano Bianchi, CEO al Smurfit Kappa Bag-in-Box.

Compania Smurfit Kappa, care are sediul central în Franța, oferă o gamă completă de soluții de ambalare flexibilă pentru produse lichide și semilichide, cum ar fi vinul, lactatele, sucurile, apa, uleiurile și alte produse nealimentare. Smurfit Kappa Bag-in-Box operează la nivel global și are peste 40 de ani de experiență în domeniu.

„Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține opt fabrici în toată lumea, compania fiind lider european în ceea ce privește soluțiile Bag-in-Box^®, iar robinetul său Vitop^® este numărul unu la nivel mondial pentru pungile bag-in-box. Smurfit Kappa Bag-in-Box oferă soluții de ambalare flexibile pentru produse lichide și semilichide în sectoarele agricol, alimentar și industrial, respectând constrângerile legate de costuri și noile reglementări de mediu. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semilichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri. Sistemul bag-in-box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere”, precizează Cătălin Costiniuc, director general Azoc-Star, companie membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 3 – 5 iunie 2024, Consiliul Județean Iași este gazda celei de-a 30-a Sesiune Plenară a Asociației Regiunilor Europene Viticole (AREV). Evenimentul reunește peste 40 de delegați din diverse țări europene, incluzând viticultori, producători de vin, oficiali guvernamentali și experți din domeniul vitivinicol. Organizatori, alături de CJ Iași, sunt: Cramele Cotnari, Crama Hermeziu, Crama Strunga, Crama Gramma şi Crama Domeniile Bohotin.

Pe parcursul celor trei zile, participanții vor lua parte la Sesiunea Plenară, la o serie de mese rotunde și vizite în teren la plantații viticole renumite din județul Iași. De asemenea, nu lipsesc degustările de vinuri, pentru a se descoperi diversitatea și calitatea licorilor produse în Iași.

Organizarea la Iași a celei de-a 30-a Sesiuni Plenare a AREV este o dovadă a recunoașterii potențialului viticol al acestei regiuni din țara noastră. Se așteaptă ca evenimentul să contribuie la stimularea dezvoltării economice locale, la crearea de noi oportunități de afaceri și la promovarea imaginii județului Iași ca o destinație turistică viticolă de excepție.

În prima zi, luni – 3 iunie 2024, a avut loc întâlnirea Consiliului European al Profesioniştilor din Domeniul Viei şi Vinului la care au participat reprezentanţi ai industriei vinului din Franţa, Belgia, Spania, Luxemburg, Cehia, Germania, Austria, insulele Azore şi, desigur, din România.

S-au dezbătut subiecte de interes pentru toți jucătorii din sectorul vitivinicol european, precum studiul PARSADA - plan strategic de acţiune pentru anticiparea potenţialei retrageri europene a substanţelor active şi dezvoltarea unor tehnici alternative pentru protecţia culturilor, s-a prezentat proiectul pilot gestionat în Grecia de Smart Farming. Dezbateri îndelungate au privit consecinţele dispariţiei moleculelor autorizate, dar şi starea actuală a cercetării şi a aplicaţiilor în anumite părţi ale lumii cu privire la Noile Tehnici Genomice (NGT) care promit crearea de soiuri de plante rezistente la secetă, dăunători şi boli.

De asemenea, Consiliul European al Profesioniştilor din Domeniul Viei şi Vinului a adoptat un draft al Manifestului pe care Asociaţia Regiunilor Europene Viticole şi-l va asuma în relaţia cu Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European.

Despre tradiţia şi industria viei şi vinului din judeţul Iaşi le-a vorbit oaspeţilor conf. univ. dr. ing. Lucia Cintia Colibaba, prodecan cu activitatea de cercetare la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii pentru Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Miercuri, 5 iunie 2024, au loc lucrările celei de-a 30-a ediţii a Adunării Generale a Asociaţiei Regiunilor Europene Viticole, coprezidate de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, şi de preşedintele AREV, Emiliano Garcia-Page Sanchez, preşedinte al regiunii Castilla-La Mancha, Spania.

„Iașul are o moștenire viticolă fără seamăn. Meleagurile noastre sunt mai bogate datorită podgoriilor care se întind maiestuoase și stăpânesc colinele lașului, răsplătindu-ne cu roadele lor. Organizarea Adunării Generale a AREV – Asociația Regiunilor Europene Viticole la lași este o confirmare a faptului că județul nostru este prezent pe harta regiunilor viticole europene, remarcându-se prin arta îndeletnicirii și vinurile alese. Începem astfel să deschidem calea către descoperirea drumului vinurilor ieșene, un drum pe care trebuie să îl conturăm și să îl promovăm către toți turiștii care caută povești și experiențe în călătoriile lor. Iașul este locul care dezvăluie peisaje viticole uimitoare și vinuri cu personalitate ce merită descoperite”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Asociația Regiunilor Europene Viticole (AREV) este o organizație ce reunește regiuni viticole din Europa, având ca scop principal promovarea viticulturii și a vinurilor europene pe piețele globale. Găzduirea celei de-a 30-a Sesiuni Plenare a AREV la Iași este o oportunitate pentru județ să-și valorifice potențialul viticol și de a se consolida ca un actor important pe piața europeană a vinului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!