Haideți să vedem cum un câmp frumos, un teren lângă o podgorie și o idee bună pot deveni cel mai neașteptat start-up al anului.

Dacă ai un teren agricol cu peisaj frumos ori câteva pogoane lângă o vie, un deal cu priveliște, o livadă uitată pe marginea unui drum de podgorie, și nu știi ce să faci cu el, există o veste bună: Europa vine spre tine. Poate și America. Cu rulota, cu campervanul, cu portbagajul plin de apetit pentru autenticitate. Și sunt dispuse să plătească pentru ceea ce tu, poate, nici nu bănuiai că ai de vânzare.

Oenoturismul mobil – turismul cu autorulota prin regiunile viticole – este unul dintre cele mai dinamice segmente de piață din Europa ultimului deceniu. Milioane de europeni din Germania, Olanda, Franța, Austria (mai nou, polonezii, cehii și balticii) aleg în fiecare an să-și încarce autorulota și să pornească prin podgorii, să doarmă lângă crame, să deguste vin direct de la producător și să simtă pulsul rural al continentului.

România, cu tot ce are, dealuri, vii, aer curat, ospitalitate autentică, este aproape complet absentă de pe această hartă. Aceasta este, în același timp, o problemă și o oportunitate uriașă. Cine înțelege primul lucrul acesta câștigă.

Nu ai nevoie de un hotel. Nu ai nevoie de o cramă. Ai nevoie de un teren, de o priză de curent și de dorința de a-i primi pe oameni.

Cel mai simplu business pe care nu l-ai văzut venit

Un camper stop – numit și „aires de service” în Franța, „campervan areas” pentru anglofoni sau „Stellplatz” în Germania – este, în esența lui, extrem de simplu: un spațiu amenajat minimal unde un turist cu autorulota sau rulota poate staționa în siguranță, se poate racorda la curent electric și apă și poate evacua controlat apele uzate. Nu este un camping clasic. Nu este un hotel. Este ceva între cele două, și anume, exact ce caută turistul european modern: libertate de mișcare, confort minimal, natură autentică și contact direct cu locul în care se află.

În Franța există peste 12.000 de astfel de locații. În Germania, peste 8.000. În România: poate 20, cele mai multe răspândite aleatoriu, fără standarde, fără promovare, fără vizibilitate internațională.

Iată exact ușa prin care poate intra oricine, de la proprietarul unui teren agricol cu priveliște la un plai viticol până la viticultorul care vrea un venit suplimentar, de la tânărul care a moștenit câteva hectare până la primăria care caută soluții de dezvoltare rurală.

Terenul tău vorbește. Trebuie doar să-l asculți

Frumusețea acestui model de business stă în accesibilitatea lui reală. Nu vorbim de investiții de sute de mii de euro. Nu vorbim de ani de autorizații și proiecte arhitecturale. Vorbim de ceva ce poate fi pornit în câteva luni, cu resurse limitate și cu ce ai deja la dispoziție.

Proprietarul de teren agricol cu peisaj

Un deal cu priveliște, o pajiște lângă o pădure, un teren pe marginea unui râu. Dacă oamenii se opresc să fotografieze când trec pe acolo, e semn clar că ar vrea să și rămână. Tu le poți oferi asta.

Proprietarul de teren lângă o podgorie

Nu trebuie să ai propria cramă. Dacă ești vecin cu una, ești deja pe ruta turistică. Turiștii care vin pentru vin vor dori să doarmă acolo, nu la un hotel din oraș. Tu le dai locul.

Viticultorul mic și mijlociu

Un camper stop în curtea sau pe marginea cramei tale transformă fiecare vizitator într-un oaspete. Cumpără mai mult vin, rămâne mai mult timp, recomandă mai departe. Vânzarea crește fără niciun efort de marketing. Fără eforturi logistice. Fără imobilizări financiare în piață și fără riscurile aferente.

Tânărul antreprenor rural

Ai 20, 25, 30 de ani și ai moștenit ceva pământ? Sau vrei să închiriezi un teren și să construiești ceva propriu? Camper stop-ul poate fi primul tău business, cu costuri de intrare rezonabile și cu o piață europeană gata să vină la tine.

Primăria sau comunitatea rurală

Un camper stop comunal poate aduce flux de turiști într-un sat altfel nevizibil. Veniturile rămân local. Imaginea comunei se schimbă. Investiția se amortizează rapid.

Fermierul ecologic sau apicultorul

Turiștii cu autorulota sunt exact publicul care caută miere locală, legume din grădină, ouă de la găini crescute liber. Un camper stop pe ferma ta e și un punct de vânzare direct, fără intermediari. Sunt oameni cu respect față de natură. De aceea își doresc să fie în mijlocul ei.

Turistul cu autorulota nu vine doar să doarmă. Vine să cumpere, să guste, să povestească. Și pleacă ambasador.

Atât de simplu, încât pare incredibil

Cel mai frecvent argument împotriva acestei idei este că „trebuie mult”. Nu este adevărat. Există un standard european minimal bine documentat, aplicat cu succes pe mii de locații din Europa de Vest. Iată-l tradus în pași concreți:

• Suprafața și accesul

Minimum 3–4 locuri de parcare pentru vehicule lungi (8–9 metri). Acces rutier cu posibilitate de întoarcere. Suprafața se poate impermeabiliza cu pietriș compactat sau gazon armat, nu este nevoie de asfalt.

• Racordul electric

Prize CEE 230V, standardul european. Un electrician autorizat, câteva posturi de alimentare, un contor sau un sistem de carduri de plată. Se practică și taxarea fixă pentru toate serviciile. Cost estimat: 3.000–8.000 de lei pentru o instalație de bază. Bineînțeles, un kit fotovoltaic n-ar strica. Unde e vie, este și soare!

• Apa și evacuarea

Un robinet de apă potabilă și o gură de evacuare pentru apele gri (chiuvetă, duș). Nu este obligatoriu un sistem de canalizare. Un bazin vidanjabil funcționează perfect și se poate instala rapid.

• Toaleta chimică

Stație de descărcare pentru toaletele chimice ale autorulotelor (Cassette Dump Station), un element esențial, ieftin, și care face diferența între o locație acceptată și una evitată pe platformele specializate. Sigur, cateva WC-uri și un duș aduc multe „plusuri”.

• Wi Fi și prezența digitală

Un router Wi Fi de exterior și o pagină pe Park4Night, ACSI sau Campercontact. De la acest moment, locația ta devine vizibilă pentru milioane de turiști europeni care planifică rute. Vizibilitatea e gratuită. Traficul vine singur.

• Elementul de farmec local

Un foișor din lemn, o grădină de plante aromatice, o priveliște curată, un coș cu produse locale la intrare. Aceasta este diferența dintre o parcare și o experiență. Iar experiența se plătește diferit.

Cât costă și cât se câștigă?

O locație de bază cu 4–6 locuri poate fi amenajată cu investiții între 15.000 și 40.000 de lei, în funcție de gradul de finisare și de facilitățile oferite.

Tariful mediu per noapte per vehicul în Europa: 15–35 de euro.

La o rată de ocupare modestă (60 nopți/sezon, 4 locuri) = 3.600–8.400 euro/sezon brut. La care se adaugă vânzările directe de vin, produse locale, vizite ghidate.

Amortizarea investiției: 1–3 sezoane.

Autostrada Podgoriilor e gata. Mai lipsesc parcelele

Ei bine, da! E de la sine înțeles că primii câștigători vor fi cei care au calea (autostrada) deschisă.

Județele Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, Iași (chiar și Galați) au toate ingredientele: o tradiție viticolă de secole, peisaje rurale autentice, crame mici și mari, acces direct prin coridorul A7 - deja botezat neoficial „Autostrada Podgoriilor”. Turiștii europeni cu autorulota ar putea veni deja. Dar nu găsesc unde să oprească. Nu găsesc unde să doarmă lângă vie. Nu găsesc informații, hărți, locații indexate pe platformele pe care le folosesc.

Tocmai din această cauză, VINARIUM, în parteneriat cu ADI Ținutul Vinului, a inițiat un proiect-pilot unic în România: un turneu demonstrativ cu o autorulotă închiriată, care va parcurge, mai întâi, cramele prahovene pentru a evalua infrastructura existentă, pentru a informa proprietarii și autoritățile locale și pentru a construi primul model funcțional de caravaning viticol integrat din România.

Proiectul, încurajat de Consiliul Județean Prahova, nu este un exercițiu academic. Este primul pas al unui ecosistem care, odată pornit, se poate extinde la nivel național. Începutul este în Dealu Mare.

Imaginați-vă: o familie din Germania planifică o vacanță de două săptămâni prin podgoriile Europei. Caută pe Park4Night locații lângă crame. Văd Prahova pe hartă, văd recenzii bune, văd că pot parca, se pot racorda la curent, pot cumpăra vinuri premiate direct de la cramă. Rezervă. Vin. Cheltuiesc. (Fac „export de pe loc”.) Povestesc acasă. Revin. Devin ambasadori. Aduc prieteni. Acesta este mecanismul. E simplu. Funcționează. Trebuie doar să existe locurile unde să oprească.

Nu ai nevoie de un algoritm. Ai nevoie de un deal sau de un platou. Frumos să fie!

Există o generație de tineri români care vor să construiască ceva al lor, dar nu știu de unde să înceapă. Care vor să trăiască din ceva ce iubesc – natura, vinul, ospitalitatea, libertatea. Camper stop-ul (camper park) poate fi exact acel „ceva”.

Nu ai nevoie de un MBA. Nu ai nevoie de un plan de business de 80 de pagini. Ai nevoie de un teren (propriu sau închiriat), de voința de a-l amenaja minimal și de curajul de a-l posta pe câteva platforme europene. Restul vine din fluxul organic al unei piețe de milioane de turiști care caută exact ce poți oferi tu.

Iar dacă accepți să te implici în proiectul-pilot din Prahova, ca voluntar, ca intern, ca documentarist, poți să înveți tot ce trebuie, să construiești o rețea de contacte și să lansezi propria locație cu o înțelegere pe care altfel ai dobândi-o în ani de greșeli costisitoare.

Noile ocupații pe care le poate genera acest segment sunt reale și în creștere: ghid de oenoturism mobil, manager de camper stop, creator de conținut turistic specializat, organizator de evenimente vitivinicole, coordonator evaluare senzorială etc. Niciuna nu exista acum zece ani. Toate vor fi căutate intens în România... de mâine.

Prahova va fi primul județ marcat pe această hartă.

Care va fi cel de-al doilea județ care se mobilizează?

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Foto: VINARIUM

Le Sommelier Depot și Design For Your Business anunță cea de-a noua ediție a Festivalului „Vin la Munte”, considerat cel mai mare festival de vinuri destinate pieței HoReCa din Transilvania. Evenimentul are loc în zilele de 13 și 14 iunie 2026 la Hotel Qosmo din Brașov.

Evenimentul reunește, în mod tradițional, crame din România și din întreaga lume, mii de vizitatori pasionați de vin și un program consistent de masterclass-uri, conferințe și degustări. Potrivit organizatorului, Daniel Bichir, ediția din acest an aduce noutăți semnificative atât în selecția de vinuri internaționale, cât și în programul cultural. Peste 80 de expozanți, producători, importatori și distribuitori, așteaptă iubitorii de vin la povești cu paharele pline.

Masterclass-uri internaționale: Supertoscane, Amarone, Corpinnat, Cava

Programul de masterclass-uri al ediției a IX-a aduce în față producători și experți cu prezență internațională.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 16:30 — Tenuta L'Impostino: vinuri Supertoscane din DOC Montecucco (Toscana);

• Ora 17:30 — Cantina Spada: vinul Amarone și gama Valpolicella (Veneto);

• Ora 18:30 — Llopart: spumante Corpinnat, susținut de Xavier Simal, Export Manager Llopart (Catalonia).

Duminică, 14 iunie:

• Ora 14:00 — Rasova Wine Experience: „De ce forma paharului contează” — susținut de Valentin Ceafalău;

• Ora 15:30 — Mastinell Winery: masterclass dedicat Cava (Catalonia).

Conferințele Uniunii Scriitorilor: Vinul și literatura, față în față

Una dintre inițiativele care definesc „Vin la Munte” ca festival cu identitate proprie este parteneriatul cu Uniunea Scriitorilor din România, care aduce în spațiul festivalului o dimensiune culturală autentică. „Ediția a IX-a găzduiește patru evenimente dedicate literaturii, culturii vinului și vieții scriitoricești brașovene, toate în Sala de conferințe a Hotelului Qosmo”, subliniază Daniel Bichir.

Sâmbătă, 13 iunie:

• Ora 14:00–15:00 — Vinul ca materie liturgică, conferință susținută de pr. Ioan Pintea. Moderator: pr. Cristian Muntean;

• Ora 15:00–16:00 — Vremea recoltei. Cărțile recente. Reviste și cărți ale scriitorilor brașoveni. Moderator: Irinel Merlușcă.

Duminică, 14 iunie:

• Ora 16:30–17:45 — Literatura și vinul ca savoir-vivre, conferință susținută de Cristian Pătrășconiu. Moderator: Adrian Lesenciuc;

• Ora 17:45–18:30 — Poezia și vinul cele de toate zilele, recital de poezie. Moderator: Cezara Răducu.

Biletele de acces sunt disponibile online: bit.ly/4wINKHB

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La sfârșitul lunii mai, capitala Armeniei, Erevan, a găzduit sesiunea dedicată vinurilor albe și roșii din cadrul Concours Mondial de Bruxelles (CMB) 2026, una dintre cele mai importante competiții de vinuri din lume.

Cea de-a 33-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles a aliniat la start peste 6.700 de vinuri, din 50 de țări, care au fost evaluate de un juriu internațional format din peste 350 de jurați din întreaga lume.

O revelație românească din Dobrogea

România obține un palmares remarcabil, cu 177 de vinuri înscrise și 65 de medalii (2 Mari Medalii de Aur, 28 de Medalii de Aur și 35 de Medalii de Argint), ceea ce corespunde unei rate de succes de 36,7%.

Distincția Romania Wine Revelation 2026 a fost acordată vinului 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022, produs de Murfatlar Vinul România, distins cu o Mare Medalie de Aur. Cea de-a doua Mare Medalie de Aur a fost acordată vinului Persu-Eminescu, produs de Domeniile Franco-Române (Muntenia, Dealu Mare), vin care nu a fost încă lansat pe piață.

Regiunea Moldova din România conduce clasamentul național cu 16 medalii, fiind cea mai premiată regiune a țării, urmată de Dobrogea (14 medalii) și de Dealu Mare (10 medalii). Transilvania își confirmă potențialul prin trei Medalii de Aur obținute de Crama La Salina pentru vinurile Issa Pinot Noir, Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience și Issa Chardonnay, în timp ce Oltenia s-a remarcat prin Corcova Lecram 2019 (Viticola Corcova).

Pe lângă cele 65 de medalii, România a obținut și 79 de distincții suplimentare CMB MERIT, distincție acordată vinurilor care au obținut cel puțin 86 de puncte din 100 fără a câștiga o medalie. Împreună cu medaliile, acestea ridică rata totală de recunoaștere a României la 81%, ceea ce înseamnă că mai mult de patru din cinci vinuri românești înscrise au primit o formă de recunoaștere internațională pentru calitatea lor, o performanță remarcabilă și extinsă la nivelul întregului eșantion.

Concours Mondial de Bruxelles este una dintre puținele competiții de vin din lume care respectă recomandarea OIV, potrivit căreia numărul de medalii nu poate să depășească 30% din numărul total de medalii.

Vinurile din România medaliate la CMB 2026

Mare Medalie de Aur

• Persu-Eminescu - Domeniile Franco-Romane SRL

• 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022 - Murfatlar Vinul Romania SA

Medalie de Aur

• Prahova Valley Roșu 2021 - Domeniile Alexandrion Rhein 1892 S.A

• Val Vârtej Roze 2025 - Casa Rotărescu

• Issa Pinot Noir 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience 2024 - Crama La Salina SA

• Issa Chardonnay 2025 - Crama La Salina SA

• Sable Noble Merlot&Cabernet Sauvignon&FeteascaNeagra 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Arezan Merlot 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aripi Syrah 2022 - Rasova Wine

• Caii de La Letea 2024 Rară Neagră - S.C. Via Viticola SRL

• Cervus Magnus Monte Fetească Neagră 2024 - Sc Crama Ceptura SRL

• Motiv Sauvignon Blanc & Feteasca Albă 2025 - Sc Crama Ceptura SRL

• Crama Hamangia Ataman Riesling 2025 - SC Crama Hamangia SRL

• Crama Hamangia Pagaia Fume 2022 - SC Crama Hamangia SRL

• I AM Sauvignon Blanc 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sânziana Pinot Grigio Feteasca Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Bacanta Merlot Barrique 2016 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2017 – Crama Gîrboiu

• Magma - Selected Dried Berries 2019 - Crama Gîrboiu

• Bacanta Fetească Neagră Barrique 2022 - Crama Gîrboiu

• Tectonic - Feteasca Neagra Barrique 2023 - Crama Gîrboiu

• Frații Buzești Reserve 2020 – Crama Banul Craiovei

• Merlot-Banul Craiovei 2020 – Crama Banul Craiovei

• Triterra Cabernet Sauvignon 2023 – Crama Triterra

• Triterra Cabernet Sauvignon 2024 - Crama Triterra

• Red Iacob 2021 - Davino

• Fetească Neagră de Averești Diamond Selection Dry 2024 – Domeniile Averești

• Corcova Lecram 2019 - Corcova

• Fetească Neagră Secrets 2022 - Pandora

Medalie de Argint

• Liliac Sauvignon Blanc 2025 - Liliac Winery

• Private Selection Fetească Regală 2024 - Liliac Winery

• Ediție Limitată Via Domnului Sauvignon Blanc 2025 - Cooperativa Agricola Via Domnului

• Issa Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Issa Nostrum Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina

• Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc 2025 - Jidvei

• Pinot Noir Red 2021 - Jidvei

• 3 Hectare Sauvignon Blanc 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Aerosoli Feteasca Regală&Sauvignon Blanc&Muscat Ottonel 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA

• Imperfect Fetească Albă & Fetească Regală White 2025 - Rasova Wine

• Imperfect Rose 2025 - Rasova Wine

• Sur Mer Chardonnay 2024 - Rasova Wine

• Vinosofia - Fetească Neagră Dry Red Wine P.D.O 2024 – Crama Hermeziu

• Migala Cuvée 25 Red 2021 - Via Viticola SRL

• X+Y Chardonnay 2025 - Casa de Vinuri Beciu

• Crama Hamangia Ataman Cuvee Alb 2025 - Crama Hamangia

• Crama Hamangia Ataman Merlot 2023 - Crama Hamangia

• Călușari Fetească Albă 2025 - SC Cramele Recas SA

• Sole Fetească Regală 2025 - SC Cramele Recas SA

• Noctis 2023 - SC Elite Wine SRL

• Lumea Fetească Neagră 2021 - SC Elite Wine SRL

• Constantin - Premium Red Blend 2017 – Crama Gîrboiu

• Bacanta Cabernet Sauvignon Barrique 2019 – Crama Gîrboiu

• Carpathia Fetească Neagră 2023 – Domeniile Sâmburești

• Flamboyant 2019 - Davino

• Davino Rouge 2019 - Davino

• Budureasca The Sign Pincomet Rosé 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Rose 2025 - Viile Budureasca SRL

• Budureasca Cuvee Blanc 2025 - Viile Budureasca SRL

• Cabernet Sauvignon Diamond Selection Dry 2019 – Domeniile Averești

• Aligote Nativus 2025 – Domeniile Averești

• Corcova Magna 2017 - Viticola Corcova SRL

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu White 2023 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2022 - Pandora

• Cuvee Pandora by Florin Manoliu Red 2023 - Pandora

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O nouă ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, dedicată vinurilor premium, gastronomiei și experiențelor internaționale, are loc la București în perioada 22 – 24 mai 2026. Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea descoperi vinuri, povești, experiențe culinare, vizita la festival transformându-se în momente memorabile pentru toți cei care trec pragul RO-Wine.

La Fratelli Studios, Festivalul RO-Wine va reuni producători, importatori, specialiști din industrie și pasionați de vinuri premium, „într-un format dedicat descoperirii, degustării și experiențelor rafinate”.

De altfel, organizatorii anunță că, pentru această ediție, au pregătit pentru vizitatori un program plin de masterclass-uri, degustări ghidate și momente inedite. „Festivalul RO-Wine este ocazia perfectă de a descoperi povești, etichete, regiuni și perspective noi despre lumea vinului”, afirmă Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania, completând: „La această ediție de primăvară RO-Wine sunt multe masterclass-uri în program. Voi modera și eu unul, vineri, de la ora 15, o călătorie printre brânzeturile DOP ale Italiei, alături de experții ONAF (Asociația Italiană a Degustătorilor de Brânzeturi), Giuseppe Casolo și Giorgio Telmon. Gustăm și povestim despre Parmigiano Reggiano, Taleggio, Asiago, Pecorino Toscano și Gorgonzola Dolce. Dar asta e doar începutul. Sâmbătă vom avea champagne în toate nuanțele de Brut Reserve, de la Taittinger la Pol Roger și Charles Heidsieck. Tot sâmbătă, va fi o degustare de Bourgogne Blanc susținută de Elod Adam pe care nu ar trebui să o ratați și un masterclass Purcari susținut chiar de fondatorul grupului, Victor Bostan. Duminică vom avea Champagne Brunch și sticle din colecția privată a lui Liviu Popescu completată de șampanii de la producători/importatori prezenți la festival. Plus Chef Bogdan Cozma, Chef Laura Eremia, Chef Alex Cîrtu la grill și la stand și neobositul Antonio Passarelli în nu mai puțin de șapte reprize de live cooking, pe parcursul celor trei zile. Vă aștept la RO-Wine să ne bucurăm împreună de sutele de gusturi minunate, de vinuri și gourmet, de iubitorii de vin și de oamenii extraordinari care îl produc.”

Ca la fiecare ediție, ziua de vineri (22 mai) este dedicată specialiștilor din HoReCa, iar în ziele de sâmbătă (23 mai) și duminică (24 mai) are acces publicul larg.

Din România și Republica Moldova vor fi prezente crame consacrate sau în plină afirmare, cu vinuri reprezentative și povești autentice.

Salonul „Gustul Italiei”, organizat cu sprijinul ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, revine la RO-Wine cu o selecție de vinuri italiene, brânzeturi și delicatese care pun în valoare eleganța și diversitatea gastronomiei italiene.

În Salonul vinurilor internaționale vom găsi etichete premium din întreaga lume, selecții speciale, având ocazia să descoperim regiuni, stiluri și producători din: Franța, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Germania, Austria, SUA, Chile, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Argentina și Australia.

În premieră în România, Invivo x SJP, vinuri din Noua Zeelandă create în colaborare cu celebra actriță Sarah Jessica Parker vor putea fi degustate la salonul vinurilor internaționale, alături de alti producatori aflați pentru prima data în țara noastră.

Și pentru că RO-Wine înseamnă mai mult decât degustare de vin, vizitatorii vor găsi la festival o zonă gourmet dedicată experiențelor culinare. „Ediția din acest an pune accent, ca de fiecare dată, pe asocierea dintre vin și gastronomie, printr-o zonă gourmet gândită ca parte integrată a experienței de festival”, subliniază Marinela Ardelean.

Selgros Romania, în calitate de Presenting Gourmet Partner, se alătură RO-Wine pentru a susține această componentă culinară, aducând în prim-plan ingrediente premium, concepte moderne și idei de pairing care completează firesc selecția de vinuri.

Pentru mai multe detalii despre Festivalul RO-Wine (22 – 24 mai 2026) accesați pe pagina evenimentului: https://romaniawinefestival.com/, iar biletele pot fi achiziționate de aici: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-spring-edition-bucharest-2026-22-24-mai-2026/

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, schimbările climatice și-au lăsat o amprentă vizibilă asupra viticulturii europene, inclusiv în România, unde tiparele meteorologice în schimbare cresc presiunea asupra viticultorilor. Perioadele mai lungi de căldură și umiditatea mai ridicată sporesc riscurile de producție și creează o presiune mai frecventă a bolilor în timpul sezonului de vegetație. În acest context, productivitatea depinde de recolte constante, de calitatea strugurilor și de capacitatea de a proteja valoarea muncii depuse pe parcursul fiecărui sezon, ceea ce face ca sănătatea viței-de-vie să fie un factor esențial pentru producția sustenabilă de vin într-un climat din ce în ce mai instabil.

În ciuda provocărilor întâmpinate în 2024 din cauza condițiilor meteo extreme, România a demonstrat o competitivitate puternică în sectorul vitivinicol european în 2025, depășind media UE în ceea ce privește nivelurile de producție și stabilitatea. Potrivit datelor Eurostat¹, producția a ajuns anul trecut la 4,1 milioane de hectolitri, reprezentând o creștere de 29% față de 2024, susținută de condiții meteorologice îmbunătățite și de precipitațiile din finalul sezonului, care au contribuit la stabilizarea randamentelor și la îmbunătățirea calității strugurilor. Această revenire se evidențiază la nivel european, unde producția de vin a crescut cu doar 2% în 2025, subliniind caracterul distinct al redresării României. Îmbunătățirile înregistrate în 2025 au marcat un punct de cotitură pentru sector, oferind o bază solidă pentru o productivitate mai mare și pentru o încredere reînnoită a viticultorilor în perspectiva ciclului de producție 2026.

Pe măsură ce sectorul valorifică câștigurile de productivitate și încrederea generate de performanța îmbunătățită din 2025, controlul eficient al bolilor devine esențial pentru ca viticultorii să își mențină rezultatele în anul curent. Condițiile meteorologice și schimbările de temperatură au intensificat riscul bolilor fungice, în special făinarea, una dintre cele mai persistente amenințări pentru sănătatea viței-de-vie. Netratată, această boală poate afecta grav fiziologia plantei, calitatea strugurilor și, în final, productivitatea generală, mai ales în sezoanele caracterizate de umiditate fluctuantă. Pentru a răspunde eficient, viticultorii se orientează tot mai mult către soluții de protecție a culturilor bazate pe cercetare științifică avansată, cum este proquinazidul. Dezvoltat de compania de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acest compus reprezintă o abordare preventivă și perturbă dezvoltarea timpurie a fungilor, oferind un control țintit și de lungă durată al făinării.

Proquinazidul este formulat în Talendo^®, un fungicid utilizat pe scară largă în programele de management al bolilor la vița-de-vie. Modul său de acțiune este completat de un efect unic de redistribuire în fază de vapori, extinzând protecția dincolo de suprafețele tratate direct, un avantaj important în plantațiile cu coronament dens și cu creștere rapidă. În plus, Talendo^® oferă o rezistență excelentă la spălare și o aderență ridicată, menținând eficacitatea chiar și în condiții meteorologice instabile.

Situată în regiunea Murfatlar, crama Domeniile Mitroi administrează 167 de hectare de vie, cu planuri de extindere la 210 hectare, cultivând un mix de soiuri autohtone și internaționale precum Fetească Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Chardonnay, Pinot Gris și Shiraz. „Talendo^® a fost o componentă esențială a programului nostru de protecție a viței-de-vie de mulți ani. Îl aplicăm înainte de înflorire și în perioada de creștere a strugurilor, mai ales la soiurile sensibile în fazele timpurii. Chiar și în sezoanele mai umede, oferă un control stabil, ceea ce este esențial pentru o productivitate constantă și o calitate ridicată a strugurilor”, arată ing. Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi.

Pe măsură ce viticultura românească se construiește pe baza redresării din 2025 și privește spre viitor, productivitatea va depinde tot mai mult de anticipare, nu de reacție. Soluțiile bazate pe știință, precum proquinazidul, îi ajută pe fermieri să își protejeze viile, să stabilizeze producțiile și să mențină calitatea, asigurând că progresele recente se transformă în performanță și reziliență pe termen lung.

¹ https://agriculture.ec.europa.eu/farming/crop-productions-and-plant-based-products/wine_en

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.

„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.

Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.

Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.

La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.

Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.

Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.

În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.

De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.

Medalii VINARIUM

Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.

Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:

• Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;

• Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;

• Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.

În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:

• VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);

• FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);

• IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Participarea României la marile târguri internaționale de vin ar trebui să fie unul dintre instrumentele-cheie prin care construim, consecvent și credibil, imaginea vinului românesc ca activ strategic de țară. Wine Paris este un astfel de eveniment, un reper major în calendarul internațional, cu dată fixă, cu mize comerciale clare și cu o relevanță care depășește cu mult simpla prezență formală într-un pavilion expozițional.

Pentru a înțelege unde apar blocajele, este necesar să urmărim mecanismul concret al organizării. Planul anual de târguri este depus de APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România), organizația care reunește o parte importantă a producătorilor orientați spre export, către ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale.

Planul de târguri a fost transmis către ARICE încă din luna iunie 2025, ceea ce înseamnă că evenimentul era cunoscut, previzibil și perfect planificabil din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, bugetul nu a fost aprobat din timp, procedurile necesare nu au fost derulate anticipat, iar licitația pentru amenajarea standului național a fost demarată cu doar câteva zile înainte de deschiderea târgului, într-un interval care face imposibilă orice construcție coerentă de imagine și comunicare.

Rezultatul este, din nou, o participare bifată în grabă, lipsită de forță strategică și de capacitatea reală de a contribui la poziționarea vinului românesc pe piețele internaționale. În loc de un discurs comun, de un concept de reprezentare integrat și recognoscibil, producătorii români apar fragmentați, fiecare încercând să se salveze individual într-un context care ar fi trebuit să servească un interes colectiv.

La Wine Paris 2026 (9 – 11 februarie), zece producători români au ales să participe pe cont propriu, suportându-și integral costurile, deoarece absența de la un astfel de târg poate avea consecințe directe, inclusiv pierderea accesului la edițiile viitoare ale evenimentului sau la alte târguri similare. Printre ei se numără Averești, Oprișor, Domeniile Dropiei, Domeniile Franco-Române, SERVE, Familia Darabont, Cotnari, Aurelia Vișinescu, Crama de Matei și Budureasca. Cramele Recaș sunt prezente cu stand propriu, iar Crama Gîrboiu participă în cadrul standului CMB (Concours Mondial de Bruxelles), unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vin, care promovează, în cadrul târgurilor, producătorii distinși cu medalii în competițiile sale.

În absența unui stand național organizat din timp, această dispersare face ca România să nu aibă o prezență unitară, coerentă, sub un mesaj comun, ci o sumă de apariții individuale, oricât de onorabile și profesioniste ar fi fiecare în parte. Faptul că producătorii români sunt nevoiți să se organizeze individual, în lipsa unei structuri naționale funcționale, spune multe despre fragilitatea mecanismului de promovare externă. Nu este doar o problemă de execuție administrativă, ci una de viziune. Un stand național nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un instrument de diplomație economică, un cadru care ar trebui să transmită consistență, profesionalism și încredere și o narațiune coerentă despre ce identitate poartă vinurile românești.

Responsabilitatea nu aparține însă exclusiv autorităților. Dacă ne dorim ca vinul românesc să-și atingă cu adevărat potențialul în cadrul brandului de țară, este nevoie de o asumare mai fermă din partea tuturor actorilor implicați. Producătorii, la rândul lor, ar putea deveni mai organizați și mai vocali atunci când este vorba despre evenimente care le servesc atât interesele individuale, cât și pe cele colective. Poate că este momentul să existe o presiune mai coerentă pentru schimbări legislative, să fie căutat sprijin la Ministerul Agriculturii, să fie implicați deputații și senatorii din zonele vitivinicole, astfel încât promovarea vinului să fie tratată explicit ca un pilon al imaginii de țară, nu ca o anexă administrativă.

În lipsa unei strategii multianuale, construite împreună de autorități și industrie, vom continua să repetăm același scenariu din ultimii 20 de ani: reacții de ultim moment, soluții improvizate și prezențe lipsite de anvergură. Între timp, alte țări investesc constant, își rafinează discursul, își consolidează brandurile naționale și tratează fiecare târg major ca pe o declarație strategică.

Vinul românesc are potențial, terroir și o generație de producători care contează. Ceea ce îi lipsește vinului autohton nu este valoarea, ci cadrul care să îl susțină și să îl facă vizibil. Fără asumare, predictibilitate și coerență, participarea la marile evenimente internaționale riscă să rămână doar un exercițiu de supraviețuire individuală, nu o investiție reală în reputația României.

Aceasta este miza reală a discuției. Nu un târg anume, nu încă o ediție ratată într-un lung șir acumulat în ultimii 20 de ani, ci felul în care ne raportăm, ca industrie și ca stat, la a fi prezenți simbolic sau relevanți cu adevărat în marea lume a vinului.

Autor: DIANA PAVELESCU, secretar general ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!