culturi - REVISTA FERMIERULUI

Pe 11 septembrie 2020, Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăți Directe și Înverzire. Astfel, părțile interesate au fost consultate în privința propunerilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederației Europene a Porumbului și a Asociației din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR. La reuniune au participat confederații și asociații ale fermierilor europeni, între care COPA-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federația pentru Agricultură Organică IFOAM, organizații de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), organizații ale proprietarilor de păduri EURAF etc.

Oficialii Executivului de la Bruxelles au început cu o sinteză a măsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura și industria de procesare europene să facă față pandemiei de COVID-19, insistând asupra dificultăților fără precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. În situația în care restricțiile vor continua în lunile care vin, Comisia Europeană mizează pe extinderea utilizării noilor tehnologii, care oferă alternative viabile (de tipul fotografiilor și imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activități, de pildă la inspecțiile fizice pentru acordarea de subvenții, compensații și despăgubiri.

A fost prezentată în detaliu propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, așa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârșitul lunii iulie. Finanțarea sectorului agricol al UE a crescut față de propunerea CE din mai 2018, de la 28% la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluți, la 386,6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro în Pilonul 1 (Plăți directe) și 95,6 miliarde euro în Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7,5 miliarde euro - împrumuturi și granturi pentru relansarea economică.

Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plăților directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100.000 euro după deducerea costurilor cu forța de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).

În ceea ce privește flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăți directe și dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă și mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocării pentru plăți directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.

Propunerea Consiliului și a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfel încât 2020 și 2021 să fie ani de tranziție. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trilog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârșitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziție.

În ceea ce privește aplicarea obligațiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile „De la fermă la consumator” și, respectiv, pentru „Biodiversitate”, Comisia Europeană dorește respectarea calendarului inițial și nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creșterea ponderii producției organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.

Au fost exprimate păreri divergente între organizațiile de fermieri și cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil din 11 septembrie, pe marginea exigențelor Pactului Verde și impactului lor asupra agriculturii europene. În acest context, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România, a arătat că: „Orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-și apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni”. Comisia Europeană a răspuns că strategia „De la fermă la furculiță” nu dorește să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ține seama de realități și de ceea ce s-a realizat până la momentul actual.

Publicat în Eveniment

Începând de azi, 15 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată implementate de agenție în cadrul Campaniei 2020 (schema de plată unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și măsurile de mediu și climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale). Prin urmare, fermierii care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA, pot solicita adeverințe.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și/sau pentru măsurile de mediu și climă – M10, M11, M13. „De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau că datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat de presă APIA. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. „Reamintim că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Foto: Valentin Popa, fermier - jud. Călărași

Publicat în Știri

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

  • Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
  • Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;
  • Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;
  • Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;
  • Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;
  • Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

  • Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.
  • Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

  • Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.
  • Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.
  • Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.
  • Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

  • Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.
  • Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

  • Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.
  • Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

  • Alocarea unui fermier la același expert AFIR.
  • Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

  • Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.
  • Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

  • În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.
  • În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

  • Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.
  • Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.
  • Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Comisia Europeană a aprobat solicitarea țării noastre de a majora plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, a transmis ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Astfel că fermierii vor beneficia în acest an de o sumă aproape dublă, adică în jur de 5.000 euro/ha, decât era prevăzută inițial, vreo 2.700 euro/ha.

„Ni s-a permis acum, în urma solicitărilor făcute la Comisie, în luna martie, să mărim plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru legumicultori. Anul trecut au primit 7.600 euro/ha, iar după comunicarea făcută anul trecut, în 2020 trebuia să plătim undeva la 2.700 euro. După corecția făcută, ajungem undeva la 5.000 de euro. Banii aceștia îi luăm din altă parte, doar corectăm, pentru că era o diferență prea mare față de anul trecut, sunt bani pe care îi luăm de la alte măsuri. Am încercat să corectăm, iarăși, o eroare a fostei guvernări. Anul trecut, la 1 august, când s-au notificat la Bruxelles plafoanele pentru sprijinul cuplat vegetal s-a făcut o eroare, nu cred că a fost rea intenție. Pentru legumicultorii care cultivă legume în spații protejate, respectiv sere și solarii, s-au redus foarte mult plafoanele, cam cu 35%, raportat la anul 2018. Am făcut o scrisoare comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în care am cerut să ne permită să reașezăm sumele și plafoanele. Acest lucru este acum permis, astfel că fermierii vor primi în acest an o sumă dublă, aproximativ 5.000 de euro la hectar”, a punctat oficialul guvernamental.

Publicat în Știri

Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).

Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.

Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.

Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.

Publicat în România Agricolă

Jurnaliști agrarieni din mai multe țări ale Uniunii Europene (UE) au participat în zilele de 26 și 27 iulie 2017 la evenimentul anual mediatic al companiei Case IH, care a avut loc în acest an în Slovacia pe o proprietate administrată de danezii de la FirstFarms A/S, în condițiile în care aceștia dețin cea mai mare suprafață agricolă în proprietate în România.

Case IH contribuie la schimbarea aspectului agriculturii din Europa de Est, care, în ultimii ani, a înregistrat o creștere masivă a eficienței și a productivității în fermele cele mai bine gestionate. O mare parte din aceste îmbunătățiri s-a datorat avansurilor în ceea ce privește calitatea, puterea și eficiența mașinilor utilizate, care au contribuit la transformarea oportunității operațiunilor pe teren, la asigurarea unor condiții optime de creștere pentru culturi și la reducerea costurilor de producție.

FirstFarms A/S este o companie care se află în prim-planul acestei agriculturi „noi”. Cu sediul în Billund, Danemarca, investește în, exploatează și dezvoltă agricultura în Europa de Est, unde exploatează 16.400 ha și are 250 de angajați. În 2016, cifra de afaceri a FirstFarms era de 130,3 milioane DKK și are planuri ambițioase de a deveni una dintre cele mai mari companii de gestionare a fermelor din Europa.

Din cele 16.400 ha, nu mai puțin de 8.000 ha (suprafață aflată în creștere) sunt terenuri arabile din România, deținute de danezi în proporție de mai bine de 60 de procente.

În cadrul conferinței de presă de dinaintea demonstrațiilor din câmp cu tractoarele Quadtrac, Maxxum și Puma, Soren G. Nielsen, administratorul fermei din Slovacia (COO), a recunoscut că planul companiei este de a continua investiția în suprafețe de pământ în România, dar și continuarea dezvoltării fermelor slovace.

El a adăugat că, în momentul în care FirstFarms a achiziționat pământul în România, a reglat și investiția în utilaje. În prezent, Nielsen a precizat că, în țara noastră, compania daneză deține tot echipamentul necesar bunei desfășurări a activității din ambele ferme românești (Deta și Buzău).

„Avem două locații în România. În cea din estul țării (Buzău) am debutat cu activitatea în 2007 prin achiziția de teren și lucrul acestuia, suprafața totală operată în exploatația respectivă fiind de 4.000 de hectare. În Timișoara (Deta), pe de altă parte, am început activitatea cu patru ani în urmă (anul acesta, avem cea de-a patra recoltă). Și acolo avem peste 4.000 de hectare în lucru”, a răspuns Nielsen unei întrebări din partea reprezentantului Revistei Fermierului. „În România, suprafețele de teren sunt atât achiziționate, cât și arendate. În Slovacia, în principal arendăm terenuri agricole și avem în proprietate cam 650 ha. În România deținem cam 60 la sută din teren și 40 de procente este arendat. În Ungaria, pe de altă parte, în fermele noastre nu deținem decât clădirile, terenul de sub clădiri și facilitățile de producție, dar nu avem suprafețe nici în proprietate, nici arendate”.

Mai mult, administratorul fermei din Slovacia a mărturisit că planul companiei daneze este acela de a primi avizele de construcție pentru facilități în domeniul creșterii porcilor în Timișoara și de a aduce acolo purcei din Ungaria la îngrășat.

Și asta, deoarece prețul cerealelor românești este cu 20-30 mai mic decât media, datorită distanțelor mici de transport.

„Motivul este simplu – în ultimii doi ani, dacă ar fi să comparăm nivelurile prețurilor cerealelor din Buzău și Timișoara față de zona Bratislavei, atunci mai mereu acesta este cu 20-30 de euro mai mic, datorită distanțelor mici, față de prețurile mondiale. Cele mai ieftine cereale le avem aici, necesare pentru a le transforma rapid în valoare adăugată, și anume carne”, a precizat Soren G. Nielsen.

Îmbunătățirea eficienței agriculturii slovace

Conceptul pentru FirstFarms a început în 2005, an în care opt investitori și-au unit forțele pentru a achiziționa compania agricolă Agra M. în Slovacia, apoi în iulie 2006 au cumpărat o altă societate agricolă slovacă, Mast Stupava. În luna decembrie a acelui an, Firstfarms A/S, listată la bursa NASDAQ OMX din Copenhaga, atrăgea peste 2.600 de acționari, iar în 2007 s-a extins în Slovacia , prin achiziționarea de Mlyn Záhorie A / S.

FirstFarms operează în prezent în Slovacia, România și Ungaria, unde costurile favorabile, condițiile de producție și de vânzări oferă baza pentru câștigurile operaționale continue ridicate. În plus față de rentabilitatea capitalului acționarilor investit, FirstFarms se așteaptă ca, în timp, să realizeze câștiguri semnificative de capital pentru acționarii săi, sub forma creșterilor valorii terenurilor și a imobilizărilor corporale.

Investiția companiei în Slovacia este una dintre cele mai mari din istoria unei afaceri daneze din Europa de Est. În Slovacia, cele trei exploatații agricole se află la 20-30 km nord de capitala Bratislava, unde compania operează aproximativ 9.300 ha, constând în principal din terenuri fertile de închiriere. O parte din teren este deținută de FirstFarms, în jur de 600 ha, iar restul este arendat.

De asemenea, FirstFarms a constituit un șeptel de 2.500 de bovine de lapte plus un stoc mic, tot laptele produs la FirstFarms fiind vândut la fabricile europene de procesare a materiei prime. Abilitatea FirstFarms de a furniza cantități mari și consistente de produse uniforme de înaltă calitate este atractivă pentru companiile internaționale de produse lactate, plasându-le într-o poziție bună atunci când negociază contracte.

Structura de cultură include 1.948 ha grâu de toamnă, 1.465 ha porumb, 1.278 ha rapiță, 874 ha secară, 505 ha sfeclă de zahăr și 220 ha dovleci. Afacerea din Slovacia produce, de asemenea, o serie de culturi furajere, inclusiv 936 ha de porumb, 400 ha de lucernă și 274 ha de sorg, împreună cu 875 ha de iarbă și 392 ha de usturoi.

Prin investiții orientate spre producție și prin punerea în aplicare cu succes a tehnicilor de gestionare a agriculturii în stil danez, cele trei companii realizează economii de scară importante, eficiență sporită și creșterea producției.

Randamentele culturilor și calitatea au fost îmbunătățite semnificativ, parțial datorită investițiilor considerabile ale companiei în utilaje și mașini agricole avansate. Echipamentele vechi, uzate și utilajul agricol au fost eliminate și investițiile au fost făcute în mod continuu în mașini noi, inclusiv două tractoare Case IH Quadtrac care au ajutat la revoluționarea operațiunilor pe teren.

Soren Nielsen First Farms 011O nouă abordare

COO-ul Soren Nielsen, care s-a alăturat echipei FirstFarms în urmă cu 11 ani, a vorbit despre buna colaborare cu Case IH și a precizat că în fermele companiei daneze din Slovacia funcționează în prezent două tractoare Quadtrac 620 care au înlocuit cele două modele Quadtrac 600 pe care le-a operat anterior. Acestea au fost achiziționate prin AgriCS, distribuitorul Case IH din Republica Cehă, cu care au o bună relație de lucru.

„Designul pe patru piste al lui Quadtrac oferă avantaje semnificative față de un sistem dublu, și am evaluat atât înainte de a decide ce să cumpere. Quadtrac este foarte eficient la transferul puterii la sol, iar faptul că este sub 3 m lățime este un avantaj semnificativ, deoarece înseamnă că nu trebuie să furnizăm o escortă atunci când călătoriți pe șosea.

Tractoarele Quadtrac 620 au redus considerabil timpul și costul creării de culturi. Ele ne permit să facem aproape toate cultivările grele și lucrările de pregătire a solului pe 9.300 ha cu doar două astfel de mașini. Fiecare Quadtrac are doi operatori care lucrează în schimburi de 12 ore pentru a le menține 24/7 în timpul recoltării. Noi folosim o gamă de echipamente cu trecere de la 6 m la 12 m lățime, la viteze de 5-15 km/h, acoperind 5-10 hectare pe oră, în funcție de sarcina și mărimea câmpului”, a mai spus el.

Soren a adăugat că, în exploatație, a fost folosit și sistemul AFS AccuGuide de la achiziționarea celui de-al doilea Quadtrac în 2012. Acesta funcționează cu o precizie de 10 cm și este utilizat pentru toate operațiile de cultivare, pe toate câmpurile, asigurând că tractoarele funcționează cu o eficiență de 99%, în loc de aproximativ 80%.

„Sistemul AccuGuide este mult mai ușor decât sistemul de ghidare pe care l-am folosit anterior, operatorii îl găsesc ușor de utilizat și reduc foarte mult oboseala șoferului”, a recunoscut el. „Acest lucru ne-a permis să îmbunătățim în mod semnificativ productivitatea și profitabilitatea operațiunilor noastre agricole din Slovacia. Astăzi, operăm 9.300 de hectare, cu același număr de angajați pe care l-am avut în 2006 la 3.800 ha, ceea ce reprezintă o îmbunătățire masivă. Prin agricultura mai eficientă, am reușit să reducem în mod semnificativ costurile de producție și randamentele îmbunătățite, care sunt acum cu 10% până la 40% mai mari decât înainte. Randamentele medii, pe sol bun, sunt de 3,4 t/ha pentru rapița de iarnă, 7 t/ha pentru grâul de toamnă și 65 t/ha pentru sfecla de zahăr, respectiv 25 t/ha de porumb și 4,5 t/ha de fân produse pe brichetă soluri”, a conchis el, adăugând că fiecare Quadtrac va termina 2.000 de ore în primul său an și 1.500 de ore în următorii ani.

Despre Quadtrac și Maxxum, vedetele evenimentului din ferma danezilor de la FirstFarms, pe larg în primul număr din august al Revistei Fermierului și pe site.

Publicat în Tehnica agricola

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista