culturi - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 19 Martie 2024 10:59

Agricultura conservativă, profitabilă

O agricultură orientată spre conservarea solului şi îmbunătăţirea structurii lui, spre biodiversitate, este o agricultură care în anii secetoşi, grei din punct de vedere climatic, oferă rezultate mai bune, fermierii putând să-și acopere cheltuielile şi chiar să facă profit. Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol. Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt de fapt și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon.

Astăzi, piața de carbon este una voluntară, însă în viitorul nu foarte îndepărtat, probabil 2027 – 2028, va fi una reglementată. Ce înseamnă pentru fermieri? „Înseamnă o oportunitate de a şti exact cum stau şi cum sunt poziţionaţi în momentul în care vor să vândă certificatele de carbon. Din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon”, arată Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Agricultura conservativă este susținută de compania Alcedo prin programul „MY ALCEDO CARBON”, care, în câteva cuvinte, spune totul despre nivelul de sustenabilitate al fermei. „La nivel de fermă, agricultorii trebuie să înceapă să înţeleagă şi ce înseamnă acest carbon şi ce se vrea de fapt prin abordarea aceasta din punctul de vedere al carbonului. Să ştiţi că de fapt programul de carbon este un program care ne spune despre cât de sustenabilă este activitatea la nivelul fermei. Şi sustenabilitatea asta o vedem că ne costă, deci sustenabilitatea înseamnă impact financiar major. Cum o vedem? O vedem spre exemplu astăzi, de fapt de anul trecut, vedem că s-au băgat aceste norme de condiţionalitate care sunt trecute în GAEC-uri, şi care ele de fapt sunt parte a unei politici agricole comune care-şi doreşte să capteze cât mai mult carbon în sol. Ăsta este primul lucru pe care trebuie să-l înţeleagă fermierii. Să ştiţi că sunt fermieri care deja au făcut trecerea la o agricultură care captează foarte bine carbonul în sol, dar sunt încă mulţi care contestă tipul ăsta de agricultură. Există o perioadă de tranziţie, dar a nu începe şi a amâna momentul înseamnă că de fapt te expui momentului în care regulile vor intra şi atunci impactul financiar va fi mult mai mare”, explică Gabriela Rizescu.

gabi rizescu

Carbonul, ca afacere, înseamnă de fapt agricultura pe care o vom face în viitor la nivel de fermă. „Partea asta de carbon este legată de partea de analiză de sol. De ce? În orice program de carbon în care intri trebuie să ştii ce caracteristici are solul tău şi cât carbon poate să capteze. Partea de carbon este legată de utilizarea de îngrăşăminte la nivel de fermă. Planul Comunităţii Europene este să se reducă consumul de azot în principal, că acolo este partea de gaze cu efect de seră, de emisii. De ce fermierul trebuie să-şi facă analizele de sol? Ca să-şi utilizeze eficient resursele, să nu mai dea pe toată suprafaţa la fel, să dea acolo unde plantele au nevoie – azotul înseamnă hrană de fapt pentru plante – să ştie ce tip de lucrări se pretează pentru solul pe care-l are. În momentul de față vorbim despre o piaţă voluntară, vorbim de o chestie care nu este reglementată sută la sută la nivel de comunitate, există ţări care şi-au adoptat propria legislaţie din punctul acesta de vedere şi funcţionează după ea, vorbesc aici de Franţa şi noi avem în partea de calcul de carbon, conform metodologiei din Franţa, dar vă spun, la momentul actual, la nivel de UE se discută care sunt regulile după care se calculează acest carbon. Şi ele vor intra şi vor veni, şi când vor veni vor avea impact financiar la nivel de fermă”, a punctat președintele Alcedo.

Gabriela Rizescu a enumerat câteva dintre beneficiile pe termen lung: îmbunătățirea structurii solului prin acțiunea sistemelor radiculare ale diferitelor plante; protecția solului în mod continuu și eficient printr-o acoperire permanentă a acestuia; activitate biologică crescută în sol; reducerea riscurilor ecologice cauzate de lavigarea nitraților, de alunecările de teren, de eroziunea solului, de reducerea biodiversității; stimularea biodiversității; îmbunătățirea fertilității naturale a solului.

Tranziţia către o agricultură conservativă nu se face peste noapte. E important să se înceapă cu paşi mărunţi, fermierul să învețe, să-și adapteze tehnologia la nivel de fermă.

La nivelul Uniunii Europene se dorește ca până în anul 2027 să existe o piață europeană de carbon funcțională, ceea ce înseamnă că vânzarea creditelor de carbon va deveni o normalitate și pentru fermierii români.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În această perioadă am analizat în laborator probe de floarea-soarelui din partea de sud a țării noastre. În zona de proveniență a probelor, floarea-soarelui de pe mii de hectare a căzut la sol din cauza atacului fungului Macrophomina phaseolina. Pagubele au fost foarte mari.

Atrag atenția că acest patogen, Macrophomina phaseolina, este foarte periculos mai ales atunci când condițiile climatice sunt favorabile infecțiilor, iar hibridul este sensibil.

Pe fondul climatic favorabil (temperaturile ridicate sunt preferate de patogen) și al sistemelor agricole bazate pe monocultură, apreciez că, în următorii ani, acest fung va produce pagube importante în culturile de floarea-soarelui și nu numai, având în vedere că este polifag.

Recomand fermierilor să aleagă hibrizi de floarea-soarelui rezistenți la infecțiile cu Macrophomina phaseolina.

Un studiu efectuat în acest an, împreună cu compania Bayer, a scos în evidență că hibrizii toleranți au avut o producție mulțumitoare, comparativ cu cei sensibili unde producția a fost foarte scăzută.

Măduvă consumată de patogen. Aspect de farfurii etajate

Măduvă consumată de patogen. Aspect de farfurii etajate

 

Macrophomina phaseolina este un nou patogen pentru România sau este doar necunoscut de fermieri?

Răspunsul este nu. Nu este un patogen nou pentru România. Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid sau putrezirea cărbunoasă a rădăcinilor și tulpinilor de floarea-soarelui este un patogen care poate compromite producția de floarea-soarelui. Informațiile din materialul de față pot ajuta fermierii să prevină pierderile pe care acest patogen periculos le poate produce la floarea-soarelui, mai ales la hibrizii sensibili.

Fungul a fost raportat în multe țări, cum ar fi: Ungaria, România, Spania, Serbia, Italia, Bulgaria, Portugalia, Rusia, SUA, Cehia, Turcia, Slovacia [Csüllög et Tarcali, 2020]. Este adevărat că în România există puține studii cu privire la prezența patogenului în culturile de floarea-soarelui. În anul 1982, Comes et al. în cartea „Fitopatologie” nu descriu acest patogen la nicio plantă agricolă, deși în perioada 1981 - 1983 patogenul a creat probleme în multe țări din Europa [Tančić et al.,2012]. Mai târziu, Bontea (1985, 1986) descrie patogenul în cartea „Ciuperci parazite și saprofite din România”. În 1990, Docea et Severin descriu patogenul la trei plante agricole (porumb, floarea-soarelui, soia) în cartea „Ghid practic pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor agricole”.

Pete argintii pe tulpina atacată. Se observă microscleroții de la suprafața epidermei

Pete argintii pe tulpina atacată. Se observă microscleroții de la suprafața epidermei

Un studiu interesant a fost publicat în anul 1996 de către Ioniță et al., cu privire la prezența acestui patogen în diferite culturi agricole din România (soia, floarea-soarelui, sfeclă, fasole, rapiță etc.). În cadrul acestui studiu, autorii au raportat frecvențe ridicate de atac ale fungului Macrophomina phaseolina la floarea-soarelui între anii 1992 și 1994, cuprinse între 46,5% și 92,7%. În anul 2021, patogenul a fost raportat în mai multe culturi de floarea-soarelui din vestul României unde a produs pagube majore, unele culturi fiind compromise în totalitate [Cotuna et Sărățeanu, 2021; Cotuna et al., 2022].

 

De ce este tot mai prezent fungul în culturile de floarea-soarelui din România?

 

Tendința de extindere a acestui patogen (specific zonelor calde) către zonele temperate a ieșit în evidență în ultimii ani, fiind raportate tot mai des pagube mari în culturile din aceste zone, unde patogenul nu se instala decât ocazional, în anii cu condiții climatice favorabile [Wrather et al. 1995; Manici et al., 2012]. Pe fondul creșterii temperaturilor și a lipsei apei din sol, patogenul Macrophomina phaseolina se extinde încet și sigur în zonele cu climat relativ răcoros. În zonele temperate, patogenul își face simțită prezența din ce în ce mai des, nu doar sporadic, cum se întâmpla mai demult.

Caracterul invaziv al patogenului M. phaseolina reiese din cele mai multe studii analizate. Pe lângă asta, numărul mare de plante-gazdă, distribuția la nivel global, schimbările climatice arată că fungul prezintă importanță deosebită pentru viitorul culturii de floarea-soarelui și nu numai [Cotuna et al., 2022].

Plante frânte. Hibrid sensibil

Plante frânte. Hibrid sensibil

În România, pe fondul modificărilor climatice, al creșterii temperaturilor peste mediile multianuale, Macrophomina phaseolina și-ar putea face simțită prezența în culturile de floarea-soarelui în fiecare an. Asta nu ar fi bine deloc, deoarece patogenul este greu de ținut sub control. La condițiile de climă pot fi adăugate condițiile de sol, înrădăcinarea defectuoasă a plantelor, carențele de bor, știut fiind că patogenul se instalează cu ușurință pe plantele afectate de fiziopatii [Popescu, 2005].

Modificările climatice actuale (în special creșterea temperaturilor) ar putea influența pozitiv patosistemul Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid. - Helianthus annus L. în zonele cu climat moderat. În astfel de zone, Macrophomina phaseolina produce infecții doar în anii în care se înregistrează temperaturi ridicate și uscăciune. Astfel de situații au fost raportate în anii 1981 - 1983 în aproape toate țările europene, mai puțin Polonia [Tančić et al.,2012]. Coakley et al. (1999) susțin că modificările climatice pot avea impact direct asupra patogenilor din cultura de floarea-soarelui, susținând infecțiile. Vremea caldă și secetoasă stimulează patogenul Macrophomina phaseolina. După Sarova et al. (2003), condițiile de vreme caldă și uscată (temperaturi cuprinse între 28 și 300C și lipsa apei din sol) favorizează instalarea fungului.

Simptome produse de Macrophomina phaseolina la baza plantei de floarea-soarelui

Simptome produse de Macrophomina phaseolina la baza plantei de floarea soarelui

În general, fungii care rezistă în sol sub formă de scleroți perioade lungi ar putea tolera mult mai ușor condițiile climatice nefavorabile (seceta, de exemplu). Lipsa apei din sol ar putea predispune plantele de floarea-soarelui la atacul agenților patogeni sistemici care distrug și blochează vasele [Vear, 2016; Debaeke et al., 2017].

 

Recunoașterea simptomelor

 

Fungul M. phaseolina infectează plantele de floarea-soarelui în primele stadii de dezvoltare, dar simptomele nu apar decât spre sfârșitul perioadei de înflorire [Meyer et al., 1974; Docea et Severin, 1990]. Discutăm despre o infecție latentă, în cazul acestui fung. Studiile arată că, de cele mai multe ori, plantele care aparent prezintă o bună dezvoltare în primele stadii vor prezenta simptome severe la maturitate. Plantele infectate se vor matura timpuriu, vor avea calatidii mai mici, uneori deformate și un număr redus de achene. În zona centrală a calatidiului multe flori sunt avortate [EPPO, 2000].

Fungul pătrunde inițial în rădăcinile secundare și terțiare, după care ajunge în rădăcina primară. În urma infecției, în sistemul fibrovascular al rădăcinilor și internodurilor bazale transportul nutrienților și al apei va fi blocat de fung. Plantele cu rădăcini bolnave pot fi smulse cu ușurință din sol, iar uneori pier. La suprafața rădăcinilor bolnave, dar și în interior, se formează microscleroți de culoare neagră [Ahmad et Burney, 1990; Docea et Severin, 1990].

Simptome la baza plantelor (august 2023)

Simptome la baza plantelor august 2023

Primele simptome apar spre sfârșitul stadiului de înflorire al florii-soarelui, fiind vizibile pe tulpini și rădăcini. Tulpinile prezintă simptome în zona bazală sau în treimea inferioară [Docea et Severin, 1990; Popescu, 2005]. La suprafața tulpinilor atacate apare o decolorare cenușie cu reflexe argintii uneori, tipică acestui agent patogen. În țesuturile infectate fungul va forma numeroși microscleroți de culoare neagră, ce dau aspect cenușiu - negricios, asemănat de unii autori cu o pulbere fină de cărbune. Măduva din partea inferioară a tulpinilor capătă aspect negricios datorită microscleroților [Yang et Owen, 1982; Kolte, 1985; Khan, 2007]. În zona infectată, fungul poate distruge măduva în totalitate. Uneori se observă că măduva nu este distrusă în totalitate, dar este desfăcută în discuri cu aspect de „farfurii etajate” [Docea et Severin, 1990; Popescu, 2005]. De asemenea, epiderma bolnavă se desprinde cu ușurință de tulpină. Sub epiderma infectată, cât și la suprafață se observă cu ușurință microscleroții negri care se formează din abundență. Microscleroții dau aspect negru-cenușiu, cărbunos țesuturilor atacate [Sinclair, 1982; Kolte, 1985]. În cazurile grave, Csüllög et al. (2020) arată că tulpinile bolnave au aspect carbonizat. Pe lângă microscleroți, ciuperca poate forma picnidii pe tulpini, dar asta se întâmplă mai rar în condiții naturale.

Plante uscate . Se observă calatidiile foarte mici

Plante uscate . Se observă calatidiile foarte mici

Plantele bolnave se pot ofili începând de la înflorit până la maturitatea plantelor. Cu cât frecvența plantelor atacate este mai ridicată, iar hibrizii sensibili, pierderile de producție pot fi foarte mari (Prioletta et Bazzalo, 1998).

 

Supraviețuirea fungului și condițiile climatice în care se realizează infecțiile

 

Macrophomina phaseolina rezistă în sol sub formă de microscleroți, pe resturile vegetale, dar și în masa de semințe [EPPO, 2000; Csüllög et al., 2020; Popescu, 2005; Docea et Severin, 1990]. Microscleroții pot supraviețui în sol de la doi până la 15 ani [Baird et al., 2003; Gupta et al., 2012; Csüllög et al., 2020].

Infecțiile sunt influențate în principal de temperatură, mai ales de temperaturile solului de peste 28 0C și de precipitații [EPPO, 2000]. De aceea, plantele de floarea-soarelui pot fi atacate de Macrophomina phaseolina în perioadele secetoase și cu temperaturi ridicate (preferate). Temperatura, umiditatea atmosferică și cea disponibilă sunt foarte importante în realizarea infecțiilor cu Macrophomina phaseolina. După Marquez et al. (2021), microscleroții germinează la temperaturi cuprinse între 30 - 35 0C.

Sute de microscleroți negricioși în epiderma tulpinilor bolnave

Sute de microscleroți negricioși în epiderma tulpinilor bolnave

Când plantele sunt tinere (primele stadii de dezvoltare), fungul le poate infecta în 24 - 48 ore în condiții de temperatură scăzută și umiditate ridicată. Chiar dacă sunt infectate, la tinerele plăntuțe simptomele nu sunt vizibile. Fungul evoluează lent în plantele atacate până la formarea achenelor. Manifestarea bolii la exterior sau apariția simptomelor tipice are loc în perioada de formare a semințelor, când umiditatea este scăzută și temperatura ridicată [Ahmed, 1996; Khan, 2007].

Scenariile climatice realizate în Europa arată că, creșterea temperaturilor în zonele cu climat temperat, însoțită de lipsa precipitațiilor ar putea crea probleme deosebite în culturile de floarea-soarelui, făcându-le vulnerabile la atacul patogenului M. phaseolina [Debaeke et al., 2017]. Acesta reușește să supraviețuiască în condițiile menționate datorită microscleroților pe care îi formează în țesuturile gazdei (rădăcini și tulpini) [Cook et al., 1973; Short et al., 1980].

Plante uscate cu calatidiu foarte mic - august 2023, Timiș

Plante uscate cu calatidiu foarte mic august 2023 Timiș

 

Alți factori care predispun plantele la infecție

 

Densitatea ridicată, rănile mecanice, atacul insectelor sunt factori care favorizează instalarea patogenului [Shiekh et Ghaffar, 1984; Ahmed et al., 1991]. Popescu (2005) arată că fungul infectează în general plantele cu afecțiuni fiziopatice, la care creșterea rădăcinii principale este stopată iar rădăcinile secundare încep să îmbătrânească. La aceste plante, sistemul radicular va fi ocupat de Fusarium sp., dar și de alte ciuperci care pregătesc astfel țesuturile radiculare pentru infecția cu Macrophomina phaseolina. Aproape întotdeauna, pe rădăcinile atacate de fung se observă micelii albe - rozii specifice fungului Fusarium sp.

 

Managementul integrat al patogenului M. phaseolina

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

În managementul putrezirii cărbunoase a florii-soarelui este esențială utilizarea unei strategii de combatere care să includă măsurile de prevenție, măsurile biologice și mai puțin măsurile chimice (ineficiente de cele mai multe ori). Doar așa pot fi evitate pierderile pe care patogenul este capabil să le producă, cât și impactul pesticidelor asupra mediului (în cazul utilizării excesive) - Vimal et al., 2017.

Plante frânte din cauza bolii

Plante frânte din cauza bolii

Abordarea metodelor profilactice și biologice este esențială în prezent. Noile cercetări cu privire la agenții biologici de control sunt încurajatoare, deși sunt necesare mai multe teste în condiții naturale de câmp.

Metode profilactice

Cele mai importante în combaterea acestui fung extrem de periculos și greu de combătut sunt măsurile de prevenție sau profilactice [Hafeez și Ahmad, 1997]. Aceste măsuri sunt: alegerea unui hibrid rezistent sau tolerant la boală, irigarea culturilor în condiții de secetă și temperaturi ridicate, distrugerea resturilor vegetale infectate (sunt pline de microscleroți), înființarea culturilor în soluri cu textură corespunzătoare, respectarea rotației culturilor. Cu privire la rotație, nu întotdeauna rezultatele sunt cele scontate din cauza polifagiei ciupercii, care are capacitatea de a infecta peste 300 de plante cultivate și buruieni [Francl et al., 1988; EPPO, 2000; Popescu, 2005]. Pe lângă măsurile amintite, se recomandă utilizarea la semănat de sămânță liberă de microscleroți, lucrări ale solului de calitate superioară, igiena culturală [Docea et Severin, 1990].

Metode chimice

Deoarece controlul chimic al acestui fung este foarte dificil (lipsa fungicidelor care să combată patogenul la nivelul sistemului radicular), numeroase studii se fac pe această temă [Chamorro et al., 2015a; Lokesh et al., 2020; Marquez et al., 2021]. Experimentele realizate în laborator de către Csüllög et Tarcali (2020) arată că nu există fungicide eficiente împotriva acestui fung. În cadrul studiului au fost testate câteva fungicide: azoxystrobin, ciproconazol, procloraz și piraclostrobin (unele au fost retrase între timp). Dintre ele, doar proclorazul a oprit creșterea hifelor și a microscleroților. Concluzia studiului a fost că doar rezistența genetică ar putea da rezultate în combatere.

În solurile infectate se pot face fumigări cu substanțe aprobate. Această metodă este destul de costisitoare și poluantă, fiind utilizată pe scară redusă [Lokesh et al., 2020].

După recoltat. Calatidiile plantelor bolnave se observă că au rămas la sol. La hibrizii sensibili producția a fost diminuată cu peste 50%

După recoltat. Calatidiile plantelor bolnave se observă că au rămas la sol. La hibrizii sensibili producția a fost diminuată cu peste 50

Metode nonpoluante

Biofumigația ar putea fi o alternativă pentru gestionarea patogenului M. phaseolina la floarea-soarelui. Biofumigația constă în cultivarea și încorporarea unei Brassicaceae (cultură de acoperire) în sol pentru a produce substanțe biocide. Studii foarte recente arată efectele biocide ale izotiocianaților (isothiocyanates) asupra fungilor patogeni din sol [Ait-Kaci et al., 2020]. Eficacitatea biofumigării este oscilantă fiind influențată de mulți factori arată Motisi et al. (2010). Același autor aduce în atenție creșteri ale intensității de atac ale unor patogeni după biofumigație. De aceea sunt necesare studii mai numeroase care să ateste că biofumigarea este eficientă în controlul patogenilor din culturile de floarea-soarelui și să evidențieze posibilele dezavantaje ale acestei metode [Ait-Kaci et al., 2020].

O altă metodă nonpoluantă ce poate fi utilizată este solarizarea terenului infectat. Greu de aplicat și această metodă pe suprafețe mari. Pe lângă asta, terenul nu poate fi cultivat pe perioada solarizării.

Metode biologice

În sistemele de combatere integrată a patogenilor din cultura de floarea-soarelui, agenții biologici (fungi, bacterii, virusuri) pot înlocui unele tratamente chimice. În acest sens se fac multe testări în laborator cu privire la eficacitatea în combatere a unor antagoniști (fungi și bacterii), dar și a micorizelor. Se cunoaște de mult timp că micorizele arbusculare au efecte benefice asupra plantelor, favorizând absorbția nutrienților și protejând plantele de atacul unor patogeni și dăunători [Karthikeyan et al., 2016; Marquez et al., 2019; Cotuna et al., 2013]. În cazul florii-soarelui s-a constatat că simbioza cu micorizele arbusculare nu poate opri infecția cu M. phaseolina [Spagnoletti et al., 2017; 2020].

Fungii antagoniști Trichoderma viride și Trichoderma harzianum s-au dovedit a fi eficienți pentru controlul fungului M. phaseolina [Alice et al., 1996]. În general, ciupercile din genul Trichoderma s-au dovedit agenți biologici de control eficienți [Hyder et al., 2017]. Dintre speciile de Trichoderma, T. longibrachiatum, prin inhibarea directă dar și cu ajutorul compușilor organici volatili microbieni (antibioză), a redus creșterile miceliene ale patogenului M. phaseolina, prin modificarea structurii acestora [Sridharan et al.,2020]. Eficacitate foarte bună s-a înregistrat în cazul combinațiilor dintre fungul Trichoderma harzianum și bacteria Pseudomonas fluorescens, care au redus germinația scleroților ciupercii în condiții naturale în procent de 60% [Sristava et al., 1996].

Secțiune în rădăcină. Se observă microscleroții în țesutul lignificat

Secțiune în rădăcină. Se observă microscleroții în țesutul lignificat

Agenții biologici bacterieni din zona rizosferei sunt tot mai mult testați pentru combaterea biologică a fungului M. phaseolina. Unele rizobacterii și-au dovedit capacitatea de a inhiba creșterea acestui fung. Astfel, Bacillus amyloliquefaciens și Bacillus siamensis au demonstrat efect fungistatic foarte bun asupra scleroților fungului [Torres et al., 2016; Hussain et Khan, 2020]. După Simonetti et al. (2015), rizobacteriile Pseudomonas fluorescens și Bacillus subtilis pot inhiba M. phaseolina conform testelor efectuate in vitro și in vivo. Un studiu recent arată că B. contaminans ar opri dezvoltarea fungului M. phaseolina prin reducerea patogenității [Zaman et al., 2020].

 

Despre patogenul Macrophomina phaseolina am mai scris și în anul 2021, găsiți toate detaliile aici.

Bibliografie
Ait-Kaci, Ahmed, N., Dechamp-Guillaume, G, Seassau, C., 2020, Biofumigation to protect oilseed crops: focus on management of soilborne fungi of sunflower. OCL 27: 59.
Ahmad, I., Burney, K., 1990, Macrophomina phaseolina infection and charcoal rot development in sunflower and field conditions. 3rd International Conference Plant Protection in tropics. March 20 - 23, Grantings, Islands Paeau, Malaysia.
Ahmad, I., Burney, K., Asad, S., 1991, Current status of sunflower diseases in Pakistan. National Symposium on Status of Plant Pathology in Pakistan. December 3 - 5, 1991, Karachi, P. 53.
Ahmad, Y., 1996, Biology and control of corn stalk rot. Ph.D. Thesis, Department of Biological Science, Quaid-i-Azam University, Islamabad, Pakistan.
Alice, D., E. G., Ebenezar, K., Siraprakasan, 1996, Biocontrol of Macrophomina phaseolina causing root rot of jasmine. J. Ecobiol., 8: 17 – 20.
Baird, R., E., Watson, C., E., Scruggs, M., 2003, Relative longevity of Macrophomina phaseolina and associated mycobiota on residual soybean roots in soil. Plant Dis. 87: 563 – 566.
Bontea, V., 1985, Ciuperci parazite și saprofite din România, vol. I, Editura Acad. R. S. R., București, 590 p.
Bontea, V., 1986, Ciuperci parazite și saprofite din România, vol. II, Editura Acad. R. S. R., București, 474 p.
Chamorro, M., Domínguez, P., Medina, J., J., Miranda, L., Soria, C., Romero, F., et al., 2015a, Assessment of chemical and biosolarization treatments for the control of Macrophomina phaseolina in strawberries. Sci. Hortic. (Amsterdam) 192, 361 – 368.
Coakley, S., M., Scherm, H., Chakraborty, S., 1999, Climate change and plant disease management. Annu Rev Phytopathol 37: 399 – 426.
Cook, G., E., Boosalis, M., G., Dunkle, L., D., Odvody, G., N., 1973, Survival of Macrophomina phaseoli in corn and sorghum stalk residue. Plant Dis. Rep. 57: 873 – 875.
Comes, I., Lazăr, A., Bobeș, I., Hatman, M., Drăcea, A., E., 1982, Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică București, 455 p
Cotuna, O., Sărățeanu, V., Durău C., 2013, Influence of arbuscular mycorrhizae (AM) colonization on plant growth: Plantago lanceolata L., case study, Journal of Food, Agriculture & Environment, vol. 11 (3&4): 2005 – 2008.
Cotuna, O., Sărățeanu, V., 2021, Putrezirea cărbunoasă a rădăcinilor și tulpinilor de floarea soarelui - Macrophomina phaseolina (Tassi) Goidanich cu forma microscleroțială Rhizoctonia bataticola (Taubenhaus) E. J. Butler, Agricultura Banatului nr. 3 (148), 77 - 82, Editura Agroprint, ISSN - L - 1483 - 1313; ISSN 2559 - 1614 (online).
Cotuna, Otilia, Paraschivu, Mirela, Sărățeanu, Veronica, 2022, Charcoal rot of the sunflower roots and stems (Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid.) - an overview, Scientific papers - Series management economic engineering in agriculture and rural development, volume 22, Issue 1, 2022, ISSN 2284-7995, eISSN 2285-3952, 107 - 116.
Csüllög, K., Tarcali, G., 2020, Investigation of the mycelial compatibility of Macrophomina phaseolina. Folia Oecologica, 47 (2): 153 – 158.
Csüllög, K., Tarcali G., 2020, Examination of different fungicides against Macrophomina phaseolina in laboratory conditions, Acta Agraria Debreceniensis 2020 - 2, 65 - 69.
Csüllög, K., Racz, E., D., Tarcali, G., 2020, The Charcoal rot disease (Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid.) in Hungary, Characterization of Macrophomina phaseolina fungus, National Seminar on Recent Advances in Fungal Diversity, Plant - Microbes Interaction and Disease Management At: Banaras Hindu University, Varanasi, India.
Debaeke, P., Casadebaig, P., Flenet, F., Langlade, N., 2017, Sunflower crop and climate change: vulnerability, adaptation, and mitigation potential from case-studies in Europe. OCL, 2017, 24(1) D102.
Docea, E., Severin, V., 1990, Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor agricole, Editura Ceres, București, p. 137, 320 p.
Francl, L., J., Wyllie, T., D., Rosenbrock, S., M., 1988, Influence of crop rotation on population density of Macrophomina phaseolina in soil infested with Heterodera glycines. Plant Dis. 72, 760 – 764.
Gupta, G., K., Sharma, S., K., Ramteke, R., 2012, Biology, epidemiology and management of the pathogenic fungus Macrophomina phaseolina (Tassi) goid with special reference to charcoal rot of soybean (Glycine max (L.) Merrill). J. Phytopathol. 160, 167 –180.
Hafeez, A., Ahmad, S., 1997, Screening of sunflower germplasm for resistance to charcoal rot in Pakistan. Pak. J. of Phytopathology 9:74 - 76.
Hussain, T., Khan, A., A., 2020, Determining the antifungal activity and characterization of Bacillus siamensis AMU03 against Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid. Indian Phytopathol. 73, 507 – 516.
Hyder, S., Inam-ul-haq, M., Bibi, S., Humayun, A., 2017, Novel potential of Trichoderma spp. as biocontrol agent. J. Entomol. Zool. Stud. 5, 214 – 222.
Ioniță, A., Iliescu, H., Kupferberg., S., 1996. Macrophomina phaseolina – one of the main pathogens of sunflower crop in Romania. In Proceedings of the 14th international sunflower conference. Beijing, China, June 12–20, 1996. Shenyang: ISA, p. 718 – 723.
Khan, S. N., 2007, Macrophomina phaseolina as causal agent for charcoal rot of sunflower, Mycopath (2007) 5 (2): 111 - 118.
Karthikeyan, B., Abitha, B., Henry, A., J., Sa, T., Joe, M., M., 2016, “Interaction of Rhizobacteria with Arbuscular Mycorrhizal fungi (AMF) and their role in stress abetment in agriculture,” in Recent Advances on Mycorrhizal Fungi, ed. M. C. Pagano (Cham: Springer), 117–142.
Kolte, S., J., 1985, Diseases of annual edible oilseed crops. Vol. II. Boca Raton, Florida: CRC Press, p. 33 – 44.
Lokesh, R., Rakholiya, K., B., Thesiya, M., R., 2020, Evaluation of different fungicides against Macrophomina phaseolina (Tassi) goid. causing dry root rot of chickpea (Cicer arietinum L.) in vitro. Artic. Int. J. Curr. Microbiol. Appl. Sci. 9, 1 – 11.
Manici, L., M., Donatelli, M., Fumagalli, D., Lazzari, A., Bregaglio, S., 2012, Potential response of soil-borne fungal pathogens affecting crops to scenarios of climate change in Europe, International Environmental Modelling and Software Society (iEMSs),2012 International Congress on Environmental Modelling and Software Managing Resources of a Limited Planet, Sixth Biennial Meeting, Leipzig, Germany R. Seppelt, A.A. Voinov, S. Lange, D. Bankamp (Eds.) disponibil pe http://www.iemss.org/soc.../index.php/iemss-2012-proceedings, 9 p.
Marquez, N., Giachero, M., L., Declerck, S., Ducasse, D., A., 2021, Macrophomina phaseolina: General Characteristics of Pathogenicity and Methods of Control. Front. Plant Sci. 12:634397.
Motisi, N., Doré, T., Lucas, P., Montfort, F., 2010, Dealing with the variability in biofumigation efficacy through an epidemiological framework. Soil Biol Biochem 42, 2044 – 2057.
Popescu, G., 2005, Tratat de patologia plantelor, vol II, Agricultură, Editura Eurobit, p. 143, 341 p.
Prioletta, S., Bazallo, M., E., 1998, Sunflower basal stalk rot (Sclerotium bataticola): Its relationship with some yield component reduction. Hellia 21: 33 - 44.
Sarova, J., Kudlikova, I., Zalud, Z, Veverka, K., 2003, Macrophomina phaseolina (Tassi) Goid moving north temperature adaptation or change in climate? J Plant Dis Prot 110: 444 – 448.
Simonetti, E., Viso, N. P., Montecchia, M., Zilli, C., Balestrasse, K., Carmona, M., 2015, Evaluation of native bacteria and manganese phosphite for alternative control of charcoal root rot of soybean. Microbiol. Res. 180, 40–48.
Sinclair, J. B., 1982, Compendium of Soybean disease. 2nd Ed. by American Phytopathology Society, St. Paul, Minnesota, USA.
Shiekh, A., H., Ghaffar, A., 1984, Reduction in variety of sclerotia of Macrophomina phaseolina with polyethylene mulching of soil. Soil Biology and Biochemistry 16: 77 - 79.
Short, G. E., Wyllie, T. D., Bristow, P. R., 1980, Survival of Macrophomina phaseolina in soil and residue of soybean. Phytopathology 70: 13 – 17.
Spagnoletti, F., Carmona, M., Gómez, N. E. T., Chiocchio, V., Lavado, R. S., 2017, Arbuscular mycorrhiza reduces the negative effects of Macrophomina phaseolina on soybean plants in arsenic-contaminated soils. Appl. Soil Ecol. 121, 41 –47.
Spagnoletti, F. N., Cornero, M., Chiocchio, V., Lavado, R. S., Roberts, I. N., 2020, Arbuscular mycorrhiza protects soybean plants against Macrophomina phaseolina even under nitrogen fertilization. Eur. J. Plant Pathol. 156, 839 – 849.
Srivastava, A. K., Arora, D. K., Gupta, S., Pandey, R. R., Lee, M., 1996, Diversity of potential microbial parasites colonizing sclerotia of Macrophomina phaseolina in soil. Biol. Fertil. Soils. 22: 136 - 140.
Tančić, Sonja, Boško, Dedić, Aleksandra, Dimitrijević, Sreten, Terzić, Siniša, Jocić, 2012, Bio-Ecological relations of sunflower pathogens – Macrophomina phaseolina and Fusarium spp. and sunflower tolerance to these pathogens, Romanian Agricultural Research, NO. 29, Print ISSN 1222-4227; Online ISSN 2067-5720, 349 - 359.
Torres, M. J., Brandan, C. P., Petroselli, G., Erra-Balsells, R., Audisio, M. C., 2016, Antagonistic effects of Bacillus subtilis subsp. subtilis and B. amyloliquefaciens against Macrophomina phaseolina: SEM study of fungal changes and UV-MALDI-TOF MS analysis of their bioactive compounds. Microbiol. Res. 182, 31–39.
Vear, F., 2016, Changes in sunflower breeding over the last fifty years. OCL 23 (2): D202.
Vimal, S. R., Singh, J. S., Arora, N. K., and Singh, S., 2017, Soil-Plant-microbe interactions in stressed agriculture management: a review. Pedosphere 27, 177 – 192.
Zaman, N. R., Kumar, B., Nasrin, Z., Islam, M. R., Maiti, T. K., Khan, H., 2020, Proteome analyses reveal Macrophomina phaseolina ’s survival tools when challenged by Burkholderia contaminans N Z. A C S Omega 5, 1352 – 1362.
Yang, S. M., Owen D. F., 1982, Symptomology and detection of Macrophomina phaseolina in sunflower plants parasitized by Cylendrocopturus adspersus larvae. Phytopathology 72: 819 - 821.
***EPPO Standard, European and Mediterranean Plant Protection Organization PP 2/21(1), 2000 - Guidelines on good plant protection practice - Sunflower, 9 p.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Pregătind culturile viitorului, cu o atenție deosebită pentru agricultura ecologică, Summit Agro România, parte a Sumitomo Corporation (Japonia) – corporație globală leader Fortune 500, specializată în comerț internațional și investiții în afaceri, a început în anul 2018 conturarea gamei de produse BIO în parteneriat cu Futureco Bioscience (Spania), unul din liderii europeni, de peste 20 de ani, în domeniul cercetării, dezvoltării, producției și comercializării de biostimulanți și produse bio de ultimă generație pentru protecția plantelor.

Păstrând și unificând linia valorilor comune ale celor două companii, prin alăturarea particulei „sei” a cuvântului seicho („creștere” în limba japoneză) și „pro”, ca simbol al profesionalismului și grijii pentru natură, ia naștere gama de produse BIO Seipro, cu scopul de a reflecta și promova calitatea, inovația și responsabilitatea față de mediu.

Toate acestea sunt transpuse grafic prin intermediul frunzei de Ginkgo biloba, ce poartă o dublă semnificație, forma de evantai a frunzei reflectând atât originile japoneze și principiile de dezvoltare ce guvernează activitățiile Sumitomo Corporation de 400 de ani, cât și calitățile arborelui de Ginkgo biloba ce transcend mileniilor: reziliență, anduranță și longevitate.

Urmărind de peste 3.500 de ani dansul uimitor, în bătaia ușoară a vântului, al evantaielor verzi al celui mai longeviv copac de Ginkgo biloba înțelegem fundamentele ce au stat la baza dezvoltării gamei Seipro ce se dorește a fi un element definitoriu de sprijin al agriculturii pentru anduranță, continuitate și grijă față de natură.

Dezvoltarea gamei de produse urmează îndeaproape liniile pieței europene și înglobează, în mod constant, cele mai noi rezultate ale cercetării și dezvoltării în asigurarea sustenabilității mediului și produselor, urmând trendul de creștere vizat de Uniunea Europeană, de a egala până în anul 2050 valoarea de piață a produselor chimice.

seipro

În acest moment gama de produse BIO Seipro cuprinde șapte produse biologice, concepute special să ajute plantele cultivate să treacă peste perioadele de stres, stimulând refacerea lor și protejându-le de dăunători. 

 

Shigeki: Știința și natura în slujba ta

Logo Shigeki Fertilizant foliar de ultimă generație cu efect biostimulator, ce conține macroelemente și o gamă largă de microelemente chelatate ușor asimilabile și stimulează procesele fiziologice pentru a trece mai ușor peste perioadele de stres, având efect rapid, vizibil.

 

Kaishi: Uită de stres

Logo Kaishi RO Biostimulant cu o formulă unică ce stimulează metabolismul plantelor, iar L-aminoacizii liberi de origine vegetală conferă un grad mare de puritate a moleculelor și o excelentă preluare de către plantă. Are rol în recuperarea plantelor după o perioada de stres și ajută la dezvoltarea sănătoasă a acestora.

 

Kinactiv Fruit: Fructificare la superlativ

Logo Kinactiv Fruit Biostimulant pe bază de L-aminoacizi liberi de origine vegetală, macro și microelemente ce ajută plantele de cultură să treacă mai ușor peste perioadele de înflorire, fructificare - formarea și dezvoltarea fructelor (procese fiziologice care cauzează stres plantei) pentru a obține o producție bogată, sănătoasă, cu atingerea potențialului genetic (mărimea și culoarea fructului, fermitate, conținut în zaharuri etc.).

 

Kinactiv Root: Rădăcini la superlativ

Logo Kinactiv Root Biostimulant cu o combinație echilibrată de elemente, este produsul perfect ce ajută plantele să treacă peste perioadele de stres, stimulând refacerea și dezvoltarea mai rapidă a unui sistem radicular sănătos, optimizând astfel capacitatea nutrițională a plantei, conducând la dezvoltarea completă și cât mai aproape de potențialul său genetic.

 

NoFly: Insectele NU-i rezistă!

Logo NOFLY cu WP 3x Insecticid bio ce conține spori ai ciupercii entomopatogene Isaria fumosorosea (tulpina FE 9901) și provoacă un proces natural de combatere a musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), în toate stadiile de dezvoltare.

Poate fi aplicat în orice stadiu de dezvoltare a plantei, fiind prietenos cu fauna auxiliară și prădătorii naturali ai musculiței albe de seră, nu lasă reziduuri, nu creează rezistență și nu necesită timp de pauză până la recoltare. Ajută astfel fermierii să atingă standardele solicitate de marile lanțuri comerciale în ceea ce privește nivelul de reziduuri în fructe și legume.

 

Taikyu: BIOputerea fructelor perfecte

logo slogan Taikyu Biostimulant cu formulă unică ce conține substanțe de natură vegetală 100% (glicin-betaină, L-prolină, azot organic, carbon organic). Are o solubilitate foarte bună, rapidă, fiind ușor preluat de către plantele de cultură, ceea ce le ajută să reziste perioadelor de stres cauzat de factorii biotici și abiotici. Asigură o revenire mai rapidă în urma stresului și este recomandat a fi utilizat în special pentru reducerea procesului de crăpare a fructelor în perioadele cu ploi abundente urmate de temperaturi ridicate, de lungă durată.

 

BrasiPro: Fii Pro nutriție!

logo BrasiPro Fertilizant foliar complex ce îmbunătățește dezvoltarea rădăcinilor și frunzelor, excelent revitalizant al culturii, esențial în formarea tulpinii și intensificarea metabolismului, asigurând o dezvoltare uniformă a plantei și o preluare rapidă a soluției nutritive.

Magda Stăicuț, Manager Comunicare Summit Agro România

Magda Staicut

Suntem astăzi, mai mult ca oricând, mai aproape de natură, de culturi, de floră și faună și avem la dispoziție cele mai avansate instrumente de lucru și tehnologii de ultimă generație pentru a înțelege, a cuantifica, a analiza dar mai ales a adapta acțiunile și produsele noastre într-un efort comun de protejare și dezvoltare a unei economii și agriculturi durabile cu impact major asupra resurselor planetei pentru mai departe.

*****

Summit Agro România a luat ființă în anul 1997 și este parte a Sumitomo Corporation, cu sediul central în Japonia, ce are o istorie care datează încă din 1615 și este prezentă în 65 de țări și regiuni cu peste 79.000 de angajați. Sumitomo Corporation desfășoară activități în diferite industrii ca: finanțe, asigurări, comerț, extracție și prelucrare a metalelor, transporturi și sisteme de construcții, mediu și infrastructură, media, bunuri și servicii pentru îmbunătățirea stilului de viață, resurse minerale, energie, produse chimice și electronice.
Mai multe detalii despre Summit Agro România și Sumitomo Corporation găsiți pe site-ul www.sumi-agro.ro sau apelând cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România.
Sumi Agro imagotype CMYK positive HIGH

Articol de: MAGDA STĂICUȚ, Manager Comunicare Summit Agro România

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a centralizat informațiile actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) referitoare la aprovizionarea cu apă din sol. Astfel, precipitațiile înregistrate începând din 16 noiembrie 2023 și până în prezent au refăcut rezerva de apă din sol, îndeosebi în zonele din estul, sud-estul și sudul țării, unde seceta pedologică era extremă. La această dată aprovizionarea cu apă se prezintă în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și chiar optim în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Dacă în intervalul 1-16 noiembrie 2023 cantitatea medie de precipitații a fost de 43,6 l/mp, pentru intervalul 1-26 noiembrie, aceasta a crescut până la valoarea de 86,3 l/mp (max.), cu 44,8 l/mp peste media climatologică a lunii noiembrie.

Potrivit ANM, luna noiembrie 2023 este a doua lună cea mai ploioasă din 1961 până în prezent, după luna noiembrie a anului 1966 (96,9 l/mp). Zona Dobrogea înregistrează un record sub aspectul cantității medii de precipitații în această lună, valoarea de 128,7 l/mp căzută în perioada 1-26 noiembrie 2023 fiind cea mai ridicată valoare din istorie, depășind recordul anterior de 88,9 l/mp din noiembrie 1975. De menționat că, în Dobrogea, în intervalul 1-16 noiembrie 2023, cantitatea medie de precipitații era de 11,6 l/mp, față de o medie lunară de 34,8 l/mp.

Nivelul de precipitații pentru ultimele trei luni:

  • Septembrie - 33,5 l/mp, față de o normă de 55,0 l/mp;

  • Octombrie 23,9 l/mp, față de o normă de 43,5 l/mp;

  • Noiembrie 86,3 l/mp, față de o normă de 41,5 l/mp.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produsului Vertimec® 1,8% EC.

Pentru conformarea la prevederile din Regulamentul (UE) 2023/515 de reînnoire a aprobării substanței active abamectin doar la culturi în spații protejate, compania Syngenta Agro a solicitat Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor (CNOPPP) operarea următoarelor modificări în Certificatul de omologare al produsului Vertimec® 1,8% EC:

  • Eliminarea tuturor utilizărilor în câmp la tomate, prun, viță-de-vie, mur, zmeur, pepene, piersic, cais, nectarin, plante ornamentale, şi păstrarea doar a utilizărilor în spații protejate (sere şi solarii).

  • Restricționarea aplicării doar la plante cultivate în spații protejate (sere și solarii) pentru: căpșun și plante ornamentale (flori tăiate).

Publicat în Comunicate

Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape șase milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach (Germania), îi permite companiei Corteva Agriscience să facă studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe:

  • Ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice;

  • Biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor;

  • Inovare și dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Corteva Agrisciences new RD Center in Eschbach Germany 1

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil. În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim”.

Seed Treatment Lab

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile. Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Eden Research plc a solicitat autorizarea Ecovelex™ în UE, iar cererea urmează să fie depusă și în Marea Britanie, având Corteva Agriscience ca partener de distribuție. Eden este o companie cotată la AIM, care dezvoltă şi furnizează produse biopesticide revoluţionare şi tehnologii de micro-capsulare naturală pentru industria globală de protecţie a culturilor, de sănătate animală şi de produse destinate consumatorilor.

Dezvoltat pe parcursul a trei ani de Corteva Agriscience și Eden, Ecovelex este un nou produs pe piața de tratare a semințelor și are scopul de a înlocui substanțele chimice convenționale, interzise în UE și în Regatul Unit. Acest produs a fost creat pentru a contracara daunele produse de păsări, o cauză majoră a pierderilor înregistrate în cazul culturilor de porumb și a altor culturi.

Ecovelex acționează prin modificarea sistemului olfactiv al păsărilor, producând un gust sau un miros neplăcut ce le îndepărtează, lăsând totodată semințele intacte și păsările în siguranță, libere să găsească surse alternative de hrană.

Acest produs are la bază substanțe chimice derivate din plante și este formulat cu ajutorul sistemului de microîncapsulare Sustaine® de la Eden, sprijinind fermierii în eforturile lor de a satisface cererile consumatorilor pentru o agricultură mai durabilă.

corteva

„După mai mulți ani de colaborare intensă și productivă, suntem foarte încântați de comercializarea Ecovelex. În fiecare an, fermierii înregistrează pierderi semnificative cauzate de păsări, iar recentele modificări de reglementare nu mai permit utilizarea metodelor convenționale de combatere a pagubelor. Soluția pe care am dezvoltat-o împreună cu Eden vine în sprijinul fermierilor, oferindu-le o alternativă sigură și eficientă pentru protecția plantelor, folosirea substanțelor chimice vegetale reprezentând, totodată, un progres uriaș în materie de durabilitate. Echipa Eden a avut o contribuție excelentă, ajutându-ne să valorificăm această oportunitate extraordinară pe piață și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm această activitate pe viitor”, a declarat André Negreiros, EMEA Seed Applied Technologies Lead Corteva Agriscience.

Sean Smith, CEO Eden, a precizat: „Colaborarea din ultimii ani dintre Eden și Corteva Agriscience a fost extrem de productivă și sunt încântat să văd cum, în urma acestor activități, se materializează și primele rezultate comerciale reale. Împreună aducem pe piață un alt produs sigur și eficient pentru tratarea semințelor, într-un timp aproape record, datorită unei colaborări eficiente și deschise și a unei abordări de tip „win-win”.  Ne vom bucura împreună de avantajele acestei colaborări de succes, dar fermierii vor fi cei care vor beneficia, de asemenea, punându-le la dispoziție un nou mecanism sigur și durabil de îmbunătățire a producțivității culturilor”.

Eden a transmis dosarul și propunerea către Austria, Stat Membru Raportor Zonal din partea Uniunii Europene, care își asumă sarcina de a evalua produsul de protecție a plantelor. Examinarea și autorizarea pot dura între 18 și 24 de luni, fiecare stat membru al UE având, apoi, posibilitatea de a ratifica autorizația sau de a solicita informații suplimentare, înainte de a acorda autorizații locale.

Dincolo de proiectul de dezvoltare a Ecovelex, Corteva Agriscience și Eden au o colaborare constantă, desemnând Corteva ca partener de distribuție al Eden, în Franța, pentru produsul fungicid Mevalone®

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea termenului limită de recoltare a tomatelor până la data de 31 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în programul de susținere a producției de roșii din spațiile protejate. De asemenea, producătorii din sectorul horticol mai cer Ministerului Agriculturii înființarea unei direcții de horticultură în cadrul MADR, direcție necesară pentru a dezvolta programe și politici adecvate sectorului.

„În urma analizei situației cultivatorilor de tomate înscriși în Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, de către Departamentul de Horticultură al Uniunii Salvăm Țăranul Român, pe baza informațiilor venite de la membrii noștri din țară, de la fermierii înscriși în program și chiar de la autorități locale, s-a ajuns la concluzia că foarte mulți fermieri înscriși în program riscă să nu îndeplinească cerința impusă în program de a comercializa cantitatea minimă cerută pentru a fi eligibili (3.000 kg/1.000mp) din cauză că temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne din luna februarie până la jumătatea lunii iunie s-au aflat cu mult sub media normală pentru această perioadă, lucru confirmat de ANM prin caracterizările lunare emise. Temperaturile au avut valori de la 10 grade până la 2 grade. Au fost și două perioade de minimum 5 zile când temperaturile nocturne în lunile aprilie și mai au coborât până la minus 10 grade Celsius. Totodată, au fost perioade foarte mari de timp cu nebulozitate atmosferică, peste 75%, în perioada februarie – iunie. Toate acestea au avut ca efect dezvoltarea mult mai înceată a plantelor, avortarea florilor, creșterea dezechilibrată, apariția bolilor de tip mană, făinare și putregaiuri și bineînțeles deprecierea cantitativă și calitativă a tomatelor, ducând la recoltarea întârziată a fructelor. Conform ANM am avut cele mai scăzute temperaturi din ultimii 50 ani, fiind emise și avertizări meteo în acest sens”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) din județul Olt.

Reprezentantul producătorilor punctează că programul se adresează tuturor cultivatorilor de tomate în spații protejate din țară, cu sau fără sisteme de încălzire. Potrivit lui Ion Păunel, doar 1% din producătorii înscriși în program au sisteme de încălzire în sere și solarii. „Se știe faptul că timpurietatea unei plante este dată de suma gradelor de căldură acumulate pe o perioadă determinată de timp, deci în cazul nostru perioada de recoltare a fost decalată cu cel puțin 20-30 zile. De aceea solicităm Ministerului Agriculturii și Guvernului României prelungirea termenului de recoltare până la 31 iulie 2023. Și, desigur, pentru a stimula producția de tomate și a nu dezechilibra piața în lipsa acestora în perioadele în care în România se poate produce în mod tradițional fără a mai crea blocaje sau supraproducții. Totodată, siguranța și securitatea alimentară trebuie să primeze, iar fermierii să nu fie constrânși să aplice tratamente și tehnologii neadecvate pentru maturare”, a conchis Ion Păunel, președintele SPA Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Primăvara 2023, umedă și răcoroasă, este deosebit de favorabilă dezvoltării unor patogeni în culturile de cereale păioase.

La orz, Pyrenophora teres este prezentă cu cele trei tipuri de simptome (pete reticulate, adică în formă de rețea, pete brune produse de forma maculicola a patogenului și pete sub formă de dungi sau striuri).

Pe lângă Pyrenophora teres, în unele culturi de orz din Timiș este prezent mucegaiul de zăpadă care a făcut ravagii, fiind necesară întoarcerea culturilor. Mai multe sole cultivate cu orz din județul Timiș pe care le-am verificat sunt compromise în acest moment din cauza acestei boli. Patogenii implicați în mucegaiul de zăpadă din aceste culturi sunt Typhula sp. (încă nu am identificat specia) care produce mucegaiul pestriț de zăpadă sau mucegaiul gri și Microdochium nivale care produce mucegaiul roz de zăpadă. Ambii fungi sunt prezenți în solele investigate. În unele predomină Microdochium nivale, iar în altele Typhula sp. Plantele din vetre sunt uscate în întregime. Deși cei doi fungi sunt condiționați de prezența zăpezii (mai mult Typhula decât Microdochium) ei pot infecta și în primăverile reci și ploioase.

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula sp. Se observă că atacul este generalizat. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula spjpg

Microdochium nivale și Microdochium majus sunt doi fungi care sunt frecvent raportați alături de Fusarium graminearum ca patogeni ai cerealelor care infectează plantele de cereale în diferite faze de vegetație. Cele mai grave forme de atac sunt cele de la răsărire, sfârșitul înfrățitului, la desprimăvărare și la înspicare în timpul înfloritului. Fermierii care au sole infectate cu Microdochium nivale trebuie să știe că acest fung supraviețuiește saprofit pe resturile culturii infectate.

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului, frunzele s-au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului frunzele s au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Ce e de făcut pentru a reduce sursa de inocul din sol? Ei bine, arătura ajută în astfel de situații. Aplicarea azotului în cantități excesive (se practică) nu face decât să crească riscul de îmbolnăvire al cerealelor. În consecință, se recomandă aplicarea echilibrată a azotului. Rotația este foarte importantă. Nu mai reveniți pe sola infectată tot cu o cereală. Ar fi bine să cultivați o leguminoasă pentru a reduce sursa de inocul. La semănat folosiți sămânță sănătoasă, deoarece Fusarium nivale supraviețuiește și în sămânță nu doar în sol și pe resturile vegetale infectate. La solele de orz bolnave suspectez că sămânța a fost infectată (fermierul a produs sămânța). Toate solele unde a fost semănat soiul respectiv sunt infectate, iar vetrele cu plante moarte au cuprins întreaga suprafață. Recomand prudență atunci când achiziționați sămânța. Sămânța trebuie să provină din loturi certificate.

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Din păcate, odată instalată, boala nu mai poate fi combătută cu tratamente chimice. Foarte important este tratamentul seminței care poate asigura o bună protecție.

intro

La grâu, Septoria tritici urcă în etajele superioare de frunze. Dacă vremea umedă se menține, cu siguranță septorioza frunzelor va crea probleme, mai ales la soiurile sensibile. Septoria tritici este un patogen condiționat de prezența apei. Cu privire la temperatură, fungul se poate dezvolta într-un interval larg, de la 5 la 350C.

Alături de Septoria tritici, fungul Blumeria graminis a infectat cerealele și urcă și el către frunzele din etajele superioare ale plantelor. În Banat, de obicei, făinarea nu pune probleme, deoarece atunci când temperaturile cresc fungul se oprește din evoluție. Probleme deosebite poate pune făinarea în primăverile umede și răcoroase. Cel mai grav ar fi ca infecția să ajungă la spic, atunci putem vorbi și despre pagube. Să sperăm că nu va fi așa. Făinarea este prezentă la acest moment în toate culturile de cereale păioase (grâu, orz, ovăz, triticale).

Grâu cu infecție virala (BYDV). Se observă vârful frunzelor îngălbenit, înroșit, simptome tipice de piticire

Grâu cu infecție virala BYDV. Se observă vârful frunzelor îngălbenit înroșit simptome tipice de piticire

Pe lângă patogenii amintiți, în unele culturi de grâu și de orz sunt vetre cu plante stagnate în creștere. Frunzele acestor plante prezintă simptome de îngălbenire, dar și de înroșire. Uneori vârful frunzelor poate avea culoare violacee. Aceste decolorări pornesc de la vârful frunzelor și înaintează către baza lor. Suspectez prezența virusului îngălbenirii și piticirii grâului și orzului (BYDV - Barley yellow dwarf virus). Din păcate nu am un kit pentru identificarea virusurilor, așa că nu pot fi sigură că este vorba de acest virus sau de altul, deoarece cerealele pot fi infectate și de alte virusuri, iar simptomele de multe ori sunt similare. Sola de grâu verificată de mine a fost semănată în luna septembrie. Lângă ea, o altă solă a fost semănată mai târziu (sfârșitul lui octombrie) și nu prezintă simptome de viroză. Sola semănată mai devreme a fost predispusă la atacul afidelor, care sunt vectori pentru virusuri, în special afidele Rhopalosiphum padii.

Pyrenophora teres, pată în formă de rețea

Pyrenophora teres pată în formă de rețea

Rhopalosiphum padii este prezent în multe culturi de cereale alături de alte specii de afide. Dintre speciile de afide, R. padii este considerat cel mai periculos vector pentru virusuri. Culturile semănate mai devreme sunt predispuse la infecții virale mai ales în toamnele blânde când afidele pot fi prezente din abundență. Culturile semănate mai târziu scapă de infecții deoarece afidele nu mai sunt prezente.

Rhopalosiphum padi, femelă plină de afide

Rhopalosiphum padi femelă plină de afide

 

La ce patogeni ne putem aștepta în următoarea perioadă în culturile de cereale

 

Dacă vremea umedă și răcoroasă continuă, ne putem aștepta la infecții produse de următorii patogeni: Fusarium sp. care poate infecta baza tulpinii și coroana radiculară ducând în final la putrezirea țesuturilor, Gaumannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhynchosporium secalis (rincosporioza orzului). Patogenii enumerați sunt favorizați de condițiile climatice actuale. Recomand verificarea culturilor pentru depistarea la timp a acestor patogeni și intervenția imediată cu tratamente pentru stoparea infecțiilor.

Pătarea reticulată a frunzelor, forma maculicola

Pătarea reticulată a frunzelor forma maculicola

 

Există risc de fuzarioză la spice în această primăvară?

 

Mi-e teamă că da. În zonele unde vremea umedă va persista este posibil ca Fusarium graminearum să infecteze spicele în perioada de înflorit. De aceea, pentru tratamentul de dinainte de înflorit alegeți cu atenție fungicidele. Este bine să vă orientați către acele fungicide care asigură un bun control al acestui patogen (pentru detalii consultați articolul despre Fusarium graminearum de pe site-ul www.scdalovrin.com, la secțiunea „Articole de informare”). La momentul potrivit, la apariția spicelor, voi reveni cu recomandări de combatere.

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile, semn că un ciclu al bolii s-a finalizat

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile semn că un ciclu al bolii s a finalizat

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Condițiile meteorologice din ultima perioadă au generat stres plantelor de cultură, dar și fermierilor, în aplicarea tehnologiilor agricole utilizate în mod obișnuit. Zăpezile, temperaturile foarte scăzute, ploile abundente, fluctuațiile mari de temperatură (peste 30°C în decurs de câteva zile) au condus la dereglarea proceselor metabolice ale plantelor. În aceste condiții, fermierii au nevoie să ajute plantele de cultură prin folosirea produselor biostimulatoare și de nutriție foliară.

Shigeki

Summit Agro România, prin gama SEIPRO, vine în ajutorul fermierilor cu produse care, prin arhitectura lor, sunt concepute să pregătească plantele de cultură să treacă peste o perioadă de stres sau stimulează refacerea plantelor în urma stresului suferit.

logo Shigeki RO

Shigeki este un fertilizant BIO cu aplicare foliară care are în compoziție macro și micro elemente chelatate, accesibile plantelor de cultură imediat.

Fiecare element din compoziția sa țintește anumite procese fiziologice, ajutând planta să fie pregătită pentru o viitoare perioadă de stres.

Fermierii urmăresc, în general, prognoza meteo, precum și avertizările privind potențiale atacuri de boli sau dăunători, iar Shigeki este recomandat pentru a fi aplicat înainte ca planta să treacă prin stres cauzat de condiții climatice, agresivitatea unor erbicide ori eventualele accidente fiziologice sau mecanice.

Doza recomandată este de 1,5 - 2,0 L/ha, iar tratamentul 2 se aplică la 10 – 15 zile de la primul tratament.

Pentru situația în care fermierul a ratat momentul favorabil de aplicare a produsului Shigeki (înainte ca planta să treacă prin stres), recomandăm produsul Kaishi.

Logo Kaishi RO        

Seceta instalată anul trecut în Sudul, Estul și Nordul țării a creat un stres hidric culturilor înființate în toamnă. Săptămâna trecută, ploile abundente sau zăpada, cumulate cu temperaturile scăzute au declanșat un stres major cerealelor, rapiței și pomilor.

Kaishi este un produs dedicat stimulării proceselor fizilogice ale plantelor și asigură energia necesară pentru a trece peste perioada de stres. Are în compoziția sa aminoacizi liberi, ușor accesibili plantelor de cultură și azot organic.

Pentru a ajuta culturile în astfel de perioade și a beneficia de cantitățile de apă căzute, extrem de necesare în multe zone, recomandăm utilizarea produsului Kaishi în doză de 2 L/ha, cu repetarea tratamentului la 10 -15 zile.

Kinactiv Root și Kinactiv Fruit sunt biostimulatori certificați pentru utilizarea în agricultura organică, dar și în cea clasică.

Fiecare proces fiziologic ce are loc în plantă este consumator de energie și generează un anumit nivel de stres. Unele culturi, înainte de a fi transplantate în câmpul de producție, trec prin faza de producere de răsad/material săditor.

În momentul transplantării, plantele suferă un stres, atât fiziologic cât și mecanic – datorită vătămării sistemului radicular.

Logo Kinactiv Root

Kinactiv Root este produsul perfect, care ajută plantele să treacă peste perioada de stres, stimulând refacerea și dezvoltarea în timp scurt a unui sistem radicular sănătos la tomate, ardei, căpșuni, pepiniere etc.

O plantă cu un sistem radicular bine dezvoltat este o plantă sănătoasă, cu un sistem aerian bine dezvoltat și cu producții sigure și sănătoase.

Kinactiv Root are în compoziție aminoacizi liberi de natură vegetală, dar și macro și microelemente necesare asigurării energiei pentru refacerea și dezvoltarea sănătoasă a sistemului radicular.

Doza recomandată este de 2 L/ha și, de asemenea, recomandăm repetarea tratamentului la 7-10 zile.

Logo Kinactiv Fruit

Înflorirea, fructificarea, formarea și dezvoltarea fructelor sunt procese fiziologice care, de asemenea, cauzează stres plantei.

Pentru a trece cât mai ușor peste aceaste perioade și pentru a obține o producție sănătoasă, cu atingerea potențialului genetic al plantei (mărimea fructului, fermitate, conținutul în zaharuri etc.), recomandăm utilizarea produsului Kinactiv Fruit în doză de 2 L/ha, în 2 tratamente. Primul tratament trebuie să fie aplicat la începutul perioadei de formare a fructelor, iar al doilea la 10-15 zile după primul tratament.

logo BrasiPro

BrasiPro este un fertilizant foliar ce are în compoziție bor, sulf, magneziu, molibden și azot; elemente esențiale creșterii și dezvoltării plantelor de cultură.

Recomandăm aplicarea în doză de 3-4 L/ha la culturile de rapiță, floarea-soarelui, viță-de-vie, pomicultură și unele culturi legumicole.

Produsul poate fi aplicat începând cu fenofaza de 2-4 frunze adevărate, până la începutul înfloritului.

 

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR și ing. CIPRIAN PĂCURARU, Summit Agro România

RGB Logo Sumi Agro patrat 600x600px

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista