tehnica - REVISTA FERMIERULUI

Compania Agro-Est Muntenia anunță lansarea în țara noastră a platformei digitale Clever Farm, dezvoltată împreună cu parteneri din Cehia și România. Astfel, fermierii au șansa de a eficientiza resursele, de a ști mereu costurile și rezultatele și de a-și putea planifica așa cum trebuie programul de producție, având în timp real date și soluții.

„Clever Farm va fi cea mai completă aplicație dedicată fermierilor, la cel mai mic preț de abonament din piață”, precizează Mihai Moraru, director general Agro-Est Muntenia.

agroest

 Prin Clever Farm, fermierul va obține acces la:

  • Platforma de management al fermei: achiziții, stocuri, aplicări de inputuri/cultură/solă, cost/ha, istoric și evoluție achiziții, obiective și rezultate producție, managementul resurselor;

  • Monitorizarea nutrițională a culturii: prin satelit, senzori și analize de plante în propriul laborator, disponibile în platformă, de la cartarea de sol și până la ultima etapă de dezvoltare;

  • Integrarea tuturor mașinilor agricole, de la toți producătorii importanți, monitorizare flotă, combustibil și management lucrări. Utilizarea sistemelor moderne de ghidaj și management sau prin upgrade al utilajelor vechi prin console instalate/utilaj;

  • Managementul sistemelor de irigații și analiză în timp real a calității apei folosită la irigații, precum și un sistem automat de dozare a dezinfectantului ecologic, pentru a combate bacteriile, virușii și ciupercile din apă;

  • Managementul terenurilor agricole, al fiecărei sole și al istoricului de cultură/solă, eficientizarea hărților în sistem compatibil APIA;

  • Baza de date cu toate inputurile omologate/autorizate în România, cu fișe tehnice, doze de aplicare și compatibilități;

  • Monitorizare culturi pentru boli și dăunători, cu alerte în timp real și baza de date a principalelor boli și principalii dăunători;

  • Stații meteo smart montate în câmp, cu încărcare solară, GPS de localizare și semnal prin conexiune mobilă disponibil în tot spațiul UE.

Înființată în anul 2009, compania Agro-Est Muntenia a devenit un distribuitor important în piața de inputuri agricole. „În toți acești ani de existență am dovedit că suntem o companie care oferă o gamă completă de produse, servicii și consultanță agricolă, unde fermierii pot să găsească experiență, profesionalism și soluții adaptate atât tehnic, cât și economic. Agricultura este un domeniu atractiv, dar și dinamic, unde soluțiile adaptate sunt cheia succesului”, afirmă fondatorul și directorul general, Mihai Moraru.

mihai moraru

Astăzi, Agro-Est Muntenia comercializează întreg portofoliul de inputuri necesar fermierilor: produse de protecție a plantelor, îngrășăminte granulate, fertilizanți foliari, tratament semințe, biostimulatori, adjuvanți, inhibitori și regulatori de creștere, biocide, raticide, pentru toate culturile agricole și pentru toate problemele tehnologice.

Din anul 2011, Agro-Est Muntenia reprezintă în România companii europene de succes, precum Omex Agrifluids UK, Hortifeeds Direct UK, Plymag SL Spania, Intracrop UK, SDP Franța, având în portofoliu, în exclusivitate, fertilizanți foliari, produse cu un conținut ridicat de acizi humici sau/și de aminoacizi, biostimulatori, adjuvanți.

„În anul 2009 am început proiectul Agro-Est Muntenia. Un proiect prin care îmi doream să aduc în piața agro din țara noastră o companie nouă, dedicată producătorilor agricoli, printr-o ofertă completă de produse, servicii și consultanță agricolă. O companie în care fermierii să regăsească experiență, profesionalism, soluții adaptate tehnic, dar și economic, încrederea de a investi în agricultură. Deorece agricultura este un domeniu atractiv, dificil, dar mai ales dinamic, ești obligat să identifici și să aplici soluții adaptate, pentru a corecta, proteja sau pentru a dezvolta potențialul productiv al culturii. Pentru echipa Agro-Est Muntenia fiecare cultură, fiecare campanie, fiecare fermă înseamnă noi provocări în a garanta profitabilitatea soluțiilor oferite”, arată Mihai Moraru.

În prezent, compania Agro-Est Muntenia colaborează cu peste o mie de fermieri parteneri, în special în zona de sud-vest, sud-est și sud a României, dar are și parteneri distribuitori cu acoperire națională.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment
Joi, 09 Noiembrie 2023 13:45

Emil Turdean, omul care sfințește locul

Pe un deal în apropierea orașului Turda am găsit o fermă cum nu vezi multe pe la noi, curată, ordonată. Aici, în exploatația agricolă vegetală gestionată de Emil Turdean, înțelegem semnificația proverbului „omul sfințește locul”, pentru că fermierul din județul Cluj face cinste locului în care trăiește și muncește. Pasiunea pentru agricultură, deschiderea spre cercetare și evoluție, dorința de a învăța, de a se informa și de a aplica în afacerea agricolă orice apare nou, modestia și hărnicia, toate, le-a transmis copiilor. Emil Turdean are doi băieți care, piloți de linie fiind, când nu colindă pământul dintr-un colț în altul, lucrează cot la cot cu tatăl lor în fermă. O fermă pe care o dăm exemplu pentru că merită.

interviu 244 emil turdean 1

Reporter: Suntem deasupra oraşului Turda, dacă pot să spun aşa. La ce înălţime ne aflăm aici, în fermă?

Emil Turdean: 350 de metri altitudine faţă de nivelul mării. 

Reporter: Câte hectare exploataţi?

Emil Turdean: Pe cele două exploataţii agricole, cea de la Luna de Jos şi cea de aici, de la Turda, aproape de 1.500 de hectare.

„Întotdeauna am obiective pe care le stabilesc şi ajung acolo. Ce nu pot eu să îndeplinesc caut alţii care ştiu să-mi facă treaba respectivă şi acolo ajung.”

emil turdean

Reporter: De când faceţi agricultură?

Emil Turdean: Din ’94, profesionist. Și am făcut, pot să zic, de când mă ştiu, pentru că fiind de la ţară totdeauna, eram copii, eram puşi să dăm mâncare la tăuraşi, ne ocupam de găini, mergeam la cartof, mergeam la viţă-de-vie, aveam livadă, trebuia curăţată livada, tata lucra la SMA, mama era casnică, dar aveam mult pământ, proprietate şi atunci, aveam grădină mare intravilan, plus loturi ajutătoare. Deci, de când ne ştim eram puşi la lucrul câmpului.

Reporter: De profesie ce sunteţi?

Emil Turdean: Am fost mecanic de locomotivă până în ’94, din 1994 m-am apucat să fac agricultură mai profesionist, cu cartof, cu ceapă, iar în 1996 am urmat cursurile unui program finanţat de Guvernul Olandei pentru tinerii fermieri, trebuia să fii sub 35 de ani, să fii proprietar de terenuri şi prietenii noştri olandezi ne instruiau cum să administrăm fermele, cum să lucrăm în ferme, cum să facem să fim eficienţi. N-o să uit niciodată cum mi-a zis un profesor olandez că rentabilitatea în fermă apare când ai 1,2 cai putere la un hectar. În momentul ăla ai maximum de eficienţă, nici supradotat, nici subdotat la munca câmpului. Am avut multe lucruri de învăţat de la olandezi şi, precum se vede, am „furat” de la ei lucrurile bune, adică în cap, am văzut cum arată la ei fermele, am văzut cum lucrează, am venit acasă, am început să le implementez. Din păcate, nu putem implementa şi la nivel mare. Ar trebui să avem perdele de protecţie plantate, copaci pe lângă drumuri, pentru că… iar ne întoarcem, şi de câte ori am ocazia mă întorc la cadastrul general terminat şi la gradarea terenurilor, pentru că de acolo încolo deja poţi să dezvolţi. Din păcate, nu avem o ţară verde, frumoasă, nu avem o ţară îngrijită. Eu vă spun, lucrurile astea s-ar putea face dacă instituţiile statului, care-s plătite din banii contribuabililor, şi-ar face treaba. Adică, cei de la Garda de Mediu, uitaţi-vă ce dezastru ecologic e peste tot, se aruncă gunoaiele din construcţii, din moloz în mijlocul câmpului, în verdeaţă. Măi, frate dragă, ai poliţie locală, ai mediu, scoate-i afară din birouri să meargă în teren, i-ai prins – i-ai ars! Îi confişti maşina! Dar sunt mână în mână instituţiile statului cu infractorii, fără nicio jenă! Și dacă avem legi, nu se aplică, pentru că „cine-i ăla? Pe cine are în spate? Al cui e ăla?”. Lucrurile nu aşa merg.

Eu vă spun încă o dată şi vă dau un exemplu. În Ucraina, amenda rutieră, orice ai comis, îţi vine pe telefon şi-ţi ia banul. La noi de ce nu se poate implementa? L-am întrebat pe un  ucrainean: de ce este la voi aşa? Mi-a zis: „De aia, că atât era de coruptă poliţia, că trebuia pe toţi să-i dea afară, rămânea statul fără poliţişti”. Ce le-a luat? Le-a luat banul, ca să nu aibă acces la ban. Punct! Instituţiile publice, în primul rând, ar trebui să fie de îndrumare, îndrumare şi control. Adică, dacă te-a prins prima dată, îţi dă un avertisment şi te monitorizează pe urmă.

Primarii fac lucruri în așa fel încât să nu deranjeze, că după aia nu iau voturi. Sunt ferme autorizate şi neautorizate, da? În fermele care-s autorizate, toţi te calcă, Garda de Mediu, Arme şi muniţii pentru pesticide, alea, alea. Nu ştiu ce pregătire are poliţistul respectiv să vină să-mi verifice erbicidele, ar trebui să fie însoţit de unul care are studii pe fitosanitar. Deci nu funcţionăm şi nu funcţionează, unde dai de statul român, apare handicapul deja. Slab pregătiţi funcţionarii, deci în funcţii, mulţi sunt şi rău intenţionaţi, mulţi sunt indolenţi, nepăsători, şi avem o ţară plină de mizerie, oriunde te uiţi, curge mizeria.

„Încerc să-mi fac structura de culturi în aşa fel încât să am culturi mai pretenţioase un pic din punctul de vedere al erbicidării, al întreţinerii culturilor, dar şi rezultatele sunt mai bune.”

interviu 244 emil turdean 5

Reporter: Revenind la dvs. şi la ferma pe care o administrați, remarcăm igiena, curăţenia, ordinea. Când aţi început cu agricultura, v-aţi gândit că veţi ajunge la stadiul la care sunteţi astăzi? V-aţi luat un asemenea obiectiv?

Emil Turdean: Da. Întotdeauna am obiective pe care le stabilesc şi ajung acolo. Ce nu pot eu să îndeplinesc caut alţii care ştiu să-mi facă treaba respectivă şi acolo ajung. Pentru că n-ai cum să ştii toate lucrurile. De exemplu, nu ştiu contabilitate – am contabil angajat. Ai o problemă de construit? Cauţi cel mai bun constructor. Restul, curăţenia şi ce vedeţi aici, ţine de ce ai în cap – aia e şi pe lângă tine. Dacă ai gândirea ordonată şi nu eşti un tip avar după bani, că mulţi aleargă după bani, dar şi banul aleargă, deci trebuie făcut, ai făcut, ai rezultate, îţi vine şi banul.

 

Culturile de nișă, profitabile

 

Reporter: Cum gândiţi structura de culturi? Aţi avut culturi pe care le-aţi încercat şi aţi renunţat la ele de-a lungul timpului? Sau vă gândiţi să încercaţi de acum înainte alte culturi?

Emil Turdean: Nu cultiv mult porumb, pentru că nu este de viitor, pentru mine, cel puţin. Merg pe culturi de nişă, încerc să adaptez culturi de nişă. Am sfeclă de zahăr, am muştar, am pus in în premieră anul ăsta, sunt cotaţii mult mai mari la culturile astea, faţă de cereale.

Reporter: Şi cum le valorificați? Unde vindeți?

Emil Turdean: Muştarul se caută în toată Uniunea Europeană, nici nu se pune problema că rămân cu el pe stoc. Inul se caută şi pleacă; orzoaica de bere se vinde; sfecla de zahăr – contract sigur cu Luduşul, cu grâul nu-mi fac probleme, că dacă faci proteină multă, peste 14, şi gluten, automat trece şi ăla la grâu premium. Nu cultiv rapiţă, nici nu se pune problema, încerc să-mi fac structura de culturi în aşa fel încât să am culturi mai pretenţioase un pic din punctul de vedere al erbicidării, al întreţinerii culturilor, dar şi rezultatele sunt mai bune.

Eu am o vorbă: porumbul e cultura omului sărac. Asta nu mi-o schimbă nimeni. Oricine ştie să facă un porumb, toată lumea îl seamănă, îi dă un erbicid şi uită să mai meargă acolo. Clar, dacă se pornesc sistemele de irigaţii o să trec înapoi pe cartof şi legume.

„Vreau să ajung undeva până la maximum 2.000 de hectare, nu mă interesează peste 2.000 de hectare, că nu mai cuprinde un singur om, şi rezultatele sunt când eşti implicat direct în fermă.”

Reporter: Cum și când vindeți recoltele?

Emil Turdean: Am spaţii de depozitare. De regulă, grâul nu-l vând nici într-un an mai repede de sfârşit de mai – început de iunie. Erau ani când am recoltat grâul nou şi atunci am vândut grâul vechi. E nevoie de grâu vechi, pentru că nu poţi din grâul nou să lucrezi, că dă boala întinderii.

interviu 244 emil turdean 3

Reporter: Ce capacitate de depozitare aveţi?

Emil Turdean: În total, 25.000 de tone.

Reporter: Mai stocaţi şi pentru alţi fermieri din zonă?

Emil Turdean: Da. Stocăm. Şi acolo, la Luna de Jos, la cealaltă fermă administrată de băieţii mei, au prins copiii un proiect şi construiesc şi acolo depozite de cereale.

„Și eu, și copiii lucrăm în fermă. Că pentru noi muncim, nu muncim pentru nimeni altcineva. Munca e cel mai bun medic în viaţa unui om.”

Reporter: Mai vreţi să cumpăraţi teren, să mai măriţi ferma?

Emil Turdean: Da, negreşit. Vreau să ajung undeva până la maximum 2.000 de hectare, nu mă interesează peste 2.000 de hectare, că nu mai cuprinde un singur om, şi rezultatele sunt când eşti implicat direct în fermă. La criza de forţă de muncă de acum, nu găseşti un bun inginer de câmp şi care să fie ca mine de trei ori pe zi pe câmp, a plouat aici – mă duc la parcela cealaltă. Greu găseşti oameni buni care să fie implicaţi, şi atunci până în 2.000 de hectare controlăm noi trei, eu cu băieţii.

Reporter: Angajaţi aveţi?

Emil Turdean: Avem în total șase angajaţi, cu şoferul de pe camion. Și eu, și copiii lucrăm în fermă. Băieţii se dau jos din avion, îşi termină zborurile şi la muncă pe tractor, pe combină, pe ce e de lucru. Că pentru noi muncim, nu muncim pentru nimeni altcineva. Munca e cel mai bun medic în viaţa unui om.

„De 15 ani nu ar, semăn direct, am semănătorile directe, grâu, rapiţă, orzoaică, şi scarific pentru restul culturilor care vin în primăvară.”

Reporter: Aşa e. Şi când lucrezi şi într-un mediu curat…

Emil Turdean: Îţi creezi tu să fie curat. Ca să-ţi fie curat, trebuie să investeşti nişte bani, să plantezi pomi, să-ţi pui beton ca să nu ridici praful, mai ales pe unde circulă camioanele, deci ambientalul ţi-l creezi tu, că-ţi petreci 70% din viaţă la locul de muncă.

interviu 244 emil turdean 4

 

Lucrări minime, tehnologie adecvată și curaj

 

Reporter: De-a lungul anilor ați făcut investiţii considerabile, mai ales în dotarea tehnică.

Emil Turdean: Pe banii noştri am făcut cam totul. Am avut un singur proiect FEADR la început, de 70.000 de euro, restul a fost făcut cu banii noştri. Am reinvestit profitul, am mai făcut credite, leasinguri, însă tot ce e făcut aici e făcut din bani proprii.

Reporter: Dacă vorbim de tractoare, la ce capacităţi aţi ajuns în momentul acesta?

Emil Turdean: 400 de cai-putere, sunt cele două tractoare mari care fac lucrările grele, scarificat, disc mare. Pe urmă, avem un tractor de 265 CP, mai avem două de 200 de cai-putere, două de 156 şi unul de 100 CP. Deci avem 8 tractoare, lucrăm cu ele în jur de 500-600 de ore pe an. Nu fiecare. Cel mic, de 100 de cai, ăla lucrează puţin, pe ăla îl folosesc mai mult la lucrările de înierbat, trage remorca cu echipamentul de hidroînsămânţare.

Reporter: Referitor la lucrările solului, sunt de ceva vreme discuții cu privire la arat, la lucrări minime...

Emil Turdean: Eu de 15 ani nu ar. Eventual, fac această lucrare după cocenii de porumb. Dar dacă e toamnă uscată îi dau un disc greu, îl mărunţesc bine şi pe urmă-i dau o scarificare.

De 15 ani semăn direct, am semănătorile directe, grâu, rapiţă, orzoaică, şi scarific pentru restul culturilor care vin în primăvară. Şi depinde. La sfeclă scarific mai adânc, 50-60 cm; unde vine porumb sau altă cultură, 30 cm scarificare.

Reporter: Ce beneficii ați remarcat? Există?

Emil Turdean: Să ştiţi că în primii doi-trei ani nu se vede, pentru că rezerva de buruieni o învârţi cu scarificatorul, primii 15 cm tu tot acolo îi roteşti. Dar pe urmă putem merge să vedeţi teren arat versus teren nearat. Pe teren arat toată lumea intră mai greu, că nu-l nivelează din toamnă, pe teren scarificat şi nivelat din toamnă intri mai repede, că apa-ţi circulă în sus şi-n jos. Când e secetă, unde e scarificat terenul pe puţin cu 10-15 cm, cultura de porumb e mai înaltă, mai viguroasă; unde e arat, când a dat de talpă, de harpan, se simte. Sunt avantaje, dar îţi trebuie tehnologie, îţi trebuie curaj. Mulţi nu lucrează în sistemul ăsta, dar eu aşa lucrez de 15 ani. N-am decât un plug de patru trupiţe şi v-am spus, recurg la arătură doar după tulei, când nu pot utiliza scarificatorul. În rest, toate terenurile vin fertilizate din toamnă, fosfor-potasiu, vin nivelate. Şi primăvara numai cu azot lucrăm, deci aplicăm azot. Prin urmare, grosul pleacă din toamnă, fosforul şi potasiul. Adun de pe la oieri gunoiul de oaie, mai am acces la gunoi de pasăre, pe unde găsesc îngrăşământ organic încerc să aduc şi dacă 30-50 de hectare pot pe an, dar încerc să dau şi îngrăşământ organic. Resturile vegetale le îngropăm înapoi în sol, de exemplu paiele le balotez de la colegii care n-au tocătoare de paie la combină, iar paiele mele le toc înapoi în pământ.

„Trebuie să înţelegem că uniţi puterea noastră creşte mult, nu ne consumă atâta energie.”

Reporter: Ce părere aveţi despre noua Politică Agricolă Comună, mai exact, cum vedeți acel procent de 10% pentru culturile fixatoare de azot?

Emil Turdean: Va fi o mare porcărie. Cel puţin în zonă neirigată degeaba pui soia sau mazăre, că nu faci. N-o să faci acele 1.350 kg şi s-ar putea să pierzi. Eu zic că România a negociat foarte, foarte prost acolo. Noi puteam face să fixăm carbonul atmosferic, să plantăm peste tot perdele de protecţie şi să ţină cont de treaba asta sau, dacă ai terenuri erodate, în pantă, să faci pâlcuri de vegetaţie forestieră şi să încercăm. 10% din suprafaţa fermei poate să fie rata ta de profitabilitate.

 

„Nu trebuie să fim toţi întreprinzători”

 

Reporter: Ce părere aveți despre asociere, despre cooperative?

Emil Turdean: Nu trebuie confundată Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) cu cooperativele agricole din prezent. Cooperativele acum sunt mai mult pe marketing axate şi pe a construi împreună ceva pentru a ne valorifica produsele din fermă. În alte țări cooperativele funcționează foarte bine, fiecare în ferma lui îşi face strategia lui. Dar deja sunt cooperative unde se face şi strategia de fermă în comun. Îşi cumpără parcuri de maşini împreună. Cumperi o autospecială din asta de stropit care ajunge să coste 400.000 - 500.000 de euro. Nu-i utilizată la randament maxim într-o fermă care are 1.000 de hectare sau 1.500. La utilajul ăsta trebuie 4.000 – 5.000 de hectare, ca să fie utilizată la maximum. Atunci o cumperi în grup cu colegii din cooperativă. Sau cumperi o maşină de recoltat sfeclă, că tractor fiecare are nevoie, e clar, dar sunt utilaje pe care le poţi cumpăra în comun. Spaţii de depozitare le poţi face pe cooperativă, poţi face procesare împreună. Cauţi un manager pe care-l numeşti acolo. Tu, Consiliu de Administraţie, dai direcția managerului: „De aici până acolo fă-ţi treaba, furnizează”.

Trebuie să înţelegem că uniţi puterea noastră creşte mult, nu ne consumă atâta energie. Am fost în Austria, în Munţii Tirol, am fost la nişte fermieri care obțineau 10.000 de litri de lapte/vacă, cele trei familii aveau împreună undeva la 500 de vaci cu lapte. Şi cum lucrau? O săptămână deservea o familie toate cele trei ferme, ca să aibă timp liber şi pentru ei. Deci o săptămână celelalte două familii erau libere. Dacă era forţă majoră sau ceva, interveneau. El îşi putea face până atunci furajul, putea merge la coasă, putea să meargă în oraş, în Viena, să se simtă bine. Noi, până ajungem acolo, mai avem, dar eu sper că individualismul ăsta foarte fixat la noi în cap trebuie să iasă şi trebuie să ne luăm de braţ şi să împingem împreună la deal căruţa.

Suntem într-o piaţă comună, care are nişte reguli foarte bine definite, şi cei care nu cred în construcţia acestei pieţe comune numite UE să meargă în Anglia şi să vorbească cu fermierii din Anglia, să întrebe când a fost mai bine pentru Anglia? Cât erau în UE sau acum? Plâng englezii cu produsele pe stoc, nu se vinde porcul, nu se vinde nimic pentru că este în UE Danemarca şi alţii care furnizează la preţuri mici.

interviu 244 emil turdean 6

Reporter: Ce trebuie să facă fermierul român ca să trăiască decent pe o asemenea piață comună?

Emil Turdean: Să facă tehnologie, să caute soiuri care aduc valoare bună, adică proteină, gluten, să încerce să-şi poziţioneze ferma în aşa fel încât dacă ai terenuri care nu produc, că atât e randamentul terenului, lasă-l acolo, fă-ţi plantaţii forestiere pe el, că vin bani, fă altceva, utilizează terenurile, ţine-ţi-l rezervă pe ăla, fă ceva pe el, utilizează-ţi terenurile care aduc plusvaloare, respectă-le, nu le omorî cu chimicale la infinit, şi fiecare în ferma lui să-şi facă strategia de eficienţă. Adică, acum sunt doi ani când am vândut la preţuri uriaşe, n-am plâns că uite preţuri, ne-am bucurat. Asta înseamnă capitalism. Noi, din păcate, mulţi încă, spun când este bine că suntem capitalişti; când ajungem la greutăţi, „să vină statul să ne dea…”. De ce să ne dea statul? Dar noi am dat impozite şi taxe în plus statului român când am făcut profit uriaş? N-am dat! Exact ăia 16% i-am dat. Trebuie să înţelegem că lucrurile aşa funcţionează în capitalism. Nu vine cu cozonaci numai capitalismul, vine şi cu greutăţi. Noi am decis. Nu mai vrei să lucrezi, laşi ferma, vine altul care are managementul mai bun, are o gândire mai bună şi te poţi angaja, că se caută muncitori peste tot. Nu trebuie să fim toţi întreprinzători.

 

Tinerii trebuie să aibă răbdare, cunoștințe și să nu fie lacomi de bani

 

Reporter: Băieţii dvs. sunt piloţi de avioane de linie. În același timp, ei lucrează de mici în fermă. Cum i-aţi făcut să meargă acolo, în cer, dar să rămână cu picioarele pe pământ?

Emil Turdean: De mici i-am luat cu mine la zbor. Cred că de acolo a fost scânteia. Cel mare voia să facă medicină şi era o perioadă destul de slabă cu medicii, salarii mici, şi a venit cu ideea: „Mă duc şi-mi fac carieră de pilot”. De acolo a plecat. Cel mic, şi el, s-a luat după cel mare, iar acum amândoi sunt piloţi de linie.

„Școala nu se gată în momentul în care ai ieşit de pe băncile ei. Din păcate, şcoala românească scârţâie foarte mult cu pregătirea.”

Reporter: Şi viitori fermieri la pensionarea dvs…

Emil Turdean: Nu ştiu. Ei ştiu care le e țelul. Ferma cealaltă de la Luna de Jos, comuna Dăbâca, este a lor. Ei o conduc, conlucrăm, colaborăm cu parcul de utilaje, colaborăm cu forţa de muncă, cu tot ce trebuie, dar eu acolo nu iau nicio decizie, iar aici, la Turda, ne mai consultăm, însă aici eu iau deciziile. Ne consultăm şi acolo, la ferma lor, dar nu iau eu deciziile. Să ştiţi că le spun orice pas care se întâmplă în fermă şi trebuie să cunoască şi aici totul, pentru că viaţa poate să fie gata în următoarele secunde, iar atunci ei trebuie să fie pregătiţi pentru orice.

interviu 244 emil turdean 2

Reporter: Ce sfaturi aveţi pentru tinerii fermieri din România?

Emil Turdean: Să aibă răbdare şi să nu fie lacomi de bani, că nu te poţi îmbogăţi de pe o zi pe alta. Răbdare, cunoştinţe, să pună mâna să fie şi autodidacţi, pentru că şcoala nu se gată în momentul în care ai ieşit de pe băncile ei. Nu trebuie să fii inginer, nu trebuie să fii doctor în ştiinţe agricole, fă o şcoală agricolă, nu este în România – du-te afară, încearcă să faci cursuri la distanţă, dar învaţă pentru tine, nu pentru note. Lasă notele. Din păcate, şcoala românească scârţâie foarte mult cu pregătirea. Studentul nu este capacitat să aibă interes. Nu ştiu cum să vă spun, studenții azi sunt apatici. Vin în practică și întreb: „Unde stai?” – „În vârful blocului.” – „Şi ce cauţi la facultatea de agronomie? Ce vrei să fii?” – „Fac şi eu o facultate”. Nu de aia faci facultate. Du-te la lucru, du-te ăia patru ani în care ai tăiat frunze la câini la facultate, du-te într-o fermă, lucrează şi, dacă crezi că-ţi place ferma, du-te şi fă facultatea, că poţi să faci şi pe urmă facultatea, dacă chiar îţi trebuie neapărat să ai titluri că eşti inginer, doctor sau nu ştiu ce în ştiinţe agricole.

Reporter: Astăzi, mai poţi să faci o fermă de la zero, nu s-o moşteneşti?

Emil Turdean: Nu prea găseşti terenuri. Dar ar trebui odată făcută legea şi la noi, astfel încât în prag de pensionare ori vinzi ferma, ori o dai moştenire la copii, pentru că nu se poate să avem fermieri de 75, 80, 85 de ani care nu mai au energie şi blochează activitatea pentru că nu se pot adapta la noutăți, astfel de oameni sunt o piedică în faţa celor care ştiu și pot să alerge.

interviu 244 emil turdean 8

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

În prima zi a lunii noiembrie s-a lansat raportul dedicat agriculturii sustenabile din România, primul de acest fel, realizat de Solutions, cu sprijinul companiei Bayer. Evenimentul a avut loc la Stația de procesare a semințelor din localitatea Sinești – județul Ialomița. În prezența mass-mediei și a unui grup de studenți de la USAMV București, membri ai echipei de leadership Bayer și ai Solutions au arătat că lumea este într-o continuă și accelerată transformare, iar în contextul global dominat de provocările schimbărilor climatice și ale securității alimentare pentru o populație în creștere, alegerile pe care le facem acum în domeniile agriculturii și protecției mediului vor contura viitorul planetei. Lansarea raportului „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a prilejuit și un tur complet al Stației de procesare a semințelor.

20231101 105525

„Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o sinteză a soluțiilor realizabile de către fermierii locali și se adresează tuturor celor interesați de subiectul agriculturii sustenabile. Raportul realizat de Solutions, cu sprijinul Bayer, avertizează că, în contextul schimbărilor climatice din ce în ce mai accentuate, producția agricolă și viitorul securității alimentare sunt puse sub semnul întrebării. De aceea, este esențială construirea unui viitor agricol durabil prin inovație, transformare digitală și promovarea sustenabilității.

„Necesitatea ca fermierii să adopte sustenabilitatea este de primă importanță. Ca administratori ai pământului, fermierii se află într-o poziție unică pentru a aborda provocările actuale, de la schimbările climatice la lipsa de resurse. Iar practicile sustenabile nu numai că protejează mediul înconjurător, dar îmbunătățesc reziliența și viabilitatea pe termen lung a activităților din fermă. Acest raport de sustenabilitate este o dovadă a viziunii noastre comune asupra unui viitor agricol mai sustenabil și regenerativ aici, în România”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

Eveniment Bayer Sinesti comunicat Boualem Saidi

Agricultura sustenabilă se referă la practicile agricole care îmbină eficiența economică cu protecția mediului și bunăstarea socială. Ea respectă resursele naturale, promovează biodiversitatea, utilizează metode prietenoase cu mediul și asigură satisfacerea nevoilor actuale fără compromiterea resurselor viitoare. Mergând mai departe, agricultura regenerativă se axează pe obținerea de rezultate, cum ar fi îmbunătățirea calității solului, sechestrarea carbonului din atmosferă, conservarea resurselor de apă și îmbunătățirea bunăstării socio-economice a fermierilor și a comunităților lor.

Eveniment Bayer Sinesti comunicat Ana Gheorghiu

„Strategia Bayer de sustenabilitate are trei dimensiuni: să creștem calitatea vieții pentru cât mai mulți oameni, să ne reducem amprenta ecologică de-a lungul lanțului valoric și să promovăm o conduită responsabilă în afaceri. Agricultura poate fi una dintre soluțiile la provocările actuale. Mai exact, nu numai impactul asupra climei al agriculturii poate fi redus, ci și fermele pot avea o contribuție imensă la sechestrarea carbonului. Agricultura de precizie, hibrizii inovatori toleranți la secetă și dăunători și noile produse de protecție a plantelor cu profiluri de mediu mai favorabile reduc consumul de apă, forță de muncă sau energie. Și întocmai cu aceste soluții mergem către fermieri, pentru a-i sprijini să își crească performanțele și profitabilitatea, utilizând în același timp mai puține resurse și protejând mediul înconjurător”, a subliniat Ana Gheorghiu, Public Affairs, Science and Sustainability Lead Bayer România, Bulgaria, Republica Moldova.

Viitorul agriculturii se va construi cu deciziile și inovațiile de astăzi, în opinia lui Ciprian Stănescu, CEO Solutions, care a continuat: „Scenariile de viitor, trendurile și direcțiile pe care le explorăm și construim acum vor influența nu doar modul în care ne cultivăm hrana, ci și relația noastră cu natura și responsabilitatea față de generațiile viitoare. La Solutions credem într-o abordare informată către un viitor sustenabil. Modelarea unui viitor favorabil necesită o înțelegere profundă a provocărilor curente și a potențialului de inovație, de aceea susținem companiile din România și CEE cu explorarea strategică a viitorului”.

Eveniment Bayer Sinesti comunicat Ciprian Stanescu

 

Soluțiile inovatoare, adoptate de agricultorii din România

 

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a fost elaborat pe baza unor studii, analize și articole științifice relevante pentru domeniul agriculturii, precum și pe baza intervievării unor fermieri români care au adoptat tehnologii și practici agricole sustenabile.

Fermierii noștri arată că provocările principale cu care s-au confruntat au fost fluctuațiile climatice imprevizibile și schimbările de temperatură, precum și distribuția neuniformă a precipitațiilor, care au influențat randamentele culturilor. În plus, adaptarea forței de muncă la noile tehnologii reprezintă o altă problemă întâmpinată de agricultorii din țara noastră.

În fața tuturor acestor obstacole, fermierii au adoptat în mod consecvent o serie de soluții inovatoare. Au acordat o atenție sporită sănătății solurilor și gestionării eficiente a apei disponibile. De asemenea, tehnologia are un rol esențial: agricultura de precizie, monitorizarea prin satelit și utilizarea hărților NDVI s-au dovedit a fi instrumente cruciale în identificarea nevoilor solului și a culturilor dezvoltate de la an la an. Pentru a face față variațiilor climatice, fermierii au testat și selectat soiuri de plante mai rezistente. Practicile agricole sustenabile, precum lucrările conservative ale solului (min-till, no-till sau strip-till), au fost integrate cu succes, împreună cu optimizarea utilizării inputurilor.

Eveniment Bayer Sinesti comunicat Remi Dei Tos

Sustenabilitatea este doar un concept dacă nu reușești să creezi o cultură în jurul acesteia. Sunt extrem de mândru să spun că în organizația noastră, toată lumea este dedicată să acționeze în beneficiul mediului și comunității și să caute oportunități de reducere a amprentei de carbon. Toate acțiunile sunt măsurate, urmărite și integrate în strategia noastră, pentru a ne asigura că avansăm în ritmul potrivit în călătoria noastră către sustenabilitate”, a precizat Rémi Dei-Tos, Row Crop Seeds Production Lead Bayer România.

În același timp, viitorul alimentației în contextul creșterii demografice și al schimbărilor climatice va depinde de adaptabilitate, inovație și cooperare la nivel global, susține Alexandra Moraru, Research Lead Solutions, adăugând: „Agricultura sustenabilă este un angajament pe termen lung, care ne privește pe toți. Astăzi, avem o ocazie unică de a modela agricultura viitorului, de a o face mai eficientă, mai sustenabilă și mai responsabilă”.

20231101 105838

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o invitație la acțiune și reflecție, o provocare de a privi cu încredere spre viitor, având convingerea că, împreună, putem modela un traseu sustenabil și prosper pentru agricultura românească, a concluzionat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

20231101 112747

*****

Despre Bayer
Bayer este o companie globală cu competenţe cheie în domeniul Ştiinţelor Vieţii, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor, contribuind la depăşirea provocărilor uriaşe pe care le presupune o populaţie globală în creştere şi îmbătrânită. Bayer se angajează să impulsioneze dezvoltarea durabilă și să genereze un impact pozitiv asupra afacerilor sale. În același timp, Grupul își propune să-și crească puterea de câștig și să creeze valoare prin inovare și creștere. Marca Bayer reprezintă încredere, fiabilitate și calitate în întreaga lume.
În anul fiscal 2022, Grupul avea aproximativ 101.000 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 50,7 de miliarde euro. Cheltuielile cu Cercetarea şi Dezvoltarea s-au ridicat la 6,2 miliarde de euro. Pentru informaţii suplimentare, accesaţi www.bayer.com.
Despre Solutions
Solutions. sprijină antreprenorii, companiile și factorii de decizie pentru a înțelege mai bine provocările și oportunitățile viitorului. Solutions oferă consultanță și educație în foresight, trenduri de viitor, sustenabilitate și economie circulară.
Compania este parte a ecosistemului Social Innovation Solutions, ce are ca misiune dezvoltarea și sustinerea soluțiilor sustenabile de tehnologie și business în România și CEE.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

În perioada 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia (Ialomița), are loc a doua ediție a târgului FarmConect România, organizat de Forumul APPR cu sprijinul Consiliului local al județului Ialomița și al Primăriei Municipiului Slobozia. Târgul agriculturii românești, cum îl numesc organizatorii, integrează toate categoriile de interes pentru sectorul agro-alimentar: fermieri, procesatori, consumator final. Evenimentul este dedicat profesioniștilor din agricultura modernă, bazată pe digitalizare și sustenabilitate, pe inovație și progres.

FarmConect România este locul unde se întâlnesc producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători, distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale.

farmconect prim

Vor fi prezentate concepte de agricultură tradițională și soluții moderne care vor modela viitorul sectorului agroalimentar către performanță și sustenabilitate, precizează organizatorii. „Fermierii din România au astăzi capacitatea de a-și reprezenta interesele și pot face mai mult pentru a promova modelul de agricultură românesc. Un astfel de târg ne dă posibilitatea să arătăm cum facem astăzi agricultura în România, cum se produc hrana și materiile prime pentru industria agroalimentară și care este implicarea noastră, a agricultorilor, în dezvoltarea satelor românești”, a declarat Nicolae Sitaru, președintele Forumului APPR.

Evenimentul are două componente, una expozițională și una educativă. „Târgul FarmConect România este un eveniment distinct în primul rând pentru că este organizat de fermieri pentru fermieri. Cred cu tărie că se va remarca în peisajul evenimentelor din industrie tocmai prin atenția îndreptată către educarea și conștientizarea publicului larg în legătură cu particularitățile întregului lanț alimentar. Cu siguranță va deveni un reper în mediile agricole și de afaceri românești”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.

Componenta expozițională prezintă cele mai noi tehnologii agricole din domeniul geneticii, al tehnicilor inovative de fertilizare și protecție a plantelor. Totodată, va aduce mai aproape de fermieri cele mai performante utilaje agricole ale momentului. De asemenea, în expoziție vor fi prezenți producătorii locali care vor oferi, cu generozitate, rodul muncii lor.

Componenta educațională oferă oportunitatea de intra în contact cu consultanță de calitate pentru provocările de bază ale agriculturii: fluxurile agricole, cum să fie eficientizate resursele energetice, logistice și metodele folosite pentru a deveni un sector sustenabil, soluții pentru educarea noilor generații de agricultori și cum pot fi luate cele mai bune decizii pentru a mânca mai sănătos, direct de la producătorii autohtoni.

farmconect prim1

„FarmConect România reprezintă mai mult decât un târg de agricultură, evenimentul constituind un apel la numeroasele provocări cu care se confruntă la nivel global fermierii: să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia europeană ”, punctează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Teme de interes major vor fi dezbătute pe larg în cadrul Conferințelor Tematice ale FarmConect, împreună cu speakeri și moderatori cu o înaltă experiență în domeniu.

farmconectprim2

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) este o asociație profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. FAPPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

FAPPR este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

„În misiunea FAPPR se găsește necesitatea organizării de evenimente cu specific care să reunească majoritatea producătorilor de cereale și plante tehnice în vederea găsirii unor soluții reale care să sprijine agricultorii. Ne-am implicat în acest gen de proiecte, devenind un experimentat organizator de evenimente în câmp, dedicate culturilor emblematice ale agriculturii naționale, dar și a numeroase conferințe și seminarii dedicate perfecționării și educării continue a sectorului agricol. Am mers mai departe, din dorința de a organiza un eveniment agricol complet, care să reunească toți actorii lanțului alimentar, să aducă față în față producătorii și consumatorii, și care să aibă o importantă componentă de educație și cultură agricolă; un eveniment complet dedicat agriculturii românești, FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești”, a conchis Alina Crețu.

farmconectprim3

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță lansarea în premieră a unui nou produs marcă proprie T-Line. Este vorba de AdBlue®, produs care va deservi la cele mai înalte standarde de calitate și eficiență toate categoriile de mașini agricole, pentru construcții, autocamioane și autoturisme, indiferent de marcă sau aplicație.

Simulari T Line adblue all montaj bidoane

De asemenea, noul produs adăugat în portofoliul T-Line va deservi cu prioritate utilajele mixte ale tuturor fermierilor și constructorilor care doresc să-și păstreze calitatea tehnică a mașinilor pe care le exploatează.

Odată cu această lansare, acest produs nou intră în promoție, având prețul de 3,59 lei/litru.

Noul produs T-Line - AdBlue® este produs în Uniunea Europeană, este certificat de către VDA (n.r. Asociația Germană a Industriei Auto), este ambalat în bidoane de plastic de 20 de litri și va fi distribuit în țară de Titan Machinery România prin cele 14 reprezentanțe din teritoriu și prin echipele de vânzări ale departamentului Piese de Schimb.

Eticheta T Line AdBlue 20L press 1

AdBlue® este o soluție apoasă, pe bază de uree (32,5%) și apă dionizată (67,5%), pentru motoarele diesel cu sistem SCR (reducere catalitică selectivă), pentru reducerea noxelor. Este un lichid incolor, limpede și cu miros ușor înțepător de amoniu. Totodată, AdBlue® reduce consumul de combustibil cu până la 5%.

 

Recomandări de utilizare

 

Cu acest produs nu se alimentează rezervorul de combustibil, ci doar rezervorul special pentru AdBlue®. Dacă este necesară consultarea medicului țineți la îndemână recipientul sau eticheta produsului. Nu reumpleți recipientul și nu îl folosiți pentru alte lichide. Păstrați produsul doar în ambalajul original. Păstrați ambalajul curat și bine închis, ferit de razele solare.

Produsul nu este clasificat drept periculos în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor. După utilizare se recomandă colectarea selectivă a deșeurilor, cod deșeu produs 06.10.99, cod deșeu ambalaj 15.01.02.

Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, prețuri, specificații tehnice sau altele, contactați reprezentanții zonali Titan Machinery România pentru PIESE DE SCHIMB, accesând link-ul https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de dumneavoastră.

Eticheta T Line AdBlue 20L press 2

 

Material furnizat de Titan Machinery România

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

În județul Ilfov, Alina și Mihai Istrate administrează trei ferme vegetale ce însumează o mie de hectare. În proprietate au două ferme, una de 560 de hectare și cealaltă de 150 de hectare, suprafețe pe care cultivă grâu, rapiță, mazăre, floarea-soarelui și porumb. Soții Istrate și-au înființat prima firmă cu profil agricol în anul 2009, când făceau deja agricultură de vreo doi ani.

din ferma in ferma 240 fermieri mewi 4

Alina Istrate: „Avem nevoie să facem toate lucrările la timp și de calitate, nu doar să le facem.

Ultimii ani au fost extrem de secetoși. În 2020 au recoltat doar 1,9 tone de grâu pe hectar. Anul 2021 a fost mai bun, dar 2022 a fost dezastruos pentru culturile de primăvară, așa că anul acesta mai au doar 88 de hectare cu porumb, au crescut suprafața cu culturi de toamnă și, pentru a conserva apa din sol, pe circa 400 de hectare cultivate cu grâu și cu rapiță au renunțat la arat. „Înainte, aram la toate culturile de toamnă. În anul agricol curent, am făcut doar o trecere minimă cu cultivatorul Horsch Tiger pentru cultura de grâu, iar pentru cultura de rapiță am făcut o dezmiriștire cu Horsch Joker, pentru nivelarea solului, încorporarea resturilor vegetale și mai apoi am intrat la semănat. În condițiile acestui an, cu deficit de apă în toamnă, pe parcelele unde am făcut lucrări minime, rapița a răsărit mult mai uniform decât pe parcelele unde terenul a fost pregătit convențional și am semănat în pământ uscat”, arată Alina Istrate, administrator ferma Anabia Internațional din Moara Vlăsiei – Ilfov.

La ambele culturi, grâu și rapiță, a fost realizată o prelucrare superficială a solului cu Horsch Joker 8 RT, imediat după recoltat, pentru închiderea capilarităților și conservarea apei în sol.

Semănatul rapiței a fost încheiat pe 30 august 2022. Cultura premergătoare a fost grâu. Precipitațiile de la înființarea culturii până la finalul lunii martie (n.r., când a fost realizat reportajul) au fost de 190 l/mp. Au fost administrate 150 kg/ha îngrășăminte complexe DAP 18-46-0, în profunzime, la 18 cm, cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

din ferma in ferma 240 fermieri mewi 3

La grâu, cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Precipitațiile de la înființarea culturii până la finalul lunii martie au fost de 190 l/mp și au fost administrate 150 kg/ha îngrășăminte complexe DAP 18-46-0, amplasate lângă sămânță, tot cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

 

Utilaje performante pentru rentabilitate

 

În urmă cu zece ani, fermierii Alina și Mihai Istrate au început colaborarea cu firma Mewi. La început au cumpărat o combină și un tractor second-hand de la compania Schroeder din Germania, firma-mamă a Mewi.

Mihai Istrate: „Sunt două motive bune care fac rentabilă investiția în utilaje de capacitate mare, respectiv mai puțini angajați și performanțele utilajelor.

Pe măsură ce ferma soților Istrate a crescut financiar, au cumpărat utilaje noi, în leasing, ceea ce i-a ajutat să crească de la an la an. „Cu Mewi avem o relație de încredere totală”, punctează Mihai Istrate.

La ora actuală, întreaga tehnologie de prelucrare a solului și semănatul culturilor păioase și prășitoare sunt realizate exclusiv cu utilaje Horsch. În 2016, fermierii ilfoveni Alina și Mihai Istrate au achiziționat și un tractor Fendt 828 de 280 CP, iar din ianuarie 2022 au și un Fendt 1050 ProfiPlus, de 517 CP, cumpărat împreună cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

Mihai Istrate afirmă că „sunt două motive bune care fac rentabilă investiția în utilaje de capacitate mare pentru o fermă de dimensiune medie, respectiv mai puțini angajați și performanțele utilajelor”. Însă nu este suficient să investești în utilaje performante dacă îți lipsește factorul uman, și anume operatorul. „Atuul nostru este că soțul meu este pasionat de tehnica agricolă, de utilaje și el este cel care lucrează pe aceste mașini agricole. Ne împărțim sarcinile și, din cauza lipsei personalului calificat, am ajuns să apreciem și mai mult performanța utilajelor complexe și de mare capacitate, pentru că e clar că dacă ai un utilaj mare cu care să lucrezi toată suprafața, ai nevoie de un singur operator. Noi lucrăm, în total, în jur de o mie de hectare și avem nevoie să facem toate lucrările la timp și de calitate, nu doar să le facem”, precizează Alina Istrate.

din ferma in ferma 240 fermieri mewi 2

Cu utilajele pe care le dețin în prezent, reușesc să lucreze toată suprafața de o mie de hectare cu doar trei persoane. Alina Istrate recunoaște că ajută și ea câteodată, dacă e nevoie să conducă o remorcă, și știe chiar să seteze GPS-ul tractoarelor și să calibreze semănătorile.

 

Prețurile, marea problemă

 

În opinia soților Istrate, cea mai mare problemă a agricultorilor este prețul producției agricole. „În anii precedenți, păstram o parte din cereale, în special grâu, în magazie, și vindeam prin ianuarie, pentru că, în principiu, prețul mai creștea peste iarnă. În 2022, grâul l-am vândut din câmp cu 1,65 lei kilogramul, iar ce am vândut din magazie am dat cu 1,5 lei kilogramul, și asta pentru că am vândut devreme. Acum prețurile sunt și mai mici. Ce putem noi face este să încercăm să avem producții constante, ca să avem mai multă stabilitate. De aceea am și pus mai mult culturi de toamnă în acest an agricol, 2022 – 2023, și lucrăm cu utilaje performante”, a conchis Alina Istrate.

Alina și Mihai Istrate

din ferma in ferma 240 fermieri mewi 5b

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2023
Abonamente, AICI!  
Publicat în Din fermă-n fermă!

Bihorenii sunt recunoscuți ca fiind oameni cumsecade, ambițioși și cu un simț întreprinzător foarte dezvoltat. Iar dacă vine vorba despre fermierii din județul Bihor, aceste caracteristici pot fi mult mai accentuate. Așa este sigur în cazul lui Attila Nagy, un tânăr fermier neaoș, în vârstă de 44 de ani, care a reușit să lase meseria de tractorist deoparte și să se dezvolte ca fermier autentic, pornind de la aproape nimic.  

Comunitatea pe care o regăsim de fiecare dată în rândurile fermierilor din această zonă a țării este cu totul aparte, formată din oameni calzi, cinstiți, altruiști și deosebit de uniți. În această comunitate l-am regăsit pe Attila Nagy, administratorul fermei Atiagro, pe care am avut deosebita plăcere de a-l asculta, vorbind pe larg despre tot ceea ce creează domnia sa în jurul localității Săcueni din nordul județului Bihor.

„Am lucrat, ca tractorist, de la 17 ani. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor și am înființat o mică fermă.”

din ferma in ferma 238 reportaj bihor 4

 

Fermă pornită de la zero, cu banii de la nuntă

 

Attila Nagy s-a născut în Săcueni, județul Bihor, în 1978 și tot aici a făcut școala. „Am doar șapte clase, însă am lucrat ca tractorist de foarte tânăr, de la 17 ani, mergând pe urmele răposatului meu tată. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat cu actuala mea soție. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor românesc U650 și am înființat o mică fermă”, ne spune fermierul. Astăzi lucrează 1.900 de hectare.

La început, a prestat servicii agricole, împreună cu cumnatul lui. „În acea perioadă, lucram zi și noapte cu tractorul românesc U650. Am solicitat de la vecinul meu să-mi împrumute un plug și cu aceste două utilaje am început. Pentru noi au fost ani grei, am luat pământ în arendă și era destul de dificil să ne descurcăm. Apoi, a venit o perioadă când proprietarii de terenuri mi-au spus că nu mai merită să le lucrez pământul, să fac prestări, și m-au întrebat dacă doresc să-l iau în arendă. Mi-au spus că dacă eu am lucrat acest pământ, pe mine trebuie să mă întrebe primul. Tot ceea ce am avut eu la început au fost cei 86 de ari pe care i-am primit de la soacra mea cadou de nuntă, plus 75 de ari pe care i-am moștenit de la bunicii mei. Ne-am priceput să întreținem utilajele, iar tractorul îl reparam singuri, eu fiind tractorist de meserie. Am început cu cultura mare, grâu, rapiță, triticale, porumb, floarea-soarelui, apoi am cultivat și sfeclă de zahăr”, povestește Attila Nagy.

„Am investit foarte mult în calitatea solului.”

Nu a fost ușor fără sprijin financiar. Cu toate astea, fermierul bihorean a muncit mult, cu pasiune și a crescut treptat. „La un moment dat am ajuns să achiziționăm și utilaje mai bune. Acum avem foarte multe utilaje de la Titan Machinery, de la remorci până la tractoare. În prezent, lucrăm o suprafață de 1.900 de hectare. Facem rotația culturilor grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, fiecare în proporții aproximativ egale.”

În ferma lui Attila Nagy lucrează în total 19 tractoriști, câte unul la o sută de hectare. „Tot timpul mai păstrăm câte doi oameni de rezervă, care să intervină la nevoie. Cel mai important este faptul că toți sunt loiali, lucrează de mult aici în fermă. Fiecare este disciplinat, știe ce are de făcut. Au experiență și lucrează fără să fie nevoie să stau cu ochii pe ei. Totul este foarte bine organizat pe departamente. Eu sunt o persoană organizată. După ce am terminat stagiul militar, am devenit mai disciplinat și am rămas așa până astăzi.”

din ferma in ferma 238 reportaj bihor 2

Attila Nagy și-a pierdut tatăl în urmă cu 27 de ani, n-a mai apucat să vadă cum a dezvoltat ferma vegetală. „Am trei copii, o fetiță de 8 ani, un băiețel de 13 ani și o fată de 16 ani. Pot să spun că băiatul lucrează deja foarte bine pe tractor, pricepe foarte repede. Și fetița cea mică îmi promite că vine să mă ajute, iar cea mare, de 16 ani, își dorește să se implice pe partea de documentație.”

În opinia lui Attila Nagy, dacă nu ai o moștenire este foarte greu astăzi să te apuci de agricultură. „Este aproape imposibil să te apuci acum de agricultură fără o sumă mai mare de bani investită la început și fără vecini care să fie dispuși să renunțe la teren. Aici în această zonă, peste 90% (n.r. dintre fermieri) suntem prieteni, ne ajutăm reciproc, iar acest lucru este mai rar. Suntem oameni cu bun-simț. Eu trăiesc aici de 44 de ani și nu am avut niciodată probleme cu colegii, și totul este bazat pe respect, așa procedează toată lumea. Fiecare îl ajută pe cel de lângă el, suntem o comunitate de oameni buni”, punctează fermierul.

„Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra.”

Întreaga suprafață exploatată a fermei bihorene de la Săcueni este cât de cât comasată. Din cele 1.900 de hectare, în timp, Attila Nagy a reușit să strângă în proprietate 400 de hectare. „Noi am reușit să aducem întreaga suprafață exploatată la o formă cât mai compactă, cu ajutorul vecinilor și prietenilor din această zonă, cu care avem o relație deosebită. Am pornit de la nimic, totul am realizat împreună cu soția mea.”

din ferma in ferma 238 reportaj bihor 1

 

Creșterea suprafeței exploatate, în plan

 

Oleaginoasele, floarea-soarelui și rapița, sunt vândute imediat după recoltare, pentru că sunt dificil de stocat. În schimb, celelalte culturi, în jur de 30-40%, sunt depozitate. „Acum este foarte greu să vindem pentru că vin cerealele din Ucraina la prețuri foarte mici și este o problemă. Au avut noroc numai cei care au vândut în toamnă, când încă era un preț bun și au prins câte un contract bun, dar anul ăsta e mai greu. În perioada aceasta, nu prea mai mișcă nimic în piață. Eu nu fac nici contracte futures. Înainte de recoltat cu două-trei săptămâni, în situația în care este un preț bun, încerc să închei contract, să păstrez acel preț, dar mai devreme de atât nu închei contract.”

Attila Nagy își dorește să mărească suprafața de exploatat, deoarece are oameni și utilaje care pot face față la o suprafață dublă decât lucrează în prezent. „Mai puțin în ceea ce privește combinele de recoltat, unde ne trebuie combine de capacitate mai mare. Aplicăm tehnologii pe cicluri întregi de vegetație, cu analize de sol, cartare agrochimică, fertilizare ș.a.m.d. Am investit foarte mult în calitatea solului, încât și dacă nu am mai aplica fertilizant doi-trei ani, cred că solul s-ar păstra în continuare la un nivel foarte bun. Mă gândesc să achiziționez o tehnică mai avansată de aplicare a fertilizantului, tehnica de la Titan Machinery, cum ar fi Sulky (n.r., fertilizatoare Sulky, capabile de aplicare fertilizant cu rată variabilă prin mapare și cartare agrochimică).”

„Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate.” 

 

Cele mai bune utilaje pentru o agricultură performantă

 

În ceea ce privește tehnica agricolă, numărul utilajelor și capacitatea tehnologică au crescut pe măsură ce s-a mărit suprafața de exploatare. „Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj ca să facem față, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra. Apoi, și cum stai cu oamenii… trebuie să stai foarte bine, la fel de bine cu utilajele, pentru a face agricultură performantă.” În doi ani, Attila Nagy a cumpărat în total șapte tractoare de la Titan Machinery România. „Avem o relație de prietenie cu reprezentanții Titan Machinery, o relație bazată pe încredere. Sunt servit cum se cuvine, începând de la partea de comunicare, până la utilaje și service. Tehnicienii nu au nevoie să vină ca în alte părți de zece ori ca să rezolve o lucrare. Cei de la Service Titan Machinery vin în ziua în care sunt chemați, identifică problema și o rezolvă în aceeași zi. Pe de altă parte, noi respectăm toate termenele de mentenanță, iar în cazul în care ar apărea o problemă minoră, o rezolvăm preventiv, astfel încât să nu degenereze într-o problemă mai mare sau mai greu de rezolvat. Am noroc pentru că am oameni care cunosc principiul de funcționare a utilajelor și au grijă de ele.”

din ferma in ferma 238 reportaj bihor 3

Cel mai vechi tractor din fermă este un Case International 5130 fabricat în 1993, funcțional și astăzi. Are 26.000 de ore de funcționare. „Până acum încă nu i-am deschis motorul și cutia. Mai avem două tractoare Magnum de 250 și de 280 CP (n.r., putere nominală) și mai multe remorci Pronar. Mai deținem două tractoare Puma, unul 185 și al doilea 240 CVX. În 2018 am achiziționat de la Titan Machinery și un tractor Case IH Maxxum 125, iar peste trei ani, în 2021, am cumpărat încă un Maxxum 150. În ceea ce privește tractoarele mici, avem un tractor mai vechi Case IH JX U115 și cinci tractoare Farmall: un A95, un U 105, două C 115 și un C 120. Înainte să cumpărăm cel mai mare tractor Puma, ne-am hotărât să încercăm și transmisia CVX de la Case IH, pentru că am auzit foarte multe lucruri bune despre ea de la prietenii fermieri care aveau așa ceva. Ne ajută foarte mult și, în plus, este mai comodă operarea unui tractor cu transmisie continuă CVX. În ceea ce privește consumul tractoarelor, suntem foarte mulțumiți, iar cu tracțiunea nu am avut probleme. Toate tractoarele, de la Magnum 280, până la cele cinci tractoare Farmall cu care lucrăm, au un consum foarte bun. Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate. Trebuie să le folosești la parametrii pentru care au fost concepute. Cele două tractoare Maxxum sunt foarte bune, se mișcă bine, trag bine, au greutate”, arată Attila Nagy.

Referitor la mașinile agricole din spatele tractoarelor, fermierul din Bihor deține o semănătoare Väderstad Spirit (n.r., semănătoare pneumatică pentru plante păioase - Spirit  A600S de 6 metri), cumpărată recent, de care este foarte încântat. „Am achiziționat Väderstad pentru că vreau să fac agricultură performantă, iar ca să faci așa ceva îți trebuie cele mai bune utilaje, iar Väderstad reprezintă vârful, având precizie, viteză, tehnologie multiplă.”

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Din fermă-n fermă!
Luni, 19 Iunie 2023 14:47

Semănatul direct, o artă

În ceea ce privește producția vegetală, seceta și căldura sunt factori limitativi. Ca urmare a schimbărilor climatice, situațiile meteorologice extreme apar din ce în ce mai frecvent. Pentru a preveni, respectiv a evita consecințele negative asupra recoltelor, una dintre metode este semănatul direct.

Însămânțarea directă presupune destul de multe lucruri de luat în considerare. În opinia lui Michael Horsch, semănatul direct nu este o chestiune de tehnologie, ci importante sunt structura bună a solului, rotația echilibrată, buna acoperire a solului și durata semănatului. „Noi, cei de la Horsch, ne ocupăm de însămânțare directă de 40 de ani. Cu toate suișurile și coborâșurile.”

ta 238 mewi 2

În trecutul recent, în Europa, semănatul direct a fost utilizat în principal ca argument pentru formarea humusului. Combinația dintre a nu prelucra solul și plantarea culturilor intercalate poate crește ponderea substanței organice în sol. Dacă aruncăm o privire mai atentă la însămânțarea directă, în întreaga lume, vom găsi cele mai diferite motivații: în regiunile uscate accentul se pune în mod clar pe economisirea apei. În regiunile calde, parțial subtropicale, solul trebuie acoperit astfel încât temperatura solului să nu crească într-un interval care dăunează plantei. În zonele cu precipitații mari este nevoie în special de semănat direct și de o acoperire a solului pentru a preveni eroziunea. Și să nu uităm de piețele cu producții foarte scăzute: reducerea costurilor prin semănatul direct este un alt argument.

 

Metodă de economisire a apei

 

Potrivit lui Michael Horsch, fermierii trebuie să acorde o mai mare atenție subiectelor legate de tot ceea ce ține de miriști pentru a găsi o metodă optimă. Din cauza schimbărilor climatice și a valurilor de căldură extreme (35–40%) din ultimii ani, de care unii fermieri încă își fac griji, agricultorii se gândesc din ce în ce mai mult la subiectul însămânțare directă și cultivarea economisitoare de apă. Această problemă afectează, în special, părți din Ungaria, România și Bulgaria. De ce ar putea fi însămânțarea directă o soluție (cel puțin parțial)? „Să luăm ca exemplu țările menționate mai sus. Porumbul, grâul de toamnă, rapița de toamnă și floarea-soarelui sunt principalele culturi. După rapiță/floarea-soarelui, când încă este foarte uscat, în septembrie și octombrie, ar fi potrivit să se semene grâu cu Avatar, după o trecere cu Cultro. Și după porumb, în mod normal, se poate semăna destul de bine grâu cu o semănătoare cu brăzdare cu un singur disc, cu condiția să nu fie prea multe paie pe câmp. În acest caz, mai întâi trebuie încorporate puțin paiele, de exemplu cu o grapă cu discuri. În cazul în care se dorește să se semene porumb primăvara – acest lucru se face de exemplu în Brazilia, trebuie să luați decizii de la caz la caz, deoarece dacă temperatura solului rămâne prea scăzută, este un risc!”

 

Solul acoperit

 

Câmpurile cultivate de culoare închisă nu reflectă radiația solară la fel ca acelea necultivate sau acoperite. Ele absorb razele solare și se încălzesc mai repede. Acest lucru, desigur, depinde de tipul de sol. Astfel, de exemplu, solurile maro închis, aproape negre se încălzesc considerabil mai repede decât solurile deschise sau chiar ușor roșii. „Presupunem că dacă acoperim solul cu reziduuri de plante se îmbunătățește protecția solului. Pentru că se reduce evaporarea, crește capacitatea de reținere a apei și se reduce eroziunea”, spune Michael Horsch. Acest lucru este, de asemenea, avantajos pentru germinare și dezvoltarea rădăcinilor, adică o cultură se poate dezvolta mai bine dacă solul nu are tendința de a fi supraîncălzit. „În special primăvara, poate exista o linie fină între aceste afirmații, deoarece există regiuni în care este posibil ca solul să nu atingă temperatura minimă. Ceea ce este bun pe de o parte poate fi și un dezavantaj, pe de altă parte, dacă solul nu se încălzește suficient.” Dacă este prea cald în sol, nu mai este posibilă germinarea și dezvoltarea sigură a rădăcinilor plantei.

Odată ce temperatura minimă a fost atinsă, planta încetează să crească. Dacă temperatura chiar este depășită într-o măsură prea mare astfel încât proteinele să degenereze, dezvoltarea plantelor este complet compromisă. În unele regiuni, care se luptă cu căldura extremă, aceasta este o mare provocare. Un alt avantaj al acoperirii solului este că păstrează umiditatea care este adusă la suprafață în stratul superior al solului. Se creează astfel un fel de microclimat în care umiditatea reziduală se acumulează în stratul vegetal și asigură o bună răsărire.

ta 238 mewi 4

„Trebuie doar să treci desculț printr-o cultură de grâu fără reziduuri la suprafață, în luna iunie sau iulie. Chiar dacă populația este densă, îți arde picioarele pe solul argilos negru – deși solul este acoperit cu plante în creștere. Aceasta arată că există o legătură și că o populație rezistă mai bine dacă la suprafață se află reziduuri. O altă problemă pe care am observat-o este că dacă paiele din miriște sunt prea lungi, respectiv dacă paiele rămân prea mult timp pe câmp, printre altele șoarecii se simt foarte confortabil. Am văzut asta recent, în România. Rapița nu arăta prea rău, însă pe câmp era o gaură pentru șoareci lângă alta! Același lucru este valabil și pentru melci. Dacă există paie prea lungi și umiditate prea mare pentru o perioadă lungă, melcii devorează rapița, grâul etc.”, arată Michael Horsch.

 

Semănatul direct și culturile intercalate

 

Înființarea unei culturi intercalate înainte de semănatul direct este întotdeauna de preferat. Însă o condiție prealabilă este ca aceste culturi intermediare să se potrivească și să fie asigurată suficientă apă. Culturile intercalate pot contribui la creșterea conținutului de humus al solului. Mai mult, un alt membru de rotație poate separa întotdeauna fitosanitar cultura anterioară de culturile următoare. „În agricultura convențională, această separare se face prin prelucrarea solului”, precizează Michaela Horsch. Dacă precipitațiile totale sunt scăzute, fermierii, desigur, își pun întrebarea dacă culturile nu au nevoie de apă suplimentară. „Este evident că acest lucru pur și simplu nu este posibil în unele regiuni. Căci dacă vara nu plouă în pauza de cultivare, nici culturile intercalate nu cresc și, prin urmare, nu are sens să le cultivăm.”

Cum puteți opri în mod activ creșterea unei culturi intermediare? Acest lucru se poate face fie prin îngheț, fie cu ajutorul rolelor cu cuțite/gheare, fie prin utilizarea de glifosat. „În acest caz, trebuie verificat ce metodă are sens în fiecare regiune, deoarece în Europa utilizarea glifosatului nu va mai fi în curând o opțiune, astfel încât vor fi necesare alte măsuri pentru a opri creșterea.”

O altă întrebare care se pune întotdeauna când se vorbește despre semănatul direct este dacă aceasta se află în incompatibilitate cu prelucrarea solului. Deloc – ba chiar dimpotrivă! „După părerea mea, o combinație a ambelor ar putea fi chiar cheia viitorului. Motivele sunt diverse. Pe de o parte, vedem că însămânțarea directă implică producții mari doar dacă structura solului este foarte bună. După cum am menționat deja, se poate obține o structură bună a solului cu ajutorul culturilor intercalate. Dar există și situații în care nu există timp pentru a îmbunătăți solul cu aceste culturi. În acest caz, desigur, are sens să afânăm solul, astfel încât rădăcinile să poată crește adânc și să ajungă la apa din subsol. Am observat că până și în țări precum Brazilia, în care însămânțarea directă este practicată curent de ani de zile, solul este afânat mai adânc, la 30–40 cm, pe măsură ce solul, în pofida culturii intermediare, este compactat”, arată Michael Horsch.

ta 238 mewi 3

Dar în ce direcție o va lua subiectul semănatului direct în Europa? Are aceasta un viitor aici? „Trebuie să acționăm pornind de la ipoteza că extremele meteorologice vor fi din ce în ce mai multe și că vom avea ani mai călduroși și secetoși. Nu cred că vom vedea doar un semănat direct pur, adică fără niciun fel de prelucrare a solului, în condițiile noastre de climă. După părerea mea, fermele va trebui să își pregătească solurile pentru a putea însămânța direct în anii secetoși, dacă este necesar. Aceasta înseamnă: întotdeauna paie perfect distribuite, tulpinile de cereale din miriști cât mai scurte, evitarea, respectiv reducerea considerabilă a compactării/a urmelor în timpul recoltării (de exemplu, utilizând CTF)”, conchide proprietarul producătorului german de mașini agricole Horsch.

 

Material furnizat de Mewi, companie care reprezintă marca Horsch în România

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Tehnica agricola

RWA România oferă o serie de hibrizi de porumb cunoscuți și consacrați, sub brandul G-Seed, pentru producții ridicate, performanță agronomică și maximizarea profitului. Acești hibrizi sunt adaptați la schimbările climatice și acoperă principalele grupe de maturitate cultivate în România. Printre aceștia se numără Majorque - FAO 330, Explora - FAO 340, Ajowan - FAO 360, Gloriett - FAO 380 și Sumeric - FAO 420.

hibrizi porumb 1

În rândurile de mai jos vom vorbi despre unul dintre cele mai remarcabile produse oferite de RWA România, și anume hibridul Gloriett. Acest hibrid de porumb a demonstrat performanță agronomică de top, adaptabilitate la schimbările climatice și capacitatea de a maximiza profitul fermierilor. Gloriett a reușit să ofere un profit consistent chiar și în condițiile dificile din 2022, fiind un hibrid preferat de fermierii profesioniști din România.

 

Gloriett, hibridul care aduce profit în condiții incerte

 

Alexandru Baciu, fermier jud. Călărași: „Unul dintre hibrizii care m-a scos din foame a fost Gloriett, care a dat producții aproape de normalul irigatului. A fost hibridul care, cel puțin la mine în fermă, a adus plusvaloare. Pentru 2023 am extins suprafața cu hibrizi RWA.”

alexandru baciu

Alexandru Baciu, care gestionează aproximativ 2.000 de hectare de teren agricol în Grădiștea, județul Călărași, a ales hibridul Gloriett de la RWA pentru producție și adaptabilitate la condițiile climatice. S-a bazat pe rezultatele din testările APPR 2021, când Gloriett a înregistrat +11% față de media grupei lui, cu « + » în toate cele șapte locații. În testări, producția medie la nivel național pentru grupa sa de maturitate a fost de 7,4 tone pe hectar, confirmând că 2021 a fost un an bun pentru porumb. Iar Gloriett s-a evidențiat cu o medie de 9,3 tone, care l-a poziționat în top.

hibrizi porumb 2

„Când toată lumea din jurul meu nu a făcut mai nimic la porumb, eu și colegii mei am avut rezultate satisfăcătoare cu hibrizii de porumb luați de la RWA. Unul dintre hibrizii care m-a scos din foame a fost Gloriett, care a dat producții aproape de normalul irigatului. Au fost în jur de 9 tone lejer. A fost hibridul care, cel puțin la mine în fermă, a adus plusvaloare”, a arătat Alexandru Baciu.

Hibridul Gloriett are între 14-20 de rânduri de boabe pe știulete, cu 29-42 boabe pe rând și o densitate de semănat recomandată de 70.000 - 75.000 de boabe germinabile pe hectar. Este foarte tolerant la cădere, frângere și ustilago și garantează o producție sănătoasă, fiind rezistent la boli și dăunători. Plantele sunt scurte, compacte și puternice, ceea ce le conferă o bună vigoare la pornire și o bună uscare la maturitate.

Recorduri de producție a înregistrat la irigat: în 2021 la Mircea Vodă, Brăila cu producție de 14 tone/ha și la Ostrov, județul Constanța, cu 13,5 tone/ha, în 2022.

hibrizi porumb 3

„L-am ales, în primul rând, pentru producție, este un hibrid care, chiar dacă nu îl semeni în optim și îl semeni și puțin mai târziu, are flexibilitate în perioada de semănat. Când îi ajunge lui sorocul, pierde apa. Este foarte important la un hibrid de porumb să piardă apa din bob, mai ales în condițiile actuale, când o uscare la porumb este foarte, foarte scumpă. Nu știu unde a mai fost testat hibridul, dar cel puțin pentru arealul de cultură de la mine din fermă se pretează foarte bine, are și la bază o genetică bună, că altfel nu avea plasticitatea asta în adaptare și este un hibrid bun. În afară de Gloriett, am mai luat de la RWA încă doi hibrizi. Pentru 2023 am extins suprafața cu hibrizi RWA”, a concluzionat Alexandru Baciu.

 

Un hibrid remarcabil de porumb, Gloriett

 

Gloriett, FAO 380, este un hibrid semitimpuriu de porumb ce prezintă o serie de caracteristici remarcabile, care îl fac unul dintre cei mai buni hibrizi disponibili pe piață. Cu o talie medie și o toleranță bună la secetă, acest hibrid este o alegere excelentă pentru cultivatorii care doresc să obțină o producție bogată în condiții climatice dificile.

RWA poze porumb gloriett 2

Caracteristici cheie ale hibridului Gloriett:

  • Pleacă devreme, ceea ce îi permite să se dezvolte și să producă cât mai mult în timpul sezonului de creștere;

  • Este un adevărat campion în producție, fiind capabil să furnizeze o cantitate mare de porumb pe unitatea de suprafață;

  • Este un hibrid stabil, ceea ce înseamnă că produce o cantitate consistentă de porumb în fiecare an, indiferent de condițiile de mediu;

  • Plantele sunt scurte, compacte și puternice, ceea ce le conferă o bună vigoare la pornire și o bună uscare la maturitate;

  • Este foarte rezistent la boli și dăunători, garantând astfel o producție sănătoasă.

 

Bogdan Radu, CEO RWA Raiffesien Agro România: „La RWA, credem că selecția este cheia pentru a oferi produse de calitate. Testăm în peste 50.000 de locații pentru a selecta cei mai adaptabili și performanți hibrizi de porumb.”

Bogdan Radu CEO RWA 1

 

Portofoliu complet de hibrizi

 

RWA Raiffeisen Agro România are un portofoliu complet de hibrizi de porumb din toate grupele FAO importante pentru fermierii din țara noastră. Printre aceștia se remarcă Majorque, Explora, Ajowan, Gloriett și Sumeric. Succesul lor se datorează în mare parte metodei de selecție riguroase folosită de echipa G-Seed, care alege să promoveze numai acele produse care sunt stabile și performante în condiții favorabile cât mai ales în condiții dificile.

„La RWA, credem că selecția este cheia pentru a oferi produse de calitate. Testăm în peste 50.000 de locații pentru a selecta cei mai adaptabili și performanți hibrizi de porumb. Doar așa putem avea cea mai bună selecție de hibrizi din piață, prin expertiza, atenția și pasiunea echipei noastre”, a declarat Bogdan Radu, CEO RWA Raiffesien Agro România.

RWA4

Compania este parte integrantă a RWA Raiffeisen Ware Austria AG, grup care are la bază o experiență de peste o sută de ani în agricultură și raportează afaceri de patru miliarde euro pentru anul 2022.

În ultimii ani, afacerile RWA în România s-au dublat de la un an la altul, bazându-se pe o activitate orientată pe fermier (farmer centric) și concentrată în zonele limitrofe bazelor de depozitare.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Ediția 2023 a consacratului eveniment agricol din inima Transilvaniei – Agraria – se desfășoară în perioada 21 – 24 aprilie, adică de vineri până luni, la Jucu, în județul Cluj.

„Agraria 2023 este o ediție puțin altfel, pentru că dintotdeauna am obișnuit lumea ca perioada de desfășurare să fie în timpul unei săptămâni, de joi până duminică, anul acesta va fi de vineri până luni. Ne-am gândit și la faptul că duminica ar trebui să fie o zi normală, iar pentru că Agraria este și un târg dedicat familiei și de foarte multe ori duminica fermierii vin și cu familia, deci e important să fie mai mult timp. Pentru ziua de luni pregătim câteva activități speciale împreună cu USAMV Cluj-Napoca, cu Facultatea de Agricultură, cu profesorul Ovidiu Ranta și cu doamna decan Roxana Vidican. Dar, ce este foarte important, începem să comunicăm evenimente noi, pe care colegii din Germania le-au lansat anul trecut la târgul de la Hanovra și le vor continua la Agritechnica anul acesta. Un eveniment care va fi lansat curând în România este Agri Influencer Award, un concurs pentru presă, pentru oamenii din presă, pentru bloggeri, pentru influenceri, cred că e momentul să facem asta, și noi avem în agricultură câțiva oameni care scriu bine, care fac lucrurile cum trebuie, foarte profesionist, și vom lansa acest concurs în România. În același timp, lansăm noi concepte, unul dintre ele, pe care aș vrea să-l amintesc, se numește In House Farming Feed an Food. Trebuie să avem grijă ce dăm de mâncare animalelor, ca să avem grijă ce mâncăm. Așadar, evenimente interesante, cu foarte mult conținut. În plus, vom începe o campanie pentru sprijinul producătorilor locali. Anul trecut, am testat o brânză foarte bună din România, un partener din Dej, județul Cluj, un brand nou, se numește Țarina, a câștigat medalie de aur la „Brânza de aur” și mai avem niște medalii la alte tipuri de brânză, dar vom continua seria de testări ale produselor alimentare românești, avem deja carne, lapte, vin și mai avem uleiuri presate la rece. Vrem să creăm un portofoliu, să arătăm că se poate, și să încercăm să creștem încrederea consumatorilor în produse românești. Așadar, am început să arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, arată Corina Mareș, director general DLG Intermarketing, companie care organizează la noi în țară expozițiile în câmp Agraria și AgriPlanta - RomAgroTec.

Agraria este primul târg pe care DLG Intermarketing l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii. „Suntem în continuare o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, precizează Raluca Mareș, director expoziție DLG Intermarketing.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic, în cadrul căruia găsim o expoziție de animale de rasă, prezentări în ring, concursuri, bonitare, conferințe și forumuri.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole. „Zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos pentru trei tipuri de demonstrații: Tractor și Tractorist – Testarea abilităților în manevrarea tractoarelor, Tehnici moderne pentru protecția plantelor, Tractoare inteligente”, menționează Adrian Câmpean, director vânzări DLG Intermarketing.

Toți cei care doresc să viziteze Agraria se pot înscrie online aici: https://xtag-event.com/agraria2023/ și primesc pe email biletul de intrare, care este gratuit, sub forma unui cod QR, iar la intrarea în expoziție li se scanează codul QR. De asemenea, cei care își iau biletele online sunt înscriși la tombola vizitatorului, organizatorul Agraria acordând premii zilnice oferite de firmele expozante, precum și un mare premiu, la finalul târgului. Extragerea câștigătorilor va avea loc la finalul fiecărei zile de târg. Extragerea câștigătorului pentru marele premiu, un telefon mobil de ultimă generație, va avea loc la finalul expoziției Agraria 2023.
Programul de vizitare este 10:00 - 18:00, de vineri până luni, 21-24 aprilie.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 5

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista