Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii din țara noastră, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani, precum și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (cât și apariția rezistenței), asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control al acestor dăunători. Astfel că Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu^® (ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidele (Aphis spp.).

Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii din România deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025–2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și rămân în cultură mai bine de 800.000 de hectare.

Creșterea suprafețelor cultivate anual a favorizat dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția  unor dăunători noi în cultura de rapiță, precum Plutella xylostella. În ultimii ani, peste 25% din cultura de rapiță a fost afectată în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.

Plutella xylostella - larvă

Plutella xylostella - adult

Molia verzei, un real pericol pentru culturile de rapiță

Molia verzei (Plutella xylostella) este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de înmulțire. O singură generație poate crește de peste 60 de ori față de precedenta și are o mobilitate extrem de ridicată, putând parcurge până la 500 km în 24 de ore, cu ajutorul curenților de aer cald. Larvele încep hrănirea imediat după eclozare, fiind extrem de rapace, iar daunele produse în condiții de infestare puternică pot ajunge până la 100% în toamnă și până la 50% în primăvară.

Mai grav este că acest dăunător a dezvoltat rezistență la 91 de substanțe active insecticide, inclusiv piretroizi de sinteză, iar în prezent nu există în România un insecticid sistemic omologat pentru combaterea acestui dăunător. „Toate aceste aspecte fac ca dăunătorul Plutella xylostella să fie cel mai periculos dăunător la nivel mondial pentru cultivatorii de rapiță, provocând anual pagube de peste 5 miliarde de dolari”, subliniază Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC România și Republica Moldova.

Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv împotriva celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor noștri.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti, alaturi de Plutella xylostella (molia verzei) și: Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ (5L) și Nuyard^® (1L).

Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată, și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.

Rezultatul? Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv asupra celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători:  Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilis (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei), Aphis spp. (afide), Dasineura brassicae (ţânţarul silicvelor) și Psylliodes chrisocephala (puricele cruciferelor).

Cu pachetul Irazu™ Plus, fermierii asigură  protecția culturilor de rapiță rapid, eficient și rentabil, datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard^®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă  a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.

Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard^®.

Avantaje pentru fermieri:

• Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță;

• Insecticidul Nuyard^® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de durată (14–21 de zile);

• Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți;

• Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune.

Material furnizat de FMC Agro România

• Profitul fermelor din România se poate prăbuși accelerat prin reducerea soluțiilor de protecție a culturilor

• Fără profit, investițiile în ferme sunt puse sub semnul întrebării, iar competitivitatea agriculturii este afectată direct

• Inovația devine esențială pentru menținerea competitivității agriculturii

Reducerea numărului de substanțe active disponibile pentru protecția plantelor în Uniunea Europeană afectează direct profitabilitatea fermelor din România, potrivit unui studiu realizat de institutul german independent HFFA Research GmbH, la cererea BASF, unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor.

Analiza arată că limitarea accesului la soluții pentru protecția culturilor nu este doar o provocare agronomică, ci și una economică majoră, care pune sub presiune directă viabilitatea fermelor. Chiar și scăderi moderate de producție la hectar se traduc în pierderi mari de profit, deoarece costurile din fermă rămân în mare parte fixe, evidențiază studiul.

„Pe măsură ce tot mai multe substanțe active chimice sunt retrase fără a fi înlocuite, agricultura din România se va confrunta cu o presiune din ce în ce mai mare asupra profitabilității la nivel de fermă. Studiul HFFA arată clar că impactul nu se limitează la producțiile obținute, ci afectează în mod direct performanța economică a fermelor”, a declarat Gabor Krasznai, Country Manager BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova.

Scăderi semnificative ale profitabilității la nivel de fermă

În România, potrivit studiului, impactul estimat asupra profitului principalelor culturi este semnificativ și, în unele cazuri, critic pentru sustenabilitatea economică a fermelor. La grâu, profitul economic scade cu aproximativ 62%, la porumb poate genera o scădere a profitului de peste 70%, iar la tomate acesta se reduce cu peste 90%, de la aproximativ 4.946 euro/ha la doar 440 euro/ha

Datele studiului arată că această tendință este generalizată la nivel european, respectiv profitul fermelor poate scădea, în medie, cu peste trei sferturi, ceea ce confirmă că impactul nu este unul punctual, ci afectează competitivitatea agriculturii în ansamblu.

Pentru fermieri, impactul este direct: mai puțini bani pentru achiziția de inputuri, investiții amânate și o capacitate redusă de a gestiona riscurile tot mai mari din agricultură. În astfel de condiții, unele exploatații pot ajunge în situația de a-și reduce suprafețele cultivate sau chiar de a ieși din activitate.

Această tendință se regăsește și în alte state europene. În cazul culturii de grâu, pierderile estimate ale profitului sunt de aproximativ 58% în Polonia, 76% în Bulgaria și peste 140% în Cehia, unde unele ferme pot deveni neprofitabile.

Accesul la soluții eficiente pentru protecția plantelor, esențial pentru viitorul fermelor

Într-un context în care toate statele membre ale Uniunii Europene înregistrează scăderi semnificative ale indicatorilor economici la nivel de fermă, accesul la inovație și la un portofoliu diversificat de soluții devine esențial nu doar pentru producție, ci și pentru menținerea profitabilității fermelor. Fără profit, fermierii nu mai pot susține investițiile necesare pentru modernizare, digitalizare sau tranziția către practici sustenabile.

Pentru a răspunde acestor provocări, BASF își consolidează portofoliul prin dezvoltarea  de soluții noi - erbicide, fungicide, insecticide, inclusiv soluții biologice, menite să compenseze reducerea opțiunilor disponibile.

„Din perspectiva BASF, fermierii nu pierd doar instrumente, ci și predictibilitate în modul în care își pot planifica activitatea. În acest context, accesul la inovație nu mai este doar un avantaj, ci o condiție esențială pentru menținerea profitabilității și pentru capacitatea fermelor de a rămâne competitive pe termen lung”, a subliniat Markus Roeser, Head of Communication, Public Affairs and Sustainibility la BASF Agricultural Solutions Europe North.

Fără profit, agricultura nu poate rămâne competitivă. Iar fără o agricultură competitivă, securitatea alimentară nu mai poate fi garantată. Studiul arată că accesul la soluții eficiente pentru protecția plantelor nu este doar o problemă tehnică, ci una esențială pentru viitorul economic al fermelor din România.

Studiul realizat de institutul german independent HFFA Research GmbH a fost prezentat în cadrul evenimentului „Agricultura provocărilor: de la securitate alimentară la profitabilitate”, organizat de BASF la Brașov, pe 2 iunie 2026. Au participat reprezentanți ai autorităților, ai organizațiilor profesionale și fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Viticultura noastră are una dintre cele mai vechi tradiții din Europa, România fiind un actor relevant pe piața europeană a vinului cu aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie și producții de 4,1 milioane de hectolitri de vin în 2025, conform datelor Eurostat. Dincolo de aceste cifre, sectorul este puternic influențat de variabilitatea climatică, care exercită presiune tot mai mare asupra potențialului de producție.

În ultimii ani, viticultura s-a desfășurat într-un climat din ce în ce mai instabil, caracterizat de fluctuații de temperatură, perioade de umiditate ridicată și fenomene meteorologice extreme, care amplifică presiunea bolilor fungice. Făinarea rămâne una dintre cele mai persistente amenințări pentru vița-de-vie, afectând direct fotosinteza, dezvoltarea ciorchinelui și calitatea finală a vinului. În aceste condiții, protecția fitosanitară devine un element critic pentru stabilitatea producției și profitabilitatea exploatațiilor viticole.

Integrarea Talendo^® în programul de protecție a culturilor

În Dobrogea, comuna Cobadin – județul Constanța, se află Crama Viișoara cu aproximativ 450 ha de viță-de-vie, suprafață pe care sunt atât soiuri autohtone de struguri, cât și internaționale. Producția de vin este direcționată către piețele urbane din București și Constanța, precum și către vânzări directe din cramă.

Într-o exploatație de această dimensiune, gestionarea presiunii bolilor rămâne o parte constantă și esențială a fiecărui sezon de vegetație. „Când apare făinarea, o vezi imediat pentru că frunzele capătă acel aspect specific și nu își mai îndeplinesc funcția, iar strugurii pur și simplu nu se dezvoltă corespunzător. Boabele rămân mici, coaja devine groasă, crapă și nu mai acumulează zahăr corespunzător. Într-un an dificil, vezi cum cultura are de suferit zi de zi, știind că vinul nu va avea aceleași arome. Pentru a gestiona acest risc, am integrat fungicidul Talendo^®, bazat pe molecula de proquinazid, în strategia mea de protecție a culturii și am observat încă de la prima aplicare cum combate făinarea de pe frunze și împiedică reapariția acesteia”, ne-a zis ing. Daniel Marinescu, managerul plantației viticole de la Crama Viișoara.

Proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează preventiv prin inhibarea etapelor timpurii de dezvoltare ale agentului patogen, întrerupând ciclul infecției înainte să afecteze țesuturile plantei. În plus, proprietatea sa de redistribuire în fază de vapori permite o protecție extinsă, aspect esențial în viile cu densitate mare și creștere activă.

Inginerul Daniel Marinescu evidențiază utilizarea constantă și încrederea pe termen lung în produsul pe bază de proquinazid: „Îl folosim în plantații de cel puțin 12 ani, pe întreaga suprafață. Talendo^® este unul dintre cele mai bune produse pe care le-am folosit, deoarece controlează excelent făinarea. Are atât efect preventiv, cât și curativ și funcționează 100%. Aș spune că, mai ales pe partea curativă, există foarte puține soluții pe piață care sunt cu adevărat eficiente, dar acesta performează foarte bine, chiar peste așteptări”.

Un alt avantaj important este performanța Talendo^® în condiții meteorologice dificile, unde stabilitatea tratamentului devine critică. „Este rezistent la spălare și rămâne eficient în condiții variabile”, a adăugat Daniel Marinescu. Această caracteristică este deosebit de relevantă într-un climat în care precipitațiile și umiditatea ridicată pot compromite rapid eficiența soluțiilor de protecție.

Prin integrarea Talendo^® în programul său de protecție a culturilor, Crama Viișoara menține un control constant asupra făinării pe întreaga suprafață cultivată, protejând atât potențialul producției, cât și calitatea strugurilor. Într-un sector tot mai influențat de incertitudini climatice și decizii tehnice complexe, acest nivel de stabilitate reprezintă un avantaj competitiv.

Crama Viișoara oferă un exemplu pentru modul în care viticultura românească evoluează la intersecția dintre tradiție și inovație. În acest echilibru, experiența din teren și soluții precum molecula proquinazid contribuie împreună la susținerea competitivității unui sector cu un potențial puternic pe piața europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Grâului Bărăgan, eveniment ajuns la a șasea ediție, a avut loc pe 27 mai 2026 în localitatea Mihail Kogălniceanu - Ialomița, la Ferma Sopema administrată de Arnaud Perrein. Evenimentul, organizat de Forumul APPR cu sprijinul ACCPT Ialomița, s-a bucurat de participarea a circa 300 de persoane, fermieri din mai multe regiuni ale țării, parteneri tehnici, reprezentanți ai companiilor de genetică, furnizori de soluții pentru agricultură și membri ai comunității Forumului APPR. Prezența numeroasă confirmă interesul pentru evenimentele tehnice organizate în câmp, unde informația aplicată poate fi corelată direct cu observația practică.

Evenimentul a reunit fermieri, specialiști, reprezentanți ai companiilor din agribusiness și parteneri ai sectorului agricol, într-un cadru dedicat observației directe în câmp, dialogului tehnic și schimbului de experiență. Dincolo de oportunitatea de networking, Ziua Grâului Bărăgan rămâne un reper pentru testarea aplicată și pentru conectarea fermierilor cu date, soluții și tehnologii relevante pentru culturile de grâu și orz.

Platforma demonstrativă a inclus 58 de soiuri, dintre care 45 de soiuri de grâu și 13 soiuri de orz, aparținând unor companii importante de genetică prezente pe piața din România. Fermierii au avut astfel ocazia să observe comportamentul soiurilor în condiții reale de câmp, în specificul pedoclimatic al Bărăganului, și să discute direct cu reprezentanții companiilor despre performanță, adaptabilitate și criterii de alegere a geneticii.

„Cultura a fost înființată în jurul datei de 20 octombrie 2025, cu o densitate de 400 boabe germinabile/mp. De la semănat și până la data de 25 mai 2026, platforma a beneficiat de aproximativ 330 mm precipitații, condiții care au permis o dezvoltare bună a culturilor. Tehnologia aplicată a fost cea clasică utilizată în cadrul fermei Sopema, iar pe componenta de nutriție au fost integrate produse foliare YARA, partenerul oficial de fertilizare al evenimentului”, a arătat Cristina Radu, directorul Centrului de Cercetare Aplicată al Forumului APPR.

Prima parte a evenimentului s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Excelență Profesională al Forumului APPR, unde participanții au parcurs platforma de testare și au discutat direct cu specialiștii prezenți. Această componentă practică a oferit fermierilor o imagine clară asupra diferențelor dintre soiuri, a stadiului culturilor și a modului în care genetica și tehnologia pot influența performanța în fermă.

„Ne bucurăm că, pentru al doilea an consecutiv, Centrul de Cercetare și Excelență Profesională al Forumului APPR își deschide porțile către fermieri, parteneri și specialiști din agricultură. Cu peste zece ani de cercetare continuă, acest spațiu a devenit un reper pentru testarea aplicată și pentru dialogul profesional în câmp. Ziua Grâului Bărăgan arată exact direcția în care credem: informație practică, validată în teren, pusă în serviciul fermierilor”, a subliniat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

În cea de-a doua parte a zilei, la sala multimedia a fermei Sopema, componenta din câmp a fost completată de o serie de intervenții instituționale și prezentări tehnice relevante pentru fermieri, abordând teme precum evoluțiile din piața îngrășămintelor, managementul riscurilor agricole și soluțiile de asigurare, cu o contribuție din partea Marsh, precum și infrastructura, procesarea și depozitarea cerealelor, temă abordată în prezentarea ELICA.

Ziua Grâului Bărăgan 2026 face parte din seria FarmForum, platforma de evenimente organizată de Forumul APPR și dezvoltată „de la idee la realitate” împreună cu Rainbow – Colorful Ideas, cu obiectivul de a aduce mai aproape de fermieri informația aplicată, testarea în câmp și dialogul profesional relevant pentru agricultura românească.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale care doresc să acceseze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic, aferente Campaniei 2026.

La cererea fermierilor, APIA eliberează adeverințe pentru următoarele intervenții:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2026, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării este de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Strategic PAC 2023-2027, pentru anul de cerere 2026, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondurile de garantare (Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) sau Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM)) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%.

„În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se găsesc pe site-ul instituției, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 26 mai 2026, la Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish). Delegația României a fost condusă de viceprim-ministrul, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a cerut alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor de la AgriFish a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii din țările UE au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tánczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole, precum și efectele negative economice și sociale asociate. În privința fertilizanților, ministrul român a subliniat că utilizarea fondurilor europene și a rezervei agricole pentru fermierii afectați de creșterea costurilor este un aspect esențial pentru România.

„Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția”, a subliniat Tánczos Barna, în cadrul reuniunii AgriFish.

Alături de alte state, România a solicitat Comisiei Europene soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023–2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Brusc, toată lumea s-a trezit la realitate. Se numără insolvențele, falimentele, concordatele. Și toți își pun mâinile în cap: vai, vai, vai...

Însă nimic nu se întâmplă peste noapte, totul este un șir lung de factori ce conduc către acest destin, astăzi implacabil.

Pentru că avem pe de o parte conducătorii pe care-i merităm și-i acceptăm, iar pe de altă parte o mulțime divizată de interese personale.

Egocentrismul este placa turnantă a dezastrului înregistrat astăzi la nivel național.

Undeva în țară plouă, iar în ploaia asta mohorâtă rezidă singura speranță, culturile de pe câmp. Să ai ce vinde, să ai cu ce să acoperi scadențele la credite, să ai cu ce să acoperi datoriile la distribuitori, să speri că o brumă de bani îți va rămâne ca să poți plăti angajații din fermă.

Sunt voci, destule, care spun că fermierii sunt bogați, că și-au luat combine și tractoare din bani europeni și mașini scumpe pentru câmp. Mă cuprinde lehamitea față de aceste voci, de cei neștiutori și judecători fără balanță.

Luptătorii de pe rețelele sociale, cei fără ocupație și frustrați, preferă să emită judecata lor proprie când nu au cunoștințele necesare.

Cam asta este diferența și între taberele divizate de astăzi.

Angajatul știe că are parte de un salariu la finalul lunii, că are confortul de a lâncezi în dizgrație față de responsabilitatea zilnică. Travaliul zilnic al angajatului înseamnă pauze de cafea, țigară, bârfe și relaxarea indusă de ziua de salariu ce va veni.

Antreprenorul are stres în fiecare moment, deoarece are responsabilitatea gurilor pe care trebuie să le hrănească, a angajaților ce trebuie plătiți, a afacerii care trebuie împinsă să rămână pe drumul plin de bolovani capcană puși de legislativ. Antreprenorul e cel care stă și așteaptă un telefon de la un angajat din grupul de mai sus, telefon care nu mai vine, pentru că există nepăsare și lipsă de înțelegere. Pentru că unul e confortabil instalat, iar antreprenorul are presiunea responsabilității, a lipsei de timp și a mijloacelor de negociere.

De aceea am ajuns azi aici, mai ales că cei șase factori de stres, pe care-i arăt mai jos, au lucrat întruna, au surpat platforma agriculturii românești. Desigur, în frunte cu politicul.

Așadar, în câteva cuvinte, agricultura 2020–2026 și cei șase factori de stres:

• Stresul hidric, din secetă și arșiță – 2020, 2022, 2023, 2024 și parțial 2025, pierderi de volume în producția României;

• Stresul energetic din cele două conflicte – Ucraina și Iran, combustibil și îngrășăminte scumpe, piață locală inexistentă - costuri de producție ridicate;

• Stresul comercial: distorsiunea produsă de marfa ce a ieșit în panica din Ucraina și volumele globale de grâu și porumb în 2025 - prețuri reduse pentru materia primă;

• Stresul logistic. Logistica capturată de mărfurile ucrainene tranzitate și comercializate prin România, portul Constanța captiv, prețuri crescute la combustibil astăzi. Logistică scumpă în timpul crizei Ucraina și cu +65%;

• Stresul financiar. Sistemul bancar nu are apetit de risc în agricultură, după ce de doi ani încoace sistemul de comercianți locali a colapsat pe propria mână și gândire. Au creat prejudicii financiare la ambele capete, fermieri și exportatori. Astfel că, băncile s-au retras;

• Stresul politic. Acordul Mercosur și lipsa clarității în ceea ce privește clauzele de salvgardare și control. Orbește mergem înainte, la fel semnăm memorandumul, în ciuda avizelor negative date de Ministerul Agriculturii.

Cât poate rezista agricultura la astfel de șocuri brutale?

Observ coruri de bocitoare pe la toate posturile TV. „Brusc, subit și dintr-odată”, toți sunt focusați pe fermieri și exploatează drama agriculturii românești. Marketing și rating.

Dar… nimeni nu face nimic. Populism și publicitate. Atât.

Editorial de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

Apel pentru reguli care fac fermele finanțabile, reziliente și competitive

În ultimii ani, sectorul agricol a traversat 41 de luni consecutive de secetă severă, iar profitul net agregat al primelor 500 companii agricole s-a redus cu aproape 70% (conform studiului). Aproximativ 66% dintre companiile din agricultură operează astăzi cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai bun.

Seceta, volatilitatea prețurilor, costurile de finanțare și blocajele de lichiditate nu mai sunt episoade izolate. Ele au expus vulnerabilități structurale care afectează capacitatea fermierilor de a investi, de a se finanța și de a planifica pe termen lung. Multe ferme continuă să funcționeze cu instrumente financiare construite pentru cicluri scurte, pe terenuri greu de consolidat și în relații comerciale în care predictibilitatea costurilor și echilibrul contractual rămân vulnerabile.

Un an agricol mai bun poate aduce un respiro temporar, dar nu compensează bilanțuri fragile, investiții amânate și presiunea permanentă asupra lichidității. România nu poate construi securitate alimentară cu ferme care supraviețuiesc de la o campanie la alta. De sănătatea agriculturii depind securitatea alimentară, economia rurală și capacitatea României de a produce hrană într-un context internațional tot mai instabil.

În contextul noilor discuții despre prioritățile economice ale României, modernizarea mecanismelor care susțin agricultura a devenit o temă strategică și urgentă. Facem acest apel acum pentru că agricultura are nevoie de continuitate, investiții și mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona prioritățile economice ale următorilor ani.

Finanțarea pe termen scurt nu poate susține investiții pe termen lung

Multe dintre investițiile care pot face agricultura românească mai performantă și mai rezilientă sunt investiții construite pe 10, 15 sau chiar 20 de ani: irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie, refacerea fertilității solului sau digitalizare. Totuși, multe ferme continuă să funcționeze cu presiune permanentă asupra lichidității și cu acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. Când terenul, tehnologia sau infrastructura sunt finanțate ca și cum ar fi capital de lucru, bilanțul fermei se dezechilibrează exact în momentul în care ferma ar trebui să devină mai puternică.

Fragmentarea terenurilor amplifică această problemă. În multe zone agricole, fermele funcționează pe baza a sute de contracte de arendă dificil de administrat și greu de utilizat în relația cu finanțatorii. Lipsa cadastrării complete reduce capacitatea fermierilor de a construi garanții solide și de a susține investiții pe termen lung.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de soluții de finanțare care susțin investițiile pe termen lung, de politici și instrumente care fac investițiile agricole finanțabile realist: programe de garantare adaptate agriculturii, criterii de evaluare adaptate cash-flow-ului sezonier, soluții pentru investiții pe termen lung și mecanisme care susțin dezvoltarea fermelor. 

Consolidarea exploatațiilor, cadastrarea accelerată și dezvoltarea unor forme de arendă stabile pot contribui la creșterea capacității fermierilor de a investi și de a construi ferme viabile pe termen lung. Aceasta nu înseamnă doar proprietate asupra terenului, ci capacitatea fermierilor de a investi sustenabil și de a dezvolta exploatații competitive.

Costuri neclare și condiționări comerciale limitează libertatea fermierilor

Fermierii iau decizii majore cu multe luni înainte de recoltă. De aceea, costul real al inputurilor, condițiile comerciale și riscurile contractuale trebuie să fie clare de la începutul campaniei.

O fermă nu își poate construi bugetul pe discounturi off-invoice, vouchere condiționate, reduceri greu de verificat, sau clauze care pot transforma retrospectiv o întârziere minoră într-un cost major. Problema este, în primul rând, lipsa de predictibilitate și transparență la implementarea acestor mecanisme comerciale. Reducerile trebuie să fie clare, stabile contractual și cunoscute înainte ca fermierul să își asume riscul de producție.

La fel de importantă este libertatea fermierului de a alege și de negociere. Semințele, produsele de protecția plantelor, fertilizanții, serviciile tehnice și finanțarea trebuie evaluate și achiziționate în funcție de nevoile reale ale fiecărei ferme, pe criterii clare și comparabile. Penalitățile disproporționate, conditionarea achizitiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor reduceri comerciale pot destabiliza ferme și transferă o parte disproporționată a riscului către actorii cei mai vulnerabili ai lanțului agricol.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de relații comerciale mai predictibile și mai echilibrate. Reducerile comerciale trebuie să fie transparente și stabile contractual, iar fermierii trebuie să poată lua decizii economice pe baza unor costuri reale și verificabile încă de la începutul campaniei agricole. În același timp, piața are nevoie de practici comerciale care susțin libertatea de alegere, predictibilitatea și capacitatea fermierilor de a planifica investițiile și producția pe termen lung.

Soluții de criză care mută presiunea în lanț

În agricultură, o decizie publică nu afectează doar fermierul. Afectează întregul lanț economic: furnizori de inputuri, distribuitori, finanțatori, procesatori, comercianți și comunități rurale.

Măsurile adoptate în perioade de criză, cum sunt moratoriile, amânările la plată sau suspendarea temporară a unor obligații, pot fi necesare, dar atunci când sunt construite fără mecanisme clare de compensare și fără surse reale de finanțare, ele riscă să mute presiunea financiară dintr-o parte a lanțului în alta, fără să rezolve problema de fond.

O măsură care reduce temporar presiunea asupra fermierului, dar transferă integral pierderea către furnizori, distribuitori sau finanțatori poate prelungi dezechilibrele din sector și poate reduce capacitatea întregului lanț agricol de a funcționa.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de politici publice construite pe realitatea economică a sectorului: investiții pe termen lung, venituri sezoniere, volatilitate ridicată și sensibilitate majoră la blocajele de lichiditate. Măsurile de sprijin trebuie construite împreună cu actorii din teren și însoțite de analiza impactului asupra întregului lanț și un calendar de revenire la funcționarea normală a pieței. Fermierii au nevoie de continuitate și politici capabile să stabilizeze sectorul pe termen lung, nu doar de intervenții reactive în perioade de criză.

Ce alegem?

România are de ales între două direcții: o agricultură care continuă să funcționeze sub presiunea soluțiilor de avarie (finanțare pe termen scurt, terenuri fragmentate, reguli comerciale opace și intervenții publice reactive) sau o agricultură capabilă să investească, să se finanțeze și să rămână competitivă pe termen lung.

Fermierii români nu se așteaptă la tratament preferențial au nevoie de reguli clare, contracte echilibrate, acces la finanțare adecvată, libertatea de a decide în propriile ferme și politici publice construite pe realitatea economică a agriculturii.

Acum, când sunt în dialog strategiile economice, agricultura trebuie să fie parte a acestei discuții nu doar ca sector vulnerabil, ci ca infrastructură strategică pentru securitate alimentară, economie rurală și stabilitate socială. Agricover susține modernizarea mecanismelor financiare, comerciale și publice care stau la baza agriculturii românești și un dialog autentic, constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități.

Agricultura României nu mai poate funcționa cu reguli construite pentru realități din trecut. Are nevoie de reguli care o fac rezilientă, finanțabilă și corect tratată.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura din România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a menține performanța în condițiile unor fenomene meteorologice extreme frecvente, a creșterii costurilor pentru combustibil, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor. În acest context dificil, pentru a asigura productivitatea culturilor, fermierii își îndreaptă atenția către soluții care cresc eficiența utilizării nutrienților, în special a azotului, completând inputurile tradiționale cu tehnologii noi.

Azotul rămâne esențial pentru dezvoltarea culturilor și producției, iar eficiența sa depinde în mare măsură de condițiile de mediu. Variabilitatea temperaturilor, a precipitațiilor și a dinamicii solului poate influența semnificativ modul în care plantele utilizează azotul aplicat. Acest lucru creează un decalaj între utilizarea inputurilor și performanța obținută și pune un accent mai mare pe soluții care îmbunătățesc eficiența nutrienților, în loc să crească pur și simplu dozele aplicate. Ca răspuns, fermierii adoptă tot mai mult abordări integrate de management al culturilor, care combină practicile convenționale cu tehnologii complementare menite să îmbunătățească performanța generală a sistemului. Astfel, soluțiile biologice devin din ce în ce mai relevante ca instrumente care susțin optimizarea nutrienților, reziliența culturilor și productivitatea sustenabilă.

Utrisha™ N permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic

O astfel de soluție este Utrisha™ N, parte a portofoliului de produse biologice Corteva Agriscience. Acest produs susține nutriția culturilor prin stimularea proceselor naturale ale plantei. Bazat pe bacteria Methylobacterium symbioticum, acesta permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic, oferind o sursă continuă de nutriție pe tot parcursul ciclului de vegetație. Această abordare le permite fermierilor să îmbunătățească eficiența utilizării azotului, să stabilizeze producțiile și să reducă dependența de inputuri suplimentare.

Fermierii din România care au integrat Utrisha™ N în programele lor de cultură raportează beneficii măsurabile.

Ștefan Costea, manager de fermă din județul Timiș, evidențiază schimbarea de perspectivă adusă de această tehnologie: „După aplicarea Utrisha™ N, opinia mea despre această bacterie unică s-a schimbat. M-a ajutat atât la culturile de grâu, cât și la porumb, atât în sisteme convenționale, cât și biologice, și am înregistrat o creștere a producției de 400 kg la grâu și 800 kg la porumb, valori foarte bune având în vedere variațiile de temperatură. Recomand Utrisha™ N atât pentru creșterea productivității și a calității în ferme, cât și pentru reducerea cât mai mult posibil a aplicărilor de îngrășăminte foliare”.

De asemenea, Aurel Placinshi, director al Agricola Țigănași din județul Iași, subliniază performanța produsului: „Am folosit Utrisha™ N la porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, iar rezultatele au fost spectaculoase. L-am aplicat la porumb în stadiul de 6-8 frunze, iar cultura fiind pe teren irigat, frunzele erau pregătite să absoarbă produsul. Ca urmare a acțiunii Utrisha™ N, am obținut o creștere de producție de 712 kg la porumb, la o recoltă de 10-11 tone, demonstrând aportul de azot suplimentar și îmbunătățind eficiența generală a utilizării nutrienților de către plante. În anii următori vom utiliza produsul pe mai multe hectare, în mai multe sole și la mai multe tipuri de culturi, deoarece are potențialul de a deveni un element de bază în tehnologia pe care dorim să o aplicăm”.

Aceste rezultate reflectă o orientare către soluții integrate care îmbunătățesc eficiența și calitatea. Pe măsură ce presiunile climatice și cele legate de costuri persistă, menținerea performanței va depinde de utilizarea mai eficientă a resurselor, iar Corteva Agriscience sprijină fermierii prin portofoliul său integrat de soluții pentru protecția culturilor și produse biologice, pentru a consolida reziliența și constanța.

Autor: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Biologicals Corteva Agriscience România și Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 21 mai, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” în acest an. Schema beneficiază de un buget de 60.000.000 lei, iar plata sumelor aferente sprijinului către cultivatori se va face până la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximă de 6 ha/beneficiar și o producție de minimum 3,5 tone/ha.

Cererile de înscriere în program se depun în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Beneficiarii schemei pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008, precum și producători agricoli persoane juridice.

Verificările în teren se fac de către echipe mixte ale Direcțiilor Agricole Județene (DAJ) și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează deplasarea în teren pentru identificarea suprafeței, a existenței culturii de usturoi înainte de recoltare și stabilirea densității acesteia.

Recoltarea si valorificarea producției se vor realiza după verificările în teren până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026, inclusiv, iar documentele justificative privind valorificarea producției se pot depune până la data de 24 noiembrie 2026 inclusiv.

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție. În același timp, nu renunțăm nici la susținerea cultivatorilor de cartofi, cerând Guvernului echitate în cazul sectoarelor cu deficit de balanță comercială seminificativă. Considerăm justificată suma solicitată pentru schema de ajutor, în condițiile în care nici sectorul cartofului nu a beneficiat de sprijin anul trecut, un an dificil, marcat atât de creșterea cantității aduse din afara țării, cât și de scăderea prețului cartofilor importați sau aduși din spațiul intracomunitar”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministrul interimar al Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!