Întrebarea nu este dacă vinul românesc poate reveni, ci dacă cei care îl produc, îl promovează și îl iubesc sunt pregătiți să facă împreună ceea ce nu au reușit să facă separat.

Unghiul meu, strict subiectiv, surprinde la actorii industriei aerul de superioritate, de detașare față de ideile care ar fi putut atrage atenția asupra vinului românesc, care ar fi putut lega comunități în jurul acestui produs. Notez aici lipsa totală de interes față de poziționarea României ca singura țară care găzduiește un concurs internațional gratuit. Amorțeala față de imperativul de a susține inventica domeniului (și aici readuc aminte de sunetul vinului și brain mapping ~ neurofeedback în degustare). Neînțelegerea și, pe cale de consecință, neimplicarea în proiectul Muzeul Național al Vinului, neparticiparea la proiectele de upcycling Enovart, refuzul parcursului de reabilitare vizuală a cramelor (propusă încă de acum 20 de ani!) și exemplele pot continua prin teme ca festival de film cu temă „oeno”, caravaning în enoturism, editare de carte, emisiuni radio și TV cu actualizări în online, turnirul regiunilor viticole ș.a.m.d.

Rezumând, sectorul ar trebui să reevalueze ce are cu adevărat de făcut, mai ales că are la îndemână resurse ideatice.

Minuni nu există. Strategii fundamentate, da.

O piață în stare de șoc

Piața vinului din România traversează în prezent una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Nu este vorba despre o simplă fluctuație de piață sau despre un efect colateral temporar al unor condiții economice nefavorabile, ci despre o criză structurală cu rădăcini adânci în decizii greșite acumulate de-a lungul anilor, într-o lipsă cronică de anticipare și viziune strategică la nivelul întregii industrii.

Vinul românesc de calitate ar fi trebuit să fie înțeles, apreciat, apropiat și... băut. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă. Sau se întâmplă la niște cote extrem de scăzute.

Semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca situația să devină critică. Voci din industrie au avertizat în repetate rânduri că direcția urmată nu este sustenabilă, că ecosistemul vinului românesc nu este încurajat să se dezvolte organic și că salvările individuale nu pot substitui o strategie colectivă coerentă. Aceste avertismente au fost, în mare parte, ignorate. Astăzi, piața plătește prețul acestei neglijențe colective.

Este esențial să înțelegem că vârful „lanțului trofic” al vinului nu poate fi monopolizat exclusiv de producători. Un ecosistem sănătos presupune o rețea complexă de actori: presă de specialitate, organizații nonguvernamentale, distribuitori, somelieri, critici, promotori, un concurs finanțat de dimensiuni europene, consumatori educați și instituții de promovare. Absența sau subdezvoltarea acestor verigi a slăbit întregul lanț.

Susținerea Institutului Vinului ar fi compensat absența Agenției Naționale de Promovare a Vinului. Am fi avut un Muzeu – o instituție vie, la granița dintre știință și edutainement. Din fericire, în binele tuturor, cu sacrificii și voluntariat, a funcționat și crescut Concursul Internațional. Dar „una hirundo non facit ver”.

Anatomia crizei: cauze și mecanisme

Lipsa unui ecosistem de susținere

Una dintre cauzele fundamentale ale actualei crize este absența unui ecosistem dezvoltat în jurul industriei vinicole românești. Spre deosebire de mari țări producătoare – Franța, Italia, Spania –, unde vinul este susținut de o infrastructură legislativă și culturală vastă – reviste de specialitate, programe TV dedicate, școli de degustare, festivaluri cu tradiție îndelungată –, în România aceste structuri fie nu s-au format, fie au fost ignorate chiar de către cei pe care ar fi trebuit să îi servească, dispărând prematur.

Presa de specialitate s-a „diluat”, concursurile de vinuri sunt accesate de-a valma (după sclipici!), iar emisiunile TV dedicate nu au reușit să câștige tracțiune instituțională suficientă. Paradoxal, această alterare a venit adesea chiar din partea producătorilor, iar autoritățile au preferat să controleze mesajul, în loc să îl amplifice. Rezultatul a fost o bulă informațională în care consumatorul a rămas neinformat și, implicit, neimplicat emoțional, iar connaisseur-ul s-a distanțat de superficialitatea curentă.

Prăbușirea canalului HoReCa

Sectorul HoReCa reprezintă nu doar un canal de vânzare, ci și principala scenă de prezentare și descoperire a vinului. Un consumator care descoperă un vin bun la restaurant este, cu o probabilitate ridicată, un viitor cumpărător fidel. Prăbușirea consumului în acest sector este, prin urmare, mai mult decât o problemă de cifre de afaceri – este o criză de recrutare a noilor consumatori.

Explicațiile simplificate (rostogolite de neaveniți) care atribuie această prăbușire exclusiv prețurilor ridicate din HoReCa sunt insuficiente și înșelătoare. Realitatea este multifactorială: lipsa de educare a personalului din servicii, absența unor liste de vinuri bine structurate și explicate, lipsa totală a căilor de comunicare AR, VR, competiția băuturilor alternative (cocktailuri craft, bere artizanală), dar și eșecul producătorilor de a corecta conduita acestui canal – toate acestea au contribuit la deteriorarea situației. „Incentivele” financiare de tip taxe de dop sau taxe de listare au reprezentat un plasture expirat aplicat pe o rană care necesita o intervenție chirurgicală.

Tinerii și viitorul consumului de vin

Poate cea mai îngrijorătoare tendință pe termen lung este îndepărtarea tinerilor de cultura vinului. Generațiile tinere nu au fost cultivate ca potențiali consumatori și ambasadori ai vinului românesc. Responsabilitatea pentru acest eșec revine în primul rând departamentelor de marketing ale marilor producători, care nu au reușit să construiască o narațiune relevantă și autentică pentru publicul tânăr.

Consumul de vin nu este doar un act de „băut o băutură” – este un mod de socializare cât se poate de modern, o formă de expresie culturală, dar și o legătură cu identitatea locală și cu tradiția. Tinerii din România nu au fost invitați în acest scenariu. Li s-a prezentat vinul ca un produs al bătrânilor sau ca o băutură de lux inaccesibilă sau cu prea multe reguli, nu ca o experiență de bucurie și atractivă. Greșelile de comunicare s-au acumulat până când distanța dintre tineri și vin a devenit o prăpastie greu de traversat. Constatăm că nu știm nici cine sunt acești tineri, nici ce vor să consume. De ce sunt antialcool „generic”?

Campaniile de marketing bazate pe vedete și influenceri au ratat adesea tocmai această conectare autentică. Colaborările au generat vizibilitate superficială, dar nu au construit simpatia reală, nici notorietatea de durată a brandurilor, și cu atât mai puțin creșteri semnificative ale vânzărilor. O strategie de marketing eficientă pentru vin trebuie să fie construită în jurul experienței, convenției narative și educației – nu al imaginii. Educație înseamnă și nuanțarea relației alcool–vin. 

Responsabilitatea colectivă, un bun comun

Un aspect important, adesea neglijat în dezbaterile despre criza vinului românesc, este cel al responsabilității colective. Vinul românesc, denumirile de origine controlată, arealele viticole, moștenirea culturală a podgoriilor – toate acestea sunt bunuri comune ale națiunii, nu proprietatea exclusivă a producătorilor. Prin urmare, dreptul de a opina și de a contribui la soluționarea crizei revine tuturor celor care au o legătură cu această industrie, indiferent dacă dețin sau nu o cramă. Până și proximitatea geografică față de o Denumire de Origine (de rezidență sau antreprenoriat fără legătură „oeno”) justifică luarea de poziție.

Istoria recentă demonstrează că unele dintre cele mai bune idei au venit din afara cercului producătorilor: primele magazine specializate, primele platforme de vânzare online, inițiativele de promovare culturală. Din nefericire, în loc să fie sprijinite și integrate, aceste inițiative au fost adesea privite cu suspiciune sau chiar sabotate indirect de producători, care au căutat să le dubleze în condiții de concurență neinspirată (până mai ieri, „prețuri de producător” la poarta cramei sau, ceva mai nou, în online-ul minuscul al fiecărui producător în parte).

Marketingul vinului, unde s-a greșit

Serviciile de marketing din industria vinului românesc suferă de o problemă sistemică: în proporție covârșitoare, strategiile adoptate sunt ineficiente, costisitoare și inadaptate realităților pieței. Această afirmație nu este o critică fără fundament, ci o concluzie susținută de rezultatele concrete: scăderea consumului, lipsa de notorietate a brandurilor locale și eșecul de a conecta emoțional cu publicul tânăr. Un „ingredient” folosit des: oameni de marketing provin din afara domeniului și sunt „neaclimatizați” (neșcoliți specific). De aici, și lauda participărilor la pseudocompetiții ca Frankfurt, Lyon ș.a.m.d. (reversul ar fi: în cunoștință = bătaie de joc față de public.

Marketingul eficient al vinului nu mai înseamnă a angaja o frumusețe pentru a poza cu un pahar în mână. Înseamnă a construi o poveste autentică despre terroir, despre oamenii din spatele vinului, inclusiv despre legătura dintre loc și gust. Înseamnă educație continuă a consumatorilor, prezență consistentă în canalele de comunicare relevante și o strategie de conținut bine gândită pe termen lung. Nimic din toate acestea nu se poate cumpăra cu taxe de dop sau campanii de imagine efemere. Primul exemplu fericit care îmi vine în minte este o emisiune/podcast de tip „travel” sau „discovery”. Nici parti-pris-urile cu haterii de serviciu n-au avut rezultat. Poate că – plătind – ai scăpat de o injurie, dar „verbul” colectiv a fost inhibat.

Unele firme mari poate au resurse suficiente pentru a-și permite ocoluri costisitoare și pentru a rezista perioadelor dificile. Altele, tot mari, dar și cramele mici și mijlocii nu au acest lux. Pentru acestea, fiecare an de marketing ineficient poate însemna înghețarea întregului circuit comercial, incapacitatea de a plăti furnizorii, pierderea listărilor în magazine și restaurante (ceea ce înseamnă dispariția din ochii consumatorilor). Criza nu are același chip pentru toți jucătorii din industrie.

Un ecosistem necoagulat

De-a lungul deceniilor, au existat numeroase inițiative valoroase care ar fi putut forma nucleul unui ecosistem vibrant al vinului românesc: publicații de specialitate, coloane în reviste naționale generaliste, glossy sau axate pe diferite domenii de interes, rubrici în presa economică, emisiuni TV, cărți de vinuri, concursuri. Toate acestea au funcționat, unele cu rezultate remarcabile. Totuși, industria nu s-a coagulat niciodată în jurul lor. Au fost percepute ca proiecte ale „altcuiva”, nu ca instrumente colective de construire a pieței. Nici măcar nu s-a folosit forța industriei pentru a determina acțiuni din partea administrației sau a entităților proiectate să facă ceva pentru vinul românesc.

Această fragmentare a generat un paradox dureros: cu cât fiecare actor și-a urmărit mai exclusiv interesul individual pe termen scurt, cu atât a afectat mai mult interesul colectiv pe termen lung. Salvările individuale au erodat valoarea percepută a vinului românesc în ansamblu. Astăzi avem scadența.

Calea înainte: soluții și condiții pentru redresare

Soluțiile există, dar trebuie spus cu toată onestitatea: costul implementării lor astăzi este semnificativ mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi acționat la timp. Fiecare an de inacțiune a adăugat noi straturi de dificultate și a redus marja de manevră a industriei. Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune – mizele sunt prea mari, atât economic, cât și cultural. Adică, mize existențiale!

Reconstruirea ecosistemului informațional și de acțiune

Prima prioritate trebuie să fie reconstruirea unui ecosistem informațional solid în jurul vinului românesc. Aceasta presupune susținerea activă a presei de specialitate, nu inhibarea ei. Presupune investiție în conținut editorial de calitate – articole, podcasturi, canale video –, care să educe și să entuziasmeze consumatorii. Presupune deschiderea producătorilor față de critica constructivă și față de evaluările independente. Impune o adoptare totală și rapidă a ideilor novatoare. (Repun pe tapet modelul A7 – Autostrada Podgoriilor.)

Totodată, este necesară o relație mai matură cu autoritățile și cu administrația publică. Lobbyul pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și fiscal nu trebuie să fie lăsat exclusiv în sarcina producătorilor – care se expun prin această poziție. ONG-urile, asociațiile profesionale, jurnaliștii specializați pot fi delegați să preia o parte din această responsabilitate de reprezentare. Evident, industria este obligată să formeze un buget pentru aceste demersuri și/sau să oblige statul să permită implementarea unor idei valoroase (vezi indicatoarele turistice amplasate pe domeniul public) – lucruri care nu costă, dar care au efect.

Reconectarea cu tinerii

Reconectarea cu publicul tânăr necesită o schimbare fundamentală de abordare. Vinul trebuie prezentat ca parte dintr-un stil de viață modern, nu ca o relicvă, un simbol al trecutului sau ca un mod de viață nesănătos. Evenimentele de degustare trebuie să devină experiențe sociale atractive, accesibile și distractive. Platformele digitale – Instagram, TikTok, YouTube – trebuie exploatate cu conținut autentic și educativ, nu cu reclame tradiționale adaptate superficial.

Colaborările cu creatori de conținut autentici, pasionați de gastronomie, călătorii și cultură pot fi mult mai eficiente decât campaniile cu vedete. Autenticitatea și cunoașterea reală a produsului sunt criteriile care trebuie să ghideze alegerile de parteneriat, nu notorietatea superficială. Caravaningul ar putea sta la baza celor enunțate mai sus. (Notați, vă rog!)

Revitalizarea HoReCa drept scenă a vinului

Sectorul HoReCa trebuie reconsiderat ca o scenă de prezentare și educare, nu doar ca un canal de vânzare. Producătorii pot „forța” ca, în timp, personalul din restaurante și hoteluri să aibă pregătire specifică ca barem de clasificare pentru restaurant. Astfel, chiar în condițiile de fluctuație a lucrătorilor, investiția în profesionalizarea lor ar avea sens, dar să și ofere materiale educative atractive, să organizeze degustări cu somelieri și personal de servicii. O chelneriță care poate recomanda cu entuziasm și cunoaștere un vin local face la fel de mult pentru brandul respectiv ca o campanie publicitară. AI-ul îi poate fi un sprijin „natural”.

Concluzii: momentul adevărului

Piața vinului românesc se află la o răscruce. Criza actuală este dureroasă, dar poate reprezenta și un catalizator pentru schimbarea profundă de care industria are nevoie de mult. Condiția esențială este ca actorii relevanți să renunțe la abordările individualiste și să accepte că problemele comune necesită soluții comune.

Este momentul să se pună întrebările corecte și să se enunțe problemele cu onestitate, fără a căuta vinovați externi sau a minimiza responsabilitatea internă. Este momentul unui audit sincer al strategiilor de marketing, al relațiilor cu presa de specialitate, al modului în care industria se raportează la consumatorii tineri, la canalul HoReCa și la foarte probabile noi obiceiuri de consum.

Vinul românesc are un potențial remarcabil: soiuri autohtone și internaționale, terroir-uri valoroase, o tradiție milenară. Toate acestea reprezintă un capital natural și cultural pe care nicio criză nu îl poate șterge. Ceea ce lipsește nu este potențialul, lipsesc voința colectivă și capacitatea organizatorică de a-l valorifica. Dacă industria va reuși să construiască această voință comună, redresarea este nu doar posibilă, ci 100% viabilă.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

În perioada 27 – 29 martie 2026, în Italia, la Calabria, s-a desfășurat sesiunea dedicată vinurilor roze din cadrul Concours Mondial de Bruxelles. Rozeurile produse în România au câștigat 17 medalii, dintr-un total de 51 de probe înscrise. Procentul de 33% al ratei de succes confirmă calitatea în creștere a rozeurilor românești într-o piață extrem de dinamică.

Ca în fiecare an, Rosé Wines Session a reprezentat un moment-cheie pentru evidențierea tendințelor și a diversității producției globale de vinuri roze.

Pe parcursul a trei zile, un juriu format din profesioniști internaționali ai vinului din 20 de țări - somelieri, importatori, distribuitori și jurnaliști de specialitate - a degustat în orb peste 1.100 de vinuri roze din 30 de țări.

România a obținut un total de 17 medalii, dintre care o mare medalie de aur, șase medalii de aur și zece medalii de argint.

Una dintre cele mai prestigioase distincții ale acestei sesiuni dedicate vinurilor roze a fost acordată vinului Issa Pinot Noir Rosé 2025 al cramei La Salina, care a fost desemnat „Revelația Rosé din România”.

Vinurile românești medaliate la CMB Rosé Wine Session 2026

Mare Medalie de Aur

• Issa Pinot Noir Rosé 2025 - Crama La Salina

Medalii de Aur

• Hruba Boierului Busuioacă de Bohotin demisec 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer demisec 2025 - Murfatlar Vinul

• Tectonic Rezerva Cuvee Rose 2025 – Crama Gîrboiu

• Schwaben Wein Roze 2025 – Cramele Recaș

• Cervus Magnus Monte Rose 2025 – Crama Ceptura

• Issa Vibe Rose 2025 - Crama La Salina

Medalii de Argint

• C'est Soir Traminer roze 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer sec roze 2025 - Murfatlar Vinul

• Bacanta Special Edition 2025 – Crama Gîrboiu

• Castel Huniade Roze 2025 – Cramele Recaș

• Mysterium Roze Brut 2021 - Jidvei

• Jidvei Roze Brut 2021 - Jidvei

• 2 Milenii Cuvee Rose 2025 – Crama Liuta

• Strunga Terroir - Fetească Neagră Rose 2025 – Crama Strunga

• Caii de La Letea Volumul II Rosé 2025 - Via Viticola

• Caii de La Letea Princeps Rosé 2025 - Via Viticola

Fondat în 1994, Concours Mondial de Bruxelles (CMB) este o competiție internațională de vinuri, renumită pentru standardele sale riguroase și angajamentul său de a identifica cele mai bune vinuri și băuturi spirtoase din lume. Cu multiple sesiuni și selecții organizate în fiecare an, CMB evaluează peste 15.000 de probe, anual. Un juriu compus exclusiv din profesioniști din industrie asigură un proces de degustare în orb axat pe calitate, ceea ce face din CMB un punct de referință al excelenței recunoscut la nivel global.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) atrage atenția asupra unei contradicții majore: România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, dar autoritățile noastre continuă să îl trateze cu spatele. Nici astăzi, sectorul vitivinicol nu beneficiază de vreo strategie coerentă din partea statului nostru.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative și fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare. „Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată”, precizează Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Se estimează că, anual, în afara sistemului fiscal se comercializează aproximativ 200 de milioane de litri de vin, echivalentul unei piețe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. „Acest fenomen este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, de fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și de incoerențe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, subliniază Diana Pavelescu.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie 2026 în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. „În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren”, a spus Diana Pavelescu.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent. Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

„Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță”, punctează Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 27 septembrie 2025, la Apoldu de Sus – județul Sibiu, a patra ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni, ca în fiecare an, vinurile din propria plantație cu muzica și bucatele tradiționale.

Vinea Apoldia Maior Fest este o sărbătoare a recoltei de struguri, unde toți cei prezenți se bucură de mâncarea tradițională și vinurile produse la Stațiunea Viticolă a USAMV Cluj-Napoca. În cadrul evenimentului este amenajată o zonă dedicată micilor producători și meșteșugari, iar participanții au ocazia să facă plimbări și fotografii în plantația viticolă de la Apoldu de Sus.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, în plantația Vinea Apoldia Maior situată la circa doi km de Apoldu de Sus, având astăzi în portofoliu 14 etichete, unele premiate la nivel național și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

Atmosfera de la Vinea Apoldia Maior Fest 2025 va fi întregită cu spectacole și recitaluri pentru toate gusturile, susținute în acest an de Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al universității - solistă Laura Ciupeiu, de studentele de la USAMV Cluj-Napoca - Bianca Găvan și Larisa Vasiliu, alături de Ștefan Suciu & Anamaria Urcan, Ilinca, Andra Cocian și soliști ai Asociației Culturale „Alexandru Fărcaș” - Kolcsár Katalin (soprană), Sorin Lupu (tenor), Geani Brad (bariton), Petre Burcă (bas), Péter Kolcsár (pianist acompaniator).

Festivalul își deschide porțile la ora 12.00, iar biletele pot fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, sunt disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani au acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor este de 50 lei. În aceste prețuri, participanților li se oferă accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar.

Pe durata festivalului sunt disponibile spre vânzare vinuri îmbuteliate la stațiunea USAMV Cluj-Napoca și must, la prețuri speciale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Sebastian Olaru este un tânăr enolog care nu a ajuns întâmplător în domeniul vitivinicol, pasiunea pentru vie și vin fiind moștenire de familie. Absolvent al Facultății de Horticultură din Craiova, încă de pe băncile școlii, Sebastian Olaru a făcut practică la 7Arts Winery și a rămas aici, la crama din centrul viticol Banu Mărăcine, aproape de malul Jiului, la câțiva kilometri de Craiova și în imediata apropiere a castrului roman Pelendava.

În anul 2010 a fost replantată o suprafață de 31 de hectare pe amplasamentul vechii plantații, astăzi 7Arts Winery având șapte soiuri de struguri: patru roșii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah) și trei albe (Fetească albă, Tămâioasă românească și Sauvignon Blanc).

Reporter: Cum ai descrie rolul unui enolog? De reținut că, recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).

Sebastian Olaru: Așa cum un arhitect proiectează o clădire de la fundație până la finisaj, ținând cont de structură, funcționalitate și estetică, oenologul construiește vinul pas cu pas, de la alegerea momentului optim de recoltare și până la stabilirea stilului, structurii și echilibrului aromatic.

El lucrează cu materia vie – strugurele – asemenea unui arhitect care modelează spațiul, anticipând cum se va transforma în timp, ce emoție va transmite și ce experiență va oferi celui care îl „locuiește” – sau, în cazul vinului, îl degustă.

Rolul său este unul de creație, control și finețe. Fiecare decizie tehnologică – fermentație, maturare, asamblaj – este o linie trasată pe planul gustativ și aromatic al vinului, cu scopul de a reda identitatea terroir-ului, stilul cramei și emoția momentului.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu?

Sebastian Olaru: Pasiunea pentru vie și vin pot spune că am moștenit-o. Bunica mea, din partea tatălui, a plecat de acasă, dintr-un sat din județul Olt, la vârsta de 14 ani, pentru a studia la Școala de Vițe de la Blaj. După finalizarea studiilor, a plecat direct la Segarcea, unde a lucrat ca tehnician în via administrată de Domeniul Coroanei. Acolo l-a cunoscut și pe bunicul meu. O poveste similară au avut și bunicii din partea mamei, care au lucrat pentru Vinalcool de-a lungul vieții. Având aceste rădăcini, era aproape inevitabil să dezvolt o afinitate pentru acest domeniu.

Parcursul meu profesional a început cu studiile de licență și master la Universitatea din Craiova. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate am făcut practica la crama 7Arts, unde doamna Mirela Gheorghe mi-a întins o mână de ajutor și mi-a oferit o bază solidă de cunoștințe teoretice și practice. De atunci, fie că am fost sub îndrumarea dumneaei, fie că a trebuit să mă descurc pe cont propriu, am încercat să aduc în fiecare sticlă de vin tipicitatea arealului și a soiului, iar la final să semnez cu mândrie „7Arts Winery”.

⁠Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Sebastian Olaru: Vinul nu se face doar toamna – este un proces continuu, care poate dura ani întregi. Un vin bun începe cu struguri sănătoși, dintr-o vie bine îngrijită, iar apoi își urmează drumul prin inox, stejar și, în cele din urmă, sticlă. Este un proces complex, pe care fiecare oenolog îl adaptează în funcție de zonă, soi și propria viziune asupra vinului.

Fiecare etapă din procesul de vinificație este specială, însă, din punctul meu de vedere, cea mai fascinantă este perioada recoltei. Este momentul în care strugurii sunt culeși, selectați, transformați în must și încep fermentația. Totul se desfășoară într-un ritm alert, iar deciziile trebuie luate rapid. Există momente în care lucrurile nu merg exact cum îți dorești, dar, în cele din urmă, găsești soluția potrivită.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Sebastian Olaru: Cred că un consumator ar trebui să privească dincolo de vinul din pahar și să aprecieze mai multe aspecte: calitatea, aromele, echilibrul și, nu în ultimul rând, povestea din spatele fiecărei sticle.

Pentru ca un vin să ajungă la cele mai înalte standarde, în crame se depune multă muncă și dedicare. Fiecare detaliu contează, de la îngrijirea viei până la igiena impecabilă a echipamentelor și precizia proceselor de vinificație.

Reporter: În cariera ta de enolog ai un vin de care ești cel mai mândru?

Sebastian Olaru: 7Arts Fetească Neagră 2024 va fi un vin etalon. Momentan se odihnește în butoaie de stejar românesc și mai are de stat acolo o perioadă, dar sunt sigur că îl vom degusta cu plăcere peste 2-3 ani.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cristian Tudor, enolog Domeniul Aristiței: „În spatele unui pahar cu vin este foarte multă muncă.”

Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: ADAR

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Pe 31 mai și 1 iunie 2025, Craiova găzduiește un eveniment gastronomic de anvergură, menit să marcheze o schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune a Olteniei. Festivalul „Tezaur de Gusturi” are loc la Hotel Ramada Plaza Craiova, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova.

Organizat de Liceul de Industrie Alimentară, în parteneriat cu We Are Romania / YOU ARE WELCOME și cu sprijinul Primăriei Craiova, evenimentul aduce împreună producători locali, crame renumite, artizani gastronomici, dar și specialiști din domeniul turismului și al ospitalității. ,,Tezaur de Gusturi” e parte din proiectul mai vast, început anul trecut, „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”.

Un târg regional ca „Tezaur de Gusturi” oferă vizibilitate, testarea produselor în piață, networking cu actori din turism și ospitalitate, dar mai ales validare publică, un pas esențial pentru cei care vor să treacă de la producție artizanală la recunoaștere oficială.

Evenimentul este o intervenție necesară într-un context regional fragil. „Oltenia este, în prezent, regiunea cu cele mai puține produse tradiționale atestate din România, doar două produse recunoscute oficial la nivel național, față de 483 la nivelul întregii țări. Mai mult, nicio denumire locală nu beneficiază de certificare europeană (DOP sau IGP), ceea ce reflectă lipsa unui proces de valorizare și promovare a patrimoniului culinar regional”, arată Raluca Dumitrana – EconomieRurala.ro.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că aportul Olteniei în peisajul gastronomic național este sub 3%, în timp ce județe din Transilvania, Muntenia sau Bucovina sunt deja bine poziționate pe piața produselor cu valoare adăugată. „În plus, turismul culinar – un motor emergent al dezvoltării regionale – este slab reprezentat în zonă, cu județe precum Olt, Mehedinți și Gorj constant în coada clasamentelor de vizitare”, menționează Raluca Dumitrana.

Totodată, Oltenia lipsește de pe harta punctelor gastronomice locale (vezi harta). Din cele 30 de rute gastronomice din cadrul programului România Atractivă, Oltenia este slab reprezentată.

Pentru micii producători, lipsa evenimentelor gastronomice înseamnă lipsă de canale de promovare, vânzări directe slabe, acces dificil la piața HoReCa și imposibilitatea de a construi un brand în jurul produselor lor. „Spre exemplu, județul Olt avea în iunie 2023 doar 1.700 de turiști străini cazați – o cifră infimă, dar și o oportunitate latentă pentru reconfigurarea economică prin turism de nișă”, notează Raluca Dumitrana.

Pe durata celor două zile ale festivalului „Tezaur de Gusturi” se degustă vinuri de la 14 crame din țara noastră, publicul având, totodată, posibilitatea să descopere preparate reinterpretate de elevii liceului de profil, să participe la conferințe și masterclass-uri susținute de experți din România și Bulgaria și să interacționeze direct cu producători locali și artizani gastronomici.

În cadrul festivalului „Tezaur de Gusturi”, la standul EconomieRurala.ro, vizitatorii găsesc o selecție de produse artizanale provenite din mai multe regiuni cu tradiții gastronomice puternice și producători locali dedicați excelenței.

Ceafa Nobilă de Bistrița – producător TURMA

Originar din Bistrița, oraș cu o istorie de peste 760 de ani, acest produs de o savoare inconfundabilă este creat de TURMA, un brand născut din pasiunea pentru creșterea vitelor de carne. Ceafa Nobilă de Bistrița este preparată exclusiv din mușchiul cefei provenit de la femele de mânzat cu vârste între 16 și 20 de luni, selecționate cu grijă. Gustul rafinat, textura fragedă și calitatea ridicată o transformă într-o delicatesă autentică, reprezentativă pentru măiestria transilvăneană în prelucrarea cărnii.

Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța – producător Păstrăvăria RIN

Este primul produs pe bază de pește din județul Bistrița-Năsăud aflat în proces de obținere a protecției IGP (Indicație Geografică Protejată). Realizată din păstrăv crescut în apele reci și pure ale râului Sălăuța, această zacuscă artizanală îmbină peștele afumat cu legume atent selecționate. Gustul său unic a cucerit deja piețele naționale și internaționale, iar procesul de certificare vine să confirme calitatea și autenticitatea rețetei locale.

Brânza frământată de Teaca – producător Lacto Sinelli

Un produs identitar al comunei Teaca, situată în sudul județului Bistrița-Năsăud, brânza frământată este realizată printr-o tehnică tradițională: frământarea manuală a cașului, ușor maturat, sărat și păstrat conform metodelor transmise din generație în generație. Obținută din lapte integral de vacă, această brânză fermă, cu gust intens și ușor acrișor, este pe cale să devină primul produs lactat din județ cu protecție IGP. Fabrica Lacto Sinelli a creat o linie de producție dedicată acestui produs, păstrând autenticitatea într-un cadru modern de siguranță alimentară.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Producătorii locali au nevoie să vândă tot anul, nu doar de sărbători

Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc

Ediția din această primăvară a RO-Wine este una aniversară, festivalul internațional de vinuri împlinind zece ani de existență. Iubitorii de vin au ocazia, în perioada 16 - 18 mai, la Fratelli Studios din București, să deguste vinuri din toată lumea, să descopere cramele și poveștile din spatele vinurilor.

Ediția aniversară RO Wine - International Wine Festival of Romania va reuni producători și pasionați din România, Moldova, Georgia, Grecia, Italia, Franța, Spania și alte colțuri ale lumii, inclusiv vinuri din California, Noua Zeelandă și Africa de Sud.

În cadrul festivalului vor fi trei săli de degustare, o sală de masterclass și zone de relaxare, atât în interior, cât și în aer liber.

Printre cele mai așteptate momente ale fiecărei ediții este seria de masterclass-uri, întâlniri interactive cu profesioniști din industrie, degustări ghidate și povești din spatele terroir-urilor care inspiră lumea vinului. Derenoncourt Consultants va susține masterclass-uri despre viticultura și vinurile bio. De asemenea, vizitatorii pot rezerva tururi private cu somelieri.

Sălile de degustare:

• România și Republica Moldova – vinuri și delicii gourmet;

• Importatori – vinuri internaționale renumite;

• „Gustul Italiei” – vinuri și produse italiene de prestigiu.

„Totul începe în cramă, cu pasiune, muncă și viziune, iar la RO Wine - International Wine Festival of Romania ne întâlnim pentru a celebra vinul premium, pentru a construi parteneriate durabile și pentru a descoperi cele mai recente tendințe din industrie. RO-Wine este mai mult decât un festival. Este un spațiu al dialogului și al descoperirii. Un hub de inovație, o sursă constantă de inspirație, un loc unde afli ce e nou, ce se bea, ce se discută. De la crame de top la trenduri internaționale, de la masterclass-uri la conversații despre viitorul industriei, RO-Wine înseamnă informație, comunitate și experiență”, arată Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine. (https://romaniawinefestival.com/)

CITEȘTE ȘI: RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

„50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions România, unul dintre cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a zecea ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”.

Competiția, dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la o sută de hectare, s-a desfășurat în perioada 19 martie – 8 mai 2025, în patru etape regionale și una națională.

În cadrul celor patru etape regionale pentru zonele Moldova, Oltenia și Muntenia, Dobrogea, Banat și Transilvania, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), au desemnat câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Pe 8 mai, la Brașov, a avut loc finala națională în care au intrat 36 de vinuri, la care s-au adăugat doar în această fază finală 36 de vinuri spumante, acesta fiind al treilea an în care, în cadrul competiției, se jurizează și această categorie.  

Astfel, marele câștigător al categoriei de vinuri albe a fost Crama Serve - Sauvignon Blanc & Chardonnay & Riesling de Rhin, 2024, sec.

În ceea ce privește vinurile roze, prima poziție a fost ocupată de Crama Hamangia – Merlot & Cabernet Sauvignon, 2024, demisec, iar la vinurile roșii, primul loc a fost câștigat de Crama Pandora - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Merlot, 2021, sec.

În categoria „Cel mai bun vin spumant”, Podgoria Silvania – Blanc de Blancs, alb, brut s-a departajat și a ajuns pe prima poziție a podiumului.

Zece ediții de „Povești cu vinuri românești” în cifre:

• 3.700 de vinuri liniștite și spumante;

• aproximativ 1.200 de crame;

• circa 8.700 de litri de vin degustați de către 308 membri ai juriului;

• 171.000 euro - valoarea totală a premiilor.

„A fost o reală onoare să prezidez acest concurs timp de zece ediții consecutive și pot afirma cu convingere că nivelul vinurilor înscrise a evoluat constant. Se observă o maturizare clară a pieței, o rafinare a gusturilor consumatorilor și, în mod firesc, o creștere a calității vinurilor, mai ales din partea cramelor mici și mijlocii. Acest concurs generează multiple beneficii pentru acest segment al industriei, încurajând producătorii să acorde o atenție sporită procesului de vinificație, să adopte tehnologii moderne și să investească în soluții performante pentru protecția plantelor, elemente esențiale pentru obținerea unor culturi sănătoase și, implicit, a unor vinuri de calitate”, a precizat Georgel Costache, vicepreședinte ADAR și președinte al juriului în perioada 2016–2025.

Pe parcursul celor zece ediții de „Povești cu vinuri românești”, competiția a reunit în total peste 3.700 de vinuri liniștite și spumante, aparținând unui număr de aproximativ 1.200 de crame. Astfel, de-a lungul anilor, au fost degustați aproximativ 8.700 de litri de vin de către 308 membri ai juriului specializat, format exclusiv din degustători autorizați ai ADAR, partener al acestui eveniment încă din 2016. În același timp, valoarea totală a premiilor oferite de compania BASF în toți acești zece ani a ajuns la 171.000 euro.

„Pentru noi, „Povești cu vinuri românești” nu este doar o competiție. Este un angajament ferm față de viitorul agriculturii românești și față de oamenii care o construiesc cu pasiune, an de an. De zece ani suntem martori la transformarea extraordinară a cramelor mici și mijlocii din România, de la producători locali, la creatori de identitate națională prin vinurile pe care le produc. Le-am fost alături nu doar cu produse și soluții de protecție a culturilor, ci și cu încredere, parteneriat și viziune. Într-un context economic plin de provocări și schimbări climatice tot mai dure, ne dorim să fim mai mult decât un furnizor, ci o sursă reală de stabilitate, inovație și progres pentru fermierii din România”, a declarat Gabor Krasznai, Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.

Cea mai apreciată etichetă din cei 10 ani ai concursului

La aniversarea celor zece ani, competiția dedicată vinurilor autohtone a adus în prim-plan nu doar aromele, ci și arta vizuală care însoțește fiecare sticlă. Pentru prima dată, publicul a avut șansa să își aleagă „Eticheta Deceniului”, o distincție simbolică, dar cu o încărcătură emoțională profundă.

Pasionații de vin au fost invitați să voteze online, pe pagina de Facebook BASF România, cea mai frumoasă etichetă dintre marile câștigătoare ale edițiilor precedente. În urma a sute de voturi, câștigătoare a fost desemnată Crama Bratu, Fetească Regală, sec, 2022, un etalon al eleganței vizuale și al calității vinului, premiat anterior drept „Cel mai bun vin alb” în anul 2023.

Piața vinului din România - între tradiție, competitivitate și oportunitate de export

Concursul „Povești cu vinuri românești” reflectă transformările puternice prin care a trecut piața vinului din România, un sector dinamic, care atrage tot mai mult interes, atât la nivel local, cât și internațional.

România se menține în topul celor mai importante țări producătoare de vin din lume, ocupând locul 8 la nivel global în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie, aproximativ 188.000 hectare, conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Cu o producție medie anuală de peste 3,6 milioane hectolitri, țara noastră se clasează pe locul 12 în clasamentul internațional al volumului de vin produs.

Deși România se bucură de o poziție solidă în clasamentul global, există în continuare un potențial considerabil de dezvoltare, în special în ceea ce privește consolidarea prezenței pe piețele internaționale. Calitatea tot mai ridicată a vinurilor, diversitatea soiurilor autohtone și eforturile cramelor mici și mijlocii conturează premisele unui parcurs ascendent pentru vinul românesc în următorii ani. În acest context, inițiative precum „Povești cu vinuri românești” devin mai mult decât simple competiții.

„Această platformă creează o punte între specialiști, producători și consumatori, oferind cramelor mici și mijlocii nu doar vizibilitate, ci și validare profesională. Prin fiecare ediție ne-am propus să aducem în atenția publicului vinuri autentice, cu personalitate, pe care, altfel, consumatorii nu le-ar fi descoperit cu ușurință. Într-o piață competitivă și dinamică, promovarea inteligentă este esențială, iar noi credem că povestea din spatele sticlei poate face diferența”, a subliniat Robert Băicoianu, Sales Manager Culturi Speciale BASF Agricultural Solutions România.

Câștigătorii „Povești cu vinuri românești” 2025

Vinuri albe

Locul 1: Crama Serve - Sauvignon Blanc & Chardonnay & Riesling de Rhin, 2024, sec

Locul 2: Casa Rotărescu - asamblaj secret, 2024, sec

Locul 3: Pivnița Savu - Riesling italian, 2024, sec

Vinuri roze

Locul 1: Crama Hamangia - Merlot & Cabernet Sauvignon, 2024, demisec

Locul 2: Pivnița Savu - Pinot Noir, 2024, sec

Locul 3: Crama Gramma - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Busuioască de Bohotin, 2024, demisec

Vinuri roșii

Locul 1: Crama Pandora - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Merlot, 2021, sec

Locul 2: Crama Lacerta - Shiraz, 2021, sec

Locul 3: Crama Gramma - Fetească Neagră, 2023, sec

Vinuri spumante

Locul 1: Podgoria Silvania - Blanc de Blancs, alb, brut

Locul 2: Crama Jidvei – Scintti - Syrah, rose, brut

Locul 3: Crama Jidvei - Scintti, Fetească Regală, alb, brut

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ajuns la ediția cu numărul XXII, VINARIUM International Wine Contest este cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Evenimentul se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025, la Ploiești, fiind organizat de Asociația VINARIUM (Institutul Vinului), în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului  și VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri. Începând cu 2020, FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin a devenit Partener.

Organizatorii anunță că sunt așteptate în concurs peste 1.300 de probe (vinuri și distilate de origine vitivinicolă) din peste 26 de țări.

Jurizarea se va desfășura cu opt comisii a câte cinci judecători/comisie – dintre care trei sunt străini, iar doi aparțin țării organizatoare. Fiecare comisie este condusă de câte un președinte. Până în acest moment și-au anunțat prezența judecători din 20 țări.

Juriul este format din specialişti cu experienţă, având grade înalte de calificare – oenologi, degustători autorizaţi ADAR, Master of Wine, doctori în enologie, licențiați WSET. Parte dintre judecători sunt şi comunicatori din zona de vin.

Lista judecătorilor VINARIUM 2025 o găsiți aici: https://www.iwcb.ro/juriu-2025/.

„VINARIUM pune în lumină o resursă care poate ajuta România. VINUL înseamnă și identitate și passepartout cultural, istorie. Înseamnă bunăstare și prin enoturism, enofarmaceutice sau enocosmetice. Suntem îndemnați să împărțim obsesiv „prea puțin”, când noi am avea toate șansele să împărtășim binele din plin (!)”, punctează Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM.

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie.

Punctajele pentru medalii sunt următoarele:

• Marea Medalie de Aur (93-100 puncte);

• Medalia de Aur (89-92,9 puncte);

• Medalia de Argint (85-88,9 puncte).

Pe lângă Medaliile de Aur, Argint și Mari Medalii de Aur, vor fi acordate următoarele premii speciale:

• VINOFED va acorda premii pentru vinurile seci care au obţinut cele mai mari punctaje în competiţie, în categoriile: vinuri albe, vinuri rosé, vinuri roşii și vinuri spumante.

• FIJEV va acorda premii speciale pentru vinurile româneşti cu punctajele cele mai mari, vinuri care au în componenţă soiuri româneşti sau sunt cupaje în care soiurile româneşti reprezintă minimum 50%.

Premiile IPPU Packaging & Kurz România

Juriul VINARIUM va face o selecție a celor mai bune trei prezentări vizuale – ansamblu, packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei, plus maniera de realizare. IPPU Packaging împreună cu KURZ Romania pun la dispoziție trei premii ce includ producția unui tiraj de 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate cu măiestrie și profesionalism de către echipele IPPU Packaging și KURZ România.

Premiile Importatorilor

Pentru a crește potențialul de business al vinurilor de import medaliate la VINARIUM International Wine Contest, VINARIUM & vinul.ro organizează (post-competiție) un eveniment de (re)cunoaștere a acestor vinuri de către importatorii din România. Vor fi acordate Premiile Importatorilor. Vinurile aflate în căutarea unui importator vor avea oportunitatea de a fi descoperite de selecționerii români pentru piața locală care vor face cunoștință cu vinurile, medaliile, prețurile si packaging-ul acestora și vor avea la dispoziție datele de contact ale producătorilor.

Rezultatele VINARIUM 2025 vor fi afișate online pe site-ul oficial al concursului www.iwcb.ro în data de 30 mai 2025.

Observatori oficiali prezenți la Ploiești pe perioada desfășurării concursului vor fi:

• Manuel Capote - Spania, membru în Consiliul Director al VINOFED;

• Richard Pfister - Elveţia, observator OIV;

• Janna Rijpma Meppelink - Țările de Jos, vicepreședinte FIJEV.

Partener Principal VINARIUM: Corteva Agriscience

Parteneri VINARIUM 2025: Smurfit Webstrock, Aqua Carpatica, Agri Alianta, IPPU, La Mama, Constantin Photography, Creative Impact, Master Graphic Media, Stolzle Lausitz, Sentia, Business Grow Up, OEVE, Enomatic

Partener de mobilitate: Suzuki

Parteneri media: Vinul.ro, Revista Fermierului, Wine Searcher, Fijev, Winesday

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!