Proiectul european ACT4FOOD - Advanced Cybersecurity Tools for Critical Food Supply Chains - anunță demararea oficială a activităților, având ca obiectiv principal consolidarea rezilienței cibernetice a lanțului alimentar european, cu accent pe lanțul de aprovizionare cu alimente, de la fermă la consumator.

Proiectul ACT4FOOD răspunde provocărilor tot mai complexe generate de digitalizarea accelerată a industriei alimentare, care a crescut semnificativ expunerea la riscuri cibernetice în ultimii ani. Conform celor mai recente date Eurostat, aproximativ 21,5 % dintre întreprinderile din Uniunea Europeană au raportat în 2023 incidente de securitate IT, inclusiv pierderi de date, indisponibilitatea serviciilor sau compromiterea confidențialității - un semnal clar al creșterii riscurilor digitale pentru afaceri din toate sectoarele economice.

Datele ENISA, agenția UE pentru Securitate Cibernetică, evidențiază un peisaj tot mai intens al atacurilor: în perioada iulie 2024 - iunie 2025 au fost analizate aproape 4.900 de incidente cibernetice raportate în statele membre, arătând că actorii rău intenționați continuă să exploateze vulnerabilitățile din infrastructurile digitale și lanțurile de aprovizionare.

„Digitalizarea lanțurilor alimentare aduce beneficii majore în ceea ce privește eficiența și trasabilitatea, dar creează și noi vulnerabilități. Prin ACT4FOOD ne propunem să abordăm aceste riscuri într-un mod integrat, combinând inteligența artificială, schimbul securizat de date și modelele avansate de evaluare a amenințărilor. Obiectivul nostru este să sprijinim actorii din industria alimentară și retail să devină mai bine pregătiți în fața atacurilor cibernetice și să contribuim la protejarea siguranței alimentare și a încrederii consumatorilor la nivel european”, arată dr. Odysseas Kokkinos, Project Coordinator din partea INNOV-ACTS Limited din Cipru.

Proiectul ACT4FOOD își propune să consolideze securitatea cibernetică a sectorului alimentar prin dezvoltarea și implementarea unor soluții tehnologice avansate, adaptate specificului acestui domeniu. Inițiativa vizează protejarea infrastructurilor critice, a datelor sensibile și a fluxurilor digitale pe întregul parcurs al lanțului alimentar, de la producție până la retail. În acest sens, proiectul urmărește creșterea nivelului de reziliență cibernetică a lanțurilor alimentare critice printr-un cadru integrat de tehnologii și metodologii dedicate, concretizat prin următoarele obiective-cheie:

• Dezvoltarea unui sistem de securitate cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru detectarea amenințărilor, anomaliilor și intruziunilor în sisteme industriale (ICS), rețele IoT și operațiuni de supply chain;

• Crearea unei platforme securizate de schimb de informații, bazată pe blockchain, pentru partajarea sigură și verificabilă a alertelor și informațiilor de tip Cyber Threat Intelligence;

• Extinderea conceptului TACCP prin TACCP 4.0, un cadru avansat de evaluare a amenințărilor care integrează riscuri cibernetice și cibernetico-fizice, în conformitate cu reglementări precum NIS2, PAS 96, FSMA și GDPR;

• Testarea și validarea soluțiilor dezvoltate în trei cazuri de utilizare reale, reprezentative pentru lanțul alimentar: acvacultură (producători), industrie lactatelor (procesatori) și retail alimentar (distribuitori și supermarketuri).

„Într-un context în care lanțurile alimentare devin tot mai digitalizate și interconectate, comunicarea responsabilă și transferul de cunoștințe sunt esențiale pentru ca inovația tehnologică să producă un impact real. Prin rolul nostru în ACT4FOOD, ne propunem să asigurăm nu doar vizibilitatea rezultatelor proiectului la nivel european, ci și o diseminare strategică, orientată către adoptare și standardizare. România contribuie activ la acest demers european prin expertiza în comunicare, exploatare și integrare a rezultatelor în ecosistemul relevant de stakeholderi. Credem că reziliența cibernetică a sectorului alimentar nu este doar o provocare tehnologică, ci și una de colaborare și încredere între actori, iar ACT4FOOD creează cadrul potrivit pentru a consolida aceste legături la nivel european”, a precizat Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications.

Prin rezultatele sale, ACT4FOOD contribuie direct la obiectivele Digital Europe Programme, sprijinind protejarea infrastructurilor critice, consolidarea autonomiei strategice a UE în domeniul securității cibernetice și creșterea nivelului de încredere digitală în sectorul alimentar. Proiectul va sprijini reducerea riscurilor de perturbare a lanțurilor de aprovizionare, prevenirea pierderilor economice și protejarea sănătății publice, într-un context în care sectorul alimentar este recunoscut ca infrastructură critică la nivel european.

Prin implementarea soluțiilor dezvoltate în cadrul ACT4FOOD, proiectul va contribui la crearea unui ecosistem alimentar european mai sigur și mai rezilient din punct de vedere cibernetic, facilitând adoptarea unor bune practici de securitate și sprijinind organizațiile din sectorul agro-alimentar în tranziția lor digitală responsabilă.

Proiectul, care reunește 11 parteneri din 8 țări, pentru o perioadă de 36 de luni, este finanțat de Uniunea Europeană prin Digital Europe Programme (DIGITAL), în cadrul apelului DIGITAL-ECCC-2024-DEPLOY-CYBER-07, și este gestionat de European Cybersecurity Industrial, Technology and Research Competence Centre (ECCC).  

Consorțiul european care implementează acest proiect este coordonat de INNOV-ACTS Limited (Cipru) și reunește parteneri tehnologici și de cercetare - Maggioli S.p.A. (Italia), Universidad Politécnica de Cartagena - UPCT (Spania), CREME Software Ltd (Irlanda), Montimage EURL (Franța), Ianus Technologies Ltd (Cipru) și Agritrack Lyseis Technologias A.E. (Grecia) - care contribuie la dezvoltarea și integrarea soluțiilor avansate de securitate cibernetică pentru lanțul alimentar, alături de parteneri din sectorul agroalimentar care testează și validează aceste soluții în condiții reale: GR Family Farm (Grecia), ca procesatori, și Obedineni Akvakulturi OOD - United Aquaculture (Bulgaria), ca producători, respectiv METRO A.E. (Grecia), ca actor din zona de retail alimentar. Printre coordonatorii pachetelor de lucru se află și June Communications (România), care gestionează pachetul de comunicare, diseminare, exploatare și standardizare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Managementul riscurilor în agricultură, impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol, precum și perspectivele internaționale asupra asigurărilor agricole, cu accent pe modelele de parteneriat public-privat, care sunt dezvoltate la nivel global, sunt subiecte dezbătute la prima Conferință Est-Europeană a Brokerilor de Asigurare „AgraSure”, organizată la Viena de către compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), lider de piață în asigurările agricole din Austria și unul dintre cei mai importanți asigurători agricoli din Europa. La eveniment au participat peste o sută de brokeri de asigurare din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și România.

Sucursala Agra Asigurări România a fost prezentă în calitate de partener strategic și reprezentant al pieței locale de profil, alături de brokeri invitați din România, activi în sectorul agricol. „Este o onoare să fim parte din prima conferință AgraSure, care confirmă importanța dialogului și a colaborării între toți actorii implicați în sectorul agricol. Fermierii din România se confruntă tot mai des cu efectele schimbărilor climatice, iar asigurările agricole nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o necesitate. Misiunea noastră este să fim aproape de fermieri, să le oferim soluții inovatoare și să contribuim la dezvoltarea unei rețele de siguranță sustenabile, prin care agricultura să-și poată îndeplini rolul strategic – acela de a asigura securitatea alimentară”, a declarat Adrian Horia Lupu, directorul Sucursalei Agra Asigurări România, prezentă pe piața noastră din 2016. De altfel, Agra Asigurări este singurul asigurător specializat pe domeniul agricol.

Organizatorul conferinței AgraSure, compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), cu sucursale în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România și Bulgaria, oferă protecție pentru culturile agricole împotriva unui spectru larg de calamități naturale, precum grindină, secetă, inundații, furtuni, îngheț și altele. Totodată, ÖHV este cel mai mare asigurator de animale, acoperind riscurile pentru bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline și păsări. Cu cel mai modern sistem de management al daunelor din Europa, bazat inclusiv pe utilizarea datelor satelitare în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), compania asigură o procesare rapidă și eficientă a daunelor. Acest avantaj tehnologic contribuie semnificativ la gradul ridicat de satisfacție al fermierilor.

În discursul inaugural al conferinței de la Viena, dr. Kurt Weinberger, director general al companiei Österreichische Hagelversicherung, a subliniat că agricultura este puternic afectată de creșterea fenomenelor meteorologice extreme: „Agricultura se confruntă cu provocări majore din cauza intensificării fenomenelor meteo extreme generate de schimbările climatice și a volatilității prețurilor de piață. Cert este că agricultura, prin natura ei de activitate desfășurată sub cerul liber, este inseparabilă de locația în care se desfășoară. Spre deosebire de industrie, care poate reacționa la deteriorarea condițiilor prin relocarea fabricilor, fermierii se confruntă în mod direct cu riscurile climatice, care se tot intensifică. Însă doar un sector agricol stabil va putea hrăni, în viitor, nouă miliarde de oameni. În interesul întregii populații, agricultura are nevoie de o rețea de siguranță și mai solidă. Pentru aceasta este necesară o asigurare agricolă puternică și inovatoare, dar și un angajament clar al autorităților în direcția unor modele de parteneriat public-privat, o colaborare între agricultori, sectorul public și industria asigurărilor, așa cum se dezvoltă deja la nivel internațional, de exemplu în Statele Unite sau China”.

Consultantul Organizației Mondiale de Meteorologie (WMO), Michael Staudinger, a prezentat efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice asupra agriculturii, punctând că fermierii sunt primii care se confruntă direct cu riscurile generate de fenomenele meteo extreme.

Andreas Rohm, expert senior în subscrierea riscurilor agricole - Munich Re, a expus tendințele globale de risc și a demonstrat că, la nivel mondial, guvernele își extind schemele de subvenționare a primelor pentru asigurările agricole și animale, ca răspuns la amenințările tot mai mari reprezentate de dezastrele naturale și epizootii.

O perspectivă americană a fost oferită de Thomas Zacharias, președinte în cadrul Asociației Naționale a Serviciilor de Asigurare a Recoltei SUA (NCIS). Acesta a explicat oportunitățile pe care le oferă modelul american și a subliniat că atât Europa, cât și Statele Unite pot beneficia reciproc de pe urma schimbului de experiență în domeniul asigurărilor agricole. În SUA, asigurarea agricolă reprezintă cel mai important instrument de politică agricolă pentru asigurarea securității alimentare.

Perspectiva europeană a fost argumentată de Bence Major, adjunct șef în cadrul Comisiei Europene, care a evidențiat că o politică agricolă orientată spre viitor poate rămâne competitivă pe plan global doar prin instrumente solide de gestionare a riscurilor.

În încheiere, Matthias Grün, membru al Consiliului de administrație Esterhazy Betriebe AG, a împărtășit experiențe practice, demonstrând modul în care exploatațiile agricole pot gestiona riscurile și își pot consolida stabilitatea cu ajutorul asigurării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări lansează noul sezon de vânzări pentru anul agricol 2025-2026. Anunțul vine într-un moment esențial pentru agricultura românească, marcat de intensificarea fenomenelor meteo extreme, care afectează tot mai devreme culturile agricole, generând pierderi considerabile pentru fermieri.

În luna aprilie a acestui an, Agra Asigurări a înregistrat 693 de avizări de daună, în creștere semnificativă față de cele 300 de cazuri raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Înghețul târziu de primăvară a afectat sever culturile de toamnă din Dobrogea, precum și plantațiile viticole din județele Constanța și Prahova.

În luna mai, compania a înregistrat 1.493 de avizări de daună, pe fondul episoadelor de grindină care au afectat suprafețe întinse de culturi în județele Mehedinți și Dolj. În iulie, aceleași fenomene au provocat pagube semnificative atât culturilor de câmp, cât și plantațiilor pomicole din regiunile de Vest și Centru ale țării, precum și în județele Neamț, Botoșani și Iași. La acestea s-au adăugat efectele unei furtuni extreme, fără precedent, care a lovit zonele agricole din județele Ilfov și Ialomița.

„În acest context, Agra Asigurări introduce o serie de actualizări și extinderi de acoperire, menite să răspundă provocărilor climatice tot mai variate și nevoilor tot mai stringente ale fermierilor”, declară Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

În acest sezon, compania pune un accent deosebit pe extinderea pachetului de reînsămânțare destinat culturilor de primăvară. În completarea riscurilor deja acoperite, precum formarea crustei la suprafața solului, spălarea solului, antrenarea particulelor de nisip sau pământ de către vânt și îngheț, pachetul include acum și daunele provocate de dăunători specifici. Această actualizare este deosebit de relevantă în contextul actual, în care opțiunile de protecție pentru fermieri au fost semnificativ reduse, ca urmare a interzicerii utilizării neonicotinoidelor.

A fost introdusă, totodată, acoperirea pentru riscul generat de ploile torențiale de lungă durată care duc la băltirea solului, un fenomen cu impact major asupra culturilor de toamnă și de primăvară. În plus, a fost extinsă acoperirea oferită prin produsul Agrar Basis, care include acum și daunele provocate de grindină în stadiile incipiente de dezvoltare ale culturilor, o etapă cunoscută pentru vulnerabilitatea crescută a plantelor la fenomene meteo extreme.

În paralel, Agra Asigurări analizează introducerea înghețului târziu de primăvară ca risc asigurat pentru plantațiile de măr, o măsură esențială pentru protejarea livezilor, având în vedere caracterul tot mai imprevizibil al climatului. De asemenea, este în lucru un produs de asigurare dedicat legumelor cultivate în câmp, cu scopul de a sprijini producătorii horticoli care se confruntă cu pierderi tot mai mari din cauza instabilității vremii.

Consolidarea relației cu fermierii, în anul agricol 2025 - 2026

Cu peste 1,7 milioane de hectare asigurate, 7.200 de polițe subscrise și peste 4.250 de avizări de daună doar în sezonul trecut, Agra Asigurări continuă să își consolideze poziția de partener de încredere pentru fermierii din România. Suprafața totală asigurată a crescut cu 11,2 % în 2024 față de 2023 și cu 14,6% în 2025 comparativ cu 2024, reflectând ritmul susținut de extindere a portofoliului companiei.

„Un punct forte pentru companie rămâne rapiditatea cu care sunt procesate și plătite dosarele de daună, peste 80% dintre deconturi fiind achitate în termen de aproximativ zece zile de la emiterea protocolului”, afirmă Horia-Adrian Lupu.

Toate aceste actualizări au fost discutate și prezentate în cadrul Conferinței Agra Asigurări, desfășurată în perioada 29-30 iulie 2025, la Poiana Brașov. Evenimentul a reunit peste 80 de brokeri specializați în asigurări agricole din întreaga țară, parteneri care colaborează cu compania încă de la intrarea sa pe piața românească, în 2016.

„Acest eveniment reflectă angajamentul Agra Asigurări față de partenerii noștri de distribuție, care joacă un rol esențial în susținerea fermierilor și a agriculturii din România. Ne propunem să consolidăm această colaborare și să oferim un cadru deschis pentru dialog, transparență și dezvoltare comună. Într-un sector agricol tot mai dinamic, ne aliniem eforturile în jurul unui obiectiv clar: extinderea accesului fermierilor, la nivel național, la soluții de protecție adaptate realităților climatice și economice. Prin această abordare, contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol, la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și, implicit, la securitatea alimentară”, a punctat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

În cadrul conferinței au fost analizate rezultatele și provocările sezonului anterior, au fost prezentate noutățile operaționale și de produs pentru anul agricol 2025-2026, iar discuțiile s-au concentrat pe stabilirea direcțiilor de colaborare pentru optimizarea proceselor și consolidarea relației cu fermierii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 mai 2024, la București, s-a desfășurat a doua ediție a Conferinței Naționale de Gestiune a Riscurilor Agricole, la care au participat fermieri și organizații profesionale ale acestora. Au fost identificate principalele riscuri cu care se confruntă fermierii din țara noastră, din punct de vedere climatic, financiar, tehnologic și de management al fermei. S-au oferit, totodată, soluții strategice aplicate pentru combaterea riscurilor. Evenimentul a fost organizat de AON România, unul dintre liderii globali ai pieței brokerajului de asigurări corporate, în parteneriat cu organizația CSR Nest și în colaborare cu AGXecutive, companie care oferă servicii integrate în sfera resurselor umane, având focus exclusiv pe sectorul agribusiness.

În contextul creșterii frecvenței fenomenelor climatice extreme și a impactului acestora asupra fermierilor, conferința AON Agri Risk Management a evidențiat importanța adoptării unor strategii proactive de gestionare a riscurilor în agricultură. Colaborarea între sectorul agricol și industria asigurărilor, împreună cu implementarea tehnologiilor avansate și a soluțiilor inovatoare, poate contribui la creșterea rezilienței și sustenabilității în fața provocărilor climatice. Prin investiții inteligente și utilizarea asigurărilor agricole, fermierii pot reduce incertitudinea și își pot asigura stabilitatea activităților, contribuind la protejarea producției agricole și la securitatea alimentară a comunității.

Despre anul 2024, Gabriel Razi, analist independent al pieței agricole, a spus că este cel mai provocator an din punct de vedere financiar și economic. „Nemulțumirile fermierilor sunt determinate de discrepanța și lipsa de corelare între costuri și încasări. Fermierii sunt nemulțumiți de prețul cerealelor și acuză Ucraina, dar, în realitate, singurul element financiar dintr-o fermă pe care ei îl pot controla sunt costurile de producție, nu prețurile de vânzare”, a afirmat Gabriel Razi.

Agricultura se va confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative

În 2022 și 2023, catastrofele naturale, în special riscurile asociate secetei și inundațiilor, au cauzat pierderi economice semnificative economiei globale, peste 300 miliarde USD în fiecare an. Însă, procentul de recuperare din asigurare nu a depășit 40% în nici un an, ba chiar este în scădere. „Aceste cifre subliniază necesitatea unei acoperiri și a unei consultanțe adecvate pentru economie în general, și pentru sectorul agricol în special, în fața unei recurențe crescute a evenimentelor catastrofale. AON își asumă rolul de a informa și a oferi consultanță companiilor agricole, fiind în prima linie de impact. Ne dorim să sprijinim fermierii să își protejeze culturile, dezvoltând soluții care să răspundă nevoilor actuale. În contextul schimbărilor climatice, organizațiile sunt presate să-și regândească gestionarea riscurilor, să crească nivelul de acoperire prin asigurare și să adopte tehnologii "verzi", fiind esențială înțelegerea modificărilor legislative. Ne confruntăm cu o cronicizare a riscurilor acute din trecut, cu alte cuvinte ne vom confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative”, a declarat Eugen Anicescu, CEO AON România.

În anul agricol 2023-2024, lipsa precipitațiilor și seceta pedologică au afectat o mare parte din țară, de la începutul anului și persistând până în prezent. Culturile de toamnă au avut deja o producție limitată, iar cele de primăvară se confruntă cu o incertitudine considerabilă. În plus, volatilitatea mare a prețurilor la cereale a complicat și mai mult situația fermierilor.

„În luna aprilie, fenomenele meteorologice extreme, precum grindina din zona Saraiu, județul Constanța, au lovit cu putere, afectând atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară. Aceste evenimente au cauzat daune semnificative, inclusiv primele daune totale în sezonul 2024. Aceste incidente reprezintă doar un aspect din impactul devastator pe care schimbările climatice îl au asupra agriculturii. Incendiile, seceta și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense, punând în pericol fermierii și producția agricolă. În fața acestor provocări, soluțiile de asigurare devin indispensabile pentru protejarea fermierilor și a activităților lor. Este esențial ca fermierii să își protejeze culturile și animalele cu asigurări adecvate, astfel încât să fie pregătiți să facă față riscurilor și să își securizeze veniturile în fața situațiilor de criză”, a subliniat Horia Lupu, directorul general Agra Asigurări.

Externalizarea riscurilor

Participanții împreună cu echipa AGXecutive au realizat un exercițiu interactiv, analizând principalele riscuri agricole, evaluându-le atât după probabilitate, cât și după impactul lor.

Între primele cinci riscuri identificate se numără lipsa apei și seceta pedologică și atmosferică din sud-estul țării care afectează culturile de primăvară, alături de lipsa precipitațiilor în perioada semănatului la culturile de toamnă (rapiță și grâu), urmat de riscul financiar care cuprinde instabilitatea pieței, prețurile cerealelor, volatilitatea prețurilor producției agricole la vânzare la recoltare și a producției stocate, lipsa finanțării pentru fermele în dificultate, grindina și vântul puternic care afectează recolta de rapiță, fenomenele meteorologice extreme, furtuni și vijelii și ploile de lungă durată sau torențiale, urmată de creșterea prețurilor la inputurile agricole (sămânță, produse de protecția plantelor) și la utilajele agricole.

„Nu toate soluțiile de asigurare existente par a fi suficient de potrivite pentru a adresa riscurile sistemice cu care se confruntă domeniul agricol de la noi și în special seceta, înghețul, băltirile sau epizootiile. Fermierii conștientizează acut amploarea riscurilor cu care se confruntă, mai ales în context economic potrivnic, precum cel actual, când cerealele au prețuri scăzute și inputurile agricole au prețuri ridicate, astfel că au nevoie de încredere maximă în partenerul din sfera asigurărilor pentru a trece de la o percepție în termeni de cost, la una în termeni de reducere reală a riscurilor în ceea ce privește asigurările agricole”, a punctat Florin Constantin, fondator AGXecutive.

Una dintre abordările propuse este externalizarea riscurilor prin transferul parțial sau total al acestora către alte entități, cum ar fi companii de asigurări specializate în agricultură sau alte instituții financiare. Astfel, fermierii își pot proteja culturile, producția și eficiența financiară a fermei, împotriva unor riscuri cauzate de fenomene extreme, precum seceta pedologică și atmosferică, lipsa apei, grindina, vântul puternic, înghețul sau incendiile, fără a-și expune întregul capital și a-și periclita stabilitatea financiară a afacerii.

Strategiile inovatoare și eficiente de management al riscurilor pot veni în completare. Printre variantele propuse s-au numărat diversificarea culturilor pentru a reduce expunerea la riscuri specifice, implementarea tehnologiilor agricole avansate pentru a monitoriza și gestiona mai eficient resursele agricole, precum și investiții în infrastructura de irigații și stocare a apei pentru a contracara riscul de secetă.

Asigurările agricole parametrice oferă stabilitate financiară

În a doua parte a evenimentului, discuția s-a axat pe exemple specifice comparative din ferme românești, cu analiza studiilor de caz și a soluțiilor de asigurare. Asigurările agricole parametrice sunt produse care deja câștigă teren în multiple piețe regionale și internaționale, vin în completarea soluțiilor tradiționale, oferindu-le fermierilor o stabilitate financiară în fața pierderilor cauzate de factori climatici.

„Primăvara a debutat cu temperaturi de vară, iar martie 2024 a fost cea mai călduroasă lună martie înregistrată vreodată. În a doua jumătate a lunii aprilie, grindina a făcut ravagii în zona Dobrogei, cu daune între 60-90% pe areale mari. Este esențial să ne adaptăm rapid la aceste condiții volatile și să identificăm soluții eficiente pentru a sprijini fermierii în gestionarea riscurilor și protejarea culturilor și a infrastructurii agricole în fața acestor provocări complexe. Asigurările tradiționale și cele parametrice funcționează în mod complementar, acoperind riscuri diferite și oferindu-le fermierilor un nivel mai amplu de protecție. Aceste două tipuri de asigurări nu conduc la dublă asigurare, ci se completează reciproc, reducând riscurile neacoperite și crescând șansele fermei de a-și minimiza pierderile economice prin despăgubiri semnificative, în situația producerii unui eveniment asigurat”, a arătat Cerasela Tudor, expert senior în cadrul liniei de business Agriculture din cadrul AON România. 

Conferința AON Agri Risk Management a reunit experți din domeniul agricol și al asigurărilor pentru a dezbate soluțiile de gestionare a riscurilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, importanța parteneriatelor între asigurători și fermieri, precum și noile tehnologii și inovații care pot sprijini și îmbunătăți producția în ferme.

**********

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), anunță că Ziua Porumbului Orezu, eveniment aflat la a 14-a ediție, nu va avea loc în acest an. Platforma din ferma ialomițeană, administrată de președintele Forumului APPR Nicolae Sitaru, este grav afectată de condiţiile pedoclimatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, organizatorii, Forumul APPR şi partenerii se află în faţa unei situaţii fără precedent, imposibilitatea realizării evenimentului mult aşteptat de către actorii din sectorul agricol. 

Întreg Bărăganul, zone extinse din Moldova și Dobrogea sunt afectate de secetă pedologică puternică și de temperaturi caniculare. „Temperaturile caniculare și seceta pedologică sunt critice pentru porumb. Prin procesul de transpirație, planta pierde o cantitate foarte mare de apă, se deshidratează și planta de porumb se usucă ireversibil. Platforma Ziua Porumbului Orezu, aflat la cea de-a 14 a editie, este grav afectată de condiţiile pedo-climatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, am decis să nu mai organizăm evenimentul mult aşteptat de fermieri și toți ceilalți actori din sectorul agricol. Anual, la Orezu, în ferma Elsit se întâlneau peste 2000 de participanţi pentru a celebra cultura de porumb. Ziua Porumbului Orezu nu era doar o ocazie de a împărtăși cunoștințe și expertiză, ci și o modalitate de a întări legăturile din comunitatea agricolă. Participanții aveau ocazia să socializeze, stabilind noi relații și dezvoltând colaborări viitoare”, transmite Forumul APPR.

Instrumente pentru gestionarea riscurilor în agricultură

În contextul actual, precizează Forumul APPR, este importantă susţinerea unui proiect de interes pentru fermieri privind utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură.

Un proiect de act normativ prezintă trei instrumente pentru gestionarea riscurilor care afecteaza sectorul agricol:

1. Fondul de risc-instrumentul de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei, format din procentul de 3% reţineri anuale din plăţile directe acordate de APIA pentru fiecare fermier în parte începând cu anul de cerere 2023. Sumele acumulate vor fi suplimentate cu contribuţia publică provenind din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi din cofinanţarea de la bugetul de stat aferente. Sumele aferente Fondului de risc, colectate de APIA sunt gestionate de către această instituție printr-un cont în lei purtător de dobândă, deschis la o instituție financiar bancară din România.

2. Instrumentul financiar de garantare pentru finanţarea capitalului de lucru necesar fermierilor până la încasarea sumelor cuvenite din fondul de risc pentru pierderile de producţie înregistrate ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile.

3. Instrumentul fiscal prin care fermierii vor beneficia de unele facilităţi privind impozitele si taxele datorate bugetului de stat. Astfel, fermierii persoane juridice pot constitui provizioane de risc, în scopul acoperirii pierderilor generate de riscuri care afectează producția agricolă. Valoarea provizioanelor reprezintă cheltuiala deductibilă.

Același proiect de act normativ menționează înființarea unui Comitet de Gestionare a Riscurilor în Agricultură, coordonat de MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Submăsura 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Concret, fermierii activi își pot asigura culturile, animalele și plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente Submăsurii. Submăsura 17.1 a fost lansată la 1 aprilie 2019, a ajuns la a patra sesiune în 2022 și va fi lansată și sesiunea din 2023.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole

Sesiunea curentă este deschisă până vineri, 16 decembrie 2022, ora 16.00.

Pentru a depune cererea de finanțare la AFIR, trebuie să existe minimum o poliță de asigurare încheiată cu Submăsura 17.1 pentru culturi toamnă 2021 sau culturi primăvară 2022, deci pentru recoltă 2022.

Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite pentru a depune cererea de finanțare:

• polița de asigurare a fost încheiată pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer);

• polița a fost încheiată cu minim un risc elibigil;

• polița de asigurare poate fi expirată, însă trebuie să fie validă ceea ce înseamnă că a fost achitată integral sau în rate, conform condițiilor de eligibilitate;

• suprafețele asigurate din poliță sunt identice cu cererea unică de plată APIA și au fost regularizate și modificate conform eventualelor M-uri sau S-uri;

• plata poliței de asigurare a fost făcută direct din contul fermierului către asigurător.

Riscurile acoperite, existente în piață și eligibile pentru Submăsura 17.1 sunt:

• Secetă, Arsiță;

• Inundații;

• Grindină;

• Îngheț;

• Ploi torențiale și ploi excesive și de lungă durată;

• Vijelie, furtună;

• Uragan, Tornadă;

• Dăunători specifici culturii.

Riscuri neeligibile pentru Submăsura 17.1: „Incendiul” din orice cauză și „Alunecările de teren” sunt riscuri care pot fi incluse în polita de asigurare, însă nu sunt eligibile pentru Submăsura 17.1, deci costul primei cu aceste riscuri este suportat integral de către fermier.

Detalii privind franșiza atinsă de 20%, pe care o regăsim în cuprinsul Submăsurii 17.1

Franșiza atinsă reprezintă valoarea pe care asigurătorul nu o acoperă dacă paguba, pierderea de producție a fermierului este mai mică decât 20% din valoarea totală asigurată a culturii.

Recomandăm fermierului să elimine acestă franșiză atinsă, prin răscumpărare, transformând-o în franșiză deductibilă. De ce? Pentru că în cazul în care intervine un risc asigurat, fermierul este avantajat la despăgubire.

Important de știut: cota de primă aferentă răscumpărării este suportată integral de către fermier.

Motive pentru a încheia o poliță cu Submăsura 17.1:

• Costul primei de asigurare este același, fie că vorbim de o poliță încheiată în condițiile eligibilității (cu SM 17.1) sau o poliță fară SM 17.1.

• Fermierul recuperează 50-60% din costul poliței de asigurare, în funcție de asigurător, adică 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

• Depunerea cererii de finanțarea pentru accesarea SM 17.1 este facilă și mult îmbunătățită față de anul 2019 și se face online pe www.afir.info.

Important de știut: polița trebuie să fie încheiată cu Submăsura 17.1 pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer).

Orice diferență, fie ea chiar de 0,01 hectare, duce la respingerea cererii de finanțare.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole, sesiunea 2023

Fermierul care încheie acum o poliță de asigurare pentru culturi toamnă 2022 sau culturi primăvară 2023, deci recolta 2023, va putea depune cerere de finanțare în sesiunea 2023.

Culturile de toamnă (rapiță, grâu, orz) și cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) pot fi asigurate acum. Asigurarea întregului plan agricol, aduce beneficii importante: costuri mai mici, plata în mai multe rate și cele mai bune variante de asigurare.

Important de știut! Pentru a recupera 70% din valoarea primei de asigurare eligibile, polița de asigurare trebuie să fie încheiată în conformitate cu prevederile Submăsurii 17.1.

Un articol scris de: CAESAR HUȚANU, director Dezvoltare Parteneriate, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Fenomenele meteorologice extreme afectează din ce în ce mai mult producătorii agricoli, determinând pierderi de recoltă, cu impact major asupra eficienței economice a fermelor, dar și a securității alimentare.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în 2022 seceta a afectat peste un milion de hectare, conducând la pierderi însemnate de producție și determinând un efort bugetar de peste 365 milioane lei, necesar pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri numai pentru culturile înființate în toamna anului 2021.

Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai problematice, de aceea, susține MADR, se impune crearea unui mecanism care să permită fermierilor predictibilitate în recuperarea cheltuielilor efectuate în cazul culturilor calamitate. Necesitatea mecanismului este determinată și de faptul că valoarea despăgubirilor cuvenite fermierilor care s-au confruntat cu aceste fenomene nu poate fi prognozată și prevăzută în bugetul de stat.

Ca urmare, MADR a prevăzut în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 două forme de sprijin în sumă totală de 391,4 milioane euro, astfel:

A. - 24,1 milioane euro, sprijin acordat fermierilor pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare a culturilor.

B. - 367,3 milioane euro, sprijin acordat fermierilor afectați de pierderile de producție, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, constituit din:

• Un procent de 3% pe fiecare an din plățile directe cuvenite în perioada 2023-2027 de până la 293,5 milioane euro;

• Contribuția din FEADR în sumă de 62,4 milioane euro;

• Contribuția de la bugetul național în sumă de 11,5 milioane euro.

Sprijinul vizează implementarea măsurii „Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole” din cadrul PNS și degrevarea bugetului de stat de viitoare obligații financiare către fermieri, rezultate în cazul apariției fenomenelor de calamitare a culturilor agricole.

Pentru elaborarea cadrului normativ de implementare, în perioada următoare vor avea loc la nivelul MADR consultări cu asociațiile de fermieri. 

„Am emis un Ordin de ministru pentru constituirea grupului tehnic de lucru care va pune bazele funcționării acestui mecanism de gestionare a riscurilor din agricultură. Prin această intervenție avem în vedere susținerea unor venituri sigure ale fermierilor și reziliența sectorului agricol, pentru a crește securitatea alimentară pe termen lung, asigurând în același timp sustenabilitatea economică a producției agricole”, spune ministrul Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2020, va fi lansată pe la jumătatea lunii mai, cel mai probabil pe 11 mai 2020. De asemenea, procedurile de accesare au fost simplificate, iar intensitatea sprijinului, pentru toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, este de 70% din polița de asigurare. Totodată, a specificat ministrul, toate cererile eligibile vor fi finanțate, neaplicându-se selecția proiectelor, iar sesiunea de depunere a proiectelor este deschisă pe tot parcursul anului, pentru toate tipurile de culturi sau pentru toate speciile de animale.

Submăsura 17.1 are o alocare disponibilă de circa 40 milioane de euro.

Ministrul Agriculturii consideră că prin această măsură din PNDR 2020, prin noile condiții de accesare, fermierii sunt încurajați să-și asigure culturile, plantele și animalele. Și, totuși, în realitate lucrurile nu sunt chiar simple, fermierii reclamând faptul că societățile de asigurare-reasigurare nu acceptă asigurarea factorilor care provoacă probleme mari fie în sectorul vegetal, fie în cel zootehnic, cum sunt de pildă seceta ori înghețul, fenomene care nu sunt acceptate de niciun asigurator. Probabil că acesta e unul dintre motivele pentru care Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor nu prea a avut succes. „Deși a existat această formă de sprijin, Submăsura 17.1, prin care agricultorii erau încurajați să facă asigurări, ministerul plătindu-le până la 70% din prețul poliței de asigurare, am constatat că s-au semnat doar 998 de contracte de finanțare, deși au fost 1.077 de cereri și s-au cheltuit 1,75 milioane euro. Am simplificat mult procedurile pentru a face mai atractivă submăsura și am adus modificări la Ghidul solicitantului. Prin urmare, o modificare este acordarea unei densități unice pentru toți, adică 70%, știut fiind că până acum fermierii mici primeau o intensitate a sprijinului de 70% și cei mari - 55%. Am decis deschiderea unei singure sesiuni, care să fie anuală, deschisă tot anul, pentru toate tipurile de cultură sau specie de animale. Am simplificat Ghidul solicitantului. Am renunțat la trei piese din cele șapte care erau la dosar, rămânînd doar contractul de asigurare cu anexe, documentul care atestă plata a cel puțin 50% din valoarea primei de asigurare, actul de identitate și documentul cu codul IBAN. Beneficiarii nu mai sunt obligați să prezinte documente ștampilate, extrasul din registrul agricol și să completeze suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă, acum existând și posibilitatea ca beneficiarii să prezinte documente aferente plăților prin POS”, a precizat ministrul Adrian Oros.

Criza generată de COVID-19 afectează afacerile fermierilor și, în același timp, schimbările climatice, fenomenele extreme, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument fiind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. „În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, arată Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. (despre problemele și soluțiile privind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4473-asigurarea-pe-bani-europeni-o-masura-pndr-care-are-nevoie-de-modificari.html)

Ce spun fermierii

Ciprian Olteanu, jud. Călărași: „Asigurarea de secetă nu e subvenționată în acea măsură. În încercarea de a afla dacă merită sau nu să fac asigurare împotriva secetei am descoperit că voi fi despăgubit dacă precipitațiile din perioadele de vegetație sunt cu 70% sub medie, și de aici încep să curgă procentele de despăgubire. Atenție, doar 0 precipitații aduc 80% despăgubire. Restul de 20% reprezintă despăgubire pentru caniculă, aici primești o perioadă de aproximativ 50 de zile, din care undeva la 33 trebuie să fie caniculă (peste 33 la umbră) ca să poți recupera și cei 20%. Concluzie, păstrezi banii de asigurare, cumperi 6/49 și ai șanse mai mari să recuperezi pierderea.”

Paul Fulea, Crama Histria – jud. Constanța: „Este nevoie să fie asigurată și vița-de-vie împotriva secetei. Momentan, acest risc nu se acceptă de către societățile de asigurari. Nu știu de ce, însă refuză în mod constant să asigure riscul de secetă. Dupa cum refuză să asigure gerul puternic din timpul iernii, temperaturi mai mici de minus 20 grade Celsius.”

Constantin Mihalache, jud. Călărași: „Acum, nicio societate de asigurări nu asigură riscul numit secetă!”

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.