Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că situația producătorilor autorizați de porci și carne de porc din România este critică din cauza scăderii accelerate a prețului de vânzare, în condițiile creșterii costurilor reale de producție.

Conform datelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu în săptămâna 5 (26 ianuarie – 1 februarie 2026) a ajuns la 4,95 lei/kg la producători și tendința este de scădere, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce se traduce în pierderi greu de recuperat pentru ferme. „Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, ci este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, atrage atenția Adrian Balaban, președinte APCPR.

În ultimii opt ani, de când evoluează pesta porcină africană, România a produs între 20% și 40% din carnea de porc pe care o consumă. Conform studiului realizat pentru APCPR în 2025, peste 70% dintre consumatorii din România preferă carnea de porc românească, dar nu știu să o recunoască la raft. De multe ori nici nu o pot găsi la raft.

Motivele sunt multiple:

• Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc ca urmare a apariției pestei porcine africane în Spania. Totodată, dezechilibrul pieței este perpetuat de lipsa unui preț de referință național comparativ cu alte state membre de unde se importă masiv carne de porc (de ex. Spania, Germania).

• Oferta neautorizată existentă pe piață (inclusiv comercializarea porcilor prin rețele de socializare și platforme online de către persoane neautorizate sanitar-veterinar și nefiscalizate), estimată la aproximativ 604.000 capete în 2025 (cu 330.000 capete mai mult decât în anul 2024), conform datelor provizorii publicate de INS, afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară.

• Costurile mari pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate suplimentare în fermele autohtone. Condițiile impuse fermelor comerciale din România sunt foarte stricte și presupun inclusiv costuri operaționale mari. Nicio fermă comercială nu poate suspenda măsurile de biosecuritate și de siguranță alimentară pentru a-și reduce cheltuielile.

• Prezența constantă a focarelor de pestă porcină africană în ultimii ani blochează posibilitatea de export și de valorificare a părților din carcasă care nu sunt cumpărate de consumatorii români.

„Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, arată Adrian Balaban.

Consecințele unei crize prelungite

În curând, în absența măsurilor concentrate și a susținerii producătorilor autohtoni din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din lanțul de distribuție, fermele românești vor începe să se închidă. Redeschiderea unei ferme de creștere a suinelor presupune investiții mari, care descurajează acest sector.

Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare.

Soluții...

APCPR a lansat o discuție despre etichetarea corectă a cărnii de porc românești și campania de informare „Porcul românesc bine crescut”. „Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, transmite președintele APCPR - Adrian Balaban.

Pe termen lung, politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț vor avea un efect negativ nu doar asupra sectorului, ci și asupra consumatorului care va putea cumpăra din ce în ce mai rar carnea pe care o preferă, la prețuri mai mari. „Fără producători locali, rețelele comerciale vor fi dependente integral de piața externă, iar toate riscurile și volatilitatea acesteia se vor regăsi în bonurile cumpărătorilor. Alegând conștient și informat carnea de porc românească nu satisfacem doar o nevoie de plăcere a gustului pe care îl cunoaștem din generație în generație, ci susținem un sector important al economiei locale și multe familii dependente de locurile de muncă, încă active în sector”, subliniază Adrian Balaban.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ajutorul de minimis pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliţa a fost suplimentat. Astfel, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis a crescut de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.

În Ședința de Guvern din 18 decembrie 2025 a fost aprobată Hotărârea ce modifică HG nr. 401/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025. Modificarea a fost necesară deoarece după încheierea perioadei de depunere a cererilor de plată s-a constatat că efectivul de scroafe eligibile este de 805 capete.

Prin urmare, aplicând cuantumul de 2.300 lei/cap scroafă, rezultă un necesar de 1.851.500 lei. Așadar, a fost suplimentată valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița. 

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis, de 1.852.000 lei, credite de angajament și credite bugetare se va asigura din bugetul aprobat MADR pe anul 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.

Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Extinderea PPA reprezintă un risc pentru stabilitatea economică și socială, România confruntându-se cu această problemă de peste opt ani. Pesta porcină africană (PPA) a provocat o criză profundă, care a dus la sacrificarea a peste 1,8 milioane de porci, închiderea a sute de ferme și pierderi economice totale estimate la peste zece miliarde de euro (contravaloarea animalelor sacrificate, despăgubiri, costuri administrative, investiții pierdute și efectele economice asupra fermierilor).

„Informația referitoare la sistarea efectuării inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale pentru anul 2025, conform proiectului de HG publicat pe site-ul ANSVSA de punere în aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, care a fost preluată și de mass-media, îngrijorează membrii APCPR care se așteptau la măsuri menite să limiteze răspândirea virusului Pestei Porcine Africane (PPA) și efectelor acestuia, nicidecum la sistarea/ imposibilitatea derulării acestora”, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În ultima perioadă, reprezentanții APCPR au avut o serie de întâlniri cu autoritățile statului nostru privind măsurile necesare a fi luate pentru combaterea PPA, cu scopul limitării răspândirii virusului și efectelor acestuia. Una dintre măsurile identificate a fost „Evidența clară și actualizată a animalelor, în gospodării și în ferme, conform legislației în vigoare”, măsură care putea fi pusă în practică tocmai prin aceste inspecții în cadrul exploatațiilor.

Inspecțiile trebuie făcute cu o frecvență crescută în tot cursul anului, până când toate exploatațiile de suine, indiferent de mărimea și forma de organizare, să ajungă la condiții obligatorii de biosecuritate.

În mod curent, cele două luni premergătoare sărbătorilor de iarnă reprezintă o perioadă dificilă din punct de vedere a sănătății animale pentru sectorul de creșterea porcinelor autohton. Mișcarea animalelor vii, vânzarea acestora și a produselor din carne de porc este intensificată față de restul anului, toate aceste operațiuni efectuându-se fără o trasabilitate clară sau documente sanitare-veterinare în cele mai multe cazuri. Altfel spus, aceste operațiuni se desfășoară fără a ști „de unde pleacă”, „ce și cum pleacă” și „unde se duce”, fiind favorizată apariția de noi focare de PPA, noi perioade de restricții pentru fermele autorizate sanitar-veterinar și generând pierderi pe toate planurile, atât pentru fermieri, cât și pentru bugetul de stat.

Sistarea inspecțiilor ANSVSA s-a decis, se pare, din cauza fondurilor insuficiente. „În acest context, facem apel la toate instituțiile statului responsabile să ia toate măsurile care se impun, să asigure resurse financiare ca aceste măsuri să poate fi implementate, diminuând astfel cât mai mult posibil răspândirea și efectele PPA”, solicită APCPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 1 octombrie 2025, reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, în prezența ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și a președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă, de opt ani, fermierii din sectorul de creșterea porcinelor din România ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA). De asemenea, APCPR solicită măsuri care să sprijine sectorul de creștere a porcinelor astfel încât să se redreseze activitatea fermelor și să se reducă deficitul de balanță comercială pentru carnea de porc.

Reprezentanții APCPR au prezentat oficialilor problemele cauzate de evoluția PPA pe teritoriul țării și pierderile pe care această boală le generează sectorului de creșterea porcinelor și, totodată, bugetului de stat.

Dintre măsurile necesare pentru controlul evoluției PPA, a fost evidențiată necesitatea existenței unei evidențe clare a efectivului de animale din ferme și gospodării, combaterea comerțului neautorizat și nefiscalizat cu carne de porc, monitorizarea și gestionarea populației de porci mistreți, aceștia fiind vectori de răspândire și menținere a bolii în teritoriu, și găsirea de soluții pentru asigurarea la timp a plăților compensatorii în zonele de focare.

Șeful Executivului de la București, Ilie Bolojan, a subliniat că este nevoie de o implicare fermă din partea autorităților responsabile pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții pentru combaterea PPA și protejarea și dezvoltarea sectorului de creșterea porcinelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 16 aprilie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025.

Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1.500.000 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 50.000 euro pe durata perioadei de trei ani.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;
b) să deţină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în BND;
c) să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum patru produși/an/scroafă, la o greutate de  minimum 8 kg/cap;
e) să identifice și să înregistreze produșii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
f) să facă testul ADN la fiecare scroafă din rasele Bazna și Mangalița;
g) să mențină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire prevăzută la art.8 alin.(13), până la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv;
h) să nu depășească în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor trei ani.

Documentele care însoțesc cererea de înscriere în program sunt următoarele:
a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în BND, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul Național de  Identificare și Înregistrare a Animalelor, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;
c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;
d) adeverintă eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, vizată de Oficiul Județean de Zootehnie, prin care se confirmă înscrierea scroafelor/scrofițelor în  registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;
e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe deținute și înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală, deținute, în copie;
f) dovadă cont activ de disponibilități în bancă/trezorerie.

Dovada realizării testului ADN pentru fiecare scroafă din rasa Bazna sau Mangalița înscrisă în Program, se depune până la data de 31 iulie 2025, inclusiv.

Cererile de înscriere se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la data 31 iulie 2025, inclusiv.

Documentele care însoțesc cererea de plată vizează:
a) facturile emise conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura, cu modificările și completările ulterioare / rapoartele fiscale de închidere zilnică din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului și numărul de animale comercializate;
b) avizul de însoțire din care rezultă numărul de produși comercializați, greutatea pe cap  de animal  comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;
c) documentul de mișcare animale vii, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor;
d) certificatul sanitar - veterinar  pentru produșii comercializați;
e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentele justificative se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până cel târziu la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv.

„Prin acest program ne propunem să ajutăm crescătorii de porci din rasele autohtone Bazna și Mangalița, contribuind astfel la conservarea și dezvoltarea acestor rase valoroase”, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 20 martie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a avut loc Adunarea Generală a Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), în care au fost dezbătute teme de interes pentru membri. Totodată, a fost aleasă conducerea asociației pentru perioada 2025 – 2028.

În Adunarea Generală a membrilor APCPR au fost aleși președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului Director pentru un nou mandat pe perioada 2025-2028.

Componența Consiliului Director al APCPR:

• Președinte - Adrian Balaban;

• Vicepreședinți: Adrian Iorgulescu, Ioan Ladoși, Sorin Lupașcu;

• Membri ai Consiliului Director: Ioan Antoci, Marius Boc, Ionel Chiriac, Cătălin Ene, Tudor Neculoiu, George Scarlat, Goran Panici, Iosif Pazuric.

Obiectivele prioritare ale Consiliului Director pentru perioada 2025-2028 au fost stabilite ținând cont de principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, sectorul de producere a cărnii de porc, transmite APCPR. Dintre acestea, amintim: prezența activă în relațiile cu autoritățile naționale și europene, colaboratori și mass-media pentru promovarea și susținerea intereselor membrilor asociației; demararea campaniei de promovare a cărnii de porc produsă în România; continuarea activității APCPR în proiectul european WelFarmers.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că plătește ajutorul excepţional acordat producătorilor din sectoarele suin şi avicol. Suma autorizată la plată este de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile HG nr. 1053/2022.

66.094.375,68 lei sunt de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), iar 63.071.885,17 lei provin din finanțare externă nerambursabilă.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 71.759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;

• 57.407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru un euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a adoptat Hotărârea prin care se aprobă valoarea totală a schemei de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”.

Pentru anul 2022, este alocată suma de 640.000 lei, care se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și care se încadrează în valoarea totală estimată pentru perioada 2020-2022, de patru milioane lei.

Valoarea ajutorului de minimis este de 1.200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an, la o greutate de minimum 8 kg/cap.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html