În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Sebastian Olaru este un tânăr enolog care nu a ajuns întâmplător în domeniul vitivinicol, pasiunea pentru vie și vin fiind moștenire de familie. Absolvent al Facultății de Horticultură din Craiova, încă de pe băncile școlii, Sebastian Olaru a făcut practică la 7Arts Winery și a rămas aici, la crama din centrul viticol Banu Mărăcine, aproape de malul Jiului, la câțiva kilometri de Craiova și în imediata apropiere a castrului roman Pelendava.

În anul 2010 a fost replantată o suprafață de 31 de hectare pe amplasamentul vechii plantații, astăzi 7Arts Winery având șapte soiuri de struguri: patru roșii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah) și trei albe (Fetească albă, Tămâioasă românească și Sauvignon Blanc).

Reporter: Cum ai descrie rolul unui enolog? De reținut că, recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).

Sebastian Olaru: Așa cum un arhitect proiectează o clădire de la fundație până la finisaj, ținând cont de structură, funcționalitate și estetică, oenologul construiește vinul pas cu pas, de la alegerea momentului optim de recoltare și până la stabilirea stilului, structurii și echilibrului aromatic.

El lucrează cu materia vie – strugurele – asemenea unui arhitect care modelează spațiul, anticipând cum se va transforma în timp, ce emoție va transmite și ce experiență va oferi celui care îl „locuiește” – sau, în cazul vinului, îl degustă.

Rolul său este unul de creație, control și finețe. Fiecare decizie tehnologică – fermentație, maturare, asamblaj – este o linie trasată pe planul gustativ și aromatic al vinului, cu scopul de a reda identitatea terroir-ului, stilul cramei și emoția momentului.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu?

Sebastian Olaru: Pasiunea pentru vie și vin pot spune că am moștenit-o. Bunica mea, din partea tatălui, a plecat de acasă, dintr-un sat din județul Olt, la vârsta de 14 ani, pentru a studia la Școala de Vițe de la Blaj. După finalizarea studiilor, a plecat direct la Segarcea, unde a lucrat ca tehnician în via administrată de Domeniul Coroanei. Acolo l-a cunoscut și pe bunicul meu. O poveste similară au avut și bunicii din partea mamei, care au lucrat pentru Vinalcool de-a lungul vieții. Având aceste rădăcini, era aproape inevitabil să dezvolt o afinitate pentru acest domeniu.

Parcursul meu profesional a început cu studiile de licență și master la Universitatea din Craiova. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate am făcut practica la crama 7Arts, unde doamna Mirela Gheorghe mi-a întins o mână de ajutor și mi-a oferit o bază solidă de cunoștințe teoretice și practice. De atunci, fie că am fost sub îndrumarea dumneaei, fie că a trebuit să mă descurc pe cont propriu, am încercat să aduc în fiecare sticlă de vin tipicitatea arealului și a soiului, iar la final să semnez cu mândrie „7Arts Winery”.

⁠Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Sebastian Olaru: Vinul nu se face doar toamna – este un proces continuu, care poate dura ani întregi. Un vin bun începe cu struguri sănătoși, dintr-o vie bine îngrijită, iar apoi își urmează drumul prin inox, stejar și, în cele din urmă, sticlă. Este un proces complex, pe care fiecare oenolog îl adaptează în funcție de zonă, soi și propria viziune asupra vinului.

Fiecare etapă din procesul de vinificație este specială, însă, din punctul meu de vedere, cea mai fascinantă este perioada recoltei. Este momentul în care strugurii sunt culeși, selectați, transformați în must și încep fermentația. Totul se desfășoară într-un ritm alert, iar deciziile trebuie luate rapid. Există momente în care lucrurile nu merg exact cum îți dorești, dar, în cele din urmă, găsești soluția potrivită.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Sebastian Olaru: Cred că un consumator ar trebui să privească dincolo de vinul din pahar și să aprecieze mai multe aspecte: calitatea, aromele, echilibrul și, nu în ultimul rând, povestea din spatele fiecărei sticle.

Pentru ca un vin să ajungă la cele mai înalte standarde, în crame se depune multă muncă și dedicare. Fiecare detaliu contează, de la îngrijirea viei până la igiena impecabilă a echipamentelor și precizia proceselor de vinificație.

Reporter: În cariera ta de enolog ai un vin de care ești cel mai mândru?

Sebastian Olaru: 7Arts Fetească Neagră 2024 va fi un vin etalon. Momentan se odihnește în butoaie de stejar românesc și mai are de stat acolo o perioadă, dar sunt sigur că îl vom degusta cu plăcere peste 2-3 ani.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cristian Tudor, enolog Domeniul Aristiței: „În spatele unui pahar cu vin este foarte multă muncă.”

Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: ADAR

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Enologul Cristian Tudor se poate mândri cu o bogată experiență, având la activ vreo 25 de campanii de vinificație. Astăzi, creează vinuri la Domeniul Aristiței, o cramă boutique de doar patru hectare cu viță-de-vie, care se află în Valea Călugarească, satul Nicovani, unde există o veche tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără Bianca Ioniță, redenumind domeniul dupa mama sa, Adina Aristița Ioniță.

Crama Domeniul Aristiței, o construcție nouă care înglobează un beci de peste un secol al unei crame vechi, este în mijlocul plantației viticole, într-un peisaj de excepție, completat de o cultură de lavandă și de câțiva migdali seculari. Capacitatea cramei este de 100.000 de litri.

Domeniul Aristiței dispune de un flux dedicat vizitelor, de un spațiu de degustare conceput ca un loc de relaxare și recreere în compania vinului.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie enologul?

Cristian Tudor: Legat de meseria de enolog, știu că sunt păreri împărțite despre rolul și atribuțiile pe care acesta și le poate asuma ca urmare a studiilor și specializărilor pe care le are. La bază, enologia este știința dedicată studiului producerii și conservării vinurilor, pornind de la studiile lui Louis Pasteur asupra mecanismelor fermentației alcoolice a vinului. Astfel, au fost puse bazele enologiei ca știință.

În consecință, enologul este cel care, pe baza studiilor de viticultură, vinificație, chimie, biochimie, microbiologie, urmărește întreg procesul de transformare a strugurilor în vin, ia decizii legate de momentul recoltării, intervine pe fluxul tehnologic în funcție de informațiile furnizate de analizele fizico-chimice, corectează parametrii, identifică și remediază eventuale inadvertențe. Expertiza enologului în degustarea vinurilor este esențială în identificarea și corectarea defectelor.

Prin extensie, se pot asocia științei enologiei și cei ce studiază vinul sub alte aspecte, cum ar fi vinul ca element cultural și istoric, amprenta genetică a diferitelor soiuri etc., dar enologul cred că este cel care își desfășoară activitatea principală în cramă.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu până în prezent?

Cristian Tudor: Spre această meserie am pășit pas cu pas, deoarece, ca adolescent, nu întrevedeam în ce măsură urma să activez în acest sector. Am urmat studiile Liceului Agroindustrial din Valea Călugărească în perioada 1987–1991, instituție cu veche tradiție în domeniul viticol, inaugurată în 1910 de Nicolae Iorga ca Școala de Viticultură Valea Călugărească. Am urmat apoi studiile Facultății de Horticultură din Craiova, cu licență în Viticultură. După absolvire, prin concurs, am fost angajat ca inginer șef de fermă viticolă la SC Rovit SA Valea Călugărească, într-o fermă de 189 hectare cu viță-de-vie.

În anul 2000 am preluat funcția de inginer șef Sector Maturare în cadrul Combinatului de Vinificație al aceleiași unități. Am început apoi o serie de specializări pe partea de enologie, printre care două masterate în tehnologii vinicole, dar și specializarea ca degustător în cadrul ADAR.

Un moment-cheie în formarea mea profesională a fost în cadrul masterului de la USAMV București, în 2003, odată cu schimbul de experiență la unități de vinificație din Germania, ocazie cu care am putut lua contact cu ceea ce se întâmpla în vinificația europeană în anii 2000.

În 2007, am preluat funcția de Șef Complex Vinificație al SC Rovit SA Valea Călugărească, până în 2019, când am început un nou proiect dedicat unei crame boutique de numai patru hectare în Valea Călugărească – Domeniul Aristiței. Legătura cu lumea vitivinicolă s-a făcut firesc, mai ales prin contactele create în cadrul sesiunilor ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).

Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Cristian Tudor: Partea mea preferată din procesul de vinificație este prelucrarea strugurilor, atunci când se proiectează viitoarele vinuri ale campaniei respective. Atunci se semnează, practic, certificatul de naștere al vinurilor, fapt ce implică multă atenție și respect pentru materia primă – strugurele.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele vinului?

Cristian Tudor: Consumatorul trebuie să aibă minime cunoștințe despre vin și despre producția acestuia pentru a putea aprecia la adevărata valoare munca din spatele unui pahar cu vin. Altfel, vom avea surpriza, în discuții – așa cum se întâmplă destul de des, din păcate – ca cineva să întrebe din ce pastile se face vinul sau din ce arome sintetice producem aromele vinului pe care le adăugăm ulterior, astfel încât un vin miroase a citrice, fructe tropicale sau altceva.

Pe de altă parte, în spatele unui pahar de vin este foarte multă muncă, executată pe mai multe paliere, cum ar fi: producția strugurilor, cercetarea în tehnologii de vinificație, producerea de materiale enologice, de tehnologii și instalații de vinificație și, nu în ultimul rând, arta vinificatorului de a crea vinuri de excepție.

Reporter: Ai un vin de care ești cel mai mândru, dintre cele create de tine?

Cristian Tudor: Personal, nu cred că în viața unui enolog există un singur vin de excepție pe care acesta să-l fi creat. Sunt mai multe vinuri care mi-au adus satisfacție și recunoaștere din partea specialiștilor în domeniu. Fiecare vin este unic și poartă cu sine multă dedicare din partea mea. Cred că asta contează cel mai mult.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: Domeniul Aristiței

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Ovidiu Maxim, enologul cramei La Salina, este autorul unor vinuri memorabile, create cu suflet și dedicare. Iar vinul care i-a adus cea mai mare satisfacție este Chardonnay Barrique 2022 La Salina, acesta primind titlul de Revelația Concursului la Mondial de Bruxelles în anul 2024. Lucrează de circa 15 ani în plantația și la crama de lângă Salina Turda (Cluj), sub ochii lui Ovidiu Maxim dezvoltându-se întreaga afacere vitivinicolă din inima Transilvaniei. Enologul La Salina a început totul de la zero, de la o vie veche, care a fost defrișată, apoi replantată, s-a construit crama, s-a pornit partea de turism, inclusiv viticol. Vinurile cramei La Salina poartă numele ISSA în semn de omagiu adus tradițiilor viticole ale zonei, încă de când localitatea Turda purta numele Potaissa. Suprafața cu viță-de-vie este de 42 de hectare, având pe rod soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Riesling de Rin, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Neuburger.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul vinificatorului, al enologului?

Ovidiu Maxim: Este o meserie extraordinar de frumoasă, care poate aduce mari satisfacții, dar și provocări pe măsură. Rolul enologului este de a crea vinuri de calitate superioară, iar această responsabilitate presupune supravegherea întregului proces de vinificare, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea vinului. Acest drum nu este unul ușor și te lovești de tot felul de probleme, iar enologul trebuie să găsească rapid cele mai bune soluții, să se adapteze într-un timp foarte scurt și, uneori, să ia decizii radicale, asumate, astfel încât produsul final să fie ce ți-ai dorit tu.

Sigur că avem ani grei și ani ușori. Noi suntem la mâna Celui de Sus, la mâna vremii. În anii ușori, totul curge mai liniștit, dar în anii cu dificultăți, când vremea este instabilă, cu precipitații abundente în perioada coacerii sau a recoltării, ori când apar boli ale viței-de-vie, cum este putregaiul cenușiu, situațiile devin mult mai greu de gestionat. Enologul are atunci misiunea de a menține calitatea vinului la standardele cu care consumatorii sunt deja obișnuiți.

Este o provocare mai ales pentru cramele mici. Dacă marile crame, care lucrează cu sute sau mii de hectare, își permit o diversitate mai mare și o stabilitate mai ușor de gestionat, cramele mici, de 30–40 de hectare, se concentrează adesea pe vinuri premium și super-premium. În acest context, orice dezechilibru de materie primă sau proces tehnologic poate avea un impact semnificativ asupra rezultatului final.

Reporter: Cum ai ajuns la această meserie? Ți-ai dorit să faci vin sau pur și simplu aici te-a adus viața?

Ovidiu Maxim: Pot spune că meseria m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Din liceu mi-am dorit să devin profesor de sport. Chiar am făcut sport și în liceu, chiar și în primii trei ani de facultate. Dar, drumul vieții m-a dus spre o altă școală și anume Colegiul de Viticultură și Vinificație Blaj. În timpul colegiului am făcut foarte multă practică, atât în vie, cât și în cramă. Am continuat studiile la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Contactul cu via l-am avut de mic copil, atât părinții, cât și bunicii aveau vie și făceau vin, ca la țară. Eu sunt din Sălaj, de lângă Zalău, din satul Marin - comuna Crasna.

Sălajul este un județ consacrat pentru producerea de vin, pentru că la Șimleu Silvaniei se producea foarte mult vin spumant în perioada comunistă - câteva milioane de sticle pe an - și se produce și azi. Toate localitățile din proximitate cultivau viță-de-vie, inclusiv în comuna de care aparținem noi se cultiva viță-de-vie, iar strugurii erau trimiși către Centrul de vinificare de la Șimleu Silvaniei pentru obținerea vinurilor spumante.

Ca să revin la parcursul meu, din familie, încă de mic am avut contact cu via și cu vinul bineînțeles, nu se produceau vinuri de înaltă calitate, dar se produceau vinuri bune pentru consum. Îmi aduc aminte, de mic copil am participat, eram pe lângă părinți, pe lângă bunici, când se culegeau strugurii, când se storceau strugurii, când fermenta mustul în damigene. Cred că e important că am văzut de mic cum se întreține via, cum se culeg strugurii, cum se face vinul, iar familia tot timpul m-a încurajat în ceea ce fac.

Bineînțeles, adevărata dragoste pentru enologie s-a declanșat când am ajuns la Blaj, pentru că școala începe toamna și am început chiar prin procesul de recoltare a strugurilor. Când m-am văzut acolo pe dealurile Blajului, într-o mare de vie, mi s-a părut fascinant și mi-a plăcut foarte mult. Faptul că am făcut multă practică, atât în vie, cât și pe enologie, m-a făcut să mă îndrăgostesc de domeniul acesta.

În școală am studiat și chimia și tehnologia de producere a vinului, dar adevărata învățare a venit din practică. Atunci când ești zi de zi în contact direct cu vinul, ajungi să-l cunoști, să-l simți și înveți să iei deciziile potrivite pentru ca, la final, să obții exact vinul pe care ți l-ai imaginat încă de la începutul procesului de vinificare.

Reporter: În procesul de vinificare ai o parte preferată?

Ovidiu Maxim: Îmi place perioada de recoltare, perioada de fermentare a mustului, că este un amalgam de arome în cramă. Avem mai multe soiuri în plantație (avem și Chardonnay, avem și Sauvignon Blanc, Muscat, Riesling ș.a.m.d.) și când sunt cam toate soiurile în fermentație (unele la început, altele la mijloc, altele la final) este un parfum și o senzație foarte plăcută, mai ales când vezi transformarea aceasta a strugurelui în must și a mustului mai departe în vin, la finalul fermentației alcoolice.

E o perioadă grea, stresantă și obositoare, pentru că se lucrează foarte mult, ești pe ceas, stai multe ore la cramă, te culci târziu, te trezești devreme, de multe ori n-ai weekend, dar cu toate acestea este o perioadă frumoasă.

În acest timp chiar și soția mea, căreia îi sunt recunoscător, e înțelegătoare, iar sprijinul ei și al familiei în toată această perioadă intensă înseamnă enorm pentru mine și le mulțumesc din suflet pentru asta.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?

Ovidiu Maxim: Că există foarte multă muncă, foarte multă dedicare și un foarte mare sacrificiu pentru a obține vinuri de calitate. Așa cum am mai spus, rolul enologului este esențial, dar nu exclusiv – pentru că, în final, suntem și la mâna Celui de Sus. Sunt ani dificili, cu ploi în exces sau boli care afectează vița-de-vie, sau ani secetoși, care duc la acumulări mari de zahăr și, implicit, la vinuri cu un conținut ridicat de alcool și caracteristici complet diferite. Îmi place să spun că vinul nu e Coca-Cola, nu urmezi o rețetă fixă și obții același produs, indiferent de context.

Vinul este un organism viu, în continuă transformare, de la recoltare până la momentul în care ajunge în pahar. Chiar și după îmbuteliere, evoluează în sticlă și trebuie înțeles și tratat cu grijă.

Ce e important de știut e că în spatele fiecărei crame și fiecărui vin există o echipă de specialiști. Enologul nu lucrează singur, ci are alături oameni care îl susțin în tot acest proces complex. Sunt momente de tensiune, de oboseală, dar toți cei implicați dau tot ce au mai bun pentru ca, în final, consumatorul să se bucure de un vin de calitate.

Reporter: Cu siguranță ești satisfăcut de munca ta, de vinurile care ți-au ieșit din mâini, însă ai un vin de care ești cel mai mândru, care ți-a încununat cariera până acum?

Ovidiu Maxim: Grea întrebare, pentru că toate vinurile pe care le produc îmi plac și pe fiecare vin în parte îl tratez cu același respect. Bineînțeles, am și eu favoriții mei, sunt fan declarat Sauvignon Blanc. Am fost și în Noua Zeelandă, am vinificat o campanie din dorința de a experimenta acest soi la celălalt capăt al lumii, fiind unul din cele mai consumate și apreciate Sauvingnon-uri din lume.

Cu toate acestea cea mai mare satisfacție a venit de la soiul Chardonnay, cu acel ISSA Chardonnay Barrique 2022, care a fost desemnat cel mai bun vin al Concours Mondial de Bruxelles ediția 2024. În momentul în care din peste 3.000 de vinuri albe din toată lumea vinul tău este desemnat regele competiției, e o satisfacție deosebită. Nu se poate descrie bucuria cu care am primit această veste. Până la urmă, este o bucurie pentru că am reușit să pun România în vârful piramidei prin câștigarea acelei medalii, România, Turda și crama La Salina. Asta confirmă că putem concura și concurăm cu marii producători de vin din Europa și din lume și trebuie să avem încredere în noi. Avem specialiști de calitate în România, avem enologi foarte buni și avem vinuri foarte bune.

Acest Chardonnay Barrique se produce în ediție limitată, nu am depășit niciodată 12-13 mii de sticle pe an, dar au fost ani în care am produs și 7.000-8.000 de sticle.

Chardonnay Barrique 2022 ISSA e un vin special și pentru că acel an de recoltă a fost unul bun. Dar pe lângă strugurii de calitate, pe care i-am avut la recoltare, am făcut și eu niște schimbări mai radicale, am schimbat drojdia cu care fermentam mustul pentru Chardonnay Barrique, am schimbat și modul de maturare în butoaiele de stejar. Iar vinul care a rezultat este unul cu o tipicitate foarte bună a soiului Chardonnay. Bineînțeles, întâlnim și aromele de vanilie, dar nu sunt foarte agresive, am încercat să obțin un echilibru, să mențin și aroma fructată a soiului, dar să vin în completare cu acea tușă de lemn, puțin fum, puțină vanilie, care să dea complexitate vinului. Vinul este susținut și de aciditatea tipică Transilvaniei și toate acestea la un loc pare că au adus acest rezultat extraordinar pentru mine ca enolog și pentru cramă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

În colaborare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Pe 12 februarie 2025, în București, a avut loc ediția a noua a Concursului Național Vin Bag-In-Box, în organizarea companiei Azoc-Star. Au fost înscrise 220 vinuri: 96 albe, 60 roze și 64 roșii.

În urma evaluării celor 220 de vinuri înscrise în concurs, 78 de vinuri au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, nouă vinuri fiind medaliate cu aur.

Concursul Național Vin Bag-In-Box 2025 a avut trei jurii, iar Juriul 1, care a desemnat cel mai bun vin ambalat la Bag-In-Box, a fost alcătuit din 37 de jurați (oameni de știintă, enologi, WSET, degustători autorizați, somelieri, jurnaliști și comercianți de vin) repartizați în cinci comisii, cu următorii coordonatori: președinte Comisia 1 – Cătălin Păduraru, președinte Comisia 2 – Arina Antoce, președinte Comisia 3 – Marian Timofti, președinte Comisia 4 – Sergiu Nedelea, președinte Comisia 5 – Liviu Grigorică.

Juriul 2 a desemnat „Vinul Președintelui”. Astfel, cei cinci președinți de comisii, împreună cu președintele Concursului, Cătălin Costiniuc, au analizat și au decis trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2025”, acestea fiind medaliate cu aur.

Juriul 3 a fost alcătuit din 32 de membri care au degustat toate cele 78 de vinuri medaliate cu „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, iar în urma evaluării au desemnat trei vinuri, medaliate cu aur, ce au primit titulatura de „Cel mai popular vin Bag-In-Box 2025”.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025 (https://azocstar-bag-in-box.ro/wp-content/uploads/2025/02/rezultate-CNVBIB-20250213-13-42.pdf)

Președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel mondial prin înscrierea lor la „Concours International Wine In Box”, Toulouse - Franța (https://best-wine-in-box.com/), concurs care va avea loc pe 27 martie 2025.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel internațional prin înscrierea lor la „VINARIUM International Wine Contest” (https://www.iwcb.ro/) care se desfășoară în perioada 22 - 25 mai 2025.

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, începând cu 2017, au fost producători români declarați câștigători atât la Concours International Wine In Box din Franța, cât și la VINARIUM”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

Interviu cu inteligența artificială (AI). Episodul 1

Interviu cu Inteligența Artificială (AI). Episodul 2

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Industria vinului din țara noastră atinge un nou prag de profesionalizare prin recunoașterea oficială a ocupației de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), anunță Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a aprobat această modificare, în urma solicitării înaintate anul trecut de ADAR, decizia marcând un moment de referință prin alinierea țării noastre la practicile internaționale și oferind recunoaștere oficială specialiștilor care ghidează producția vinurilor. „Este un moment istoric pentru industria vinului din România. Până acum, specialiștii din acest domeniu erau încadrați ca ingineri horticoli sau ingineri din industria alimentară. Această reușită nu este doar despre recunoaștere administrativă, ci despre viitorul industriei noastre, deoarece profesioniștii din domeniu au, de acum, un statut clar, aliniat la standardele internaționale”, a declarat Mihai Baniță, director executiv ADAR.

Enologia – sau oenologia, variantă mai răspândită, derivată din cuvintele grecești oinos (vin) și logos (știință) – este disciplina care se ocupă cu studiul și crearea vinurilor. Conform fișei descriptive depuse de ADAR, enologul este specialistul care supraveghează procesul de producție a vinului, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea produsului final. Acesta asigură calitatea și specificitatea vinurilor, fiind responsabil de monitorizarea procesului de fermentare, alegerea tehnicilor optime de vinificație și aplicarea celor mai noi tehnologii în producție. Enologul trebuie să posede cunoștințe avansate de chimie, microbiologie și tehnologie, alături de o înțelegere profundă a industriei vitivinicole.

Potrivit Ministerului Muncii, ocupația de enolog a fost introdusă în COR sub codul 214539, fiind inclusă în grupa de bază 2145 – Ingineri chimiști.

Introducerea acestei ocupații în COR sprijină și educația și formarea profesională, deschizând noi oportunități pentru specialiștii din domeniu de a se perfecționa și de a contribui la inovațiile din industria vinicolă. Astfel, România își va putea întări poziția ca un jucător important pe harta mondială a vinului, iar enologii pot deveni adevărați ambasadori ai vinurilor românești.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

Semnele Budureasca în 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!