Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, două unități de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), anunță lansarea oficială a Programului „RADAR” (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate). „RADAR” este o inițiativă pilot dezvoltată în parteneriat, care urmărește testarea unui nou model de colaborare între cercetare și fermieri.

Pentru ca activitatea de cercetare să producă rezultate relevante și cu impact, problemele reale întâlnite în exploatațiile agricole trebuie să contribuie la definirea priorităților de cercetare și inovare, aceasta fiind o realitate tot mai evidentă în agricultură care a dus la elaborarea Programului „RADAR”.

Programul va fi inițial finanțat integral din fondurile proprii, valorificând expertiza, infrastructura și resursele interne pentru a clădi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. „RADAR” nu trebuie să fie perceput ca o activitate de consultanță sau ca un mecanism de control al fermierilor, ci ca un parteneriat transparent și aplicat cu mediul academic: „venim să înțelegem și să lucrăm împreună, identificând problemele reale din teren”.

Dr. ing. Viorel Cătălin Oltenacu, director SCDP Băneasa, punctează: „Considerăm că cercetarea trebuie să fie prezentă acolo unde apar provocările reale ale sectorului pomicol. Prin Programul RADAR ne propunem să construim un cadru de lucru prin care observațiile și nevoile identificate în ferme să poată contribui la definirea unor direcții de cercetare relevante și la dezvoltarea unor viitoare proiecte de inovare. Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”.

Sub sloganul „Fermieri - Probleme reale - Soluții din cercetare”, echipele mixte de specialiști (cercetare și suport tehnic) se vor deplasa direct în exploatațiile agricole. Scopul principal este colectarea sistematică a datelor din teren prin fișe standardizate, identificarea din timp a provocărilor fitosanitare și tehnologice (stres hidric, presiunea bolilor și dăunătorilor, adaptabilitate climatică etc) și validarea rapidă a unor soluții aplicate, în condiții reale de producție. Programul va rula într-o primă fază pilot de 12 luni, timp în care se va constitui o rețea de fermieri colaboratori și se va defini un portofoliu clar de probleme tehnologice prioritare.

„Problemele cu care se confruntă fermierii sunt din ce în ce mai complexe și nu mai pot fi abordate din perspectiva unei singure discipline. Colaborarea dintre SCDP Băneasa și ICDPP permite valorificarea unor competențe complementare și dezvoltarea unei imagini mai complete asupra provocărilor întâlnite în teren. Considerăm că parteneriatele dintre unitățile de cercetare reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor reale ale sectorului agricol”, precizează dr. ing. Roxana Zaharia, director ICDPP București.

Unul dintre obiectivele prioritare urmărite în cadrul programului este identificarea și stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare cu care se confruntă fermierii.

„Protecția plantelor reprezintă una dintre cele mai importante provocări în agricultură. Reducerea numărului de substanțe active, respectiv produse de protecția plantelor disponibile pe piață, precum și impactul semnificativ al schimbărilor climatice care se manifestă concret prin perturbarea ciclurilor biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor, impune sectorului agricol necesitatea optimizării constante a tehnologiilor existente dar și identificarea unor soluții mai sustenabile. Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, subliniază dr. Mihaela Monica Dinu, ICDPP București.

Depășind tiparele abordărilor clasice, „RADAR” instituie un flux continuu de colectare și valorificare a datelor din teren, transformând experiența directă a fermierilor într-un pilon de fundamentare a activității științifice. Prin acest model integrat, SCDP Băneasa și ICDPP București urmăresc atât maximizarea vizibilității cercetării agricole autohtone, cât și structurarea unui parteneriat public-privat solid, capabil să genereze noi consorții și să atragă finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură.

„RADAR este o inițiativă pilot prin care ne propunem să dezvoltăm un mecanism standardizat de colaborare între cercetare și fermieri în sectorul pomicol. Nu vorbim despre simple vizite în ferme, ci despre construirea unui sistem prin care problemele reale din exploatații să poată fi identificate, documentate și transformate în teme de cercetare, proiecte de inovare și direcții de dezvoltare. Dacă modelul își demonstrează utilitatea, acesta poate reprezenta un exemplu de bună practică ce va putea fi discutat și adaptat ulterior și de alte unități de cercetare interesate”, arată dr. ing. Damian Dragomir, coordonator Program „RADAR”.

Inițiativa „RADAR” este în concordanță cu direcțiile promovate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind creșterea competitivității agriculturii românești și cu orientările susținute de ASAS, care încurajează consolidarea legăturilor dintre cercetare, mediul academic, fermieri și sectorul economic, se arată într-un comunicat transmis de ASAS.

„Conducerea ASAS împreună cu toate unitățile din subordine subliniază ferm, prin deciziile și intervențiile recente, că mediul academic trebuie să își recalibreze în mod constant prioritățile științifice în funcție de vulnerabilitățile curente ale fermierilor.”

„RADAR” este acronimul pentru Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate și reprezintă un program pilot dezvoltat de SCDP Băneasa în parteneriat cu ICDPP București, având ca scop dezvoltarea unui mecanism de colaborare între cercetători și fermieri pentru identificarea problemelor reale din sectorul pomicol și orientarea activităților de cercetare către nevoile beneficiarilor. Ambele instituții reprezintă piloni de elită în cercetarea românească. ICDPP București este recunoscut național pentru expertiza în protecția plantelor, biotehnologii, ecotoxicologie și control biologic al bolilor și dăunătorilor, în timp ce SCDP Băneasa reprezintă un etalon în modernizarea și dezvoltarea pomicolă autohtonă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 12 februarie 2026, în județul Brăila, Conferința Regională Sud-Est a Clubului Fermierilor Români a reunit peste 250 de participanți: fermieri, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor financiare, lideri economici de pe întregul lanț valoric agroalimentar și ai industriilor conexe agriculturii, pentru a contura viitorul agriculturii românești.

Clubul Fermierilor Români a organizat la Baldovinești - Brăila cea de-a patra conferință din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035. Evenimentul a constituit o platformă de consultare directă cu fermierii din Regiunea Sud-Est, cu privire la reforma Politicii Agricole Comune post-2027, instrumentele de finanțare disponibile și provocările de competitivitate ale sectorului agricol românesc în deceniul următor.

Campania națională de consultare AGRI4FUTURE se desfășoară în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 și cuprinde zece conferințe regionale, patru dintre acestea, Moldova-Nord, Sud-Muntenia, Banat-Vest și Sud-Est, confirmând interesul a peste 650 de lideri din sectorul agroalimentar, sectorul public și industrii conexe agriculturii. Concluziile și propunerile formulate în cadrul acestor evenimente sunt integrate în documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români transmise Comisiei Europene, Parlamentului României și Ministerului Agriculturii.

Seria conferințelor regionale AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 continuă pe 5 martie 2026 la Brașov, cu Conferința Regională Centru.

Provocările PAC post-2027

Dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027 a evidențiat amploarea provocărilor cu care se va confrunta sectorul. Propunerea actuală a Comisiei Europene pentru PAC 2028–2034 prevede o alocare cu 17,6% mai mică față de bugetul PAC în vigoare. Față de 2020, reducerea reală depășește 38%, iar valoarea economică reală a finanțării agricole va fi, la finalul anului 2034, cu 54% mai mică decât cea din 2020. Clubul Fermierilor Români a prezentat un bilanț al implicării directe în procesul de reformă: peste 16 ajustări de reglementare obținute prin contribuțiile fermierilor membri în cadrul PNS 2023–2027.

„Rolul nostru, al Parlamentului, este să ducem mai departe punctele de vedere pe care fermierii le transmit Clubului, iar Clubul le transmite acolo unde este cu adevărat nevoie. Am susținut clar, inclusiv printr-un proces-verbal adoptat în plenul Senatului, că cei doi piloni ai PAC trebuie menținuți. Agricultura, alături de siguranța alimentară și securitatea militară, face parte din securitatea națională”, a spus Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

Senatorul Sorin Moise a ținut să precizeze că județul Brăila are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de irigații din țara noastră, fiind un avantaj construit în ani de investiții europene. „Dar infrastructura singură nu construiește competitivitate. Ceea ce lipsește este integrarea: de la producție la procesare, de la procesare la piață. Fermierii din această regiune au capacitatea să facă pasul următor. Rolul meu, în Comisia pentru Agricultură a Senatului, este să mă asigur că legislația le deschide calea, nu le-o blochează”, a subliniat Sorin Moise.

Rectorul Universității Dunărea de Jos Galați, prof. univ. dr. Marian Barbu, a precizat: „Universitatea Dunărea de Jos Galați este una dintre puținele instituții academice din România care formează specialiști în întregul lanț al industriei alimentare — de la materia primă la produsul finit. Avem laboratoare, avem cercetare aplicată, avem oameni. Ce avem nevoie este de un parteneriat real cu mediul de afaceri din agricultură. Inițiative precum AGRI4FUTURE sunt exact contextul în care universitatea și fermierii pot construi împreună soluțiile pe care politicile publice nu le pot genera singure”.

Agricultura, cel mai riscant sector în 2026

Finanțarea agriculturii a reprezentat cea mai densă sesiune a conferinței. România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, estimat la 11,43 miliarde de euro, din care aproximativ patru miliarde de euro sunt asociate exclusiv tinerilor fermieri.

Pe fondul retragerii progresive a băncilor comerciale din sector și al restricționării creditelor comerciale acordate de furnizorii de inputuri, Banca Națională a României, în raportul de riscuri sistemice publicat în decembrie 2025, a identificat agricultura drept cel mai riscant sector din economie în perspectiva anului 2026.

Conferința a propus soluții concrete: instrumentul de garantare de portofoliu al Băncii de Investiții și Dezvoltare, funcțional prin zece bănci partenere cu un plafon de 1,3 miliarde de euro până la finalul anului 2026, modelul de co-finanțare sindicalizată pentru investiții pe termen lung și mecanisme de reechilibrare bilanțieră pentru fermele aflate în dificultate.

„Termenul de subvenție trebuie eliminat din vocabularul public. Nu sunt ajutoare, sunt compensări pentru aplicarea unor măsuri care reduc competitivitatea în agricultură. Schimbând mentalitatea, schimbăm și modul în care oamenii din politică și administrație privesc lucrurile. Tema finanțării este prioritatea Clubului Fermierilor Români în 2026, iar soluțiile pe care le construim împreună cu instituțiile financiare trebuie să răspundă concret acestui deficit”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Digitalizarea agriculturii

Sesiunea dedicată transformării digitale a adus în prim-plan inițiative cu impact imediat: Portalul Unic al Fermierilor – proiect APIA cu contract semnat în iulie 2025 și digitalizare integrală preconizată pentru 2027; Academia de Digitalizare în Agricultură lansată în parteneriat de CFRO și Bayer, precum și participarea APIA la proiectul european AgriData Value, o platformă de monitorizare a datelor agricole în timp real.

Un studiu de caz notabil a fost prezentat de fermierul Alin Luculeasa din Vaslui, câștigătorul premiului întâi la Parlamentul European pentru cea mai digitalizată fermă din Uniunea Europeană, o recunoaștere construită pe zece ani de investiții graduale în imagini satelitare, drone, stații meteo și inteligență artificială, cu scopul inițial de a reduce costurile operaționale.

„Prioritățile noastre pentru perioada imediat următoare sunt bugetul, tehnologia și reglementarea dronelor agricole, un proiect de lege aflat acum la Camera Deputaților. Sunt 19 state OCDE care folosesc deja dronele în agricultură. Digitalizarea și reînnoirea generațională sunt direcțiile pe care Parlamentul și Ministerul trebuie să se focuseze”, a punctat Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Lanțul valoric agroalimentar

Ultima sesiune a conferinței a vizat competitivitatea lanțului valoric agroalimentar și a introdus în dezbatere un model de valorificare a produsului românesc, articulat pe trei direcții: un sistem de certificare națională în trei trepte – de la «Produs în România» la 100% ingrediente românești; o rețea de branduri regionale dezvoltate în parteneriat cu Agențiile de Dezvoltare Regională, precum și accelerarea înregistrării produselor cu Denumire de Origine Controlată, categorie în care România deține cel mai mic portofoliu din Uniunea Europeană.

Evenimentul din județul Brăila a beneficiat de participarea unor personalități de prim rang din mediul politic, diplomatic, instituțional și financiar, printre care Achim Irimescu - ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană (intervenție din Bruxelles), Adrian Pintea - secretar de stat MADR, Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură a Senatului României, Sorin Moise - senator (Comisia pentru Agricultură), Jabbar Kanani - președinte Agricover Holding și membru în Consiliul Director al CFRO, Teodora Petre - director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare, Dragoș Porojan - director executiv Corporate BCR și Adina Păsărel - Senior Agriculture Specialist la Banca Mondială.

Mai mult, s-au desfășurat întâlniri de lucru între conducerea Clubului, membrii Consiliului Național de Coordonare și fermieri cu autoritățile locale (Francisk Iulian Chiriac - președintele Consiliului Județean Brăila, Iulian Timoftei - prefectul județului Brăila, Dragomir Viorel Marian - primarul orașului Brăila, precum și directorul general AFIR - Adrian Chesnoiu).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!