Afişez elemetele după tag: profit

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aproape 84 de miliarde de euro vor ajunge la scadență în 2027 - 2030. România trebuie să aleagă între o economie bazată pe consum și una bazată pe producție, procesare și investiții.

România intră într-o perioadă extrem de dificilă pentru finanțele publice. În următorii patru ani, statul trebuie să refinanțeze aproximativ 83,9 miliarde de euro numai din principalul datoriei publice ajunsă la scadență, fără a include deficitele viitoare, dobânzile și noile împrumuturi. Datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB: la sfârșitul trimestrului I din 2026.

• Viitorul Guvern trebuie să înceapă să construiască o economie care poate plăti datoriile, nu să mențină economia care creează permanent datorii.

• Impozitarea agresivă a mediului de afaceri a falimentat antreprenorii autohtoni, a exportat locurile de muncă în țările dezvoltate și a trimis în șomaj angajații a zeci de mii de firme care s-au închis anul acesta.

• Firmele românești luptă pentru supraviețuire, iar angajații statului fac presiuni pentru salarii mai mari.

• Nu mai putem amaneta viitorul pentru a finanța prezentul.

• Fiecare leu împrumutat trebuie să aibă în spate o întrebare: Ce produce?

Tabelul care ilustrează dimensiunea problemei

Valorile scadențelor reprezintă principalul datoriei menționat în profilul de rambursare și nu includ dobânzile, deficitele viitoare sau noile împrumuturi.

Schema de ajutor de stat de 5,313 miliarde lei este o alocare pentru întreaga perioadă de aplicare a programului, nu o cheltuială anuală. Ea vizează investiții în industria prelucrătoare și produse pentru care România are deficite comerciale importante.

În 2026, se estimează că statul va cheltui cu asistența socială 249,2 miliarde lei, adică 12,2% din PIB, în timp ce investițiile publice sunt proiectate la 160 miliarde lei.

Această comparație nu înseamnă că România nu trebuie să își protejeze populația vulnerabilă. Asistența socială este necesară și trebuie menținută pentru cei care au nevoie de ea.

Problema este alta: De ce nu construim o economie care să reducă nevoia de asistență socială?

Dacă banii publici sunt transformați în investiții productive, cu un grad mare de multiplicare, cum ar fi în fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare și educație profesională, economia ar genera: locuri de muncă → venituri → profituri → taxe → contribuții → exporturi → creștere economică.

În schimb, o economie dependentă de consum și transferuri sociale riscă să intre într-un mecanism falimentar pentru țară: împrumuturi → consum → importuri → deficit comercial → noi împrumuturi → dobânzi → taxe mai mari.

Prea târziu și la o scară încă mică, România a început să corecteze direcția

În 2026 există o schimbare de direcție: Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde lei pentru investiții în industria prelucrătoare, destinată inclusiv sectoarelor în care România are importuri ridicate și înregistrează un deficit comercial mare. Investițiile eligibile pornesc de la 50 milioane lei.

În 2025, schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor au însemnat finanțări de 1,85 miliarde euro, care au atras investiții totale de peste 4,2 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă. Dar aceasta trebuie să devină o politică economică națională, nu o serie de programe izolate.

România a pierdut capacitatea de a transforma banii în capital productiv

Schematic, aceasta este problema structurală a României și viitorul Guvern are obligația de a schimba paradigma.

• Ani de zile am discutat și ne-am bazat pe o creștere economică susținută de consum și generatoare de deficite;

• Am distrus sau am lăsat să dispară capacități industriale;

• Am redus capacitatea de procesare;

• Am rupt legătura dintre școală și economia reală;

• Am exportat materii prime și am importat produse finite;

• Am încurajat consumul fără să construim suficientă capacitate internă de producție;

• Lipsa de produse realizate intern a fost acoperită prin importuri care au dus la creșterea datoriei externe.

Nu faptul că românii consumă, ci faptul că o parte prea mare din consum este alimentată de importuri, aceasta este problema economiei românești. Nu putem rezolva această problemă doar prin creșteri de taxe așa cum a făcut în ultimul an Guvernul Bolojan. Limitele acestei politice bazate doar pe taxare pentru reducerea deficitului bugetar le vedem astăzi cu toții. Sărăcirea populației și trimiterea în faliment a zeci de mii de firme  au dus la o scăderea economică fără precedent, chiar mai mare decât în perioada crizei economice asociate pandemiei de Covid.

Pentru a opri acest declin economic accentuat, România are nevoie de o schimbare fundamentală de politică economică care să se axeze pe câteva schimbări fundamentale:

• De la consum la investiții

• De la importuri la producție

• De la materie primă la procesare

• De la forță de muncă ieftină la productivitate

• De la ajutoare pentru supraviețuire la investiții care creează venituri

• De la împrumuturi pentru cheltuieli la capital pentru profit

România nu trebuie să reducă protecția socială pentru oamenii vulnerabili. România trebuie să reducă, prin dezvoltare economică, numărul oamenilor care ajung dependenți de protecție socială. Aceasta este diferența dintre asistență socială ca soluție temporară și politică economică de dezvoltare pe termen lung. Deocamdată nici un guvern din ultimii zece ani nu a fost interesat să dezvolte politici economice pe termen lung, ci a acționat doar electoral. Pentru aceasta a preferat să mențină o politică de protecție socială cu mult peste ce își permite statul român.

Statistica ne arată că în primul trimestru al anului 2026 din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Asta ne arată că pentru investiții în dezvoltarea țării nu mai rămâne aproape nimic. Iar dacă mai adăugăm că din acel aproape nimic, cam totul s-a dus pe investiții fără sens într-o perioadă de criză, avem dimensiunea dezastrului în care ne aflăm.

Astăzi, când asistăm la un mare scandal între politicieni, pe de o parte, și între o parte a politicienilor și sindicate pe tema noii Legi a salarizării, pe de altă parte, mediul privat este sufocat de taxe și impozite și multe firme închid porțile. Aceeași lideri sindicali de 35 de ani, unii dintre ei pensionari deja, fac presiuni pentru creșterea salariilor în sectorul public, ignorând că mediul privat nu poate finanța mai mult aparatul imens al statului.

Peste 1,20 milioane de angajați la stat luptă pentru salarii mai mari, în timp ce mediul privat luptă doar pentru supraviețuire. Liderii marilor confederații sindicale, care în general reprezintă doar interesele angajaților de la stat, își fac din nou numărul de luptători ai dreptății sociale, dar nu sunt interesați de ce se întâmplă în economia reală.

Statistica arată că 52.741 de firme au fost radiate în șapte luni ale anului, după ce în 2025 au fost închise 144.000 de firme. Aceste cifre ascund în spate zeci de mii de șomeri, dar pentru veșnicii lideri ai confederaților sindicale singurul lucru care contează este creșterea salariilor la stat.

Creșterile salariale din ultimii ani din sectorul de stat, cu mult peste media din sectorul privat, nu au avut la bază criterii de performanță. Astăzi liderii mișcării sindicale refuză să recunoască că angajații statului au dus-o în ultimii ani mult mai bine decât le-ar fi permis veniturile statului, iar această situație nu mai poate continua pentru că nu mai sunt bani, iar deficitul bugetar nu mai poate crește.

Lipsa de viziune economică a liderilor sindicali a fost demonstrată încă o dată zilele acestea de Bogdan Hossu, liderul CNS „Cartel Alfa”, care a cerut nici mai mult nici mai puțin creșterea impozitării mediului de afaceri pentru ca guvernul să aibă bani pentru creșterea salariilor în sectorul de stat prin noua lege a salarizării. Practic, sindicaliștii de la stat spun: „Cresteți taxele ca să ne dați nouă mai mult. Că mediul de afaceri se sufocă, nu ne interesează”.

Statul român are nevoie de reforma sectorului de stat. De la primării, la ministere și agenții, peste tot trebui operate reduceri de personal. Până acum, reforma sistemului de stat clamată de Ilie Bolojan a fost un simulacru. Două treimi dintre comunele din România nu îşi pot acoperi cheltuielile din propriile venituri şi au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, 1.500 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori,  dar continuăm să plătim un aparat birocratic de 450.000 de persoane în administrația publică locală. Reducerea personalului din ministere și agențiile statului, promisă de premierul demis Ilie Bolojan a rămas neonorată.

Unde trebuie să investim

O strategie economică națională trebuie să pună în centrul său:

• industria prelucrătoare;

• procesarea produselor agricole și alimentare;

• energia și infrastructura energetică;

• irigațiile și infrastructura agricolă;

• industria de utilaje și echipamente;

• cercetarea și inovarea;

• digitalizarea producției și a instituțiilor statului;

• infrastructura de transport;

• învățământul profesional și tehnic;

• dezvoltarea lanțurilor de producție interne;

• substituirea importurilor acolo unde România are avantaje competitive;

• creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată.

Fiecare leu împrumutat trebuie să aibă o întrebare în spate: Ce produce? Aceasta trebuie să fie noua regulă a politicii economice.

Dacă împrumutăm bani pentru consum, datoria rămâne și va crește cu dobanda. Dacă investim banii într-o capacitate productivă competitivă, aceasta poate genera producție, profit, locuri de muncă, exporturi și venituri bugetare.

De aceea, înaintea oricărei noi majorări de taxe trebuie să existe: studiu de impact + strategie de țară + analiză cost/beneficiu + obiective măsurabile.

Nu putem cere sacrificii suplimentare economiei fără să răspundem la întrebarea fundamentală: care este planul româniei pentru creșterea economică?

Reducerea deficitului este necesară, dar reducerea deficitului fără creștere economică poate însemna doar comprimarea economiei. În aceste condiții, România trebuie să urmărească simultan: deficit mai mic + producție mai mare + exporturi mai mari + procesare mai mare + productivitate mai mare + investiții mai mari.

România nu are nevoie de o nouă politică a sacrificiului, ci are nevoie de o politică a producției. Acest lucru se poate realiza pentru că:

• Avem resurse naturale.

• Avem teren agricol.

• Avem energie.

• Avem oameni.

• Avem poziție geografică.

• Avem acces la piața europeană.

• Avem antreprenori.

Ceea ce ne-a lipsit prea mult timp a fost continuitatea unei strategii economice naționale.

Mesajul pentru decidenții politici este simplu: Nu mai putem amaneta viitorul pentru a finanța prezentul. Trebuie să împrumutăm, atunci când este necesar, pentru investiții care produc viitor.

Nu mai putem distruge capitalul productiv și apoi să ne mirăm că avem nevoie de taxe mai mari.

Nu mai putem exporta materia primă și importa produsul finit.

Nu mai putem avea o școală ruptă de economia reală și să pretindem că vom avea productivitate europeană.

Nu mai putem construi o economie bazată predominant pe consum și să așteptăm prosperitate durabilă.

România trebuie să facă trecerea decisivă:

• de la consum la producție;

• de la datorie la capital;

• de la importuri la procesare;

• de la asistență socială la locuri de muncă;

• de la supraviețuire la dezvoltare.

Decidenții români trebuie să conștientizeze că o țară nu devine bogată pentru că împrumută mai mult. Devine bogată pentru că produce mai mult, procesează mai mult, exportă mai mult și investește mai inteligent. Viitorul guvern trebuie să înceapă să construiască economia care poate plăti datoriile țării, nu economia care creează permanent noi datorii.

Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricover Holding SA anunță rezultate robuste pentru primul semestru al anului 2025, cu un profit net de 62,7 milioane lei (+55% YoY) și o creștere de 5,1% a veniturilor consolidate. Performanța reflectă modelul de afaceri Agricover, construit în cei 25 de ani de activitate și centrat pe fermieri, oferindu-le finanțarea necesară și inputurile agricole care contribuie la optimizarea costurilor de producție.

Anii 2023 și 2024 au fost dificili pentru sectorul agricol local, iar 2025, deși cu producții peste medie, a adus prețuri relativ scăzute la valorificarea recoltelor. În acest context, veniturile fermierilor continuă să fie reduse, amplificând presiunea pe lichiditate, deja o problemă cronicizată. În paralel, schimbările climatice își fac simțită tot mai mult prezența: seceta afectează acum doi-trei ani din cinci, față de unul din cinci, în special la culturile de primăvară, ceea ce determină schimbări în structura culturilor, trecerea de la porumb spre grâu, orz și rapiță.

„Agricultura traversează un paradox: recolte mai bune, dar venituri reduse și lichiditate limitată. În acest context, Agricover a crescut portofoliul de credite la 3,84 miliarde lei, ajungând la o cotă de 7,8% din finanțarea agriculturii din România, și a readus segmentul de distribuție de inputuri agricole pe profit, cu venituri de 0,85 miliarde lei. Aceste rezultate arată că modelul nostru integrat funcționează, punând la dispoziție capital, inputuri și soluții digitale de finanțare, astfel încât fermierii să poată continua să producă sustenabil și competitiv”, a declarat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Segmentul finanțare: Capital de lucru și investiții ca motor al dezvoltării ecosistemului agricol

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 3,84 mld. lei, +14,3% YoY

• Cotă de piață: 7,8% din finanțarea agriculturii în România

• Rata creditelor neperformante: 3,2%, sub media pieței

• Profitul înainte de impozitare pe segmentul finanțare: 61,5 mil. lei (+2,2% YoY)

Într-o piață în care finanțările bancare au stagnat, Agricover a crescut portofoliul prin expuneri mai mari per client (+16,7% YoY), fiind unul dintre principalii furnizori de lichiditate pentru fermieri. Soluțiile de creditare au fost calibrate pe ciclurile agricole și pe nevoia urgentă de capital de lucru, confirmând strategia companiei de a menține agricultura în mișcare susținând fermierii să-și continue activitatea de producție.

Segmentul distribuție de inputuri agricole: Profitabilitate prin adaptare la context

• Venituri totale: 0,85 mld. lei, +5,1% YoY

• Profit operațional pe segmentul distribuție inputuri: 16,8 mil. lei (vs. pierdere de 4,3 mil. lei în primul semestru din 2024)

• Creșterea veniturilor în categoriile principale: produse de nutriție a culturilor (+21,7%) și produse de protecție a plantelor (+12,6%)

După un an 2024 marcat de presiuni, segmentul de distribuție de inputuri agricole a revenit pe profit datorită, în principal, unui model de distribuție flexibil, care permite companiei să ofere prețuri mai mici fermierilor locali, dar și a unei cereri mai stabile. Portofoliul a fost adaptat astfel încât să ofere fermierilor inputuri esențiale la prețuri competitive, sprijinindu-i să își mențină productivitatea chiar și cu bugete restrânse.

Poziție financiară solidă a Grupul Agricover

Activele totale au crescut la 4,98 miliarde lei (+25% vs. decembrie 2024), iar capitalurile proprii la 782 milioane lei. Structura de finanțare diversificată (bănci locale, instituții internaționale și obligațiuni) a asigurat stabilitate și flexibilitate, permițând grupului să susțină nevoile de finanțare a fermierilor.

Perspective

Agricover își propune să continue creșterea constantă și să rămână un finanțator de referință pentru agricultura românească, sprijinind fermierii printr-o combinație de finanțare, inputuri agricole și soluții digitale de finanțare adaptate noilor realități din sector.

„Viitorul agriculturii va fi definit de volatilitate climatică și economică, de presiuni permanente pe lichiditate și de nevoia de a accelera adaptarea tehnologică. În acest peisaj, finanțarea rămâne fundamentul dezvoltării întregului ecosistem agricol. De-a lungul celor 25 de ani, rolul nostru a fost acela de motor care pune în mișcare ecosistemul agricol, oferind fermierilor stabilitate și resurse pentru a-și continua dezvoltarea cu încredere”, a punctat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Activitatea de ameliorare este foarte importantă pentru zootehnia unei țări, pentru că, la animalele de fermă, prin ameliorare se îmbunătățesc calități cum ar fi: producția, fertilitatea, ratele rapide de creștere, rezistența la boli, la condiții de stres, reducerea consumului de furaje pe unitate de creștere, proporții mai bune ale diferitelor părți ale corpului etc. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (ICDCOC) Palas - Constanța desfășoară activități de cercetare la nivel național în patru domenii: nutriție, tehnologii de creștere, exploatare genetică și ameliorare-reproducție. Despre ameliorarea la speciile ovine și caprine am stat de vorbă cu Radu Răducu, director general ICDCOC Palas.

Radu Răducu: Ca efectiv total de ovine, suntem pe locul trei în Europa. Însă în ceea ce privește ameliorarea spre o anumită producție, spre o performanță productivă, fie lapte, fie carne, fie prolificitate, România a lăsat și încă lasă de dorit. Spun acest lucru pentru că decenii la rând activitatea de creștere a oilor era axată în principal pe producția de lână. Ajungând acum la preocuparea și la situația unităților de cercetare din domeniu, trebuie spus că o preocupare a institutului nostru de la înființarea lui și până la această dată a fost să creăm progres genetic care să fie folosit de crescători să-și îmbunătățească performanțele, pentru o anumită producție sau alta, la efectivele pe care le dețin, în felul acesta stimulându-i să mențină și să transmită mai departe, continuatorilor lor, urmașilor lor, preocuparea sau dorința de a dezvolta această specie, de ovine, dar și de caprine, că și ele sunt în preocupările noastre.

„Ăsta este rostul nostru, al cercetătorilor, să creăm ceva care să-l determine pe crescător să îl folosească și să-și îmbunătățească situația economică a exploatației.”

Reporter: Adică de a face rentabilă creșterea oilor și caprelor.

Radu Răducu: Da. Ăsta este și rostul nostru, al cercetătorilor, să creăm ceva care să-l determine pe crescător să îl folosească și să-și îmbunătățească situația economică a exploatației. Că altfel n‑ar mai continua această activitate. Problema este că, de-a lungul timpului, noi am demonstrat că suntem creatori de produs genetic, avem creații noi biologice omologate, foarte bine stabilizate genetic, cu performanțe care ne încântă. Nu ne încântă numai performanța obținută în cadrul unității noastre, ci chiar și la crescătorii care au luat de la noi animale de reproducție, masculi și femele. Facem noi ce facem, dar efortul pe care-l facem este mic la scară națională, pentru că oricât ar fi, cu efectivul pe care îl avem noi nu putem să acoperim întreaga cerință de progres genetic care ar fi normal să fie la această specie. Și de aceea trebuie neapărat – e în gândirea noastră, dar știu că era și în gândirea Ministerului Agriculturii – faptul că trebuie înființate acele ferme de elită care, utilizând progresul genetic realizat de noi, să-l multiplice și să-l distribuie la crescători.

Reporter: Iar fermele de elită au rămas doar la stadiul de idee, nu?

Radu Răducu: Așa este, dar niște încercări totuși sunt. Spun încercări pentru că nu s-a făcut o acțiune organizată, stabilită concret: facem atâtea ferme sau ceva. Au apărut câteva ferme de elită, ferme cu care noi colaborăm, în sensul că mai mult a venit din partea crescătorilor. A venit crescătorul și a zis: vreau să iau rasa asta de carne de la dvs., să o dezvolt la mine în unitate și mai departe să produc animale de reproducție cu genealogie cunoscută și performanță stabilită și să dau mai departe la crescători. Ei, cu aceste exploatații cărora le-am dat animale suntem într-o strânsă legătură și colaborăm. Adică facem controale ale producției pe care le obțin, îi ajutăm în întocmirea actelor planului de potrivire a perechilor în campania de reproducție, îi sprijinim în momentul în care trebuie făcută bonitarea, împreună cu asociația crescătorilor de ovine. Prin urmare, la toate acțiunile astea institutul nostru participă fără niciun fel de reținere sau să fie în vreun fel plătit.

„Noi avem deja o populație de caprine specializate pentru producția de carne, care este la această dată în izolare reproductivă, fiind foarte aproape de a îndeplini condițiile să fie omologată.”

Reporter: Institutul de la Palas a creat și omologat rase de ovine, dar și de caprine.

Radu Răducu: Am creat și omologat trei rase noi de ovine românești, cu niște performanțe deosebite.

În același domeniu acționăm în ceea ce privește caprinele. Se știe foarte clar că în România este capra Carpatină, capra Albă de Banat și mai multe rase. Nu există o rasă de specialitate pentru producția de carne. Noi avem deja o populație de caprine specializate pentru producția de carne, care este la această dată în izolare reproductivă, fiind foarte aproape de a îndeplini condițiile să fie omologată. Mai trebuie trei - patru generații de control și de selecție în cadrul acestei populații ca să îndeplinim condițiile și să facem documentația de omologare.

„Am realizat deja tipul dorit la o nouă rasă pentru producția de carne la ovine. Ne-am gândit să-i spunem Rasa Dobrogeană.”

Mai mult decât atât, noi, când vrem să facem ceva, în primul rând vedem care este situația în țară, de ce are nevoie țara, și după aia ne uităm să vedem ce este în lume realizat deja care ne-ar putea sprijini, ajuta în realizarea unei noi creații biologice sau a unei tehnologii performante. Și suntem acum în situația că am realizat deja tipul dorit la o nouă rasă pentru producția de carne la ovine, noi ne-am gândit să-i spunem Rasa Dobrogeană de carne, o rasă care să fie axată în principal spre producția de carne. Dar creșterea, sporirea producției de carne se face atât prin prolificitate, cât și prin performanța sau aptitudinile pentru producția de carne a acestei noi creații biologice.

Am plecat de la utilizarea oilor din rasa prolifică Palas, rasa noastră, care dă o prolificitate de 170-180%, și cu o rasă de carne din Franța, Rouge de l'Ouest, care are o prolificitate de peste 200% și aptitudini pentru producția de carne foarte bune. Avem realizat la această dată un efectiv de circa 400 de femele de diverse generații, prima generație având acum vârsta de cinci ani, deci mai merg cel puțin un an sau doi la reproducție. Dar pe noi ne interesează să realizăm mărimea efectivă pentru a putea intra în izolare reproductivă a acestei populații, și performanțele pe care le-am măsurat și le-am constatat până acum sunt deosebit de încântătoare. Ba mai mult decât atât, ca o completare, de la Centrul de selecție din Franța de la care am luat berbecii din rasa Rouge de l'Ouest, le-am trimis un filmuleț cu prima generație pe care am obținut-o. În răspunsul lor – și-l avem pus pe site-ul institutului – spune clar că cea mai bună reușită dintre toate încercările care s-au făcut la nivel de Europa sau chiar din lume utilizând rasa lor, Rouge de l'Ouest, este cea pe care am obținut-o noi. Ne-a bucurat foarte mult această laudă.

Reporter: Ce înseamnă un reproducător care ameliorează și un reproducător care doar arată bine?

Radu Răducu: O aparență te poate înșela. Care este diferența între un reproducător care are calitate și unul care arată calitate este faptul că cel care are calitate este rezultatul unei munci de selecție și de urmărire a evoluției lui, a dezvoltării corporale, a stării de sănătate, a funcției de reproducție zeci de ani. Nu poți să spui că, într-adevăr, obținerea unui hibrid, a unui metis de primă generație între o rasă locală și una amelioratoare îți dă un rezultat spectaculos, dar aici este vorba de vigoarea hibridă. Este vorba de performanță. Că această performanță trebuie măsurată și controlată generații la rând, mai ales făcându-se testarea după descendență, care înseamnă un număr de ani în care fiecare produs să fie urmărit sub toate aspectele, să vezi care pot fi și consecințele unor rezultate mai puțin concludente. Deci, dacă nu se face o muncă în care să fie un plan stabilit, de la ce pleci, unde trebuie să ajungi și etapele intermediare pe care trebuie să le controlezi, nu poți fi sigur de o performanță stabilă și care să aducă beneficii celui care folosește reproducătorul respectiv.

Să luăm cazul nostru. Anual, la Palas plecăm de la efectivul de oi-mame de circa 2.200 de capete, împărțit pe cele șase rase pe care le avem în gestiune la Palas. Deci, în ceea ce privește mărimea genetică și mărimea efectivă a raselor suntem acoperiți, adică avem cel puțin 350-400 de capete femele de reproducție. Automat, aritmetic vorbind, de la aceste 2.200 se obțin 2.200 de miei; tot aritmetic vorbind, 50%, masculi, 50% femele, deci 1.100 de miei. Nouă la Palas, de exemplu, ne trebuie ca reproducători de înlocuire un 30% din ceea ce obținem, și am avea în felul ăsta cam 700 de capete anual, tineret ovin, mascul și femel, din toate rasele, de valorificat la crescători. Fiind finanțați din surse proprii, și cea mai mare pondere din sursele proprii o constituie valorificarea animală, vânzarea de animale, automat suntem obligați să stabilim un preț care trebuie să acopere și să depășească prețul de cost cu care realizăm animalul până la vârsta respectivă. Vine partea cealaltă mai sensibilă: crescătorul este amator, îi place, vrea un berbec din rasa de lapte, un berbec din rasa Merinos, unul din rasa de carne, când îi spui că-l costă cam 3.000 de lei – cam atât ar fi cheltuiala și-ți faci calculul ca totuși să acoperi partea de venituri proprii pe care ești obligat s-o faci – spune: eu nu am atâția bani! În situația asta noi, institutul, am fi de acord să-l dăm la un preț acoperitor măcar cu cheltuielile sau chiar sub prețul de cost, numai că suntem și noi întrebați, și pe bună dreptate: cheltuiala de unde ți-o acoperi? De ce am făcut remarca asta? Aș face o propunere: noi tot suntem unități din domeniul public al statului, finanțate parțial de la bugetul de stat. S-ar putea foarte bine să se facă un calcul: am nevoie Palas să-mi dea anual 1.000 de reproducători masculi și femele, ca să dau la 50 de exploatații, câte 20 la fiecare exploatație, unde vreau să introduc progresul genetic, unde vreau să fac nucleul de fermă de elită. Cât ar trebui să dau Palasului în plus pentru asta? Două milioane de lei. Cu astea două milioane de lei – și cu obligația să furnizăm materialul și la calitatea respectivă – în felul acesta s-ar putea introduce progresul genetic în foarte multe exploatații, n-ar mai fi reținerea crescătorului că „n-am atâția bani să iau animalul”. În plus, asta ar fi și pentru noi o satisfacție a datoriei împlinite și ne-ar ajuta foarte mult în a avea puterea să „controlăm” evoluția acestor efective la diverși crescători.

Este totuși o constrângere. Vă dau exemplul de anul ăsta: la ora actuală avem 1.500 de reproducători în institut în plus față de ce ne-ar trebui, pentru că din cauza pestei micilor rumegătoare nu am putut să vindem tineretul mascul și femel de reproducție la crescători. Suntem blocați până prin noiembrie. Iar perioada propice a cam trecut. E păcat să iei animalul acum, animal cu performanță, și să-l dai la abator. Sunt niște chestii care s-ar putea discuta și înțelege. Dar vă spun, eu, cel puțin, și cunosc foarte bine rolul și colegii, și colectivul, am fi în stare să răsturnăm munții ca să facem treaba asta. Deci cu seriozitate și răspundere deplină ne asumăm într-o astfel de treabă.

Reporter: Iată o propunere interesantă. Sperăm să audă cei care trebuie să ia această măsură.

Radu Răducu: Făcându-ne cunoscute realizările, problemele, dvs., presa, ne-ați ajutat, astfel că am avut și rezultate. Sperăm să fim auziți și de data aceasta. 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Unii cu munca, alții cu numărătoarea și huzureala

Unde este zootehnia românească?

Cercetarea care hrănește România

Pe 6 martie 2025, IPSO Agricultură a lansat noua serie de combine S7 de la John Deere, oferind astfel fermierilor soluții inovatoare pentru recoltare eficientă și profitabilă. Lider global în tehnologia echipamentelor agricole, John Deere a fost parte a unui eveniment special organizat în mijlocul pădurii, la complexul turistic de lux Singureni Manor, aflat în județul Giurgiu, localitatea Singureni, unde participanții au descoperit performanța avansată a noii generații de combine, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile de operare. Gabriel Petrisor, Chief Operating Officer IPSO Agricultură, a punctat că fermierii prezenți la lansare, în jur de 60, exploatează în total circa 250.000 de hectare, făcând parte dintre clienții fideli și mari iubitori ai mărcii John Deere.

John Deere continuă să redefinească standardele agriculturii de precizie prin pachetul de tehnologie ULTIMATE, care optimizează procesele de recoltare, reducând pierderile și îmbunătățind eficiența. Noile combine S7 integrează soluții inteligente pentru un control superior și o productivitate crescută cu până la 20%. Combinele seriei S7 au acum, toate, noul stil avansat al caroseriei şi designul nou al cabinei introduse de John Deere odată cu combinele de recoltat din seria X9.

„Noile S7 reprezintă începutul unei etape noi în evoluția combinelor. Descoperiţi noul stil iconic, motorul JD X eficient şi tehnologia de ultimă oră, care vor face ca procesul de recoltare şi rezultatele pe care le veţi obţine să fie pur şi simplu spectaculoase”, a spus în deschiderea evenimentului Dan Gîdea, director marketing IPSO Agricultură.

Tehnologiile de vârf disponibile în pachetul ULTIMATE sunt:

• Harvest Setting Automation – Ajustează automat setările combinei pentru a minimiza pierderile, spărturile și impuritățile, optimizând procesul de recoltare;

• Predictive Ground Speed Automation – Reglează predictiv viteza combinei pe baza imaginilor satelitare și a camerelor frontale, adaptându-se condițiilor terenului și biomasei pentru o performanță optimă;

• AutoTrac Turn Automation – Permite viraje automate precise la capăt de rând, reducând pierderile și maximizând eficiența fiecărui parcurs;

• In-Field Data Sharing – Asigură un schimb de date în timp real între utilaje, îmbunătățind gestionarea fermelor și procesele de recoltare;

• Machine Sync – Permite descărcarea concomitentă cu recoltarea, sincronizând tractorul cu combina pentru un flux de lucru neîntrerupt.

Automatizarea predictivă a vitezei față de sol și automatizarea setărilor de recoltare ale combinei S7 permit fermierului să beneficieze de întregul potențial al S7, respectiv eficiență maximă și calitate optimă a materialului recoltat, cu intervenție manuală minimă.

Combinele din seria S7 au cabină premium, cu funcționare eficientă și confort de nivel superior, cu o arhitectură digitală extrem de rapidă, complet nouă, pentru transferul fără probleme al datelor, și cu noul ecran CommandCenter G5Plus de înaltă definiție.

„Noile noastre motoare JD9X și JDX14 au o eficiență a carburantului inegalabilă, mai mulți cai putere cu gestionarea inteligentă a puterii la recoltare și productivitate și eficiență de top la turații reduse ale motorului, datorită tehnologiei HarvestMotion”, a precizat Cosmin Miroiu, specialist produs IPSO Agricultură.

În seria S7 sunt patru modele de combine: S7 700, S7 800, S7 850 și S7 900.

Anul trecut, în județul Olt, în ferma Olt Piess Slatina a familiei Popescu, a fost testată o combină John Deere S7, iar fermierul Andrei Popescu a fost prezent la lansarea de acum, menționând că a fost uimit de ce este capabilă noua combină, de viteza de deplasare în câmp și de consumul îmbunătățit de combustibil. „Andrei Popescu este unul dintre partenerii noștri îndrăzneți, care nu a lăsat tehnologia sa îi bată prea mult la poarta fermei, iar în prezent ferma este la cel mai înalt nivel în ceea ce privește sistemele inteligente din câmp și nu numai. A învățat cum să fructifice timpul în câmp, utilajele rămânând mereu în raza sa vizuală indiferent unde el s-ar afla”, specificat Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură. Andrei Popescu lucrează circa 4.600 ha, împreună cu tatăl și fratele său. Dispun de nouă tractoare John Deere, şase combine, tot John Deere, şi două maşini de erbicidat autopropulsate.

„Operations Center ne ajută prin faptul că putem verifica toate datele de funcţionare ale maşinilor agricole din dotare şi putem transmite diferite sarcini pentru operatorii noştri. Personal, îmi place foarte mult că pot să primesc pe telefonul mobil în timp real notificări privind diagnoza codurilor de eroare ce pot apărea în timpul zilelor de lucru. Folosesc des Field Analiyzer, unde pot vedea lucrările efectuate, solele şi pot urmări productivitatea. Operations Center aduce valoare afacerii prin faptul că reduce eroarea umană. Folosim acest instrument deoarece ne permite să avem toate datele, atât ale maşinilor, cât şi pe cele agronomice pe o singură platformă. Lucrăm doar cu maşini John Deere şi conectivitatea dintre acestea şi platformă este foarte bună, neexistând riscul de a pierde date”, a explicat fermierul Andrei Popescu.

Servicii post-vânzare de ultimă generație

Tehnologia care modernizează agricultura - Centralized & Connected Support - reprezintă viitorul în materie de servicii post-vânzare. Datele transmise de utilajele conectate sunt analizate în timp real de o echipă de specialiști pentru a identifica și preveni posibile defecțiuni înainte ca ele să se producă sau să se agraveze.

Folosind tehnologia Expert Alerts, tehnicienii pot interveni rapid, având la dispoziție sculele necesare, piesa cauzatoare și întreaga procedură de reparație, asigurând astfel o intervenție eficientă și în timp util pentru fermieri.

Această abordare minimizează perioadele de nefuncționare a utilajelor și sprijină fermierii în creșterea productivității și profitabilității, prin intervenții proactive și precise. „Tehnologia de ultimă oră de care dispunem, dacă o folosim așa cum trebuie, poate să ne aducă beneficii, mai ales în condițiile vitrege în care se face agricultură astăzi. Utilajele conectate utilizează agricultura de precizie pentru eficientizarea producției, monitorizarea în timp real, optimizarea performanței și a utilizării resurselor”, a conchis Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience este unul dintre primii zece exportatori de semințe din România¹. Fiind un partener de încredere pentru fermieri, compania internațională de știință și tehnologie agricolă le oferă soluții inovatoare care sporesc productivitatea și sustenabilitatea.

Poziția României ca principal exportator de semințe din Uniunea Europeană, conform recentelor statistici publicate de Comisia Europeană privind cerealele, reflectă puterea sectorului său agricol, care a obținut rezultate remarcabile în ciuda provocărilor climatice din ultimii ani. Țara noastră a contribuit cu 30,8% din totalul exporturilor de cereale ale UE în prima jumătate a anului de comercializare curent, între iulie 2024 și ianuarie 2025. Cu 5,1 milioane de tone de cereale exportate în total, România conduce exporturile de grâu, livrând peste 3,2 milioane de tone, și de orz cu peste 1,3 milioane de tone expediate în străinătate.

Fiind un producător internațional de semințe de top, Corteva exportă hibrizi, produși în unitatea din România, în întreaga Europă și Asia, impulsionând potențialul de export al țării. Producția din Afumați îmbunătățește capacitatea companiei de a satisface cererea internă și internațională de semințe marca Pioneer^®. În 2024, semințele produse de Corteva în România au fost exportate în 21 de țări, printre care Germania, Franța, Ungaria, Portugalia, Spania, Polonia și altele.

„La Corteva, ne angajăm să producem semințe de înaltă calitate care să răspundă cerințelor crescânde ale fermierilor din Europa și de dincolo. Producția noastră de semințe din România joacă un rol cheie în sprijinirea fermierilor cu produse fiabile și rezistente, ajutându-i să crească randamentele și să se adapteze la diversele condiții agricole. Cu un accent puternic pe inovație și calitate, semințele noastre sunt foarte căutate și contribuie la practicile agricole durabile din întreaga regiune”, a declarat Marius Bărăceanu, Unit Manager Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de procesare semințe din Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu mașini de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate de producție avansată pentru semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 180 de angajați permanenți și contractori, stația asigură un ciclu de producție pentru hibrizii Pioneer^®.

Pe măsură ce piețele agricole globale continuă să evolueze, Corteva rămâne o piatră de temelie a succesului agricol al României. Capacitatea sa de a sprijini practicile agricole durabile, consolidând în același timp poziția de lider a țării în exporturile de semințe, subliniază importanța sa strategică atât pe piețele locale, cât și pe cele europene.

^{1  Top 10 al companiilor care exportă cereale din România. Nicio firmă cu capital autohton nu se află în clasamentul celor mai mari exportatori - Business News}

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dacă privim cu atenție cât de complex este tot ceea ce ne înconjoară, de la lumea vegetală la cea animală, de la fenomenele fizice la cele chimice, de la profunzimea psihicului uman până la amploarea fenomenelor sociale, te poți întreba: cum de mai poate pretinde cineva că acestea sunt rodul întâmplării? Relativ la scara istoriei, abia dacă am început să le înțelegem. Științe precum biochimia și genetica sunt relativ recente, iar cu cât le pătrundem mai mult, cu atât ne minunăm mai mult. Ne dăm seama că mecanismele care fac ca viața să meargă înainte sunt extrem de sofisticate. 

Cineva, pe care abia îl cunoscusem, într-un cadru natural, îmi mărturisea că singurul loc unde se simte aproape de Dumnezeu este acolo, în natură, și că intervenția omului face ca această conexiune să se piardă. Nu am fost de acord cu el, cu toate că, din politețe, nu am vrut să-l contrazic foarte tare, dar, mă întreb, de ce ar pune o barieră între om și Dumnezeu tocmai acela căruia Dumnezeu i-a acordat cea mai mare importanță, dăruindu-i capacitatea de a fi creativ, deci împreună lucrător în lumea atât de complexă, despre care vorbeam mai sus. Cred cu tărie că oamenii își doresc, ca de fiecare dată când realizează ceva, s-o facă bine. Atunci, de unde percepția că omul este la originea degradării acestei lumi? De altfel, o percepție justificată, dacă privim cu sinceritate evoluția istorică a lumii. 

Omul, ca parte a regnului animal, duce cu sine mai multe instincte prin care fiecare specie devine capabilă să se conserve. O specie lipsită de instincte precum cel de apărare, de supraviețuire, de reproducere, de organizare ar fi sortită pieirii imediate. Un animal căruia nu îi este frică, foame, sete, nu are dorință de împerechere, în mod instinctiv, toate acestea fiind lăsate la voia deciziei arbitrare, cu siguranță ar muri în scurt timp. Iar un grup neorganizat, fără un lider, s-ar risipi într-o clipă. Faptul că oamenii își doresc o cât mai bună poziție socială este parte a acestor instincte și nu este nimic rău în asta.

Doar că omul poate mai mult decât are nevoie și asta strică echilibrul. Omul are capacități pe care nicio altă specie de animale nu le are, printre acestea și posibilitatea de a proiecta viitorul. Din păcate, proiecțiile nu sunt întotdeauna bine făcute. Apare astfel teama, care nu este consecința unui pericol imediat, ci a unuia proiectat în timp. Și iată motivul pentru care foarte mulți își doresc să acumuleze cât mai mult, atunci când pot, pentru a-și menține poziția socială și în perspectiva în care nu vor mai putea s-o facă. Așa apare un defect al naturii umane, lăcomia. Aceasta stă la baza dezechilibrelor pe care le constatăm. Nu lucrarea omului în sine, nu exploatarea naturii, ci modul cum aceasta este făcută.

Omul a primit natura în dar pentru a o exploata, dar i-a lipsit înțelepciunea de a o face corect. A fost ca un manager nepriceput care nu are grijă de mijloacele de producție, uzându-le mai degrabă decât amortizarea lor. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat tehnologii prin care să obțină cât mai mult, într-un cât mai ușor mod. Efectul este cel pe care-l vedem, iar a crede că ne putem opri este o iluzie. Răul e deja făcut. Ne aflăm într-o spirală din care e imposibil să ieșim.

Dorința de mai mult face parte din cultura noastră și chiar dacă ne dăm seama că e greșit, nimeni nu e dispus să se oprească. Iar dacă vorbim de domeniul agricol, dorința de a obține cât mai mult își are argumentele sale. Populația planetei crește, iar nevoia de hrană asemenea. Pentru a obține alimente care să fie accesibile și acelor pături sociale defavorizate, e nevoie de tehnologii care să ducă la abundență și la un preț scăzut. Nu cred că prin măsuri administrative radicale, precum cele pe care le iau liderii Uniunii Europene, problemele se vor rezolva. Deciziile arbitrare care ating mecanismele de gândire instinctuale despre care am vorbit nu vor face decât să crească frustrarea și fenomenele sociale extremiste.

Odată ce ne-am dat seama că am fost pe un drum greșit, nu ne putem întoarce la bifurcația la care am ales eronat pentru că aceea s-ar putea să fie mult prea departe în urmă, e nevoie să căutăm, cu mijloacele de acum, calea cea bună. Avem capacitatea de a o face, prin știință și creativitate, dar avem nevoie și de libertatea de a le putea folosi, nu punând restricții fără sens. Există și riscul de a greși din nou, dar a merge înainte înseamnă să îți asumi un risc.

A sta în locul în care suntem acum nu e o soluție bună, iar de întors, nu ne putem întoarce, așa cum am spus, greșeala e foarte mult în urmă. Natura ne-a fost dată în dar de către Dumnezeu, care ne-a dăruit și capacitatea de-a o stăpâni, pentru că ne-a creat după chipul Său, creatori, deci împreună lucrători. Trebuie să ne punem nădejdea că, inspirați de Duhul Sfânt, oamenii vor găsi drumul cel bun. Adică o agricultură capabilă să fie totodată și productivă, și sustenabilă. Dacă nu vor găsi, măcar am încercat. Natura e un dar, dar...

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Cine-i de vină? Toți!

Bayer anunță parteneriatul strategic cu AgriColumn, companie de prestigiu în analiza pieței agricole din România și din regiune. Prin intermediul acestui parteneriat, membrii programului de loialitate Bayer Fidelis beneficiază de o gamă extinsă de servicii profesionale, esențiale pentru optimizarea activităților agricole și maximizarea profiturilor din vânzarea recoltelor.

Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing Country Group România, Bulgaria, Republica Moldova, subliniază importanța strategică a parteneriatului Bayer - AgriColumn: „Tranzacționarea grânelor reprezintă etapa finală în procesul de comercializare a recoltei. Selectarea momentului optim pentru vânzare poate influența semnificativ succesul încheierii sezonului agricol”.

Serviciile oferite de compania Bayer în colaborare cu AgriColumn includ:

• Consultanță individuală pentru analiza contextului de piață, identificarea momentului optim și a prețurilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale;

• Suport în mediere pentru situațiile de default contractual, asigurând protecție și sprijin fermierilor în negocierile contractuale;

• Rapoarte detaliate ale pieței pe trei niveluri - local, regional și global, acoperind cele șase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și soia), oferind o viziune cuprinzătoare asupra dinamicii pieței;

• Acces la Masterclass în Agribusiness: un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platformă securizată, conceput pentru a oferi fermierilor cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pieței agricole.

Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn, cu o experiență de peste 22 de ani în comerțul cu cereale, reiterează angajamentul său față de fermierii români: „România și fermierii săi înainte de orice! Țara noastră, regulile noastre!”. AgriColumn sprijină fermierii români prin furnizarea de soluții și strategii pentru adaptarea la noile realități ale pieței și pentru protejarea intereselor acestora, precum și a sectorului agricol românesc.

„La Bayer, misiunea noastră - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană - ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Prin această colaborare, reafirmăm angajamentul ferm față de fermierii români, oferindu-le instrumentele și resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul și pentru a naviga cu succes pe piața agricolă dinamică și competitivă de astăzi”, transmite compania Bayer.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricover a publicat rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului 2024, care reflectă continuarea strategiei construite în jurul nevoilor fermierilor generând stabilitate într-un an dificil pentru domeniul agricol. Grupul a continuat relațiile de colaborare cu peste 10.000 de fermieri care au accesat produsele și serviciile oferite prin cele trei segmente de business ale holdingului: agrifinance, agribusiness și agritech.

În continuarea programului de digitalizare a serviciilor oferite de grupul Agricover, din prima jumătate a acestui an, fermierii mici (care exploatează suprafețe de la 10 până la 100 de ha) pot aplica pentru un card de credit în cadrul unui proces 100% digital.

Principalele rezultate

• Agrifinance: credite și avansuri oferite în valoare de 3,36 miliarde lei, o cotă de 7,2% din piața locală de finanțare a agriculturii

• Venituri de 811 milioane lei, din care 807 milioane lei din Agribusiness (vânzarea de inputuri agricole)

• Câștiguri pe acțiune: câștigul pe acțiune al Grupului Agricover aproape s-a dublat de la an la an, reflectând performanța solidă a segmentelor sale principale, în ciuda provocărilor continue de pe piață

• Lansare de servicii de creditare digitală pentru segmentul de fermieri mici

Performanțe specifice fiecărui segment

În segmentul Agrifinance, Agricover Credit IFN și-a continuat expansiunea strategică, rezultând o majorare de 6,2% a numărului de clienți și o creștere de 7,1% a expunerii medii per client. Valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor a crescut la 3,36 miliarde lei, reflectând un salt de 15,7% față de decembrie 2023. Profitul înainte de impozitare a fost de 60,2 milioane lei, în creștere cu 4,7% față de semestrul întâi al anului 2023.

Rata creditelor neperformante a rămas scăzută, la 3,74%, datorită gestionării proactive a riscurilor și cunoașterii aprofundate a sectorului agricol, care permite construirea de oferte personalizate și apropiate de nevoile și posibilitățile clienților.

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 807 milioane de lei, într-o scădere așteptată, de 23,8% față de prima jumătate a anului 2023, ca urmare în principal a prețurilor mai scăzute ale materiilor prime agricole, dar și a cererii reduse de inputuri din partea fermierilor într-un context macroeconomic și meteorologic dificil.

Baza de clienți și evoluția pieței

Grupul Agricover a deservit o bază solidă de clienți de peste 10.000 de fermieri, în primele șase luni ale anului 2024. Relațiile solide cu fermierii, dezvoltate prin intermediul unui model de acces direct, au permis Grupului să răspundă nevoilor în continuă evoluție ale clienților.

Agricover continuă să acorde prioritate sprijinului financiar pentru fermieri într-un mediu dificil, cu accent pe asigurarea continuității activității.

Inovație digitală și extinderea bazei de clienți

O componentă centrală a strategiei de creștere a Agricover este digitalizarea, sprijiinul acordat fermierilor pentru a adopta practici moderne, agricultură de precizie, tehnologii noi.

Prin lansarea aplicației My Agricover, care deschide noi segmente de clienți și facilitează accesul la finanțare într-un mod simplificat și eficient, Grupul le oferă fermierilor un canal 100% digital prin care pot accesa rapid și ușor finanțarea de care au nevoie, contribuind astfel la optimizarea operațiunilor și la creșterea recurenței clienților.

Prin My Agricover, Grupul Agricover reușește să ajungă la fermieri de dimensiuni mai mici care operează suprafețe de până la 100 ha, făcând astfel finanțarea accesibilă pentru aceștia aplicând pentru obținerea cardului FERMIER. Această aplicație digitală nu doar că extinde portofoliul de clienți al Grupului, dar și contribuie la fidelizarea clienților existenți printr-o experiență digitală îmbunătățită.

În timp ce volatilitatea pieței persistă, Grupul Agricover rămâne bine poziționat pentru a face față provocărilor viitoare, valorificând expertiza sa profundă în sectorul agricol. Performanța solidă a Grupului în segmentul Agrifinance și reziliența operațiunilor din Agribusiness subliniază angajamentul său de a sprijini agricultura românească prin inovare financiară și practici de afaceri durabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inițial, din curiozitate le-a gustat, apoi și-a spus că poate pune câteva caserole cu microplante, așa, doar ca să le aibă la îndemână pentru o salată. Abia mai târziu și-a dat seama că microplantele înseamnă sănătate și chiar o idee de afacere. În felul acesta, Robert Greschner  a reușit să pună la punct, la Moșnița Nouă, cea mai mare fermă de microplante din județul Timiș.

Suprafața microfermei este de o sută de metri pătrați, dar suprafața de cultură ajunge la 500 de metri pătrați, iar săptămânal se scot două cicluri de producție.

Pentru întreprinzătorul din Banat, intenția a fost ca el și familia lui să mănânce sănătos. Dar iată cum sintetizează Robert Greschner evoluția afacerii: „Inițial, am început să le facem ca hrană pentru noi. Toată lumea zice că doar le pui în ghiveci, la geam și ele cresc. Nu e chiar așa de simplu. Cu toții mergem la evenimente, pe la restaurante și vedem acele plăntuțe mici și verzi din farfurie – sau florile comestibile. Ei bine, pe alea le dăm prima dată la o parte, fără să știm că acele plante sunt, de fapt, cel mai sănătos lucru din farfurie. În general, acest business în România este destinat industriei HoReCa. Așa am pornit și noi afacerea, cu această destinație, dar, la un moment dat, un bucătar mi-a pus problema în felul următor: «De ce să cumpăr un produs, din moment ce 90% din farfurii se întorc în bucătărie cu microplantele în ele?». Asta mi-a fost ca un declic și am decis să reașez afacerea, nu doar pentru a face profit, ci și din dorința de a împărtăși ceva și celor din jur, și anume, posibilitatea de a se hrăni sănătos. Acum, pentru mine, restaurantele nu mai sunt atât de importante”.

Ce facem cu microplantele?

Aspectul lor delicat a consacrat microplantele în bucătăria modernă, acolo unde se pregătesc salate sofisticate sau pur și simplu sunt folosite ca decor. Microplantele înseamnă însă mult mai mult decât atât. „Primul stadiu de creștere al unei plante este cel de germene, însă în această fază plantele nu au scos tot ceea ce au de oferit. De-abia în stadiul următor, cel de microplantă, adică cel de vlăstar. Când plantele au 6-7 cm, acumulează concentrația maximă de vitamine, minerale, oligoelemente, uleiuri esențiale etc. Vă dau exemplu mazărea, este un produs excepțional pentru oase, în primul rând. Ei bine, în acest stadiu de dezvoltare, cel de microplantă, conține până la de 40 de ori mai multe substanțe nutritive decât mazărea pe care noi o cumpărăm din magazine sub formă de boabe. Și astfel, mâncând 100 de grame din aceste plante vii, echivalezi cu trei kilograme de mazăre boabe din magazin. Apoi, avem iarba de grâu care este foarte sănătoasă. Folosim grâu spelta. Gândiți-vă că 100 de grame de grâu conțin de cinci ori mai mult fier decât în 100 de grame de spanac sau vitamina C de 40 de ori mai mult decât 100 de grame de lămâi. Avem o varietate foarte mare de microplante pe care le cultivăm. Cultivăm  ridichea, lintea, fasolea mung, varză kale, varză roșie, gulie, rucola  ș.a.m.d., însă cea mai sănătoasă și apreciată cultură este cea de broccoli, o plantă extraordinar de sănătoasă. Conform unor studii, este mult mai puternică decât citostaticele, deci are efecte benefice în tratarea cancerului. Acum, luptăm pentru  schimbarea unei mentalități, aceea de a mânca mult. Ideea este să dezvoltăm un business pentru sănătate și am constatat un trend ascendent în această direcție. Sunt tot mai mulți oamenii care investesc într-un stil de viață sănătos”, arată Robert Greschner.

Sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută

Micile plante nu ocupă suprafețe mari, deci investiția nu presupune achiziții costisitoare de terenuri agricole. Nu există nici problema forței de muncă, o singură persoană este suficientă pentru a îngriji mica fermă, însă microclimatul și condițiile de biosecuritate sunt extrem de stricte. În plus, microplantele se pot cultiva în sistem supraetajat, deci spațiul se poate multiplica în funcție de numărul de etaje pe care sunt dispuse microplantele.

La Moșnița Nouă, suprafața microfermei este de 100 mp, dar suprafața de cultură este de 500 mp. La prima vedere, pare extrem de puțin, dar dacă iei în calcul faptul că se scot două cicluri de producție pe săptămână, deja dimensiunile afacerii se modifică semnificativ. „Aici am avut o casă cu trei apartamente unde am avut chiriași. Fiind amplasată în zona periurbană a Timișoarei, chiar luam bani frumoși din chirie. Am decis însă să plec pe drumul ăsta, am renunțat la chiriași și am amenajat microferma, de fapt un adevărat laborator în care cultivăm microplantele. Este un spațiu închis, foarte bine întreținut, deoarece temperatura din interior nu poate fi mai mare de 22⁰ C și mai mică de 20⁰ C, în felul acesta reușim să le menținem perfect sănătoase. Există aparatură care menține această temperatură. Apoi, umiditatea trebuie menținută constant la 35– 40%, o treabă deloc ușoară, pentru că în acele tăvi în care se cultivă microplantele, apa cu care le irigăm vine în sistem flux-reflux, iar nivelul de umiditate este foarte ridicat, așa că dezumidificatoarele funcționează non-stop. De asemenea, lumina este foarte importantă, pentru că ele au nevoie de un spectru foarte bine definit. Sunt lumini pentru germinare, lumini pentru creștere, lumini pentru înflorire.” Întregul sistem este computerizat. El dă comanda la ce oră pornește și se oprește iluminatul sau irigatul. Există și ventilatoare speciale care plimbă aerul deasupra plantelor și, bineînțeles, un filtru prin care trebuie să treci atunci când vii de afară. „Mai întâi te speli, îți pui costumul pe tine și apoi intri, în așa fel încât să nu aduci în interior spori de la ciuperci. Ventilatoarele le împrăștie automat la toate culturile. Asta înseamnă că trebuie să oprești producția și să dezinfectezi inclusiv pereții, așa că mai bine previi.”

Inițial, Robert Greschner a mers pe cultura în sistem orizontal, pe substrat de pământ, însă i s-a părut destul de complicat, așa că a schimbat tehnologia. „Acum, folosim un sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută, care este 100% biodegradabil. Dacă ne raportăm la agricultura clasică, deși se produc în sistem hidroponic, consumul de apă se reduce cu aproximativ 90%”, a precizat antreprenorul.

Ferma din bucătărie, sănătate-n farfurie

Ca orice afacere funcțională, și afacerea cu microplante de la Moșnița Nouă se bazează pe profit, iar mecanismele de piață nu sunt întotdeauna 100% accesibile. De la livrarea la domiciliu, până la accesul în supermarketuri, Robert Greschner ia în considerare fiecare variantă. Miza este pusă însă pe consumul pentru sănătate, mai cu seamă că brandul sub care se vând microplantele este „Sănătate din Banat”.

„Luăm în considerare și posibilitatea de a colabora cu anumiți retaileri, livrăm și la domiciliu. Ne adresăm celor care înțeleg că, dacă o masă pe zi este înlocuită cu o salată de microplante, câștigul organismului pe termen lung este fantastic. Ideea este de a dezvolta, pentru casnici, un concept de fermă pe care să o ai la tine în bucătărie. La acest moment, ceea ce livrăm se poate consuma fără probleme, plantele nu trebuie spălate, pentru că sunt crescute într-un mediu steril, se pot ține în frigider până la șapte zile, la o temperatură  de 4-7 grade Celsius. Avem diverse pachete, lădițe cu câte patru tipuri de plante, pe care le livrăm săptămânal, în baza unui abonament. Acum, nu știu ce înseamnă ieftin sau scump, știu însă că un set de patru plante, care costă 25 de lei, îmi asigură o salată, care poate însemna o singură masă, extraordinar de sănătoasă și sățioasă”, ne-a zis în încheiere Robert Greschner.