În perioada 15 – 17 mai 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește Zilele Horticulturii Clujene, eveniment anual ajuns la a cincea ediție, organizat de către Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală. Vor avea loc ateliere tematice, demonstrații cu drone, aranjamente florale, activități recreative pentru copii și vânzări de flori, legume, pomi şi arbuşti fructiferi. În aceeași perioadă, la USAMV Cluj-Napoca se desfășoară cea de-a VIII-a ediție internațională „Ziua Fascinației Plantelor”.

Timp de trei zile, publicul are acces gratuit pentru a explora un program academic și interactiv dedicat horticulturii, peisagisticii și antreprenoriatului în aceste domenii. Evenimentul „Zilele Horticulturii Clujene” reunește specialiști, absolvenţi, pasionați și vizitatori de toate vârstele, oferind ateliere tematice, demonstrații practice cu drone și echipamente horticole, activități recreative și o expoziție extinsă cu vânzare de produse horticole și artizanale – de la flori și plante ornamentale sau aromatice, la răsaduri de legume, pomi şi arbuşti fructiferi, arbori şi arbuşti ornamentali, ghivece, echipamente și utilaje.

Programul aduce în prim-plan dialogul direct cu experți ai facultății și invitați din mediul profesional, care vor susține ateliere și demonstrații adaptate unui public divers. Participanții vor putea descoperi activităţi creative, precum tehnica Ikebana, arta aranjării buchetelor florale sau decorarea obiectelor prin tehnica șervețelului, dar și aplicații inovatoare, precum utilizarea dronelor în horticultură, modul de îngrijire a pomilor, a plantelor decorative, obţinerea plantelor in vitro și oportunităţi de finanţare.

Componenta educativ-recreativă include activități dedicate copiilor – orientare turistică în campus, ateliere handmade, tatuaje cu henna, picturi pe faţă și jocuri creative,  în timp ce publicul adult este invitat la degustări de vinuri și produse locale, prezentări despre bune practici în grădinărit, liofilizarea fructelor, ferme verticale - aeroponia, oportunități de finanțare pentru afaceri, aclimatizarea speciilor exotice în pomicultură etc.

„Devenit un reper constant în viața academică și comunitară a Clujului, evenimentul urmărește să apropie horticultura de publicul larg, creând punți între cercetare, educație și mediul socio-economic. Prin această inițiativă, ne propunem să cultivăm interesul pentru practici sustenabile, tehnologii inovatoare și conservarea biodiversității. Invităm publicul să ni se alăture pentru a explora diversitatea și relevanța horticulturii într-un cadru interactiv, accesibil, formativ și plin de culoare, în cel mai frumos campus din Cluj-Napoca”, a declarat prof. dr. Mirela Cordea, coordonator eveniment.

Zilele Horticulturii Clujene constituie un reper important și pentru studenții facultății, implicați activ în organizare, în calitate de voluntari. Aceștia vor avea oportunitatea de a interacționa direct cu expozanții, de a dobândi experiență practică în gestionarea unui eveniment de anvergură și de a intra în dialog cu absolvenți de succes ai universității, care revin în campus ca şi participanți. Totodată, evenimentul le oferă un cadru favorabil pentru a se conecta cu comunitatea clujeană și pentru a trăi o experiență profesională și socială valoroasă.

Campusul USAMV Cluj-Napoca găzduiește, tot între 15-17 mai 2026, și cea de-a VIII-a ediție internațională „Ziua Fascinației Plantelor” (FoPD 2024), sub egida Organizației Europene pentru Știința Plantelor (EPSO). „Scopul acestei activități este de a determina cât mai mulți oameni din întreaga lume să fie fascinați de plante și entuziasmați de importanța științei plantelor pentru horticultură, agricultură și producția durabilă de alimente nutritive, precum și pentru silvicultură și producția de produse nealimentare pe bază de plante, cum ar fi hârtia, lemnul, produsele chimice, energia și produsele farmaceutice. Rolul plantelor în securitatea alimentară, biodiversitate, sustenabilitate, schimbări climatice, sănătate și educație este, de asemenea, mesajul cheie al evenimentului din acest an”, a precizat prof. dr. Mirela Cordea, coordonator național EPSO pentru România.

Ziua Fascinației Plantelor este sărbătorită în întreaga lume, fiind susținută de o serie de evenimente în peste 60 de țări, în spații publice, universități, grădini botanice, institute de cercetare, teatre, piețe publice și parcuri, pentru a informa și a sensibiliza populația pentru respectul și admirația datorate lumii plantelor. Detalii: www.plantday.org.

În România vor avea loc evenimente dedicate la USAMV Cluj-Napoca, la Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Centrul Universitar Pitești, precum și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Programul detaliat al acestora poate fi consultat pe pagina dedicată României: https://plantday18may.org/category/europe/romania/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

• Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

• Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

• Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

• Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

• Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

• Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

Dronele agricole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

Biopesticidele, fără tratament preferențial

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un sondaj realizat la nivel european în cadrul proiectului InBestSoil arată că, deși gradul de conștientizare a provocărilor legate de sănătatea solului este ridicat în rândul administratorilor de terenuri, fermierilor și cercetătorilor, evaluarea și gestionarea sănătății acestuia se bazează în mare măsură pe indicatori vizuali și pe surse fragmentate de informații. Rezultatele evidențiază necesitatea unor abordări mai integrate privind managementul sănătății solului, care să combine cunoștințele științifice cu instrumente practice adaptate contextului local.

Sondajul InBestSoil a analizat practicile actuale de gestionare a solului, legătura acestora cu sănătatea solului, precum și impactul economic și social asociat. Participanții au reprezentat mai multe țări europene, inclusiv Spania, Italia, Franța, Lituania, Letonia, Croația, Țările de Jos, Elveția și Regatul Unit. Printre respondenți s-au numărat cercetători (45%), fermieri și silvicultori (22%), precum și alți actori implicați în gestionarea terenurilor și elaborarea politicilor publice.

Două treimi dintre respondenți au declarat că au identificat probleme legate de sănătatea solului pe terenurile pe care le administrează sau cu care lucrează. Aceste probleme sunt cel mai frecvent detectate prin schimbări vizibile în structura și aspectul solului, urmate de semne de eroziune și reducerea biodiversității. În același timp, 60% dintre respondenți au evaluat solul ca fiind în stare bună, ceea ce sugerează o discrepanță între percepția asupra sănătății solului și existența unor procese de degradare subdiacente.

„Observăm un nivel ridicat de conștientizare a importanței sănătății solului, dar și o lipsă de metode coerente pentru a o evalua și gestiona în mod sistematic. Această discrepanță între percepție și evaluarea bazată pe dovezi este exact punctul în care InBestSoil își propune să intervină, conectând cunoștințele științifice cu practicile reale de gestionare a terenurilor”, precizează Andrés Rodríguez Seijo, cercetător și coordonator al proiectului InBestSoil la Universitatea din Vigo.

Provocările legate de apă au fost cele mai frecvent menționate în ceea ce privește sănătatea solului, problemele legate de retenția apei și drenaj afectând aproximativ două treimi dintre respondenți. Compactarea solului și problemele legate de aciditatea sau alcalinitatea solului au fost, de asemenea, semnalate pe scară largă, evidențiind constrângerile structurale și chimice care pot limita productivitatea și reziliența, în special în condițiile schimbărilor climatice.

Sondajul arată că multe practici agricole sustenabile sunt deja utilizate. Rotația culturilor este aplicată pe scară largă, iar o parte semnificativă dintre respondenți declară că utilizează tehnici de cultivare redusă și culturi de acoperire. Cu toate acestea, diferențele dintre răspunsurile spontane și cele sugerate indică faptul că nivelurile de implementare și înțelegerea acestor practici variază. În timp ce aproximativ două treimi dintre respondenți folosesc îngrășăminte organice, în majoritatea cazurilor nu sunt utilizate îngrășăminte chimice. Acolo unde sunt folosite îngrășăminte chimice, produsele pe bază de azot domină și sunt adesea utilizate în mod regulat.

Din perspectivă economică, adoptarea practicilor organice și ecologice poate duce la randamente mai mari și la stabilitate, încurajând administratorii de terenuri și fermierii să observe beneficiile concrete ale investițiilor în sănătatea solului. Aproape trei sferturi dintre respondenți au raportat fie o creștere a costurilor de producție, fie nicio schimbare sesizabilă a acestora după adoptarea practicilor organice și ecologice, care pot conduce la recolte mai bogate și la stabilitate.

„Sondajul confirmă că investițiile în sănătatea solului nu reprezintă doar o necesitate de mediu, ci și o decizie economică. Chiar și atunci când costurile nu scad imediat, solurile mai sănătoase contribuie la reziliență, productivitate și viabilitate pe termen lung, aspecte care devin din ce în ce mai esențiale în contextul presiunilor climatice. În plus, acestea pot contribui activ la dezvoltarea unor modele de afaceri mai sustenabile și adaptate provocărilor viitoare”, arată Andrés Rodríguez Seijo.

Sursele de cunoaștere și informare rămân fragmentate, majoritatea respondenților bazându-se pe reviste academice și resurse online. Deși aproximativ două treimi dintre respondenți se declară moderat sau foarte încrezători în cunoștințele lor privind bunele practici pentru sănătatea solului, bariere semnificative - precum constrângerile economice, sprijinul instituțional limitat și lacunele de cunoaștere - pot împiedica o adoptare mai largă. Abordarea acestor bariere prin formare specifică, finanțare și sprijin politic poate consolida implicarea părților interesate și implementarea unor abordări de management integrat.

Per ansamblu, sondajul InBestSoil subliniază faptul că instrumentele accesibile și învățarea colaborativă sunt esențiale pentru a le permite părților interesate, cercetătorilor, fermierilor și factorilor de decizie să îmbunătățească gestionarea solului la nivel european.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) de la Bruxelles, din 26 ianuarie 2026, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a susținut poziția României privind necesitatea protejării fermierilor europeni în contextul aplicării Mecanismului de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), cu impact direct asupra prețurilor la îngrășăminte.

România a sprijinit propunerea Austriei referitoare la suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și extinderea acestei suspendări pentru toate tipurile de fertilizanți utilizați în agricultură, nu doar pentru amoniac și uree, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor de producție și pierderea de competitivitate a fermierilor europeni.

Ministrul Florin Barbu a subliniat că politicile climatice trebuie să fie însoțite de măsuri concrete de sprijin, astfel încât tranziția verde să nu se transforme într-o povară insuportabilă pentru agricultori și pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene.

„Fermierii nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată, protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu.

În acest context, România a solicitat identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin, care să permită fermierilor să facă față creșterii costurilor și să continue investițiile necesare pentru modernizarea și decarbonizarea agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Munții României se confruntă, asemenea altor regiuni alpine europene, cu degradarea accelerată a pajiștilor din cauza extremelor climatice din ultimul deceniu, ceea ce se traduce într-o reducere a vegetației bogate în nutrienți și o expansiune a speciilor invazive. Rezultatul este o pierdere atât în termeni de biodiversitate, dar și de productivitate a activităților agricole, amenințând astfel traiul comunităților montane și a patrimoniului imaterial reprezentat de acestea.

Pe 19 noiembrie 2025 a avut loc, la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, a treia întâlnire a Consiliului Consultativ a factorilor interesați pe tema reconstruirii pajiștilor montane.

Demonstratorul regional Râu Sadului testează, din 2022, mai multe metode de revitalizare a pajiștilor montane, inclusiv tehnologii moderne, precum monitorizarea cu drone, în zonele Râu Sadului și Cristian–Păltiniș din județul Sibiu. Aceste demersuri fac parte din proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano, care testează soluții de adaptare în șase regiuni demonstrator din Europa.

Întâlnirea de la Cluj a avut ca obiectiv structurarea unui dialog, început încă din 2023 la Cristian – jud. Sibiu între părțile interesate: fermieri, administrația locală, experți și funcționari APIA, în vederea identificării unor soluții împărtășite, eficiente și eficace pentru a recrea simbioza dintre activitățile crescătorilor de animale și conservarea naturală a pajiștilor, care în trecut beneficiau de o mentenanță indirectă prin pășunatul montan.

Participanții la întâlnirea de la USAMV Cluj-Napoca au subliniat mai multe aspecte-cheie care vor fi valorizante prin recomandări de politici către decidenții din domeniu, cât și pentru calibrarea activităților demonstratorului regional pe teren:

1. Capacitatea administrativă insuficientă a primăriilor. Mai multe administrații locale nu dispun de resurse financiare și de personal specializat pentru realizarea corectă a amenajamentelor pastorale, documente vitale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor. Lipsa inginerilor agronomi în micile primării comunale și aplicarea neclară a legislației, inclusiv a legii solului din 2001 duc adesea la planuri întocmite exclusiv pe baza documentelor, fără evaluări directe în teren.

2. Necesitatea responsabilizării fermierilor. Reprezentanți ai cooperativelor au recunoscut existența unor situații în care pajiștile nu sunt întreținute corespunzător, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de presiune administrativă. Scăderea efectivelor de animale și deficitul de forță de muncă contribuie la un ciclu de degradare a pajiștilor și la creșterea riscului de incendii, cerc vicios care ar putea fi oprit începând cu o mai bună conștientizare a gesionări corespunzătoare.

3. Impactul economic național. România înregistrează aproximativ 1,5 milioane de hectare de pajiști abandonate, în timp ce importurile de carne rămân semnificative. Reabilitarea sistematică a pajiștilor, inclusiv prin soluțiile testate în cadrul demonstratorului, ar putea sprijini producția internă și întregul lanț valoric agroalimentar, cu beneficii pentru toți.

4. Bariere economice și educaționale. Participanții au identificat atât bariere financiare, cât și lipsuri de cunoaștere în adoptarea soluțiilor tehnice pentru restaurarea pajiștilor. A fost evidențiată necesitatea unor campanii de informare, care să promoveze bune practici de gestionare și să crească nivelul de conștientizare privind rolul pajiștilor în ecosistem și economie, precum și potențialul economiei sociale în susținerea fermierilor și a altor actori implicați.

Concluzii și perspective

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de networking în cadrul căreia participanții și partenerii demonstratorului, ROHEALTH, Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Montanologie Cristian-Sibiu, Holland Farming Agro, Primăria Râu Sadului și Social Finance Association, au explorat noi direcții de colaborare pentru sprijinirea comunităților montane și valorificarea rezultatelor proiectului, care oferă o gamă de șase strategii pentru adaptarea la schimbările climatice care pot fi replicate în comunitățile montane din România.

Consiliul Consultativ se reunește o dată la șase luni și rămâne deschis tuturor celor interesați de dezvoltarea durabilă a zonelor montane, în special de procesele de reconstrucție și gestionare a pajiștilor. Schimbarea reală nu poate avea loc fără implicarea directă a celor care trăiesc și lucrează în aceste comunități, motiv pentru care sunt invitați fermierii, organizațiile locale, specialiștii și toți actorii relevanți să participe la următoarele ediții și să contribuie activ la conturarea soluțiilor pentru reziliența munților României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Agricultură, anunță demararea unui proiect ambițios, derulat împreună cu parteneri europeni, în valoare de 11,7 milioane de euro, pentru a descoperi cum poate agricultura regenerativă să contribuie la inversarea degradării catastrofale a solurilor și la asigurarea viitorului agriculturii în Europa.

Din bugetul total, de 11,7 milioane euro, echipei din România îi revin 639.328,75 euro. În cadrul proiectului vor exista cinci laboratoare vii europene, ca exemple de bune practici în agricultură conservativă și regenerativă. USAMV Cluj-Napoca reprezintă România și are un rol esențial în cadrul consorțiului. Prof. dr. Teodor Rusu, decan al Facultății de Agricultură, este coordonator al Laboratorului viu al solurilor negre, din care mai fac parte Republica Moldova și Ucraina.

Proiectul a fost lansat oficial la reuniunea de deschidere desfășurată la Córdoba, Spania, sub titlul „Laboratoare vii pentru îmbunătățirea sănătății solului: Promovarea agriculturii conservative și regenerative în întreaga Europă” (Acord de finanțare nr. 101218949/2025), finanțat prin programul Horizon Europe. TRAILS4SOIL reunește 22 de parteneri din 12 țări europene: Austria, Belgia, Elveția, Germania, Italia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Moldova, România, Slovenia, Spania și Ucraina.

Cofinanțat de Uniunea Europeană și de Confederația Elvețiană, proiectul TRAILS4SOIL va furniza dovezi solide obținute din o sută de situri (laboratoare vii) din întreaga Europă privind impactul agriculturii regenerative – nu doar asupra sănătății solului, ci și asupra producției agricole, veniturilor fermierilor și bunăstării acestora.

„Agricultura regenerativă are un potențial enorm în abordarea acestor provocări. Prin colaborarea directă cu fermierii, TRAILS4SOIL beneficiază de experiența acestora privind condițiile locale. Astfel prin co-creare, putem sprijini alți fermieri să înțeleagă ce soluții sunt cele mai eficiente pentru terenurile lor. Aceste ferme demonstrative devin spații de colaborare între fermieri, cercetători și factori de decizie, unde se testează și se co-creează soluții pentru sănătatea solului, biodiversitate și reziliență climatică. În funcție de implicare, fiecare laborator viu va beneficia anual de 5.000 – 10.000 euro pentru activități de testare, monitorizare și inovare”, a declarat prof. dr. Teodor Rusu, decanul Facultății de Agricultură și profesor la disciplina Agrotehnică.

Peste 60% dintre solurile europene, degradate

Solurile Europei sunt într-o stare tot mai precară, afectând producțiile agricole, veniturile fermierilor și biodiversitatea.

Conform Agenției Europene de Mediu, peste 60% dintre solurile europene sunt degradate – erodate, compactate, contaminate sau sărăcite în nutrienți și umiditate. Agricultura intensivă reprezintă una dintre principalele cauze ale acestei deteriorări.

Interesul pentru potențialul agriculturii regenerative de a repara aceste daune este în creștere, atât în rândul fermierilor, cât și al mediului academic și al cercetării. Totuși, persistă incertitudini cu privire la tehnicile cele mai eficiente în diferite condiții pedoclimatice și la modul în care acestea influențează producția agricolă.

Pe parcursul următorilor cinci ani (2025–2030), partenerii TRAILS4SOIL vor colabora strâns cu fermieri și administratori de terenuri dintr-o rețea de o sută de situri experimentale. Cercetările vor evalua modul în care practicile de agricultură regenerativă influențează sănătatea solului, productivitatea agricolă, rentabilitatea exploatațiilor, bunăstarea fermierilor și mediul înconjurător. Fiecare dintre cele o sută de situri va explora una dintre cele cinci teme majore: Acoperirea permanentă a solului; Agricultura ecologică; Adaptarea la schimbările climatice; Conservarea solurilor negre; Integrarea culturilor și a creșterii animalelor.

„Societatea a neglijat nevoile solului pentru prea mult timp, iar acum resimțim consecințele. Vom împărtăși datele obținute din cele o sută de situri cu factorii de decizie, fermierii și administratorii de terenuri, oferindu-le informații fiabile despre agricultura regenerativă. În final, ne dorim să contribuim la transformarea agriculturii europene în beneficiul societății și al mediului”, a transmis prof. Emilio González-Sánchez, de la Universitatea din Córdoba, coordonatorul proiectului.

Mai multe informații despre proiect: https://trails4soil.eu/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Intensificarea agriculturii a dus la pierderi semnificative de biodiversitate în toată Europa, iar România nu face excepție. Pentru a înțelege mai bine aceste schimbări și pentru a găsi soluții, cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCluj) și ADEPT Transilvania au lansat proiectul SkAIGreen, o inițiativă care îmbină inteligența artificială și tehnologia dronelor pentru monitorizarea evoluției biodiversității pajiștilor din România.

Proiectul SkAIGreen își propune dezvoltarea unui sistem autonom de drone capabil să identifice și să localizeze specii-indicator care reflectă biodiversitatea pajiștilor, folosind rețele neurale și învățare profundă (en. deep learning) din inteligența artificială, împreună cu metode de control activ automat al dronelor. Folosind acest tip de control, dronele vor căuta automat speciile-indicator, ajustându-și traiectoria de zbor în funcție de observațiile anterioare, în așa fel încât să obțină o monitorizare mai rapidă, mai ieftină și mai obiectivă decât cea realizată manual de către botaniști.

Lucian Bușoniu, profesor la UTCluj și director al proiectului SkAIGreen, explică: „Ne propunem să facem monitorizarea biodiversității mai inteligentă și mai eficientă. În loc ca oamenii să parcurgă manual pajiștile, dronele vor hotărî singure unde să caute, ghidate de metode bazate pe inteligență artificială care învață din observațiile anterioare”.

Testarea și demonstrarea eficienței sistemului, la finalul proiectului, va avea loc în zona Angofa (Mureș), sit Natura 2000 din apropierea Sighișoarei, unde Fundația ADEPT administrează o fermă demonstrativă.

Platforma SkAIGreen va putea identifica automat până la 30 de specii-indicator, conform criteriilor RBAPS (Măsuri de agro-mediu bazate pe rezultate) utilizate pentru măsurarea și recompensarea practicilor agricole durabile.

Echipa la experimentul iniţial din proiect

La începutul proiectului, echipa a făcut un prim experiment, lângă Cluj-Napoca, pentru colectarea unui set de date inițial cu care se va antrena rețeaua neurală, confirmând fezabilitatea abordării și pregătind baza pentru campania experimentală extinsă din 2026.

Consorțiul reunește expertiză complementară în robotică şi inteligență artificială la UTCluj, precum şi în ecologie și management agro-mediu la ADEPT Transilvania. Proiectul implică și o colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe subiecte de botanică.

SkAIGreen este finanţat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CCCDI – UEFISCDI, numărul PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0481, în cadrul PNCDI IV.

Prin îmbinarea tehnologiilor de vârf din domeniul inteligenței artificiale cu monitorizarea ecologică, SkAIGreen promite să ofere o nouă generație de instrumente pentru gestionarea durabilă a terenurilor, în sprijinul biodiversității și al fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, este decorat de către Republica Franceză cu prestigiosul Ordin „Palmes Académiques” în grad de Ofițer.

Ceremonia are loc luni, 22 septembrie 2025, de la ora 15.00, în Aula Magna „Mihai Șerban” a universității clujene, iar distincția este oferită de către Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze în România, în prezența invitaților speciali și a comunității academice a USAMV Cluj-Napoca.

Ordinul „Palmes Académiques” în grad de Ofițer reprezintă o recunoaștere a angajamentului excepțional al prof. dr. Cornel Cătoi în sprijinirea francofoniei universitare, a cercetării și a educației, precum și a promovării limbii și culturii franceze în mediul academic din România.

Un element esențial al activității sale manageriale și academice îl constituie crearea și dezvoltarea filierei francofone la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, program care a contribuit decisiv la internaționalizarea universității și la consolidarea colaborărilor academice și științifice cu spațiul francofon.

„Primesc această distincție cu multă emoție și recunoștință. Ea reprezintă nu doar o recunoaștere personală, ci mai ales o confirmare a valorii și implicării universității noastre, alături de partenerii francofoni, în sprijinirea tinerilor și a educației de calitate”, transmite prof. dr. Cornel Cătoi.

La eveniment participă reprezentanți de seamă ai Institutului Francez din România, ai Agenției Universitare a Francofoniei în Europa Centrală și Orientală, ai Clubului Francofon de Afaceri din Cluj-Napoca, parteneri din regiunea Auvergne, cu care USAMV Cluj-Napoca are o tradiție de colaborare de peste 35 de ani, reprezentanți ai universităților partenere, precum și ai altor instituții din întreaga țară. De asemenea, sunt prezenți studenții francofoni și reprezentanții asociațiilor acestora.

Distincția „Palmes Académiques”, cel mai vechi ordin onorific civil francez, este conferită personalităților care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea învățământului și la promovarea culturii franceze la nivel internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dacă privim cu atenție cât de complex este tot ceea ce ne înconjoară, de la lumea vegetală la cea animală, de la fenomenele fizice la cele chimice, de la profunzimea psihicului uman până la amploarea fenomenelor sociale, te poți întreba: cum de mai poate pretinde cineva că acestea sunt rodul întâmplării? Relativ la scara istoriei, abia dacă am început să le înțelegem. Științe precum biochimia și genetica sunt relativ recente, iar cu cât le pătrundem mai mult, cu atât ne minunăm mai mult. Ne dăm seama că mecanismele care fac ca viața să meargă înainte sunt extrem de sofisticate. 

Cineva, pe care abia îl cunoscusem, într-un cadru natural, îmi mărturisea că singurul loc unde se simte aproape de Dumnezeu este acolo, în natură, și că intervenția omului face ca această conexiune să se piardă. Nu am fost de acord cu el, cu toate că, din politețe, nu am vrut să-l contrazic foarte tare, dar, mă întreb, de ce ar pune o barieră între om și Dumnezeu tocmai acela căruia Dumnezeu i-a acordat cea mai mare importanță, dăruindu-i capacitatea de a fi creativ, deci împreună lucrător în lumea atât de complexă, despre care vorbeam mai sus. Cred cu tărie că oamenii își doresc, ca de fiecare dată când realizează ceva, s-o facă bine. Atunci, de unde percepția că omul este la originea degradării acestei lumi? De altfel, o percepție justificată, dacă privim cu sinceritate evoluția istorică a lumii. 

Omul, ca parte a regnului animal, duce cu sine mai multe instincte prin care fiecare specie devine capabilă să se conserve. O specie lipsită de instincte precum cel de apărare, de supraviețuire, de reproducere, de organizare ar fi sortită pieirii imediate. Un animal căruia nu îi este frică, foame, sete, nu are dorință de împerechere, în mod instinctiv, toate acestea fiind lăsate la voia deciziei arbitrare, cu siguranță ar muri în scurt timp. Iar un grup neorganizat, fără un lider, s-ar risipi într-o clipă. Faptul că oamenii își doresc o cât mai bună poziție socială este parte a acestor instincte și nu este nimic rău în asta.

Doar că omul poate mai mult decât are nevoie și asta strică echilibrul. Omul are capacități pe care nicio altă specie de animale nu le are, printre acestea și posibilitatea de a proiecta viitorul. Din păcate, proiecțiile nu sunt întotdeauna bine făcute. Apare astfel teama, care nu este consecința unui pericol imediat, ci a unuia proiectat în timp. Și iată motivul pentru care foarte mulți își doresc să acumuleze cât mai mult, atunci când pot, pentru a-și menține poziția socială și în perspectiva în care nu vor mai putea s-o facă. Așa apare un defect al naturii umane, lăcomia. Aceasta stă la baza dezechilibrelor pe care le constatăm. Nu lucrarea omului în sine, nu exploatarea naturii, ci modul cum aceasta este făcută.

Omul a primit natura în dar pentru a o exploata, dar i-a lipsit înțelepciunea de a o face corect. A fost ca un manager nepriceput care nu are grijă de mijloacele de producție, uzându-le mai degrabă decât amortizarea lor. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat tehnologii prin care să obțină cât mai mult, într-un cât mai ușor mod. Efectul este cel pe care-l vedem, iar a crede că ne putem opri este o iluzie. Răul e deja făcut. Ne aflăm într-o spirală din care e imposibil să ieșim.

Dorința de mai mult face parte din cultura noastră și chiar dacă ne dăm seama că e greșit, nimeni nu e dispus să se oprească. Iar dacă vorbim de domeniul agricol, dorința de a obține cât mai mult își are argumentele sale. Populația planetei crește, iar nevoia de hrană asemenea. Pentru a obține alimente care să fie accesibile și acelor pături sociale defavorizate, e nevoie de tehnologii care să ducă la abundență și la un preț scăzut. Nu cred că prin măsuri administrative radicale, precum cele pe care le iau liderii Uniunii Europene, problemele se vor rezolva. Deciziile arbitrare care ating mecanismele de gândire instinctuale despre care am vorbit nu vor face decât să crească frustrarea și fenomenele sociale extremiste.

Odată ce ne-am dat seama că am fost pe un drum greșit, nu ne putem întoarce la bifurcația la care am ales eronat pentru că aceea s-ar putea să fie mult prea departe în urmă, e nevoie să căutăm, cu mijloacele de acum, calea cea bună. Avem capacitatea de a o face, prin știință și creativitate, dar avem nevoie și de libertatea de a le putea folosi, nu punând restricții fără sens. Există și riscul de a greși din nou, dar a merge înainte înseamnă să îți asumi un risc.

A sta în locul în care suntem acum nu e o soluție bună, iar de întors, nu ne putem întoarce, așa cum am spus, greșeala e foarte mult în urmă. Natura ne-a fost dată în dar de către Dumnezeu, care ne-a dăruit și capacitatea de-a o stăpâni, pentru că ne-a creat după chipul Său, creatori, deci împreună lucrători. Trebuie să ne punem nădejdea că, inspirați de Duhul Sfânt, oamenii vor găsi drumul cel bun. Adică o agricultură capabilă să fie totodată și productivă, și sustenabilă. Dacă nu vor găsi, măcar am încercat. Natura e un dar, dar...

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Cine-i de vină? Toți!