Adrian Nedelcu - REVISTA FERMIERULUI
Adrian Nedelcu

Adrian Nedelcu

Vineri, 19 Iunie 2020 18:26

Hub-urile alimentare

Hub-urile alimentare sunt centre locale constituite cu scopul de a aduna, stoca, procesa și distribui produse alimentare din imediata apropiere a centrului. Ele au și capacitatea de a-i consilia pe mici fermieri în problemele specifice desfacerii pe această cale. Au avantajul că se pot forma și dezvolta având la bază principii și valori comune referitoare la mijloacele de producție, calitate, metode de conservare, durabilitate etc., care se împărtășesc și se dezvoltă în interiorul centrului.

Astfel de mijloace nu sunt nici ele prea simple și nici gratis. Implică, pentru o bună și durabilă dezvoltare, un plan bine construit și resurse financiare, nemaivorbind de cele umane. Dar însemnat mai reduse decât rețelele comerciale clasice. Și un lucru esențial la noi, încredere în acești intermediari.

Deși despre astfel de centre s-a tot vorbit, s-au dat exemple din alte părți ale lumii, la noi se observă zorii unei astfel de practici abia în momentul când potențialii cumpărători au fost forțați să se aprovizioneze pe calea internetului, mijloc pe care micii producători îl pot folosi.

Au mai existat proiecte în acest domeniu, mai bune sau mai puțin bune, dar momentul pare prielnic și inițiativele au atras atenția și politicienilor, care au realizat că susținerea și dezvoltarea unei astfel de tendințe ar ajuta întreaga societate. Astfel, Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură și actual președinte al unui grup politic din Parlamentul European, Renew Europe, al treilea, ca mărime, a lansat o invitație la un webinar organizat de grupul parlamentar pe care-l conduce, sub titulatura „Food Hubs, Good Food - Soluții pentru ecosisteme alimentare durabile”, ce va avea loc săptămâna viitoare (22-26 iunie), în fiecare zi la ora 19.00, online, pe rețelele sociale Renew Europe și Dacian Cioloș.

Considerăm și noi bine-venite orice fel de inițiative în această direcție, pe care le vom susține prin mijloacele noastre. Credem că nu este un proces simplu, el implică multe schimbări, la nivel de gândire, în societate și, evident, în structurile administrative, în această ordine sau invers, e o poveste veche. Dacian Cioloș, spune că statul nu trebuie să intervină în realizarea acestui proiect, pentru că procesul trebuie sa fie de jos în sus, statul rămânând doar un partener. Și cu toate astea, un sprijin nu poate fi real dacă se rezumă la a fi pasiv. Am insistat, cu ocazia dialogului purtat online, alături de colegi din presă, să ne spună cum vede ajutorul pe care ar trebui să îl dea guvernul. A zis că din punctul lui de vedere a început încă din 2016, când a introdus facilități fiscale pentru micii producători pentru a putea să se înregistreze fără a fi plătitori de TVA, precum și pentru toate formele asociative și pentru cei care pun în comercializare produse directe. Revenind la momentul actual, se gândește că în contextul lanțurilor scurte ar fi utile acordarea de facilități pensiunilor turistice și hotelurilor care aduc dovezi că se aprovizionează de la producători din apropiere, pe o rază de câțiva kilometri. Apoi susținerea unor campanii de informare, de promovare, sisteme de etichetare a produselor cu astfel de specific, din fonduri publice. De asemenea, susținerea financiară a piețelor tradiționale, temporare sau de tip street-food, a festivalurilor cu specific agricol și alimentar, cum ar fi festivalul cartofului, hamburgerului românesc, a oricărui tip de festival care reprezintă o formă de promovare. Susține investiția în educație, care, chiar dacă nu ar avea efect imediat, ar ajuta pe termen lung – și a dat exemplu un program care s-ar numi „școala altfel, la fermă”, pentru ca elevii să poată vedea modul cum se produc alimentele, cum se procesează etc., precum și investiția în școli profesionale și licee care să formeze oameni cu competențe atât pe parte tehnică, cât și pe partea de marketing specific, adaptat. (răspunsul complet îl puteți citi aici și asculta aici)

Nu cred că aceste măsuri ar fi suficiente și țintite pe dezvoltarea concretă a acestor centre alimentare, având efect mai degrabă asupra dezvoltării micilor producători în sine, ceea ce este bine-venit și de susținut. Totul este că pe lângă acestea, așa cum și fostul comisar observa, e nevoie de schimbări de mentalitate. „O mare parte din aceste măsuri, cel puțin jumătate, nu vor avea niciun impact decât că vom consuma niște bani, dacă nu vom crea o emulație pentru un astfel de sistem, pentru că statul trebuie să stimuleze o mișcare a oamenilor din piață și apoi o structurare a acestei mișcări, care se poate face printr-o bună predictibilitate, adică măsurile pe care le iau acum rămân cel puțin patru ani, nu mă mai ating de ele. Și, de asemenea, creând un parteneriat sincer între autoritățile publice și mediul economic, adică să reformăm administrația publică astfel încât aceasta să fie capabilă să pună în practică toate aceste lucruri, pentru că altfel rămânem doar cu povești”, a explicat Dacian Cioloș. (răspunsul poate fi ascultat aici)

Vom urmări cu atenție ce se va discuta la webinarul la care am fost invitați. Puteți găsi mai jos temele și obiectivele pe care le-au expus în invitație:

Obiective:

  • Promovarea unor modele economice asociative viabile pentru producătorii agricoli și a unor abordări inovative în dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare și desfacere a produselor locale;
  • Identificarea de oportunități pentru producătorii agricoli și consumatori la nivel european și național;
  • Soluții pe termen mediu și scurt care să răspundă la nevoile imediate ale micilor producători agricoli;
  • Identificarea unor soluții pentru durabilitatea economică și ecologică și tranziția digitală în mediul agricol și în industria alimentară.

Teme:

Panel 1: Perspective Europene
Fermierii sunt parte a soluției în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a reuși să punem sistemele alimentare pe un făgaș durabil va trebui să găsim nu numai cele mai bune tehnici de producție, distribuție și desfacere dar și o nouă paradigmă de consum. Lanțurile alimentare scurte, legătura cât mai strânsă între producători și consumatori, inovarea și oportunitățile aduse de noile tehnologii digitale au un rol esențial pentru un sector agroalimentar durabil. Vom discuta despre viziunea de ansamblu pentru agricultură durabilă, slow food (ca stil de viață și metodologie care contribuie la un consum sustenabil) și dezvoltare rurală la nivel european. Vom examina cele mai recente politici și strategii dezbătute la nivel european, de la viitoarea Politica Agricolă Comună, la Pactul Ecologic european (Green Deal) și recent lansata strategie „De la fermă la furculiță” (Farm2Fork).

Panel 2: Tranziție Digitală
Care este rolul și importanța digitalizării în agricultură și sectorul agroalimentar? Vom analiza importanța componentei digitale în agricultură, în colectare, distribuție, organizare, comercializare și promovare. Care sunt noile oportunități pentru promovarea acestor modele economice? Ce lecții putem învăța în urma Crizei COVID și ce efecte a avut aceasta asupra pieței micilor producători agricoli? Vom încerca să identificăm modalități prin care să creștem competențele digitale în sectorul agricol și vom analiza ce oportunități avem la nivel european pentru a face acest lucru.

Panel 3: Inovare și bune practici internaționale
Am căutat exemple de bune practici la nivel european, modele de afaceri testate în piață, care sprijină, pe de o parte, forme de asociere ale fermierilor mici și mijlocii, pe de altă parte comercializarea produselor locale și întărirea relației cu consumatorii. Fiecare organizație își va prezenta modelul propriu de business, obstacolele și rețetele proprii de succes.

Panel 4: Food Hub-urile și consumatorii
Pentru că Food Hub-urile se află la intersecția între două categorii țintă, una Business-to-Business (B2B) și cealaltă Business-to-Consumer (B2C) vom analiza fiecare dintre aceste componente cu specificul ei, cu oportunitățile și provocările pe care le aduc. În acest panel, vom discuta despre cum să atragem consumatorii către fermele mici și mijlocii, despre modificarea cererii cu ocazia pandemiei, mutată de la marii distribuitori către lanțurile scurte, și vom identifica care sunt provocările Food Hub-urilor în relația cu consumatorii.

Panel 5: Food Hub-urile și producătorii
Înainte de concluzii ne vom opri asupra provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli, în special în ecosistemul fermelor mici și mijlocii. Vom discuta despre resurse, despre cum fac să aibă volume constante ale cererii, competitivitate, calitatea produselor și legătura cu zona, legislație și finanțare. Vom discuta despre legislație și cum putem crea sisteme de certificare și control ajustate nevoilor lor, menținând în același timp siguranța, calitatea, autenticitatea și valoarea alimentelor pe care le produc.

Luni, 30 Martie 2020 23:02

Vremea schimbării

De nenumărate ori, am auzit sintagma „după această încercare, lumea nu va mai fi la fel...”. Vorba este, evident, cu trimitere la nefericita perioadă prin care trecem, o vreme care, într-adevăr, ne-a schimbat. Ne-am schimbat multe din tabieturi, ne-am reconsiderat multe dintre proiecte, facem lucruri pe care nu am fi crezut că suntem în stare să le facem, aflăm cât de capabili suntem să ne adaptăm, cât de pregătiți suntem să ne schimbăm.

Pentru că suntem, cu adevărat, forțați la o schimbare. O schimbare ce poate fi radicală. Într-adevăr. Nu însă pentru toți, sunt în stare să pun prinsoare că mulți, după ce se vor trezi din năuceală ca dintr-un vis urât, vor reveni la ritmul care îi face să se simtă vii. Un ritm în care s-au născut și de care greu se pot lăsa. Lumea, în ciuda celor care poate speră altceva, nu va fi nici mai rea, nici mai bună. Pentru că asta nu ține de obstacolele întâlnite, ci de sinele fiecăruia, de convingerile pe care le are. Probabil, unii dintre noi, opriți fiind din graba zilei de până acum, vor avea timp să gândească mai mult cu propriul cap și să-și pună unele întrebări, și să-și dea unele răspunsuri, iar la urmă să intre într-un proces de schimbare. Cu siguranță, foarte mulți vor trage învățături care îi vor determina să se pregătească mai bine pentru o altă posibilă perioadă nefericită. E posibil ca, printre ei, să fie și oameni cu funcții în conducerea unor state care vor analiza direcții de dezvoltare pentru a putea gestiona mai bine, pe viitor, astfel de momente. Pentru că este limpede pentru toți, ne-a cam prins „în pielea goală”. Deși ar fi trebuit ca școlile să folosească de multă vreme și pe scară largă, în procesul de educație, mijloacele electronice și aplicațiile specifice, abia acum profesorii sunt puși în situația de a le folosi. Unii, foarte puțini, știu, și sunt mândri de asta, alții, cei mai mulți, bâjbâie, folosindu-le, fie ca pe o povară, în stilul „ne facem că facem”, fie ca pe o nouă jucărie, cu entuziasm, dar și excesiv. În realitate, sunt foarte puțini cei care au habar despre cum ar trebui să se desfășoare procesul de educație. Am început cu educația pentru că, am mai spus asta, cred că este cea mai importantă verigă în dezvoltarea socială, culturală și economică a unei societăți. Dar starea de nepregătire a existat în toate domeniile, începând cu cea mai evidentă, cea sanitară, apoi domeniile de activitate care, în ciuda faptului că se pretau la modul de muncă online, nu erau nici pe departe pregătite să folosească o astfel de tehnică. La Trezorerie, doar de câteva luni nu mai ești nevoit să te duci să îți iei extrasele de cont, dar încă trebuie să mergi să depui un ordin de plată. Ca să nu mai spun pentru câte adeverințe și autorizații trebuie să umble fermierii ca să le obțină. Și, dacă n-ar fi fost preluate procedurile cu tot cu sistemele de comunicare de pe cine știe unde, probabil stăteam și astăzi pe la cozi pentru a depune dosare pentru licitații și achiziții sau pentru măsurile de finanțare.

Aparent, agricultorii sunt dispuși să folosească tehnologiile moderne, dar vorbim despre cei care își permit, și nici aceia toți, pentru că, e drept, agricultura nu se face online. Cel puțin, nu încă. Toate vorbele pe care le-am tot spus și noi în paginile acestei reviste sau în emisiunea România Agricolă, pe care o producem pentru postul AgroTV, despre aplicații online de management al fermei, despre utilaje teleghidate sau controlate prin GPS, ori altele asemenea sunt tehnologii de avangardă, care încă sunt la început, care ne pot da o imagine despre un viitor supersofisticat al agriculturii, dar mai este până acolo. Acum, agricultura se face pe câmp, pipăind pământul, plantele, urmărind bolile, dăunătorii. Și nici nu poți să pui pauză, pentru că natura își are propriile reguli pe care omul le poate observa, influența întrucâtva, dar nu le poate schimba. Noi ne putem lua o pauză de la ce facem, dar plantele vor înflori și vor fructifica la vremea lor, insectele se vor hrăni fără întrerupere, animalele își vor cere tainul, viața nu are pauză. Și noi avem nevoie de hrană, iar ea vine din acest sector fără oprire. Este un moment să înțelegem cât de important este acest domeniu al economiei. Putem închide fabrici de tot felul, dar de agricultură nu ne putem lipsi. Și dacă înțelegem asta, atunci va trebui să realizăm că trebuie să luăm măsuri speciale, să protejăm această branșă și pe cei care lucrează în ea. Iată ce ar trebui să se schimbe. Să privim, cu toții, cu alți ochi această îndeletnicire. Și cu siguranță așa va fi. Dar e nevoie de decizii coerente și rapide acum, pentru că fermierii nu pot să se supună restricțiilor, nu pot sta acasă. Ei au deja probleme economice date de volatilitatea producției și a piețelor, iar un supliment de criză pe unii i-ar afecta irecuperabil. Dacă suntem responsabili, și cred că cei ce ne guvernează sunt, atunci degrabă ar trebui intrat în dialog cu ei și găsite acele soluții prin care să îi țină pe linia de plutire. România este și în acest moment pe o poziție de țară bogată, pentru că are un potențial generator de hrană imens, iar cei care au trudit în breaslă au supraviețuit din acest potențial, pentru că ajutor nicicând nu au primit, din contră.

Este vremea schimbării. Pentru ca sintagma la care am făcut trimitere la început să nu rămână doar o vorbă frumoasă, dar rostită în vânt.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Astăzi, 4 martie 2020, la Târgu-Mureș, în prezența a numeroși viticultori veniți din zona Ardealului și a Banatului, compania BASF a organizat cea de-a treia etapă, și ultima, din Concursul „Povești cu vinuri românești”. Cele trei vinuri câștigătoare de la fiecare categorie, alb, roze și roșu, se califică în marea finală ce va avea loc la Brașov, pe 6 mai.

Concursul „Povești cu vinuri românești” a ajuns la a cincea ediție, iar până la această dată s-au desfășurat toate cele trei faze regionale care vor preceda marea finală. Prima etapă, cea destinată vinurilor din regiunea Moldova, a avut loc pe 19 februarie 2020, în județul Vrancea, a doua etapă a avut loc pe 26 februarie, la Buzău, în cadrul căreia au fost evaluate vinurile din regiunile Muntenia, Oltenia și Dobrogea, iar a treia etapă s-a desfășurat azi, în județul Mureș și s-a adresat vinurilor produse în regiunile Transilvania și Banat.

Mai multe detalii despre Concursul „Povești cu vinuri românești”, precum și câștigătorii din etapele precedente, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4380-povesti-cu-vinuri-romanesti-castigatorii-primelor-doua-etape-ale-concursului-basf.html

Vinurile câștigătoare din Transilvania și Banat

Vinuri albe:

    1. Fetească Regală 2019, sec - Podgoria Halmeu Vii SRL

    2. Sauvignon Blanc 2018, dulce – Crama La Salina

    3. Chardonnay 2019, sec – Vinifera Eco Zem, Crama Zaig

Vinuri roze:

    1. Cabernet Sauvignon & Merlot 2018, sec – Crama Dan Corbuț

    1. Fetească Neagră 2019, sec – Unic Silvagro, Crama Valea Ascunsă

    3. Pinot Noir 2019, sec – Crama Aramic

Vinuri roșii:

     1. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Daiconi

     2. Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017, sec – Crama Dan Corbuț

     3. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Izvor

ATENȚIE! Cramele participante la Concursul „Povești cu vinuri românești” pot afla notele primite de vinurile lor contactând reprezentanții zonali ai companiei BASF: https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/contacte-echipa-vanzari/

Concursul „Povești cu vinuri românești” a ajuns la cea de-a cincea ediție, până la această dată desfășurându-se două din cele trei faze regionale care vor preceda marea finală, din 6 mai 2020, de la Brașov. Prima etapă, cea destinată vinurilor din regiunea Moldova, s-a desfășurat pe 19 februarie 2020, în localitatea vrânceană Sârbi, comuna Țifești, iar a doua etapă a avut loc ieri, 26 februarie, la Buzău, în cadrul căreia au fost evaluate vinurile din regiunile Muntenia, Oltenia și Dobrogea. Pe 4 martie 2020 va avea loc etapa aferentă Transilvaniei și Banatului, la Târgu Mureș. 

Cu ocazia acestui eveniment, organizatorul concursului, compania germană BASF își promovează cele mai noi produse pentru protecția viței de vie, sub dictonul „Veni. Vino. Vici.”, o parafrază a exclamației împăratului roman Cezar, după una dintre victoriile sale, „veni, vidi, vici” (am venit, am văzut, am învins). Prezentările sunt însoțite de comentariile interesante și amuzante ale actriței Teodora Păcurar, care a întruchipat-o pe regina Cleopatra, călătoare în timp și spațiu pentru a afla cum să-și protejeze propriile culturi de viță-de-vie.

Vinurile câștigătoare din primele două faze regionale

Etapa 1 – Regiunea Moldova

Vinuri albe:

     1. Riesling italian 2017, dulce - Natura SRL

     2. Cuvee Vișan 2019, sec - HD Wines, Crama Gramma

     3. Sauvignon Blanc 2019, sec - Vitisim Cotești

Vinuri roze:

     1. Fetească Neagră 2019, sec - PFA Olteanu Marian

     2. Busuioacă de Bohotin 2019, demidulce - SCA Bucium SA

     3. Cabernet Sauvignon 2019, demisec - Natura SRL

Vinuri roșii:

      1. Fetească Neagră 2017, sec - Dasadi Business

      2. Fetească Neagră 2017, sec - Natura SRL

      3. Fetească Neagră 2018, sec - HD Wines, Crama Gramma

Etapa 2 – Regiunile Muntenia, Oltenia și Dobrogea

Vinuri albe:

      1. Sauvignon Blanc 2019, sec - Domeniile Săhăteni Aurelia Vișinescu

      2. Chardonnay 2019, sec - Crama Viișoara

      3. Riesling 2019, sec - Istrița SCDVV Pietroasa

Vinuri roze:

     1. Syrah & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră 2019, sec - Crama Darie

     2. Fetească neagră 2019, sec - Crama Alira

     3. Syrah & Pinot gris & Cabernet Sauvignon 2019, sec - Domeniile Săhăteni Aurelia Vișinescu

Vinuri roșii:

     1. Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc 2017, sec – Vinarte

     2. Merlot 2017, sec - Moșia Galicea Mare

     3. Cuvee Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot 2017, sec - Crama Alira

„Vino. Bucură-te de vin. Câștigă premii”

La concursul „Povești cu vinuri românești” se pot înscrie doar producătorii care au o suprafață cultivată cu viță-de-vie mai mică de o sută de hectare, iar probele de vin înscrise nu trebuie să fie mai vechi de anul 2017. Acest concurs național se desfășoară în trei faze regionale, urmate de marea finală. În cadrul fiecărei faze regionale, juriul desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 27 de vinuri care se califică în marea finală națională.

Premiile, în valoare de 5.000 de euro fiecare, constă, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Valoarea totală a premiilor este de 84.900 de lei (TVA inclus).

Locul 1 al fiecărei categorii va obține marele premiu constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare totală de 28.300 lei (TVA inclus). Kit-ul de dezvoltare a afacerii poate fi configurat în funcție de nevoile câștigătorilor. Se poate opta pentru una dintre cele două variante: un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie și un pachet format din produse BASF pentru protecția viței-de-vie (80 litri fungicid Soriale®, 60 litri fungicid Delan® Pro, 20 kg fungicid Cantus®, 3 litri fungicid Sercadis®, 4 litri fungicid Vivando®).

Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul „Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pentru a oferi maximum de obiectivitate în evaluarea vinurilor, comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV) și folosite la toate concursurile internaționale de vinuri. Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. O probă de vin este evaluată de mai mulți membri ai juriului. Se elimină nota maximă, respectiv nota minimă, apoi se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.

ATENȚIE! Cramele participante la Concursul „Povești cu vinuri românești” pot afla notele primite de vinurile lor contactând reprezentanții zonali ai companiei BASF: https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/contacte-echipa-vanzari/

Vineri, 21 Februarie 2020 13:48

Cooperarea, viitorul agriculturii românești

Cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme asociative de cooperare în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole. Aceasta este concluzia desprinsă la conferința internațională „Vision Coop 2020 – Viitorul agriculturii românești este cooperarea!”

Conferința a fost organizată la USAMV București, în 13 februarie, de către Egis România, companie care implementează la nivel național un proiect unic și important pentru sectorul agricol de la noi – „Servicii de consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol – AGRICOOP”, proiect cofinanţat din FEADR prin PNDR 2014-2020.

Obiectivul principal al proiectului este înființarea a 350 de cooperative agricole și minimum opt grupuri de producători în toate regiunile de dezvoltare ale României până în 2021.

Conferința Vision Coop 2020 a avut ca scop conectarea fermierilor români la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene, fiind un eveniment internațional născut din necesitățile fermierilor consiliați în cadrul proiectului denumit pe scurt AGRICOOP de a înțelege mai bine care sunt beneficiile asocierii într-o cooperativă agricolă și principiile după care funcționează aceasta.

Un fapt dovedit la nivel european, prin istoria și tradiția pe care o au în domeniul cooperării agricole țări precum Franța, Olanda, Danemarca, Grecia, Spania etc, este că formele asociative precum cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme de lucru în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole.

Ca formă juridică, cooperativele agricole funcționează cu succes de zeci de ani în țările Uniunii Europene, dezvoltarea cooperativelor din statele vestice ale UE ajungând la un nivel superior și preluând inclusiv funcția de procesator de produse agricole, cercetare agricolă și marketing. „Vizitele de studiu pe care le-am derulat până în acest moment în cadrul proiectului la cooperative importante din Franța, Spania, Italia, Ungaria și Grecia ne-au arătat că formele de asociere în agricultură, și în special cooperativele agricole, nu fac doar vânzare, ci acoperă o plajă mult mai largă de activități prin care fermierii au succes pe piață și ne-au făcut să înțelegem că este obligatoriu ca fermierii români să se încadreze pe același drum, altfel, nu vor putea face față concurenței. Având în vedere importurile masive de produse agricole pe piața din România, ce au depășit producția internă, este un semn că fermierii români deja nu fac față concurenței și am decis să le facem cunoscut faptul că doar prin cooperare se pot dezvolta, aducându-le mai aproape modele de succes europene prin conferința pe care am organizat-o la București. România are câteva zeci de exemple pozitive de cooperative, însă numărul acestor exemple pozitive trebuie extins”, a precizat Dragoș Alexandru, manager proiect AGRICOOP.

AGRICOOP, consiliere pentru asociere

Suprafața agricolă din România este mare în raport cu media europeană. Cu toate acestea terenurile nu sunt exploatate la toată capacitatea, iar un motiv este și faptul că fermierii români lucrează izolat, evitând lucrul în cooperare. Conectarea la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene devin mijloacele prin care fermierii români pot înțelege adevărata importanță și beneficiile lucrului împreună, în cooperative și grupuri de producători.

Printre beneficiile majore ale cooperativelor agricole se numără reducerea costurilor de achiziție al input-urilor și creșterea forței de negociere pe piața de desfacere.

Proiectul, denumit pe scurt AGRICOOP, este finanțat prin Măsura 2 a PNDR și constă în promovarea serviciilor de consiliere în rândul producătorilor agricoli cu scopul de a facilita asocierea acestora în cooperative agricole sau grupuri de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Prin proiect, producătorii agricoli din România beneficiază de sprijin pentru înființarea de cooperative agricole și grupuri de producători, precum și de consiliere tehnologică, fiscală și juridică, de sprijin în elaborarea planului de afaceri și monitorizarea acestuia timp de 12 luni în vederea evaluării stadiului privind funcționarea și realizarea ajustărilor necesare pentru o cât mai bună organizare a cooperativei și pentru creșterea vânzărilor prin crearea unui lanț scurt de producție-distribuție-vânzare, precum și de sprijin în redactarea și întocmirea documentației pentru accesarea de fonduri publice și europene.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Compania Syngenta dă startul sezonului în viticultură pe 12 februarie 2020, la Poiana Brașov, unde se va desfășura, începând cu ora 12:00, a VII-a ediție a Forumului de Viticultură Syngenta destinat viticultorilor și specialiștilor în domeniu din toată țara.

Temele abordate, ca și la edițiile precedente, includ soluțiile la problemele cele mai frecvent întâlnite în viticultura românească. Specialiștii Syngenta vor aborda în detaliu problema manei viței-de-vie, controlul acarienilor și Lobesia - biologia agenților patogeni, produsele pentru protecția viței-de-vie din portofoliul companiei, precum și recomandări cu privire la momentul cel mai potrivit pentru aplicarea de tratamente. Bunele practici agricole nu vor lipsi nici la ediția din acest an a Forumului pentru viticultură Syngenta, știută fiind implicarea specialiștilor companiei în aplicarea corectă a produselor pentru protecția plantelor, cu accent pe utilizarea duzelor potrivite pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturi speciale.

Foto: Forumul de viticultură Syngenta, ediția a VI-a, 2019

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista