Ministerul Agriculturii a emis o autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a insecticidelor pe bază de neonicotinoide Nuprid, Cruiser și Poncho pentru tratamentul seminței de porumb, respectiv Nuprid și Cruiser pentru sămânța de sfeclă de zahăr.

Autorizarea temporară de urgență pentru neonicotinoide s-a aprobat la solicitarea organizațiilor membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCVS).

Autorizarea este valabilă în perioada 25 ianuarie 2021- 24 mai 2021. Tratamentul seminței se face numai de către prestatorii de servicii autorizați.

Pentru reducerea riscurilor asociate utilizării insecticidelor pe bază de neonicotinoide:

• Semințele tratate se utilizează doar în regiunile afectate de dăunătorii de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.;

• Fermierii trebuie să semnalizeze câmpurile însămânțate cu sămânța tratată, cu plăcuțe de avertizare;

• Semințele se etichetează corespunzător;

• Stocurile de sămânță tratată, dacă există, nu mai pot fi folosite după data de 24 mai 2021 și trebuie distruse.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, măsură destinată zootehniei (bovine, ovine și caprine) și sectorului vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 de milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

122.986 de fermieri au depus cereri de plată, iar astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 de fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi, 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 fermieri pentru sectorul ovine/caprine.

APIA reamintește că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, a plătit alte cinci scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene:

Buget național:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 299 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 544 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 de lei.

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA): Sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Pentru această măsură s-au depus 24 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 19.103.212 euro.

L-am întâlnit pe fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, în prezent președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, când am poposit în Bărăgan, în județul Ialomița, la „Ziua Porumbului” de la Orezu. Am trecut, puțin, cu dumnealui prin câteva din problemele acestui an, dar am abordat și viitorul agriculturii europene.  

„Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.”

Reporter: 2020 este un an trist pentru agricultură, iar cea mai mare problemă o reprezintă seceta.

Valeriu Tabără: O mare parte din ţară e afectată grav de secetă, care s-a manifestat în zone fundamentale pentru a defini producţia agricolă a României într-un an. Ne găsim într-un moment în care trebuie să ne punem nu numai nişte întrebări, ci să şi răspundem la ele. E vorba numai de seceta pedologică sau este vorba şi de seceta atmosferică, cu arşiţă, cu alte fenomene care vin şi care sunt specifice României? Pentru că noi aparţinem unui climat temperat-continental, cu un comportament total diferit faţă de restul continentului european. Când sunt fenomene din acestea extreme cum se manifestă acum, răul poate apărea din altă parte, nu neapărat din pedologie, din apa din sol. Şi anume este vorba de acest fenomen al arşiţei atmosferice, care, de pildă, la porumb omoară polenul, când pleacă de pe anteră până pe stigmat. Fenomenul este întâlnit de mulţi ani şi în Ucraina, degeaba irigau, mai ales prin brazde. Nu cumva trebuie să mergem pe sistemul pe care l-a aşezat foarte bine domnul Lucian Buzdugan în Insula Mare a Brăilei? Şi alţi câţiva fermieri. Adică, nu e neapărat numai o aspersiune de un anumit tip de ploaie pe care trebuie să-l fac şi, sigur, combinat aici şi cu alte măsuri. Nu ne salvează dacă acum am irigat şi am 60 de grade Celsius la sol. Deci problema este una mai complexă decât la prima vedere.

Din păcate, cercetarea, indiferent ce se spune, e lăsată undeva la margine. Şi eu am spus şi am curajul s-o spun că inclusiv acest mare program, Green Deal, ca idee nu este unul rău, dar dacă nu va avea la bază nişte studii foarte serioase, dacă Uniunea Europeană nu gândeşte cu o bază ştiinţifică măsurile pe care le ia, riscă să ajungă o mare importatoare de produse agroalimentare. Dar acest import nu va afecta Franţa, Germania sau Olanda, ci ne va afecta pe noi, şi iată că noi, contrar acestor recorduri pe care le-am făcut anii trecuţi, soldul balanţei noastre comerciale pe produse agroalimentare a crescut. Mai mult, pe mine mă surprinde, şi o spun iar, şi o spun ca un bilanţ pentru miniştri: comerţul este una şi a doua – valoarea foarte mică a producţiei alimentare româneşti. Şi iau comparativ, m-aţi auzit de mai multe ori, cu Italia. Şi iau la nivelul anului 2016. Noi realizăm 15 miliarde, când am putea realiza 40-50, Italia realiza, în 2016, cu 44% din potenţialul României, 55 de miliarde. Asta înseamnă că trebuie să regândim sistemele de agricultură, de piaţă.

„Atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. De ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb?”

Reporter: Ce sistem să regândim şi cum să regândim sistemul de agricultură în România? Comisia Europeană a anunțat că amână cu un an implementarea noilor strategii – Pactul Ecologic European și De la fermă la consumator –, tocmai pentru a avea timp să facă studiile necesare şi să elaboreze legislaţia necesară implementării strategiilor.

Valeriu Tabără: Recent, am vizitat câteva ferme inclusiv de tip ecologic și am găsit tineri fermieri extrem de îngrijoraţi. Sistemul Green Deal şi o strategie până în 2050, aşa cum o propune doamna Ursula von der Leyen, nu sunt rele. Iar prin Uniunea Europeană o singură ţară are strategia 2050, este vorba de Marea Britanie, care are şi un program – Marea provocare, condus de Academia Regală Britanică, cu diverse puncte pe glob, cu ce înseamnă cele mai noi metode de cercetare pentru a contracara aceste măsuri pe care le avem. Faptul că s-a amânat cu un an nu rezolvă problema. Eu cred că noi trebuie să fundamentăm nişte strategii, inclusiv pe ce înseamnă readucerea în actualitate a biotehnologiilor, pentru că uitaţi-vă la câmpurile cu hibrizi de porumb de azi: nu iau o firmă anume, pentru că indiferent de firmă, atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. Şi eu am dat în ultimul timp un exemplu: de ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb? Pentru că arşiţa aceasta atmosferică, chiar dacă am în pământ apă, sufocă frunza, închide stomatele, ea nu mai comunică cu atmosfera, nu mai poate lua oxigenul din atmosferă. Este una dintre cele mai grave probleme, este extrem de important. A doua: eu trebuie să-mi perfecţionez tehnologia. Cum voi putea reacţiona la măsurile de mediu, dacă eu nu pot să fac agricultură fără pesticide? Eu nu pot decât să-mi creez organisme din nou şi sisteme tehnologice care să mă scoată din această dilemă. Altfel, vorbesc degeaba, aruncând în mediu ceva ce nu se va putea niciodată rezolva. Şi mă bazez pe ce am văzut „afară”. În 1995, am fost în Statele Unite și am văzut unul dintre cele mai mari institute de cercetare. De atunci se preconizau, se vedeau nişte lucruri de viitor create, pentru că unii gândesc în viitor, nu gândesc numai de azi pe mâine.

Mai vreau să adaug ceva: mie nu-mi spune nimic o strategie 2021-2027 la care noi lucrăm, Academia, suntem în grupurile de lucru şi mă bucur. România trebuie să aibă o strategie clară, cu obiective, 2030, 2040, 2050, şi în funcţie de aceste obiective să-mi fixez în complementaritate măsurile naţionale cu cele europene. Dacă nu mergem aşa, mergem cu banii, cheltuim – foarte bine, dotare tehnică, dar tehnologiile? Cum e posibil să văd brazdă – iertaţi-mă c-o spun – lăsată crudă acum? Nu-i Tabără cel care o spune, a spus-o Ionescu-Şişeşti în 1927-1928. Acum există tehnica agricolă, dar pentru tehnica aceasta agricolă trebuie să fac tehnologii, nu poveşti. Deci e o problemă. Din punctul meu de vedere, cercetarea a fost lăsată deoparte. Îmi doresc să ni se dea probleme, să se dea de lucru cercetării.

Reporter: Producând mai puţin, Uniunea Europeană va deveni dependentă de importul de produse alimentare. Oricum, azi se importă carne, se importă porumb, soia 90%...

Valeriu Tabără: Este cea mai gravă perspectivă. O spun de foarte mult timp, inclusiv când eram prezent în Consiliul de miniştri. Este incredibil cât de mult se importă. Soia pe care noi o producem şi în primul rând este afectată ţara mea, ţara noastră, pentru că suntem singura ţară care ar putea produce la nivel comercial şi competitiv soia, dar să fim lăsaţi să facem tehnologie. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, însă Austria a ajuns să fie mai mare producătoare de soia şi să dicteze politica de soia în România! La porumb avem atacuri masive de boli și dăunători, este o sensibilitate colosală, inclusiv de tip comercial. Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.

Academia de Științe Agricole și Silvice, de câţiva ani încoace, a făcut niște studii, cum a făcut şi anul acesta, privind comportamentul soiurilor autohtone comparativ cu cele străine.

Reporter: Şi concluzia?

Valeriu Tabără: E clar în favoarea soiurilor româneşti.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Crama transilvăneană Villa Vinèa anunță lansarea Argilla, primul vin superpremium din portofoliul său, un asamblaj din trei soiuri de struguri, dintre care două românești - Fetească Regală și Fetească Albă - și unul internațional - Sauvignon Blanc. Argilla 2016 este realizat în ediție limitată, de 284 sticle magnum.

Numele vinului vine de la solul argilos, specific Văii Târnavei Mici, o zonă al cărei terroir este cel mai bine cotat din România, conform regulamentelor europene, susțin reprezentanții cramei din județul Mureș.

Argilla 2016 este maturat 18 luni în butoaie de stejar, ușor arse pe interior, de unde își extrage taninii fini și aromele specifice învechirii și fermentației malolactice. Ulterior, vinul este lăsat să se dezvolte încă 24 de luni în sticle magnum, ceea ce contribuie la finisarea aromelor și îi asigură un grad ridicat de complexitate și un nivel de calitate spectaculos.

„Pentru noi, Argilla este adevărata expresie a terroirului transilvănean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Fetească Regală și Fetească Albă ce stă la baza Diamant Selection a fost sprijinit, adăugându-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discretă, prospețime, rotunjime și corpolență. Pentru mine, acest vin demonstrează că, atunci când sunt îngrijite cu atenție și puse în evidență, soiurile locale pot atinge performanțe deosebite”, arată vinificatorul cramei Villa Vinèa - Misi Dénes. El a adăugat că, Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte - caise, mere golden, flori de struguri, flori de câmp, vanilie etc -, un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospețimea discretă și un postgust lung, catifelat. Poate fi asociat foarte bine cu preparate pe bază de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de smântână, pește sau paste cu ciuperci, trufe și parmezan.

Singura etichetă de vin românesc sablată, creată în parteneriat cu Manufactura de Brânză

Fiecare sticlă dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostră a artizanatului transilvănean, întrucât a fost realizată manual, alături de producătorii locali de la Manufactura de Brânză, care au sablat etichetele și au vopsit logoul manual. În plus, capișonul de ceară a fost și el realizat de către echipa Villa Vinèa, în satul Mica, din județul Mureș.

„Există o colaborare frumoasă, de peste doi ani, între crama noastră și prietenii de la Manufactura de Brânză, alături de care obișnuim să organizăm constant degustări de vinuri. Fiindcă afacerile noastre sunt situate aproape, la doar 20 de kilometri una de cealaltă, am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine și să descoperim pasiunea domnului Istvan Varga, proprietarul Manufacturii de Brânză, pentru sablatul artistic. Când i-am povestit despre vin și l-am degustat împreună a fost atât de impresionat de calitatea și aromele sale, încât și-a dorit să fie parte din acest proiect și, astfel, am reușit să creăm împreună singura etichetă de vin românesc sablată, accentuând, astfel, nota de unicitate și caracterul artistic, al Argillei”, povestește Mircea Matei, director general Villa Vinèa.

Argilla 2016 poate fi achiziționat de la cramă, la prețul de 250 lei (TVA inclus). Totodată, noul vin va fi inclus în portofoliul unui număr limitat de vinoteci și localuri premium din țară.

Crama Villa Vinèa a fost fondată în 2004, în Valea Târnavelor, de către Heiner Oberrauch, proprietarul Salewa Group, care include branduri precum Oberalp, Salewa Sport, Pomoca, Wild Country etc.

Cu o suprafață de 70 de hectare de viță-de-vie, pe care sunt cultivate soiuri autohtone de struguri - Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră - și internaționale - Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner -, compania produce în prezent 20 de vinuri, grupate în trei game: Premium, Selection și Classic.

Producția anuală Villa Vinèa este de aproximativ 250.000 de litri. Din acest volum, 60% sunt vinuri albe, liniștite, 3%, dar cu o puternică tendință ascendentă sunt cele spumante, rozeurile ajung până la 7% din producția totală, iar restul, de aproximativ 30%, sunt vinuri roșii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La 14 decembrie 2020, s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol, în contextul crizei economice generate de pandemia generată de COVID-19.

Astfel, în baza de date a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate un număr de 913 cereri, cu o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 ha.

Bugetul alocat acestei scheme de sprijin este de 59.500 de mii de lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020.

Situația detaliată pe fiecare județ 

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața cerealelor (grâu, porumb, soia și floarea-soarelui), la data de 14 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața românească este una apatică în aceste zile, susține Cezar Gheorghe. Cumpărătorii afișează prețuri, însă loturile tranzacționate nu sunt efervescente. „Este firesc în contextul în care așteptările sunt diminuate pe fondul scăderii prețurilor și astfel oferta (ASK) este mult diferită față de cerere (BID). Suntem în momentul în care și piața internă este acoperită din punct de vedere al consumului pentru următoarele două luni calendaristice, decembrie 2020 și ianuarie 2021, iar sărbătorile de iarnă, chiar dacă se vor desfășura cu restricțiile generate de pandemie, aplatizează comerțul.”

Potrivit raportului USDA din decembrie 2020, în planul recoltelor viitoare, previziunile actuale arată UE + Marea Britanie la un nivel de 147.000.000 tone, cu circa 2.000.000 tone mai mult decât sezonul 2018-2019. În regiunea Mării Negre, Rusia a semănat cu grâu un total de peste 19.000.000 hectare, mai mult decât anul trecut cu circa 800.000 de hectare, însă întâmpină dificultăți din cauza lipsei acute de precipitații și a frigului. „Estimările actuale sunt de pierderi de producție, față de acest sezon când au înregistrat un record de producție de circa 85.000.000 tone, iar aceste pierderi pot fi între 9.000.000 și 12.000.000 tone grâu. SUA întâmpină, de asemenea, probleme serioase. Lipsa precipitațiilor conduce spre secetă, iar efectele La Nina se conturează deja în recolta americană de grâu a anului viitor. Avem deci un interval de observare, între 15 decembrie 2020 și 20 februarie 2021, timp în care estimările se pot coagula sau disipa, în funcție de condițiile meteorologice, apă și zăpadă versus deficit, iar acest factor este definitoriu pentru prețurile mărfurilor în sezonul următor”, spune analistul.

Cotațiile de astăzi în paritatea CPT Constanța sunt în jurul valorii de 170 euro/tonă pentru recolta nouă NC (New Crop).

Comparativ cu luna noiembrie, producția globală crește cu 1.280.000 tone din următoarele surse:  Rusia cu 500.000 tone, Australia cu 1.500.000 tone și Canada cu 200.000 tone. Totul se balansează cu țările în care producția a scăzut, Argentina fiind principala locație care a diminuat producția.

Consumul a crescut cu 5.000.000 tone față de luna precedentă, cu 3.000.000 tone creștere adăugată Chinei prin consum zootehnic și rezidual. Diferența se împarte între Australia și UE, creșterea consumului provenind tot din zootehnie și rezidual.

Stocurile la nivel mondial scad față de noiembrie cu circa 4.000.000 tone, de la 320.000.000 la aproximativ 316.500.000. „Ne aflăm în decembrie și această scădere a stocurilor se va reflecta, cu siguranță, în piață în decursul lunii ianuarie, ținând cont și că decembrie este o lună de consum generat de sărbătorile de iarnă”, punctează Cezar Gheorghe, analistul concluzionând că, după o perioadă flat, cu o scădere a prețului în medie de 4-6 USD/tonă, grâul începe să recapete valențe în preț. „Bursele au reacționat în consecință și creșterea înregistrată de USDA a fost de 2 euro/tonă în Euronext, cotație martie 2021 (MAR21), până la nivelul de 204,75 USD/tonă. În acest moment, cotația MAR21 este de 209,25 USD/tonă. Prețurile grâului vor avea o traiectorie pozitivă în următoarele două luni, stocurile diminuate și consumul crescut sunt cei doi factori care agregați vor constitui nucleul de energie care va alimenta prețul. La acestea se mai adaugă tangențial faptul că Republica Chineză cumpără grâu franțuzesc cu mare apetit, însă nimeni nu ia astăzi în seamă acest lucru, deși impactează cu circa 2.000.000 tone în volum de tranzacții.”

PORUMB

Piața de export românească este pur și simplu tăcută. „Cumpărătorii din paritatea FOB Constanța lipsesc, mutându-se în zona de originare mai ieftină, adică SUA, unde prețul este mai mic cu circa 10 USD/tonă, în contextul în care ajutorul unui dolar slab acționează ca un combustibil în accelerarea exportului din Statele Unite. Cu logistica Golfului și cu ajutorul canalului Panama, ruta spre China și Asia este facilă. De aceea, cotațiile la porumb sunt reduse în aceste zile. Traficul comercial se efectuează la nivel de nave coaster și handy 5.000-10.000 tone capacitate, pentru Grecia în mod special”, precizează Cezar Gheorghe.

Orientativ, 184-187 euro/tonă CPT Constanța este indicația de preț.

În același timp, din Ucraina răzbat informații cum că procesatorii interni doresc să fie restricționat exportul la porumb din cauza dimensiunii reduse a recoltei.

Conform raportului USDA din decembrie 2020, față de luna noiembrie, există un deficit de producție la nivel global de circa un milion de tone. Acest lucru este generat de balanța creată între nivelul de producție din Ucraina (+ 1.000.000 tone) și Argentina (-1.000.000 tone) și Uniunea Europeană cu minus 500.000 tone.

Consumul crește cu 1.500.000 tone la nivel global, pentru zootehnie și uz rezidual. China este cotată cu 17.000.000 tone cotă de import, estimându-se 23.000.000 tone import porumb de către China.

Stocurile la nivel mondial scad față de luna trecută cu 2.500.000 tone, lucru care va avea ecou în cotațiile bursiere, dar nu imediat.

Concluziile analistului Casei de Trading a Fermierilor: „Porumbul va reprezenta în continuare un pol de interes. Cumpărătorii, astăzi absenți din bazinul Mării Negre, se vor întoarce la originare în bazin din două motive: potențialul de export american și brazilian se va diminua, iar acest lucru va genera prețuri mai mari; Bazinul Mării Negre va trebui să suplinească și Uniunea Europeană, care are un potențial anual situat între 17.000.000-22.000.000 tone, impactat fiind de pandemia Covid-19. Februarie ar trebui să fie luna în care cumpărătorii să fie prezenți efectiv în bazinul Mării Negre. Prețurile vor crește, cu siguranță. Cererea Chinei va dezechilibra în continuare prin creșterea prețului, piața porumbului. SUA are ca țintă de export 67.000.000 tone. Terminalele din Golf lucrează sub presiune spre a suplini serviciile de transbord. Ucraina, în schimb, reduce costul de transbord la 5-7 USD/tonă din cauza deficitului de materie primă oferită spre export. Brazilia a recepționat circa 50 de litri de apă în ultimele zile, însă această cantitate nu este suficientă. Câmpurile au nevoie de precipitații în perspectiva celei de-a doua recolte de porumb.”

SOIA

Comparativ cu luna noiembrie, se înregistrează un minus de 600.000 tone la nivel global din cauza scăderii de producție în Argentina (minus 1.000.000 tone), contrabalansată parțial cu surplusul din Canada și Uruguay, arată Cezar Gheorghe. „De acest aspect beneficiază soia americană, care își menține ritmul de export. Producția braziliană rămâne la nivelul de 133.00.000 tone.”

Consumul crește față de luna trecută cu 700.000 tone, „bazat pe cererea chinezească, în ciuda faptului că au existat câteva contracte care au avut parte de wash-out din cauza cumpărătorilor chinezi, care au considerat prețul prea mare”.

Stocurile, de la lună la lună, scad cu 880.000 tone, lăsând mai puțin loc de gândire în perspectiva aprovizionării.

„Soia este în ceea ce privește relația dintre cele trei componente (producție, stocuri și consum). Orice schimbare în sens negativ va genera costuri mai mari de aprovizionare în viitorul apropiat”, concluzionează specialistul.

FLOAREA-SOARELUI

Unitățile de procesare sunt acoperite din punct de vedere al materiei prime pentru Q1. „Cotațiile porturare au scăzut în același trend. Oferta pentru livrare în port se situează în jurul nivelului de 575 USD/tonă. Tranzacții spot se mai derulează în țară. Loturi de 2.000-3.000 de tone s-au tranzacționat la nivel de 595 USD/tonă DAP procesator, cu livrare și plată în ianuarie 2021. Rusia a impus taxe de export la semințele de floarea-soarelui de 30%, dar nu mai puțin de 165 euro/tonă”, încheie Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 14 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-14-decembrie-2020/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Titan Machinery România

Fermierul american Blake Johnson și-a folosit combina Claas Lexion 8600TT pentru a stabili un nou record, neoficial, în ceea ce privește recolta de porumb. Impresionant este că a depășit recordul de porumb recoltat în opt ore stabilit de o combină concurentă din clasa 10, folosind cel mai mic model din gama Claas Lexion 8000, o combină din clasa 8.

Când un dealer concurent a făcut o demonstrație cu o combină nouă din clasa 10 într-o fermă vecină și a publicat rezultatele, clientul Claas, fermierul Blake Johnson, care are două combine Lexion 8600TT, și-a sunat dealerul Claas sugerându-i să recreeze condițiile în care a fost desfășurată demonstrația concurenței și să încerce să bată recordul.

Recordurile de treierat porumb depind în mare măsură de condițiile de lucru. Condițiile terenului, varietatea semințelor, randamentul culturilor, înălțimea miriștilor, intensitatea tocării, precum și umiditatea cerealelor și plantelor sunt doar câțiva factori care influențează rezultatul final. Prin urmare, recordurile nu sunt întotdeauna atât de ușor de aplicat în practică. „Cu toate acestea, atunci când o combină hibridă de clasa 8 depășește performanța unei combine cu rotori de clasă 10 concurentă și având un plus de 66 de cai putere, această reușită este remarcabilă”, apreciază reprezentanții producătorului german de utilaje agricole.

Startul a fost dat pe 5 noiembrie 2020 la ora 9:07, după ce capetele de rând ale câmpului au fost deja recoltate pentru a simplifica și mai mult întoarcerea și a fost organizată o capacitate de transport suficientă - replicând condițiile demonstrației organizate de concurență. Șase camioane și trei remorci pentru cereale au asigurat recoltarea continuă de către combină, fără a fi nevoie să aștepte pentru descărcare. Volumul recoltei a fost confirmat independent cu tichete de cântar de la silozul local CHS de lângă Loomis, Nebraska.

1.471 tone de porumb, producție recoltată în opt ore

Lucrurile au decurs bine de la început, în primele cinci ore combina a avut ritmul necesar pentru a bate recordul de opt ore cu o marjă destul de bună, cu o medie de peste 188 t/oră (7.400 de busheli/oră) pe un teren cu randament 6,7– 7,1 t/ha (280-265 busheli de porumb/ha). „Apoi am fost readuși cu picioarele pe pământ. Combina a lovit o cale de irigare profundă lăsată de sistemul central de irigare cu pivot cu o viteză de 10,46 km/h (6 mile și jumătate pe oră). Am lovit unul dintre vârfurile hederului de porumb de pământ și l-am rupt. Reparația ne-a costat 15 minute de timp prețios. De parcă nu ar fi fost de ajuns, o oră mai târziu incidentul s-a repetat cu o altă cale de irigații. După ce am trecut cu brio de prima jumătate a provocării, am devenit un pic prea încrezători. Ar fi trebuit să ne retragem puțin când am traversat terenul denivelat. În schimb, repararea pe teren a vârfurilor ne-a costat într-adevăr timpul pe care nu-l aveam la dispoziție”, povestește Matt Smith, reprezentant de vânzări regional pentru Nebraska în cadrul Claas of America.
După cele două defecțiuni, totul a decurs din nou fără probleme până la atingerea celor opt ore. „Când ultimul camion a părăsit terenul și s-a îndreptat spre siloz, a început așteptarea neliniștită, spune Matt Smith. Fermierul Blake Johnson s-a întors cu confirmarea în mână: erau exact 1.471 tone de porumb (57.926,76 busheli uscați) pe tichetul silozului, ceea ce înseamnă o medie de 184 t/oră (7.240,85 bu/oră). Acest total nu numai că a depășit cantitatea recoltată de combina concurentă din clasa 10, dar a fost, de asemenea, mai mare decât valoarea record pe care Lexion 760 TT a recoltat-o în zece ore de treierat, cu doi ani înainte. În 2018, Lexion 760TT a recoltat 1.379 tone de porumb (54.302,97 busheli uscați) în zece ore și 1.111 tone de porumb (43.739,68 busheli) în opt ore. Lexion 8600 TT a depășit recordul de opt ore din 2010 cu 37%, dar a egalat și recordul pentru zece ore, necesitând cu două ore mai puțin.”

Combina Claas Lexion 8600TT nu este disponibilă pe toate piețele pe plan mondial. În America de Nord, această combină este oferită ca cel mai mic model Lexion din gama 8000, dar modelul de top Lexion 8900TT nu este disponibil.

În Europa, culturile cu „boabe mici” cu randament mai ridicat și gestionate mai intens, precum grâul, creează o cerere de putere mai mare disponibilă în cazul modelului Lexion 8900TT, iar Lexion 8600TT are aceeași suprafață de separare și curățare precum combinele mai puternice din cadrul gamei 8000 cu același buncăr mare de cereale și o viteză de descărcare de până la 180 l/sec (5,1 bu/sec).

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 8 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc se tranzacționează în jurul valorii de 200 euro/tonă în paritatea CPT Constanța. „În țară, piața internă are în continuare apetit pentru calitate și preț, astfel că sloturi pentru loturi de calitate bună vor fi apreciate în consecință pe scara prețului oferit, circa 1.000 lei/tonă. România are securizată siguranța alimentară până la recolta nouă, privind prin prisma produsului grâu. Consumul lunar de circa 280.000 de tone, multiplicat cu numărul de luni până la recoltă, aproximativ 7, generează un număr care este acoperit, în speță 2.000.000 de tone. Ținem totodată în minte că nivelul de export al grâului românesc până la această oră nu depășește 1,1 milioane tone, cu o variație de 7%, astfel că marfa românească poate deveni un jucător competitiv în lunile de iarnă care vor urma”, apreciază Cezar Gheorghe.

Analistul este de părere că, în planul noilor recolte, fiecare zi care va consolida starea de vegetație, în special în regiunea Mării Negre, precum și în Europa, va face ca prețul de recoltă nouă să se diminueze. În intervalul 1-6 decembrie 2020, în cotația SEP21, grâul a pierdut deja 5 euro/tonă, ajungând la un nivel de 187,5 euro/tonă. „Concordat cu portul Constanța, avem un echivalent de 170 euro/tonă, adică 830 lei/tonă. În același timp, lipsa apei din SUA generează neîncredere în producția viitoare de grâu, lipsa precipitațiilor continuând în regiuni întinse din Câmpiile Centrale ale SUA. Avem deci un balans care va contura în următoarele două-trei luni piața de agribusiness, în termen de prețuri ale noii recolte de grâu. Îndemn, ca întotdeauna, la prudență maximă. 170 euro/tonă este un preț ce poate fi un pilon al planului de management al riscului pentru cultura de grâu, dar, la acest moment, nu mai mult de o tonă la hectar. În continuare, un lucru despre care se vorbește foarte puțin este grâul franțuzesc. Contingente întregi își găsesc destinație în China, iar o estimare grosieră indică circa 2.000.000 de tone care au fost exportate deja”.

PORUMB

Porumbul românesc, susține analistul, a dat semne de recul în privința nivelurilor de preț. „185 euro/tonă, echivalent a 900 lei/tonă, este semnul de liniștire, cel puțin pentru o perioadă, a cererii de export. Piața internă încă cotează la niveluri de 870 lei/tonă FCA în sudul României, 800 lei/tonă în nord-vest, precum și în regiunea Moldovei, pentru marfa în STAS, în ceea ce privește umiditatea.

Bazinul Mării Negre suferă din lipsă de cumpărători, la nivel de FOB Constanța ca și FOB porturi ucrainene. Marfa din bazinul Mării Negre a devenit prea scumpă, iar cumpărătorii se orientează spre alte origini. SUA sunt unul dintre ei, cu un nivel de preț mult mai mic față de Bazinul Mării Negre. China rămâne un cumpărător principal, dar nu este dispusă să mai plătească prețurile mari din Ucraina. Pe de altă parte, indicațiile de preț până în lunile martie-aprilie în porturile ucrainene nu indică un cost de depozitare atașat, plus cel de finanțare a stocului, ci un adaos efectiv de un euro/lună, insuficient pentru a acoperi costurile cu depozitarea și finanțarea. Acest aspect ne indică diluarea cererii, precum și încrederea în celelalte surse de aprovizionare, SUA și Brazilia”, precizează Cezar Gheorghe.

Pe de altă parte, raportul USDA va aduce tăieri de producție în origini. Stocurile la nivel mondial se vor diminua, coroborat, desigur, cu nivelul consumului.

FLOAREA-SOARELUI

Majoritatea procesatorilor și-au acoperit vânzările de ulei pe primul trimestru din 2021 (ianuarie-februarie-martie). Turcia își reduce apetitul de import, iar zvonurile indică o revenire a taxelor de import, 45%, ceea ce va afecta prețul final al semințelor de import.

Acest aspect conduce către o scădere a prețului la semințele de floarea-soarelui în paritatea CPT Constanța, până la nivelul de 575-580 USD/tonă. Dolarul slab este încă un factor care conduce indirect la o diminuare a prețului în lei (4,0226 RON/1 USD) și cântărește greu în balanța veniturilor. „În mod normal, sfârșitul lunii ianuarie va conduce către o creștere a cererii din piața internă. Necesarul de acoperit este trimestrul 2 (aprilie-mai-iunie). Deci, decuplarea momentană de vânzare va genera beneficii peste 30-50 de zile”, punctează Cezar Gheorghe, consultant senior al Casei de Trading a Fermierilor.

RAPIȚĂ

Cotațiile echivalente AUG21 scad cu circa 2 euro/tonă, la un nivel de 386 euro/tonă. „Cu o paritate de 1.121 euro-dolar, acest aspect, agregat cu starea de vegetație actuală a rapiței la nivel european, și Marea Neagră este perfect normală pentru perioada din an în care ne aflăm”, afirmă analistul.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 8 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-8-decembrie-2020/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în plantații.

Calendaristic, ne aflăm în anotimp de iarnă, când temperaturile pot scădea și la minus 18 grade Celsius, iar cele resimțite se pot situa chiar și sub minus 20 de grade. „Vremea este imprevizibilă, iar de la o perioadă scurtă la alta amplitudinea poate fi foarte mare, motiv pentru care recomand ca până la 15 decembrie pomicultorii să protejeze plantele (smochin, kaki, rodiu, kiwi), mai ales dacă discutăm de plante cu vârsta de până la 2 - 3 ani. Se poate întâmpla ca, în momentul schimbării vremii, pomicultorii să nu fie disponibili, deci atenție sporită”, atrage atenția dr. ing. Marius Viorel Roman.

După ce se realizează plantarea, în cazul speciei kaki, unde plantele pot depăși înălțimea de 2 metri, specialistul recomandă scurtarea lor la înălțimea de circa 2 metri, iar după ce acestea sunt tutorate, să fie protejate cu resturi vegetale (coceni de porumb, stuf, rogojini, paie, frunze), iar la final strâns bine cu folie sau cu alte materiale termoizolante.

În ceea ce privește tăierea definitivă a plantelor de kaki, aceasta se va face în primăvară, urmând ca scurtarea să se facă deasupra a 3 - 4 ramuri anticipate, situate pe axul pomilor, iar în cazul celor care nu au astfel de lăstari, care nu prezintă lăstari anticipați, scurtarea pomilor se va face la circa 1,20 metri, astfel încât să existe muguri vegetativi, din care să evolueze lăstari, care vor forma coroana pomilor.

„Referitor la plantarea pomilor, indiferent de specie/soi, chiar dacă vorbim de trandafiri, arbuști fructiferi, viță-de-vie, se pot planta în ferestrele iernii, atâta timp cât nu avem solul înghețat, iar gropile de plantare se pot executa și temperaturile care se înregistrează, în timpul plantării, sunt pozitive. Pepinierele Roman își continuă activitatea privind livrarea plantelor, până la data de 10 decembrie, mai ales că pe viitor se anunță o încălzire semnificativă a vremii, ceea ce permite continuarea plantărilor la nivel național, sigur, cu mici excepții în zonele montane și premontane, unde se înregistrează strat de zăpadă. Pe tot parcursul iernii, dacă vor fi ferestre de iarnă și dacă și la noi vremea va fi favorabilă, vom răspunde prompt solicitărilor pomicultorilor, livrându-le material săditor existent în stoc, chiar și în ferestrele iernii, pentru cei care nu au reușit să planteze în această toamnă și vor să profite de vremea bună din timpul iernii”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Pentru abonamente Revista Fermierului  - ediția print, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri din țară și din diaspora, pentru finanțarea exploatațiilor agricole, depuse în sesiunea derulată în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020. Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finanțare 493 de proiecte, în valoarea totală de 20,2 milioane de euro. Selecția proiectelor a fost făcută în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect în parte și de criteriile de departajare, în limita fondurilor disponibile.

Pe submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a primit online 778 de solicitări de finanțare în valoare totală de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finanțare, însumând 410.000 de euro, au fost depuse de tineri care lucrează în străinătate (componenta diaspora). 

Cele mai multe solicitări de finanțare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investiții în horticultură, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro.

De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finanțare pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro. 

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitări de finanțare în valoare de 5,63 milioane de euro.

Totodată, o altă ramură agricolă care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finanțare, în valoare de 3,88 milioane de euro. 

În ce privește investițiile mixte, atât vegetal, cât și zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitări de finanțare, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru creșterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investițiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro.

Alte 22 de cereri de finanțare s-au depus la AFIR pentru investiții în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ un milion de euro.

Pentru investiții în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finanțare în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro.