În perioada 18 -21 aprilie 2024, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Taurin - BOVICOOP participă la Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie – AGRARIA 2024, care se desfășoară la Jucu, în judeţul Cluj.

Pe parcursul celor patru zile de târg vor avea loc tot soiul de evenimente dedicate crescătorilor de bovine, membri ai BOVICOOP fiind prezenți la Agraria, unde pot fi văzute și bovinele deținute de aceștia și totodată pot fi degustate produsele alimentare fabricate în cadrul cooperativelor membre.

Standul UNCST – BOVICOOP, dedicat mediului asociativ, este amplasat în zona Cortului Forum. De asemenea, în Pavilionul de Zootehnie, la standul A22, găsiți BOVICOOP - Cooperativa de grad III.

Pe 20 aprilie 2024, în Cortul Forum, de la ora 10:30, are loc un eveniment organizat în parteneriat cu DLG InterMarketing, FAMD şi USAMV Cluj - Napoca, dedicat fermierilor crescători de bovine și micilor producători de brânzeturi, la care vor participa specialişti din domeniu. Participanții au ocazia să afle despre influența pășunilor asupra calității laptelui pentru obținerea de brânzeturi maturate, precum și informații despre drumul de la materia primă la produsul finit. La acest eveniment vor fi degustate brânzeturi produse în cadrul cooperativelor membre UNCST-BOVICOOP.

În Cortul Zootehnica Show, pe toată perioada târgului Agraria, vor fi expuse bovine ale fermierilor membri UNCST-BOVICOOP. Este programată și vizitarea unei ferme membră a Cooperativei Agricole Someș-Arieș, în parteneriat cu DLG InterMarketing și DeLaval.

„Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Taurin s-a înființat în anul 2021, iar în decurs de trei ani a luat naștere brandul fermierilor asociați în cooperative „NATURLACT”, cu funcție economică printr-o cooperativă de grad III. Funcționăm pe principiul „Tacem și facem”, împreună, cu fermierii mici și mijlocii care și-au însușit scopul asocierii și au desăvârșit principiul cooperatist integrat prin procesarea materiei prime în produs finit”, a precizat Iasmina Blidar, director executiv UNCST-BOVICOOP.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca participă, în calitate de partener, la AGRARIA 2024, între 18-21 aprilie, în spațiul expozițional dedicat, din comuna Jucu (județul Cluj).

Facultățile din cadrul USAMV Cluj-Napoca vor fi reprezentate la standurile tematice sau prin intermediul specialiștilor invitați în calitate de speakeri în cortul Forum. Astfel, cadre didactice și studenți vor prezenta oferta educațională și vor susține demonstrații practice în diferite domenii de studiu: tehnologii agricole inovatoare, de mecanizare, la lucrările solului și semănat; tehnici moderne sustenabile de aplicare a substanțelor fitosanitare în contextul protecției solului și apei operatorului, precum și pentru obținerea de produse agroalimentare curate și sănătoase.

De asemenea, vor putea fi admirate exponate din microplante, miceliu din diferite ciuperci, butași din viță de vie și terarii - aranjamente de plante ornamentale în recipiente din sticlă, plantule micropropagate în eprubete. Vor fi prezentate și mostre pentru degustare de produse inovatoare, precum suplimentul alimentar Echibiotic (ce conține un complex activ format din șase tulpini de probiotice) sau produse care vor avea integrate probiotice pentru refacerea florei intestinale.

În cortul Forum vor avea loc numeroase prezentări și discuții cu specialiști invitați din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de la Facultatea de Agricultură; Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală; Știința și Tehnologia Alimentelor, pe teme de actualitate din agricultura sustenabilă, alimentația sănătoasă, proiecte europene de cercetare etc.

La fel ca la edițiile trecute ale Agraria, USAMV Cluj-Napoca va avea și standul cu produse din fermele și stațiunile proprii. Vor fi disponibile spre vânzare vinuri albe de la Vinea Apoldia Maior - Pinot Gris demidulce (producția 2021), respectiv Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Semper, Amlas și Madrigal (demiseci, 2022), mezeluri și brânzeturi vidate de la Ferma Cojocna, dar și pentru servire la fața locului, plante aromatice la ghiveci (mentă, salvie, busuioc, roiniță, isop, aloe vera), ulei de lavandă, apă florală (lavandă, salvie), flori și legume proaspete.

Toate detaliile pentru vizitatori despre AGRARIA 2024, inclusiv privind transportul și participarea gratuite, găsiți pe site-ul oficial: https://www.agraria-dlg.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am petrecut mai multe ore, într-o zi frumoasă cu ploaie – căci în ultima vreme ploaia îl bucură cel mai mult pe fermierul român – la o fermă din județul Alba. Acolo parcă totul poartă un nume frumos și sugestiv pentru starea de spirit pe care am încercat-o cât timp am zăbovit pe acele meleaguri. Localitatea se numește Unirea, și ce senzație de unitate între cei prezenți am simțit; iar ferma e și mai sugestiv numită: „Ferma cu omenie”. Oamenii din spatele acesteia sunt într-adevăr de omenie, o familie, nu doar în sens figurat, ci în cel mai concret înțeles al termenului: familia Bîcu. Am povestit pe larg despre această fermă aici, promițându-vă că vom reveni cu un interviu pe care Marius Bîcu junior ni l-a acordat. Spunem junior pentru că începutul fermei se leagă de tatăl său, adică de Marius Bîcu senior.

Reporter: Nu suntem întâmplător aici, pentru că mai devreme a avut loc un eveniment organizat de DLG Intermarketing, Agraria On Tour, un format itinerant și mai mic al celui mai mare târg din Transilvania, Agraria. Voi ați fost cei care ați făcut un pas înainte, venind în întâmpinarea lor cu un spațiu și cu o temă atât de importantă azi, pentru că se tot discută în ultima vreme de digitalizare. Și nu doar tema o aduceți în atenția fermierilor, ci și experiența utilă, fără îndoială, celor peste o sută de fermieri prezenți în curtea dumneavoastră. Cum vi s-a părut?

Marius Bîcu: Am fost foarte fericiți când am văzut sala plină și ne-am așteptat să fim o sută de persoane, însă au venit aproape două sute, până la urmă. Abia am încăput toți la masă, dar faptul că există un interes din partea fermierilor de a se întâlni, a socializa și a învăța lucruri noi este foarte important. Împărtășim unii cu alții experiențe bune și rele și cred că acesta este un semn bun, o dovadă a unității noastre – legat de numele comunității noastre locale. Nu cred că este o coincidență faptul că suntem aici. În vremuri tulburi și pline de provocări, cum ar fi cele economice, politice, climatice și specifice nouă, cei care avem ferme și procesăm lapte, este esențial să fim uniți. Aceasta este prima noastră întâlnire și cred că este un pas important. Am povestit și am mâncat împreună, iar oamenii care mănâncă împreună socializează mai departe într-un mod cu totul diferit. Cred că va fi mult mai ușor de deschis o nouă relație cu un fermier, pentru că un fermier poate să pună mâna pe telefon și să spună „Marius, ajută-mă, am fost la tine acum trei săptămâni, am o problemă în fermă, nu știu cum să fac…” sau invers, poate eu îl sun și zic: „Am nevoie de ajutorul tău, îmi trebuie o cisternă de lapte…”. Cred că e fantastic să ne cunoaștem și nu se știe în lumea asta când ne-om întâlni și ne-om ajuta sau, în cel mai rău caz, mai povestim.

Reporter: Unilact este o fermă, o societate, o afacere pe care tu ai dezvoltat-o împreună cu tatăl tău. Tatăl tău este prezent în fiecare zi în continuare, deși are o vârstă venerabilă. Am observat că, deși tatăl tău a avut o altă meserie și s-a ocupat de altceva în primii ani după anii '90, s-a dedicat trup și suflet afacerii începând cu momentul în care a cumpărat CAP-ul sau ceea ce a mai rămas din el în acea perioadă. Astfel, tatăl tău a fost prezent și implicat în dezvoltarea istoriei Unilact.

Marius Bîcu: Istoria companiei noastre începe cu tatăl meu și fratele său, care au avut un business în domeniul chimiei. Ei au achiziționat acest sediu ca un spațiu de depozitare aproape de locul de muncă. Au cumpărat mai mult pentru teren – erau niște dărăpănături – pentru a construi o hală, unde să poată depozita produsele chimice pe care le produceau și le vindeau. Tatăl meu a fost chimist și a lucrat o viață întreagă în cercetare, și a lucrat o viață întreagă cu oameni, fiind un lider înnăscut. El a avut întotdeauna subordonați și i-a iubit, iar aceștia l-au iubit, la rândul lor. Am învățat de la el, încă din copilărie, că în jurul nostru și în casa noastră era mereu plin de oameni, iar când tata ridica o problemă, erau zece oameni care să ne ajute. Mai târziu am aflat că acesta este un semn de leadership extrem de bun, iar tatăl meu nu a învățat asta din cărți, ci a fost un dar cu care s-a născut. Cu aproximativ 20 de ani în urmă, tatăl meu a investit banii pe care îi câștigase în agricultură și zootehnie, ceea ce nu a fost înțeles de către cei din jur, care preferau să cumpere terenuri imobiliare, case și apartamente. În schimb, tatăl meu a achiziționat tractoare, camioane și a făcut alte investiții în afaceri, datorită flerului său fantastic pentru business. Eu, din păcate, nu am avut acest noroc și a trebuit să învăț din cărți. În opinia mea, majoritatea antreprenorilor din anii '90 care și-au păstrat afacerile până în prezent sunt născuți pentru business și au fler pentru această activitate extraordinară. Unii zic noroc, dar eu cred că au fost născuți pentru asta.

Reporter: Sigur, pentru că nu poți face ceva fără să gândești pas cu pas etapele pe care trebuie să le urmezi până la a ajunge astăzi la Unilact-ul care are producție integrată. Așadar, Marius Bîcu, ce presupune Unilact astăzi? Ce înseamnă Unilact astăzi, în 2023?

Marius Bîcu: În prezent, avem două companii: una se numește Unilact, cu care am început, și una care deține fabrica de brânză, un depozit logistic și birourile din Cluj. Ambele companii sunt deținute de familia noastră. Unilact produce materia primă, adică laptele, în timp ce „Ferma cu omenie” face brânza și o comercializează. Aceste două companii au crescut împreună și continuă să se dezvolte frumos. Anul trecut a fost cel mai bun pentru ambele companii, iar noi suntem foarte recunoscători pentru asta. În timpuri dificile și tulburi, cu zeci de mii de provocări și schimbări majore, am reușit să avem două companii bune care au crescut frumos. În prezent, ferma Unilact este o fermă modernă, performantă și sustenabilă. Cred că asocierea între cele două sectoare, industria alimentară și agricultură, este benefică mai ales în vremuri de schimbare. Prețul laptelui nu ne afectează atât de mult, deoarece chiar dacă ne aliniem la prețul global al laptelui, nu avem fluctuații de la o zi la alta. Atunci când prețurile se schimbă, nu pierdem contractul și nu suntem nevoiți să căutăm alt procesator.

Reporter: Mulți fermieri au afirmat că au rămas fără contract. Procesatorul i-a lăsat fără suport și acum sunt nevoiți să-și vândă laptele la prețul dictat de acesta.

Marius Bîcu: Suntem și noi în aceeași industrie, suntem în postura de a cumpăra lapte pentru că prelucrăm aproximativ 15.000-18.000 de litri pe zi, totul în brânzeturi, jumătate din lapte vine de la ferma noastră, jumătate îl cumpărăm de la fermieri din zonă. Prin intermediul acestei legături cu fermierii din zonă, ne-am trezit că alți fermieri, cu care nu avem relații contractuale, ne sună,  „te rog să ne iei laptele că ne-am trezit că nu mai vine nimeni după el”. Nu „hai să negociem un preț”, ci „ia-l de aici până-mi găsesc un alt furnizor”, pentru că laptele este perisabil și trebuie procesat în 24-48 de ore. Aceasta este o perioadă dificilă, care nu se va așeza curând. Cred că după Paști vom asista din nou la schimbări în tranzacția de lapte ca materie primă. Eu cred că situația este dificilă, dar nu este cauzată de politicieni sau de vreo politică anume. Vine de la raft. Produsele sunt extrem de scumpe, anul trecut am avut niște creșteri de costuri fantastice, s-au mărit costurile cu energia, cu laptele, cu resursele umane. Totul a crescut, s-au mărit prețurile, și am ajuns într-un blocaj în care oamenii nu mai cumpără. Când magazinele își reduc vânzările, apar creșteri repetate ale prețurilor. Acum trebuie să ajungem la un echilibru, iar prețurile trebuie să scadă până când se ajunge la o situație normală. Dar, în ultimii ani, nu prea mai știm ce este normal și cum să comparăm situațiile. Ne putem referi la anul 2018 sau la 2020, când consumul a fost mare, pentru că oamenii stăteau acasă și mâncau... nici nu mai știm cu ce an să comparăm sau cu ce lună, ca să fie o comparație bună.

Reporter: Să vorbim despre un fapt pe care l-ai menționat mai devreme: există două entități distincte, Unilact și Ferma cu Omenie, una producând, iar cealaltă procesând și vânzând. Divizarea în acest fel aduce o plusvaloare mai mare în afacere? Este benefic să le ai separate în acest fel? Deoarece am observat și există povești de succes în care acestea sunt integrate într-o singură societate. Voi le-ați împărțit între senior și junior?

Marius Bîcu: Noi ne împărțim întotdeauna responsabilitățile între senior și junior. Tatăl meu m-a chemat să intru în compania asta – eu făceam altceva înainte –, în momentul în care a construit fabrica de lapte, era un program cu fonduri europene…  El mi-a spus: „Sună bine, dar eu nu mă bag! Hai tu, că eu nu sunt familiarizat cu aceste proceduri și documente”. Atunci am decis să vin în companie și să construiesc fabrica împreună cu el. Iar asta s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, adică în 2002, atunci am venit eu în companie.  Deoarece aveam o afacere în construcții, mi-a fost destul de ușor să înțeleg procesul. Dar eu am venit să construiesc fabrica, nu să o conduc.

Reporter: Și n-ai predat cheia? N-ai zis: „Tata, gata, ia cheia”?

Marius Bîcu: Ba da, asta a fost intenția, am terminat, era totul autorizat, totuși tata a zis: „Dacă tot ai făcut-o, tu știi fiecare colțișor, fiecare robinet, eu nu prea știu ce e aici… nu rămâi să o conduci?”, și am zis: „Da”. Și tata a fost așa de deștept atunci și a zis: „Tu te ocupi de ea, eu mă ocup de fermă, nu intrăm unul peste altul. Dacă vii, asta e regula… Ăsta e businessul tău, ăsta, al meu”. Am făcut conturi separate, am făcut parteneriate separate, nomenclatoare de furnizori… Acum nu știu dacă este o rețetă de succes, în general, să fie două firme, să fie trei, să fie un grup de firme, să fie unite sau nu. Din punctul meu de vedere, pentru moment asta e cel mai bine. În viitor probabil vom schimba lucrurile și va trebui să facem un grup de firme. Dacă mai intervine și altă activitate, și dau un exemplu, dacă facem un magazin propriu, atunci trebuie să fie alt SRL. Nu cred că e bine să fie al fermei. Dar lucrurile astea se schimbă de la an la an. Deci cine ar defini o rețetă de succes să ai două companii? Așa ni s-a potrivit nouă. În principiu, e bine în afacerea de familie să împarți responsabilitățile. Cine face marketing face marketing; cine face achiziții face achiziții. Pentru că pe măsură ce afacerea merge de la o generație la alta, nu mai sunt doi membri de familie în afacere, vin trei, patru, vin niște nepoți și atunci e bine să împarți sarcinile și responsabilitățile de la bun început, nu să facem toți de toate.

Reporter: Într-o vreme, fiecare firmă făcea parte dintr-o altă cooperativă, fiecare cu treaba sa, cum este acum?

Marius Bîcu: Am fost în două cooperative, acum nu. La început am fost membri în cooperativa Someș-Arieș, iar acum suntem, cu Unilact, ca fermieri, în cooperativa Podișul Transilvaniei. E o cooperativă de fermieri care se concentrează pe agricultura vegetală, în mare parte, iar Someș-Arieș este o cooperativă care se axează pe producția de lapte.

La un moment dat, în evoluția unei ferme, eu cred că, din mai multe puncte de vedere, este ok asocierea cu alți fermieri și cooperativele sunt ceva nou în România, și ele încep să funcționeze din punct de vedere economic. Podișul Transilvaniei este o cooperativă nouă, cu ambiții foarte mari, și cred că o să reușească. Someș Arieș e o cooperativă tot mare și veche, de zece ani funcțională, cu mulți fermieri asociați, acolo, o bună parte din timp, am fost și membru în Consiliul de administrație și mi-a prins bine să învăț ce înseamnă asociere, cu bune, cu rele, să văd cum se conduce o companie de genul acesta...

Reporter: Și cât de greu este să-i ții uniți pe toți membri, pentru că asta-i o meteahnă veche a românilor?

Marius Bîcu: Tot la leadership ajungem. Așa cum tatăl meu poate să țină o echipă mare de oameni în mână, fiind născut pentru asta, după părerea mea, și acolo a existat un lider fantastic, Dan Țandea, Dumnezeu să-l ierte. Eu cred că el a fost fondatorul cooperativei, sufletul cooperativei, mi-a fost prieten foarte bun și eu am suferit tare mult când… Eu am stat de dragul lui Dan și după aia n-am mai putut să rămân, nici în conducere, nici în cooperativă, pentru că mie fără el mi s-a părut că nu mai are niciun farmec. Asta a fost o ruptură în sufletul meu…

Reporter: Bine, asta a fost o legătură sufletească pe care ai avut-o cu liderul cooperativei Someș Arieș, dar dincolo de lucrul acesta, sigur că trebuie să ne gândim că orice lucru bine făcut până la un moment dat trebuie căutat și dus mai departe, măcar la nivelul la care a fost condus și coordonat, pentru că până la urmă principiul cooperației, al cooperativelor, este acesta: nu numai de a vinde și a cumpăra împreună, ci și de a construi împreună. Lucru care se întâmplă destul de rar, trebuie să recunoaștem.

Marius Bîcu: Se întâmplă destul de rar pentru că este extrem de dificil să construiești o cultură organizațională într-o cooperativă. Leadershipul extrem de bun ajută la treaba asta, dar nu e totul, adică întotdeauna când sunt 100 de oameni asociați, sunt patru care nu vor să faci investiția aia. Există o guvernanță a corporației respective, o Adunare generală, niște membri în Consiliul de administrație, un director general, un președinte, fiecare cu responsabilitățile lui, și nu votăm pentru o investiție, pentru că e o decizie a celor care conduc compania. Iar lucrul ăsta e greu de înțeles, adică să decidă alții. Dacă eu fac parte din cooperativă și nu vreau să cumpărăm utilajul ăsta: „De ce să-l cumpărăm? E și a mea cooperativa…”. Până la urmă, eu cred că e greu de acceptat și într-o firmă în care sunt 15 acționari… E firma ta și nu poți să faci ce vrei. E greu și pentru mine, că și eu am patru manageri în companie și nu mai fac ce vreau eu, cel de la financiar știe mai bine ce trebuie făcut, cel de la producție știe mai bine, cel de la vânzări știe mai bine – mărturisesc, câteodată nu-mi place, dar asta e, e meseria lor, trebuie să și-o facă. Eu cred că la cooperativă s-au depășit barierele de tipul ăsta, atunci când e vorba de achiziții – pentru că toată lumea a văzut că poate să cumpere la un preț mai mic – sau când e vorba de vânzări – cooperativa Someș Arieș se mișcă foarte bine și colectează aproximativ 30.000 de litri de lapte, îl livrează la procesator, ceea ce e fantastic, nu cred că mai face cineva în România asta, cu transport propriu, camioane proprii, adică nu mai vând lapte, vând lapte plus servicii, plus servicii de laborator, plus calitate asigurată, deci nu mai vinde doar materie primă, vinde materie primă plus pachet de servicii, e super ok, și acolo e de comun acord și acceptat că așa trebuie făcut, că are un efect economic benefic pentru toată lumea –, în schimb, la investiții sunt încă reticențe, așa cum am spus.

Reporter: De unde a venit denumirea „De la ferma cu omenie”?

Marius Bîcu: Spun cu drag povestea, pentru că e o poveste dragă mie și e o poveste care mi-a schimbat viața și mi-a schimbat compania, și atunci mi-e mai mare dragul s-o spun. Cum am ajuns noi de la „De la fermă” la „De la ferma cu omenie”: am trecut printr-un proces de rebranding, ne-am schimbat identitatea, ne-am schimbat ambalarea, ne-am schimbat fața la raft a produsului nostru acum vreo 7 ani…

Reporter: Dar până acum 7 ani, înainte vreme, când ați început procesarea, aveați făcute etichete…

Marius Bîcu: Am avut un brand Unilact la începuturi, după aia brandul „De la fermă” a fost făcut de o companie din Germania, acum 12 ani, și au venit la un moment dat mai multe produse noi, o altă gamă, și am simțit nevoia că ar trebui împrospătat, trebuie făcută ordine în linia de produse de ambalaje. Noi facem brânză de burduf, telemea, brânză proaspătă și din când în când trebuie aranjate. Și am apelat la un specialist în packing și branding din București, a venit la noi în vizită, pentru că a zis: „Nu pot să lucrez cu voi, dacă nu vă cunosc”. A venit să ne cunoască, să vadă ce posibilități de ambalare avem, ce tehnologie, să cunoască firma, să-l cunoască pe tata, să ne cunoască colegii. În primul rând, e necesar să ne cunoaștem, ca să putem deschide o relație de colaborare. Și a vizitat ferma, a vizitat fabrica, a văzut tehnologie, a măsurat – chestiuni tehnice la început, apoi a venit ora mesei și la ora mesei – pe atunci mâncam la mama acasă – i-am zis: mergem să mâncăm la mama. Am mers și când am venit înapoi am făcut o masă mare, am pus toate produsele noastre ambalate, toate produsele desfăcute, le-am degustat și... păreri. Au fost 12-15 în jurul mesei, toți colegii implicați în proiectul ăsta, și după întâlnirea asta Ianoș s-a ridicat și a zis: „Eu cred că faceți o brânză de burduf extraordinară, e mult peste necesarul din piață, este prea bună. Brânza telemea e o telemea care se făcea mai de mult, nu cred că e adaptată la cerințele de acum. Cerințele de acum sunt cu apă mai multă, să se topească în gură, aici, ori lucrăm să ne ducem spre ce vrea piața, ori rămâneți pe o nișă de telemea tradițională. Asta trebuie să discutăm. Și apoi, faceți un cașcaval care e cam nemâncabil…” – și atunci toți am rămas așa..., de produsul nostru… Dar omul a spus ce avea pe suflet. A spus „asta să nu mai faceți, să nu mai faceți brânză din asta că le strică pe celelalte două”. N-am zis nimic …ne-am luat-o… și colegii ziceau „ce arogant, cum să zică ăsta așa ceva de noi?” – „Și ce-ai fi vrut, să nu ne zică?” Și a avut dreptate. Cașcavalul nu se ridica la nivelul la care făceam brânza de burduf și telemeaua și în vreo două luni am și desființat linia aia, am scos utilajele de cașcaval și n-am mai făcut, nici nu reprezenta un volum mare din afacerea noastră și ocupa mult loc în fabrică, și a fost un șut în fund, să scăpăm, să luăm decizia mai ușor. Și după câteva zile am primit un e-mail de la Ianoș care-mi zice așa: „Am fost în vizită la tine, mulțumesc că m-ai primit și vreau să-ți spun ce am simțit. Voi aveți o fermă, funcțională, o administrează taică-tău, să-i dea Dumnezeu sănătate, animale faine, îngrijite bine, dar ferma aia nu e de pus în poză, nu e la poalele Alpilor, n-are pădurea în jurul ei. Nu o putem pune pe ambalaj. Am fost în fabrică. Curățenie super. Totul îngrijit, oamenii lucrează relaxat, zâmbesc, vorbesc deschis, nu-s speriați. N-ai tehnologie de ultimă oră, n-ai roboți, nu e de pus pe ambalaj ce tehnologie ai, au alții mult mai mult decât ai tu. Nu putem pune asta”. Și ultima frază a fost: „Ce am văzut la tine n-am văzut la nimeni. Nimeni nu m-a dus, de când sunt, la mamă-sa acasă la masă. Și oameni ca la tine să fie deschiși, să vorbească, să zâmbească n-am văzut niciodată. Animalele îngrijite cum trebuie, chiar dacă n-au cel mai fain grajd și cea mai faină casă. Și atunci, dacă vrei să scriem De la ferma cu omenie pe ambalaj, lucrăm. Dacă nu, să fii sănătos! Și ce am făcut până acum nu te costă nimic”.

Reporter: Scurt!

Marius Bîcu: Și am stat, m-am uitat, mi-a plăcut și am zis: „Da, mergem înainte”.

Reporter: Și iată cum s-au legat lucrurile, pentru că ele au venit corect din partea unuia care a fost străin până v-a călcat pragul, după care el s-a integrat practic în colectivul acesta, constatând cum funcționează lucrurile. Un alt lucru pe care astăzi Marius Bîcu l-a spus fermierilor, și sunt puțini care fac lucrul acesta, am mai întâlnit în țară oameni așa deschiși ca voi, în sensul că ați venit cu un pachet, nu le-aș spune recomandări, ci niște sfaturi spuse din suflet, legate de „trebuie să funcționeze pe mai departe”, în condițiile actuale, cu prețuri mari, la toate inputurile, cu prețuri mici la materia primă și cu niște procesatori care n-au mamă, n-au tată, și care în condițiile în care a scăzut prețul, asta au făcut și ei. Sau te trezești în situația că nu mai e contract, doar ei au dreptate, „de mâine nu ai decât să faci ce vrei cu laptele…”. Sunt câteva puncte foarte importante pe care fermierii cred că le-au învățat astăzi din expunerea pe care ai făcut-o, că banii nu trebuie ținuți doar la o bancă, dacă ar fi doar să ne folosim de o singură expresie.

Marius Bîcu: Eu cred că noi, în calitate de procesatori, simțim cu totul diferit față de fermieri situația economică actuală. Adică, spuneam la început, am crescut prețul, am scăzut volumul. A mai venit o scumpire și iar am crescut prețul, că n-am avut ce face, a trebuit pusă în preț orice schimbare. Și ne-am trezit la sfârșitul anului trecut că am făcut bani mai mulți, dar volumele noastre au scăzut. Adică muncim mai puțin în fabrică. Și situația a devenit dramatică în decembrie, când noi ne-am pregătit cu stocuri și am vrut să fim pregătiți pentru Crăciun, pentru toți clienții noștri, și ne-am trezit că toți clienții noștri n-au mai cumpărat. Și n-au mai cumpărat pentru că nici clienții lor n-au mers în magazin și n-au mai cumpărat. Și atunci, în decembrie, în loc să fie gol depozitul din fabrică, cum era de obicei, cu rafturi goale, de ziceam „nu mai avem, s-a terminat, a fost Crăciunul, ce să facem?”, anul ăsta am rămas cu stoc. Și n-am fost singurii. Toată industria alimentară, nu numai producătorii de lapte, au cam rămas cu stoc. A fost mâncarea scumpă și lumea a cumpărat mai puțin, e simplu ca bună ziua! Iar când nu mai ai de lucru în fabrică,  ce faci, cumperi lapte în continuare? Și-l plătești și foarte scump? Uite așa piața le-a dat o palmă procesatorilor, iar ei au dat-o mai departe. Ce să facă? Eu cred că economia de piață le va regla pe toate, dar vremurile sunt extrem de tulburi. Nu știm dacă luna viitoare o să fie trei lei sau un leu cincizeci, laptele… Presupun eu – având niște date – că în șase - șapte luni se aranjează lucrurile ca să putem trăi toți. Dar e presupunerea mea, care e extrem de subiectivă, nu e lege. Iar în discuția mea de azi cu fermierii le-am zis ce am simțit eu din piață și ce cred eu că e bine să facem în viitor, ca să ne salvăm businessurile, să ne salvăm fermele, să mergem mai departe. Cred că viața noastră a fost foarte simplă până acum. Am avut, de când am deschis afacerile, o creștere liniară, frumoasă: 4 vaci, 10 vaci, 70 de vaci, 107 vaci… Majoritatea fermelor au mers bine, excepție au fost cele care s-au închis.

Reporter: Cum mai spunea un coleg și prieten din Cluj, „să ne uităm și cu ce mașini vin”. Adică unii își iau ultimul răcnet, alții dau de bani și-și cumpără ceva mai modest, dar să fim serioși: toată lumea s-a capitalizat…

Marius Bîcu: Da, și eu acum 20 de ani aveam o mașină de vai mama ei, iar colegii mei veneau cu bicicletele, cei care aveau biciclete. Acum toată lumea vine cu mașina. Așa a fost viața noastră. Bunicii noștri, moșii noștri n-au trăit viața asta de prosperitate, prosperitate, tot mai bine în fiecare an. Nu trebuie să ne ascundem, mai bine ca acum nu cred că ne-a fost vreodată de când suntem noi. De aia avem și casa, și mașina, și ferma, și rezultatele pe care le avem. Și fac o paranteză acum, îmi aminteam că în momentul în care am făcut fabrica nu știam să facem cașcaval, nu știam să facem nimic. Și tata avea un prieten care mi-e și mie prieten acum, la Fetești, și tata l-a sunat: „Fane, trimit doi oameni la tine, te rog învață-i să facă cașcaval că ăștia fac numai porcării”. Și mi-amintesc că i-a trimis cu trenul și, ghici ce, acolo trei zile au mâncat cașcaval, că aia a fost… Deci, alea erau vremurile de la începutul fabricii, de acum 20 de ani. N-au fost acum 200 de ani. Adică, n-am avut mașină să-i trimitem cu mașina, n-au stat la hotel, au stat în fabrică, ce știu pe unde au dormit, au făcut brânză și au venit mai deștepți acasă. De la asta am plecat, nu trebuie să uităm de unde am plecat! Și încă sunt la noi amândoi… cred că și șeful fermei, Marius Ganea, a fost cu ei, dar nu pot să confirm…

Reporter: Așa, ai zis că a mers bine până acum. De acum, nu?

Marius Bîcu: Dintr-odată vine peste noi război, criză climatică, criză macroeconomică, că nu știm ce naiba se întâmplă că nu mai cumpără oamenii nimic. O frică, că la urma urmei, oamenii își iau salariul, dar nu mai cheltuie așa cum au cheltuit, pentru că au emoții, le e frică și pentru că se știe ce se întâmplă, și n-au mai trăit vremuri din astea. Nu suntem învățați cu prețul ăsta la energie, nu suntem învățați cu salariile astea… n-am mai trăit vremuri din astea. Și atunci, ce mi-am pus eu ca intenție pentru ziua de astăzi, când mă văd cu mulți fermieri, am zis: noi le deschidem ușa și pentru fermă, și pentru fabrică, hai să împărtășim tot ce știm, din discuțiile pe care le avem cu fermierii, și i-am îndemnat și pe colegii mei, „intrați în discuție cu cât  mai mulți oameni, să învățăm cât mai multe unii de la alții”, că vremurile nu vor fi ușoare și e bine să avem la cine apela când avem nevoie de ajutor, și e bine să ajutăm în momentele astea, dacă putem, că dacă ne plângem că lucrurile merg rău, nu-i pasă nimănui.

Reporter: Hai să punctezi toate acele elemente pe care le-ai propus fermierilor.

Marius Bîcu: Eu le ziceam fermierilor că în momentul acesta e foarte important să ai mai multe produse de vânzare. Adică să nu ne rezumăm la laptele vândut în cisternă. E foarte simplu: vine cisterna la 6 dimineața, ia laptele, pleacă și-ți dă banii în cont peste 35 de zile. E foarte comod, dar în momente de instabilitate economică, e bine să avem mai multe produse. Adică, să nu ai numai lapte materie primă, o factură pe lună și să te bazezi pe aia. Le ziceam că poate e bine să te gândești să vinzi vițeii, să nu-i dai la abator să primești x lei pe kilogram, să te gândești că poate e mai incomod, dar poate poți aduce valoare adăugată mai mare dacă îi vinzi la tine în sat, dacă-i vinzi la vecin, dacă te gândești să faci o mică procesare artizanală. Vorbesc de iaurt în borcan: e una să vinzi cu 15 lei kilogramul de iaurt în borcan și una e să-l vinzi cu 2-3 lei la procesator. N-o să vinzi tu un TIR de iaurt în borcan, poate faci de 50 de lei pe zi azi, dar azi cu azi se adună 1500 de lei cu care poți să-ți trimiți copilul la școală, indiferent ce se întâmplă cu procesatorul, cu cine plătește – cine nu plătește, ăia sunt bani la tine în curte, ai vândut la tine în sat, ai vândut la vecini, la prieteni, că ai mai tăiat un vițel și treaba asta în lumea noastră se poate face civilizat. Am cunoscut fermieri din Italia, am cunoscut fermieri din Belgia care duc animalele la abator, le taie și le iau înapoi și le dau la prietenii lor, și la hotel bun, și la restaurantul bun, că numai el știe cum și-a crescut animalul.

Reporter: Pot să facă și alte produse din ce preia de la abator.

Marius Bîcu: Cei pe care i-am cunoscut eu postau pe Facebook: „Dragi prieteni, tăiem 4 miei. Cine vrea, duminică la fermă”, și îi duceau la abator, îi aduceau tranșați, curați, în săculeț de plastic și veneau clienții pe comandă, la prețul de 5 ori sau 3 ori față de supermarket, că știu ce i-am dat de mâncare, l-am îngrijit și tu l-ai văzut, mă cunoști. Și atunci, de la produse mergem la următorul pas: să ai și altfel de clienți, nu numai clientul procesator de lapte și abator. Că de obicei astea sunt două facturi principale ale fermei: abatorul și procesatorul de lapte. Și chiar dacă diversificarea vine cu un efort, chiar dacă vine cu o mică investiție, chiar dacă vine cu o mare bătaie de cap, eu cred că e bine să fie acolo.

Reporter: E o bătaie de cap, după care lucrurile merg de la sine.

Marius Bîcu: S-ar putea nici să nu meargă, s-ar putea să fie o prostie, dar ai încercat să mai faci altceva decât să te plângi că procesatorul nu-ți dă bani destui, nu ți-i dă la timp… cred că este și altă portiță, o mică parte, o anumită parte din producție să fie acolo. Vorbeam de Dan Țandea. La el acasă, seara la muls, stăteam cu el după muls la terasă și veneau oamenii din sat, din Cluj, stăteau la poveste, stăteau la bere, stăteau la fermă câteva minute că era seară și era plăcut și își lua laptele. Eu nu cred că Dan avea nevoie de banii ăia neapărat de la prietenii din sat sau din Cluj, dar oamenii aveau nevoie, voiau lapte de la el din fermă, de la Dan. Și voiau poveste cu el, și voiau să stea seara acolo și era o altă nevoie acoperită, nu doar de a bea lapte și a-ți astâmpăra foamea. Și eu cred că asta aduce valoare adăugată, aduce siguranță și nu-ți mai ia nimeni treaba asta. Dacă ai alte produse ai alte tipuri de clienți, și eu am o amintire de când eram eu foarte mic, bunicul meu avea o vie și trăia din via aia foarte bine. Și moșul avea clienți, eu nu știam ce-s clienții, eram copil, și clienții lui erau clienți care veneau să cumpere vin din sat, că făcea vin bun, și toamna venea alt tip de clienți, niște clienți mai de pe la munte, oameni care tăiau lemne și care aveau animale pe la munte, ciobani, și ăștia nu aveau vie pe acolo, că erau sus, în Munții Sebeșului, și veneau niște familii la cules de vie cu noi. Noi mergeam la cules de vie două-trei zile și ne trezeam că vin clienți. Și moșul îi ducea în vie și le spunea: culegeți ce vreți voi. Voi ați venit… buna îi punea la masă și mâncau cu noi la masă, era o sărbătoare. Culesul viei era un spectacol.

Reporter: Totdeauna a fost… o sărbătoare.

Marius Bîcu: Așa am învățat eu de mic că se îngrijeau clienții. Ăsta era felul în care moșul meu îngrijea clienții. Și eu cred că asta trebuie să facă fermierii și în ziua de azi. Să ai clienții ăia pe care-i pui cu tine la masă, ăia de stai cu ei la o poveste, chiar dacă-s locali, chiar dacă sunt puțini, chiar dacă nu-ți cumpără toată producția fermei. Tu ai o fermă mare – nu au fost aici fermieri cu o vacă – și cred că e foarte important să avem clienți mulți. Și ziceam și de procesator: ai un procesator mare, o multinațională, dar vinde puțin și la un procesator din orașul vecin. Ai doi procesatori? Nu e nicio problemă în ziua de azi. Acum trei ani nu se puteau face două contracte, acum s-au schimbat vremurile, poți să ai patru, dacă vrei. Și asta am pus pe ecran de la început: vremuri grele. Care e oportunitatea azi? Și cred că orice om de afaceri, orice om, în general, ar trebui să se gândească ce oportunitate are, ce a venit nou, în loc să ne plângem. Că dacă ne plângem nu se rezolvă nimic. Și ultima chestie pe care le-am zis-o fermierilor e că ar trebui să se gândească la piața locală. Adică vinzi laptele la o companie multinațională într-un oraș mare, vinzi animalele la un abator, dar să te gândești și la piața locală. Ce înseamnă piață locală? Să faci un mic magazin la tine în sat, să faci un mic magazin la poarta fermei. Noi, când a început magazinul, aveam în holul unde facem livrările, pe unde intră camionul, un frigider vechi pentru sucuri și în frigider puneam din ce produceam și veneau oamenii, că „hai că vreau să cumpăr și eu”, și după câteva vreme ne-am pus casa de marcat, după aia am făcut magazin, după aia am făcut și plata cu cardul, după aia am făcut și livrări la domiciliu, și magazin online, și iată așa, din nimic, dintr-un frigider vechi de suc, ne-am trezit că avem un magazin care e în Top Ten clienți, cam pe acolo se mișcă, pe locurile 8, 9, 10. Și noi avem clienți în toată Europa, avem clienți în retailul modern, avem clienți mari, dar magazinul nostru contează. Am început de la nimic, de la niște brânzici într-un frigider. Și de asta zic, eu cred că toți fermierii trebuie să fie atenți la piața locală și la satul lor, și la orașul de lângă. Și dacă este atent la piața locală, piața locală te răsplătește cu valoare adăugată foarte mare. Adică dacă mergem la un distribuitor și distribuitorul duce la un supermarket și clientul tău merge la supermarket, banii îi fac supermarketul, distribuitorul și mai rămâne ceva pentru tine. Clientul plătește un preț mare și e nervos că de ce e așa scump. Și atunci, dacă rupi lanțul ăsta – o parte, nu poți tot, dar pe o parte din business, pe 5%, 3%, 10% să dai la vecinul și vecinul să-ți dea banii, e valoare adăugată fantastică, nu numai de bani. Omul ăla îți apreciază calitatea, omul ăla te cunoaște, omul ăla vine și în următoarele 5 luni la tine orice ar fi. Eu cred că cu astea trei schimbări în viața fermierului: cu clienți mai mulți, cu produse mai multe și cu o piață locală abordată sănătos, pe termen lung, eu cred că se poate câștiga o notorietate, un brand, o recunoaștere în zonă și poate că atunci se duce peste 10 ani jumătate-jumătate, însemnând jumătate la procesator și jumătate vând eu, că știu, că am deja doi clienți restaurante, patru hoteluri, oameni care vin la mine, am niște grupuri care vin în vizită – dar nu se întâmplă peste noapte. Și toate lucrurile astea, peste 5-10 ani nu se pot întâmpla în niciun fel dacă fermierul nu respectă o condiție: să rămână sănătos. Și asta am urat la toți, le-am dorit din tot sufletul, să aibă mare, mare grijă de ei. Că suntem foarte tentați când e greu să stăm tot timpul la lucru și mai uităm să mâncăm, mai uităm să facem mișcare, mai uităm să stăm cu cei dragi și ne trezim dintr-odată că nu mai suntem sănătoși și, Doamne ferește!, că dacă nu mai ești sănătos nu poți să ai grijă nici de familie, nici de fermă, nici de clienți, nici de piață, nici de produse și nici de nimic. Și atunci, cred că un fermier fericit e un fermier sănătos.

Reporter: Nu vreau să concluzionez, pentru că lucrurile spuse de tine sunt edificatoare pentru ce înseamnă și agricultura, și viața de fermier, dar, în general, lucrurile trebuie să funcționeze cu oameni sănătoși, pentru că numai așa pot fi fericiți. Îți mulțumim foarte mult, Marius Bîcu, pentru că ai avut bunăvoința de a împărtăși cititorilor noștri lucrurile acestea minunate pe care le-ai trăit și pe care ai vrut să le dai mai departe, ceea ce este minunat, pentru că, repet, nu toți fac lucrul acesta.

Marius Bîcu: Eu cred că e minunat să împărtășim cu cei din jurul nostru tot ceea ce știm, cred că e benefic pentru noi că avem porțile deschise mereu, nu numai în Agraria On Tour, primim studenți, primim grupuri de elevi când e „Școala altfel”, primim profesori care-și fac lucrări la noi și primim și concurenții în vizită, la noi în fabrică și în fermă, și facem treaba asta cu o așa deschidere, pentru că știm că oamenii ne pot fura rețetele, oamenii ne pot copia tehnologia, oamenii ne pot copia ambalajele, dar nimeni nu ne poate lua omenia. Și omenia e lucrul la care ținem cel mai mult și de asta le spun mereu: bine ați venit!

Articol de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

Ediția 2023 a consacratului eveniment agricol din inima Transilvaniei – Agraria – se desfășoară în perioada 21 – 24 aprilie, adică de vineri până luni, la Jucu, în județul Cluj.

„Agraria 2023 este o ediție puțin altfel, pentru că dintotdeauna am obișnuit lumea ca perioada de desfășurare să fie în timpul unei săptămâni, de joi până duminică, anul acesta va fi de vineri până luni. Ne-am gândit și la faptul că duminica ar trebui să fie o zi normală, iar pentru că Agraria este și un târg dedicat familiei și de foarte multe ori duminica fermierii vin și cu familia, deci e important să fie mai mult timp. Pentru ziua de luni pregătim câteva activități speciale împreună cu USAMV Cluj-Napoca, cu Facultatea de Agricultură, cu profesorul Ovidiu Ranta și cu doamna decan Roxana Vidican. Dar, ce este foarte important, începem să comunicăm evenimente noi, pe care colegii din Germania le-au lansat anul trecut la târgul de la Hanovra și le vor continua la Agritechnica anul acesta. Un eveniment care va fi lansat curând în România este Agri Influencer Award, un concurs pentru presă, pentru oamenii din presă, pentru bloggeri, pentru influenceri, cred că e momentul să facem asta, și noi avem în agricultură câțiva oameni care scriu bine, care fac lucrurile cum trebuie, foarte profesionist, și vom lansa acest concurs în România. În același timp, lansăm noi concepte, unul dintre ele, pe care aș vrea să-l amintesc, se numește In House Farming Feed an Food. Trebuie să avem grijă ce dăm de mâncare animalelor, ca să avem grijă ce mâncăm. Așadar, evenimente interesante, cu foarte mult conținut. În plus, vom începe o campanie pentru sprijinul producătorilor locali. Anul trecut, am testat o brânză foarte bună din România, un partener din Dej, județul Cluj, un brand nou, se numește Țarina, a câștigat medalie de aur la „Brânza de aur” și mai avem niște medalii la alte tipuri de brânză, dar vom continua seria de testări ale produselor alimentare românești, avem deja carne, lapte, vin și mai avem uleiuri presate la rece. Vrem să creăm un portofoliu, să arătăm că se poate, și să încercăm să creștem încrederea consumatorilor în produse românești. Așadar, am început să arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, arată Corina Mareș, director general DLG Intermarketing, companie care organizează la noi în țară expozițiile în câmp Agraria și AgriPlanta - RomAgroTec.

Agraria este primul târg pe care DLG Intermarketing l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii. „Suntem în continuare o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, precizează Raluca Mareș, director expoziție DLG Intermarketing.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic, în cadrul căruia găsim o expoziție de animale de rasă, prezentări în ring, concursuri, bonitare, conferințe și forumuri.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole. „Zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos pentru trei tipuri de demonstrații: Tractor și Tractorist – Testarea abilităților în manevrarea tractoarelor, Tehnici moderne pentru protecția plantelor, Tractoare inteligente”, menționează Adrian Câmpean, director vânzări DLG Intermarketing.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

După doi ani de pauză revin expozițiile și târgurile în format fizic. Așadar, așteptăm toți cu bucurie marea revedere din câmp, de la Jucu – județul Cluj, unde revine AGRARIA, în perioada 5 – 8 mai 2022.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” județul Hunedoara, împreună cu asociațiile afiliate, Miorița Silvaniei Cooperativa Agricolă – județul Cluj și Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine Cluj, își anunță prezența la expoziția de oi Țurcane organizată în cadrul Zootehnica Show de la AGRARIA.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara este recunoscută ca societate de ameliorare care înființează și conduce Registrul genealogic pentru ovine de reproducție de rasă pură din rasa Țurcană.

Crescătorii care vor ajunge în câmpul de la Jucu, la expoziția de oi Țurcane, vor vedea detaliile care fac diferența, promit organizatorii.

Totodată, vor fi dezbătute problemele stringente ale oieritului, în speranța găsirii de soluții pentru dezvoltarea fermele de oi din țara noastră.

Organizatorul AGRARIA (5 – 8 mai 2022) este DLG Intermarketing, iar partener oficial - NHR Agropartners.

Pentru acces gratuit la AGRARIA, trebuie să vă înscrieți aici: https://www.agraria-dlg.ro/servicii-vizitatori/#acces

Ca urmare a deteriorării situaţiei pandemice, a creşterii rapide a numărului de cazuri de îmbolnăviri la nivel mondial şi a noilor măsuri restrictive anunţate de landul Saxonia Inferioară şi de statul german, condiţiile pentru desfăşurarea celui mai mare târg de maşini agricole din lume nu mai pot fi îndeplinite. Sănătatea şi siguranţa vizitatorilor, a expozanţilor şi a partenerilor, a membrilor şi a echipei este în această situaţie principala prioritate a organizatorului DLG e.V. (Societatea Germană pentru Agricultură). Prin urmare, s-a decis anularea Agritechnica 2022, iar următoarea ediţie Agritechnica, anunță organizatorii, se va desfăşura în perioada 12-18 noiembrie 2023 la Hanovra, în Germania.

Agritechnica ar fi trebuit să fie, în primăvara anului 2022, punctul principal de atracţie pentru agricultură şi agribusiness. Schimburile profesionale, crearea de reţele de comunicare şi inovaţiile tehnice ar fi fost restartul necesar pentru ca lumea agricolă mondială să facă un pas semnificativ spre o agricultură durabilă. Atât perioada, cât şi programul tehnic şi lista expozanţilor au fost deja publicate şi s-au bucurat de un mare interes în rândul celor care intenţionau să viziteze cel mai important târg de maşini agricole din lume. „Cu regret, am observat că, în urma deteriorării situaţiei pandemice din ultimele săptămâni şi a reglementărilor oficiale actuale, a apărut o situaţie excepţională, dar justificată, în care nu mai este posibilă desfăşurarea fără probleme a Agritechnica. Împreună cu Asociaţia de Maşini Agricole VDMA şi cu Consiliul consultativ al expozanţilor din cadrul târgului, am decis să anulăm Agritechnica de anul viitor. Am luat această decizie respectând responsabilităţile noastre faţă de sănătatea şi siguranţa tuturor. Regretăm profund această situaţie. Mulţi dintre expozanţii, partenerii, vizitatorii şi membrii noştri, precum şi întreaga echipă DLG au investit deja foarte mult în pregătirea evenimentului. Prioritatea noastră este de acum organizarea Agritechnica 2023, precum şi a celorlalte evenimente şi târguri DLG naţionale şi internaţionale care sunt programate a se desfăşura anul viitor”, a declarat dr. Reinhard Grandke, director executiv DLG.

Dr. Bernd Scherer, director general VDMA, a adăugat: „Regretăm profund faptul că Agritechnica 2022 nu poate avea loc. Pe de-o parte, întreaga industrie aştepta cu mare nerăbdare principalul târg comercial al lumii. Pe de altă parte, la Agritechnica fermierii pot beneficia de cele mai recente inovaţii aduse maşinilor agricole. La urma urmei, maşinile, echipamentele şi instrumentele software inovatoare aduc o contribuţie semnificativă la producerea de maşini durabile şi rezistente la cerinţele agricole ale viitorului. Prin urmare, noi, ca experţi în maşini agricole, rămânem alături de cel mai important târg comercial din lume şi aşteptăm cu nerăbdare următoarea ediţie Agritechnica”.

Premiile Agritechnica pentru inovaţie, deja anunţate

Decizia de a anula ediţia de anul viitor a Agritechnica a fost cu atât mai dificilă cu cât multe dintre companiile care îşi anunţaseră prezenţa la târg veneau pentru a-şi lansa cele mai recente inovaţii în materie de tehnologii agricole. Tocmai din acest motiv, organizatorii au anunţat deja premiile pentru inovaţie.

Puteți vedea cine sunt câştigătorii celor 17 medalii acordate, una de aur şi 16 de argint, accesând link-ul: https://www.agritechnica.com/en/award-winning-innovations-and-concepts/innovation-award/.

Anul viitor, DLG va prezenta oficial inovaţiile premiate.

Conectați cu lumea agriculturii mondiale pe... DLG CONNECT

„Este regretabil faptul că evoluţia pandemică a dus la decizia anulării Agritechnica 2022, mai ales că România este ţară parteneră în campania AGRITECHNICA ON TOUR, alături de alte nouă state. Însă mergem mai departe şi ne concentrăm forţele pentru Agritechnica 2023 şi pentru expoziţiile naţionale. DLG InterMarketing organizează anul viitor Agraria, AgriPlanta-RomAgroTec şi Forest România, trei evenimente de referinţă şi cu tradiţie pentru agricultura şi silvicultura românești. De asemenea, rămânem cu toţii conectaţi cu lumea agriculturii mondiale prin platforma DLG CONNECT. Menţionez faptul că AGRITECHNICA digital este deschisă pe această platformă recent lansată, cu un program tehnic cuprinzător, până la sfârşitul lunii martie 2022”, a precizat Corina Mareş, director general DLG InterMarketing.

DLG CONNECT

• Loc de întâlnire şi networking al profesioniştilor din agricultură şi industria alimentară;

• Conţinut de actualitate relevant pentru agricultură şi industria alimentară;

• Evenimente live pe teme de actualitate.

Toți cei interesați se pot înscrie gratuit pe platforma DLG CONNECT https://www.dlg-connect.com/, intrând astfel în contact cu lumea agricolă mondială.

Foto: Agritechnica

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizatorul renumitelor târguri Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec, anunță lansarea platformei digitale DLG CONNECT, un loc de întâlnire și networking al profesioniștilor din agricultură și industria alimentară, cu un conţinut de actualitate relevant pentru domeniile menționate și cu evenimente live pe teme de actualitate.

Joi, 9 decembrie 2021, de la ora 10:00, are loc primul eveniment în limba română pe platforma digitală DLG CONNECT. „Experţii invitaţi vor aborda o tematică generoasă în contextul în care agricultura comunitară se pregăteşte de impactul generat de implementarea obiectivelor Green-Deal: . Răspundem la întrebarea prin modul în care tehnologiile de prelucrare a solului, tehnicile moderne de fertilizare şi aplicarea cu precizie a produselor de protecţia plantelor pot asigura trecerea de la sistemele convenţionale spre o agricultură durabilă”, precizează Corina Mareș, director general DLG InterMarketing.

Se vor dezbate subiecte şi probleme specifice agriculturii româneşti şi care pot deveni vulnerabilităţi în fermele vegetale, odată cu introducerea noilor tehnologii în acord cu mediul:

• Sisteme de lucrări ale solului. Ce alegem: tehnologii convenţionale sau alternative? Cum semănăm şi cu ce agregate, pe ce tipuri de soluri folosim anumite utilaje şi cum ne ajută tehnologiile minime să obţinem eficienţă maximă când dorim reţinerea apei în sol şi reducerea costurilor energetice?

• Obiectivele Green-Deal, un rău necesar? Cât de greu este să reduci cu 50% pesticidele în 10 ani? Vă spunem noi: respectarea unor reguli de bază la aplicarea produselor de protecţia plantelor bazate pe principiul „fiecare picătură contează” poate atinge fără probleme acest deziderat. E nevoie de multă voinţă şi tehnică pe măsură!

• Pământul este un organism viu, dar care are nevoie de „hrană” pentru a produce... hrană! Cum venim în întâmpinarea necesarului tot mai mare de alimente, dar, în acelaşi timp, să transmitem generaţiilor viitoare un sol productiv şi un mediu curat?

• Tehnicile moderne de fertilizare se bazează pe acelaşi principiu al preciziei. Investim în utilaje performante (şi învăţăm să le folosim!) iar astfel nu vom irosi nimic şi costurile lucrărilor vor fi mult diminuate. Mediul, solul, dar şi fermierul vor ieşi în câştig!

• Se întâmplă şi în România! Veţi cunoaşte fermierul care lucrează 800 de hectare cu doar două utilaje şi doi oameni, aplicând deja de şapte ani tehnologii alternative de cultivare a solului, cu sporuri de producţie semnificative!

Invitații evenimentului moderat de Nicoleta Dragomir sunt: Corina Mareş – director general DLG InterMarketing; conf. dr. ing. Ovidiu Ranta de la USAMV Cluj-Napoca şi expert DLG InterMarketing; Nelu Stamate - administrator TOPZONE SRL; Ionel Gheorghe - fermier, director vânzări Alcedo Călăraşi; Constantin Curcă - reprezentant Horsch în România şi Alexandru Berghin - Country Manager Great Plains România.

Evenimentul „Tehnologia în sprijinul agriculturii durabile” este parte a campaniei AGRITECHNICA ON TOUR.

Cea mai mare expoziţie de maşini agricole din lume, Agritechnica, va avea loc în perioada 27 februarie - 5 martie 2022, la Hanovra. Dacă nu reuşiţi să ajungeţi la târgul din Germania, puteţi urmări cele mai interesante şi importante momente prin intermediul Agritechnica Digital pe platforma DLG CONNECT.

Evenimentele organizate anul viitor în România de către DLG InterMarketing:

AGRARIA 5-8 mai 2022, Jucu, Jud. Cluj

AGRIPLANTA-ROMAGROTEC 2-5 iunie 2022, Fundulea, Jud. Călăraşi

FOREST ROMÂNIA 15-17 septembrie 2022, Zizin, Jud. Braşov

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizatorul renumitelor târguri Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec, în asociere cu Agritechnica, a organizat evenimentul în câmp DEMO DAY, pe 7 octombrie 2021. Au fost prezentate tehnologii de ultimă generaţie destinate sectorului vegetal: tehnică de recoltat, tehnică de transport şi tehnică de depozitare. Demonstraţia s-a desfăşurat pe o solă cultivată cu porumb la Chiciu – județul Călărași, aparţinând Fermei Baciu. Peste 250 de participanţi au luat parte la spectacolul oferit de cele șapte combine puse la treabă pe câmpul călărășean. Demonstraţiile au fost comentate de conf. dr. ing. Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj-Napoca, expert DLG InterMarketing.

Demonstrație de forță și tehnologie performantă în câmp

Evenimentul DEMO DAY se înscrie într-un calendar internaţional foarte important pentru lumea agricolă, ne-a spus Corina Mareș, director general DLG InterMarketing, care a continuat: „Ne referim la AGRITECHNICA ON TOUR. Anul acesta, România are onoarea, alături de alte nouă ţări, să fie ţară parteneră a celui mai mare târg de maşini agricole din lume, AGRITECHNICA. Din cauza situaţiei pandemice actuale, expoziţia a fost reprogramată pentru anul viitor şi se va desfăşura în perioada 27 februarie - 5 martie 2022. Vom derula în perioada următoare o campanie continuă de promovare a târgului de la Hanovra, pentru a aduce în atenţia dumneavoastră ceea ce se va întâmpla la Agritechnica, printr-o nouă platformă online - DLG Connect”. La DEMO DAY s-a vorbit despre tehnologii şi tehnică de ultimă generaţie, despre digitalizare, despre culturi agricole, în special porumb, care a și fost recoltat în demonstraţie, împreună cu fermieri, cu asociaţiile profesionale, cu presa de specialitate, universităţile de profil, cu specialişti şi reprezentanţi ai unor companii şi branduri de renume.

Ovidiu Ranta, expert mecanizare DLG InterMarketing, cadru didactic USAMV Cluj-Napoca, a completat: „La DEMO DAY am adus în faţa celor prezenți tehnologii de recoltare a porumbului, dar şi tehnică de transport, condiţionare şi depozitare. Am prezentat şapte combine în lucru, fiecare având alocată câte o parcelă proprie. După terminarea recoltării, toate combinele au descărcat concomitent în lăzi marcate pentru a se putea vedea materialul recoltat, iar ulterior a avut loc descărcarea în remorcile aduse de cei doi parteneri furnizori de tehnică de transport. Este necesar de urmărit fiecare combină în parte pentru a putea adapta nevoilor fermei parametri ca: sistemul de rulare pe şenile sau pe roţi pentru diverse condiţii de teren şi de umiditate; distanţa între rânduri, înălţimea de tăiere; modul de tocare a paielor sau de lăsare a resturilor vegetale după trecerea combinei, dar şi materialul de recoltat. Este important ca la recoltat, mai ales atunci când avem cantităţi mari pe unitatea de suprafaţă, să avem pregătită şi flota pentru transport, dimensionată şi corelată cu capacitatea de preluare a gropilor de recepţie, a sistemelor de uscare, a sistemelor de transport, condiţionare, silozurile tampon şi depozitarea”.

Prezent la eveniment, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a declarat: „Fermierii români fac parte de un an de zile din cea mai mare familie a fermierilor europeni. Suntem zece milioane de fermieri la nivel european, dar noi, românii, suntem cei mai mulţi şi, spun eu, cei mai buni. Tocmai de aceea, şi mai ales în aceste vremuri dificile pentru viitorul agriculturii şi al politicilor agricole europene, afirm încă o dată că ar trebui să fim mai uniţi, şi nu doar declarativ, ci şi faptic”.

Tehnică de recoltat

Şapte combine de ultimă generaţie au răspuns chemării la „MAREA RECOLTARE”.

Combina Case IH Axial-Flow 7250

Heder porumb: Olimac Drago GT de 12 rânduri

Capacitate buncăr: 11.100 litri

Motor: 6 cilindri, 11.100 cmc, 500 CP

Caracteristici:

• Diametru şi lungime rotor: 762 / 2,638 mm;

• Suprafaţă totală de separare: 2,98 mm;

• Debit de descărcare buncăr: 152 l/s;

• Transmisie Hidrostatica cu 2 trepte de viteză, cu schimbare hidraulică din mers pe treapta high/low.

Noile combine Axial-Flow^® din seria 250 sunt de înaltă performanţă pentru câmpurile europene. Construite pentru a face faţă dificultăţilor asociate cu schimbările climatice, culturile cu randament ridicat şi necesitatea de a fi tot mai eficienţi, aceste combine schimbă peisajul tehnologiei de recoltare. Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, modelele din seria 250 sunt dezvoltate în jurul clienţilor noştri şi pentru aceştia. Nou pentru această serie este sistemul AFS Harvest CommandTM - ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Combina Deutz-Fahr C6205 TS

Heder porumb: Olimac de 6 rânduri

Capacitate buncăr: 7.000 litri

Motor: Deutz TCD 6.1 L6, 6 cilindri, 6.1 litri

Combina este de 250 CP, cu 5 scuturători şi cu buncăr de 7.000 litri care are viteza de descărcare de 75 l/sec.

Pentru un rezultat eficient la recoltat porumbul, este echipată cu header de porumb marca Olimac Drago pe 6 randuri cu tocător cu tăiere dublă şi cu două cutii de viteze în baie de ulei amplasate pe laterale.

Combina Deutz Fahr C6205 TS îmbină cu succes designul elegant cu funcţionalitatea extraordinară pentru performanţe de recoltare în toate tipurile de culturi, are un consum redus de combustibil, costuri de operare scăzute şi întreţinere simplă.

Prezentată în demonstraţie de: NHR Agropartners

Combina New Holland CR 9.90

Heder porumb: Geringhoff MSH 1600B, cadru fix, 16 rânduri x 70 cm, plăci depănuşătoare reglabile

Capacitate buncăr: 14.500 litri

Motor: FPT Industrial Cursor 13, putere maximă 600 CP

Combina CR 9.90 cu șenile face parte din ultima generație de combine CR Revelation și continuă linia superlativelor caracteristice combinelor bi-axiale pure. Este echipată cu sistem IntelliSense, cu palete ale rotoarelor reglabile de la distanță, tehnologie Dynamic Feed Roll și noul sistem Opti-Spread.

Prezentată în demonstraţie de: AgroConcept Impex

Combina John Deere S770i

Heder porumb: Geringhoff MSH 800Bi.G7 de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.600 litri

Motor: 9.0 litri, 397 CP nominali, 455 CP maxim

Caracteristici:

• Asigură recoltarea pe o lățime de tăiere maximă, crește numărul de ha/oră cu până la 20%, reduce nivelul pierderilor, sporește confortul în orele lungi de recoltare;

• Flux axial cu un singur rotor: alimentare-separare-curățare;

• Productivitate mare, calitate a boabelor, capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi;

• Rotor excentric cu diametrul de 834 mm;

• Mai multă inerție, pentru performanțe de separare ridicate la turații mai reduse, nivel de boabe sparte redus;

• Suprafața de curățare (site): 5,2 mp;

• Capacitate mare de curățare, nivel de pierderi redus;

• AutoTrac SF6000 SF1.

Prezentată în demonstraţie de: IPSO Agricultură

Combina Rostselmash RSM 161

Heder porumb: Argus de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.500 litri

Motor: Cummins QSL 9/St-V, 380 CP

Combina Rostselmash RSM 161 are o productivitate de aproximativ 45t/h care face posibilă procesarea de până la 2.000 de hectare pe sezon, în condiții de confort.

Este echipată cu: transmisie hidrostatică, elevator central cu sistem electrohidraulic de copiere a solului, sistem batere TETRA Processor brevetat de către Rostselmash, diametru bătător / al doilea bătător: 800/750 mm, viteză bătător: 210-970 rpm, suprafață batere TETRA Processor: 3,3 mp, număr de căișori scuturători: 6, suprafața de separare căișori: 6.1 mp, suprafața de cernere: 7.1 mp, tocător și kit împrăștiere pleavă.

Prezentată în demonstraţie de: APAN Agriculture Equipments

Combina Claas Trion 750 Terra Trac

Heder porumb: Culegător porumb CORIO 870 FC, 8 rânduri (lățime rând 70 cm), lățime de lucru 5,83 m, rabatabil (lățime de transport 3 m)

Capacitate buncăr: 12.000 litri

Motor: Cummins/L9, putere maximă 320 kW/435 CP

Combina TRION 750, vârful de gamă, este echipat cu sistemul de treierat APS HYBRID cu 2 rotori. APS HYBRID reprezintă combinația între două tehnologii excepționale: sistemul de treierat tangențial APS și separarea secundară axială ROTO PLUS, o combinație de sisteme găsită doar la CLAAS. Sistemul de curățare JET STREAM curăță boabele intens, iar curățarea 3D asigură compensarea pentru suprafețele înclinate.

Sistemele de asistență pentru operator, precum CEMOS AUTOMATIC, optimizează utilajul până la limitele tehnice de performanță.

Buncărul de boabe, cu capacitate de 12.000 litri, poate fi golit cu un debit de până la 130 l/s. Procesul de descărcare a fost și el îmbunătățit datorită capătului pivotant al tubului de descărcare, care poate fi reglat prin intermediul manetei multifuncționale CMOTION.

Șenilele TERRA TRAC exercită o presiune asupra solului cu până la 66% mai mică în comparație cu utilajele cu roți. În plus, utilajele dotate cu acest sistem de șenile au tracțiune mai bună în porumb, în condiții umede și pe teren înclinat, precum și un confort ridicat în timpul conducerii.

Prezentată în demonstraţie de: CLAAS Regional Center South East Europe

Combina Massey Ferguson IDEAL 9T

Heder porumb: Ziegler Corn Champion Professional Drive, 12 rânduri

Capacitate buncăr: 17.100 litri

Motor: MAN 647 CP, stagiul 5, cilindree 15.2 litri

Caracteristici:

• Rezervor carburant 1500 litri;

• Rezervor AdBlue 180 litri;

• Sistem de răcire Air Sense;

• Debit de descărcare 210 l/s;

• Șnec 9.15 m şi pliabil hidraulic;

• Transmisie hidrostatică Motion Shift;

• Transmisie variabilă heder 135KW.

Combina MF IDEAL 9T este echipată cu sistem de autoreglare IDEAL Harvest, colectare de date în timp real şi interpretare, 100% control automat al procesului de lucru, aplicaţie de conectivitate IDEAL Harvest, aplicaţie de conectivitate Smart Connect, sistem de telemetrie MF Connect cu abonament inclus pe 5 ani, sistem de cântărire şi măsurare a umidităţii.

Prezentată în demonstraţie de: SIGMA CVM România

Tehnică de transport

Remorca Pronar T700XL cu tractorul Case IH Puma 185 STAGE V

Caracteristici remorcă:

• Greutate totală - 22 tone;

• Capacitate de încărcare - 15,7 tone;

• Volum - 26,6 m³;

• Viteza maximă de deplasare - 40 km/h;

• Necesar minim de putere - 136,7 CP.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Remorca tandem Vaia NL 144 și Remorca cu peridoc Randazzo R 146 PT

Importator oficial al mărcii Vaia și Randazzo în România este compania Itagri Macchine, care oferă soluții de transport cereale prin diferite modele de remorci cu capacitate de la 10 la 35 tone.

Itagri Macchine a adus în demonstrație o remorcă Tandem Marca Vaia NL 144 cu capacitate de 20 mc cu basculare pe spate și o remorcă cu peridoc marca Randazzo model R 146 PT cu capacitate de 25 mc cu descărcare trilaterală.

Prezentate în demonstraţie de: TOMIT Agri Macchine

Tehnică de depozitare

La DEMO DAY au fost expuse şi prezentate soluţii de depozitare Schmelzer şi Himel.

Racheta de aerare cereale Schmelzer Air-Lance

Caracteristici:

• Utilizabil ca sistem de absorbție sau de suflare a aerului;

• Pentru ventilarea simplă și rapidă a cerealelor și a rapiței;

• Potrivit pentru eliminarea cuiburilor de căldură;

• Perforații de 1,5 mm: potrivit și la rapiță;

• Tubul cu filet este ușor de fixat în magazia de depozitare;

• Performanța motorului - 1.5 kW;

• Cantitatea de aer - 2500 m³/h;

• Diametrul tubului - 150 mm;

• Presiune - 1200 Pa;

• Lungimea perforată - 1.5 m;

• Diametrul orificiilor - 1.5 mm (și pentru rapiță);

• Lungime totală (cu ventilator) - 3 m;

• Greutate (aprox.) - 36 kg.

Echipament prezentat de: TOPZON

Remorci, instalaţii pentru peletizat biomasă, soluţii pentru prepararea furajelor Himel

• Soluţii standardizate pentru prepararea de furaje în exploataţiile zootehnice de suine, taurine, păsări sau alte specii cu capacităţi de producţie de la 500 kg/h până la 5.000kg/h sau soluţii de tip industrial de până la 20.000kg/h.

• Soluţii standardizate şi optimizate pentru depozite de cereale, de exemplu de la 100 de tone până la 10.000 de tone.

• Remorci şi utilaje tehnologice pentru prepararea şi transportul furajului grosier, pentru exploataţiile de taurine şi alte rumegătoare.

• Instalaţii staţionare şi mobile pentru peletizat biomasă, cu capacităţi de la 1 la 4t/h şi soluţii standardizate pentru procesarea păioaselor cu capacităţi de la 1 la 10t/h.

Utilaje, echipamente şi instalaţii prezentate de: HIMEL Maschinen

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizator al târgurilor Agraria și AgriPlanta, și Asociația Aberdeen Angus România lansează proiectul „Ora de Zootehnie”, în cadrul căruia se desfășoară un program e-learning, pe module, pentru crescătorii de taurine membri ai Asociației Aberdeen Angus România, cu acces ușor la noutățile din zootehnie, în vederea creșterii eficienței în ferme.

Raluca Mareș, director expoziții DLG InterMarketing, precizează că „Ora de Zootehnie”, cu dr. lect. univ. Radu Antohe – expert Zootehnica Show, este o inițiativă a cunoscutei companii organizatoare de târguri și expoziții, proiectul abordând tematici de interes pentru fermierii crescători de animale și ținând cont de specificitatea raselor.

Ora de Zootehnie are loc online, crescătorii de taurine din rasa Aberdeen Angus având ocazia, într-un cadru interactiv, să acceseze informaţii noi, cunoştinţe de specialitate privind creşterea şi bunăstarea animalelor, creşterea producţiei, să interacţioneze cu alţi fermieri, să afle cum influenţează Politica Agricolă Comună (PAC) şi Planul Naţional Strategic (PNS) sectorul zootehnic.

„Pe parcursul programului ne vom întâlni cu specialiști din domeniul ştiinţific, autorităţi publice, experţi, care vor pune la dispoziţia participanţilor soluţii de optimizare a condiţiilor de creştere eficientă a taurinelor din rasa Aberdeen Angus”, punctează Radu Antohe.

Programul este compus din următoarele module:

Modul 1: Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne.

Modul 2: Nutriţie, managementul păşunilor şi al adăposturilor la taurinele din rasa Aberdeen Angus.

Modul 3: Genetică: ameliorarea şi selecţia taurinelor din rasa Aberdeen Angus.

Modul 4: Legislaţia de specialitate şi impactul Politicii Agricole Comune (PAC), a Planului Naţional Strategic (PNS) pentru taurinele de carne. Subvenţiile şi accesarea fondurilor europene.

Primul modul, Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne, s-a desfășurat pe data de 18 februarie 2021 şi a abordat următoarele teme: Controlul BVD şi IBR – o abordare comună – eficienţa unui program de imunoprofilaxie;  Controlul bolilor respiratorii la tineretul bovin de carne. Imunizarea pasivă a viţeilor de carne – diareea neonatală a viţeilor şi managementul colostrului; Managementul reproducţiei la vaca de carne – analiza parametrilor de performanţă, în funcţie de fiecare categorie de creştere a taurinelor; Deparazitarea taurinelor de carne; Programul Strategic anual al ANSVSA.

Cum poți participa și ce se întâmplă după încheierea programului

Sesiunile au loc online, pe Zoom, şi sunt private. Accesul este gratuit, iar participanţii vor primi acces individual, prin e-mail sau telefon mobil (cod şi parolă). Linkul de acces poate fi accesat de pe calculator/tabletă/telefon mobil.

Grupele de participanţi sunt de 40 – 50 de persoane, formate pe zone geografice, cursul fiind organizat pe județe.

Între module, participanţii pot comunica în direct cu speakerii şi cu ceilalţi colegi, în cadrul grupului creat pe WhatsApp.

După încheierea programului, participanţii rămân conectaţi la comunitate, prin apartenenţa la grupul de WhatsApp creat și fiecare participant primește o diplomă de participare.

„DLG InterMarketing va continua comunicarea cu participanţii, prin experţii şi partenerii săi, participanţii vor putea adresa întrebări, solicita sfaturi concrete pentru fermă, vor împărtăși experiențe de business, schimb de idei”, punctează Corina Mareș, director general al companiei.

Pentru participarea la „Ora de Zootehnie” pot fi contactați:

Din partea Asociației Aberdeeen Angus România: David Eliza  – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0720.064.930
Din partea DLG INTERMARKETING: Raluca Mareș – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0734.584.291; Adrian Câmpean – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0799.742.765; dr. Radu Antohe, expert tehnic Zootehnica Show – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0758.252.781

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Având în vedere situația internațională incertă, coroborată cu pandemia de coronavirus, EuroTier - evenimentul lider mondial în zootehnie - și EnergyDecentral - Târgul internațional pentru energii inovatoare - vor avea loc în perioada 9-12 februarie 2021 în format digital. Organizatorul renumitelor târguri, DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) anunță, însă, că în 2022, expoziţiile EuroTier şi EnergyDecentral vor avea loc în perioada 15-18 noiembrie 2022, în format hibrid, la Hanovra, Germania.

DLG a luat decizia organizării târgurilor în format digital în urma consultărilor cu reprezentanți ai industriei, consiliul consultativ și partenerii. Evenimentele „EuroTier/EnergyDecentral digital” oferă expozanților o paletă largă de servicii și o flexibilitate maximă prin pachetele digitale de business, oferind în același timp vizitatorilor un program tehnic cu tematici de interes pentru sector și oportunități atractive de networking.

Pentru anul 2021, DLG pregăteşte şi alte evenimente și târguri dedicate creșterii animalelor și aprovizionării cu energie descentralizată. „Numărul în creştere de cazuri de infectare cu coronavirus la nivel mondial și restricţiile de călătorie aferente atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori necesită soluții flexibile de business şi schimb de informaţii, precum cele oferite de evenimentele EuroTier/EnergyDecentral digital. Expoziţiile noastre digitale reprezintă atât platforme internaționale de business, cât și oportunitatea de conectare cu rețele de experți pentru dezbaterea unor subiecte de actualitate pentru producția animală și sectorul energiei”, a explicat dr. Reinhard Grandke, CEO al DLG.

Inform & Connect, oportunități de comunicare și interacțiune, atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori

Inform & Connect: Profiluri digitale ale companiilor, evenimente live, inclusiv chat și întâlniri online, EuroTier/EnergyDecentral digital propun o gamă largă de oportunități de comunicare și interacțiune, atât pentru expozanți, cât și pentru vizitatori. Secţiunea DLG Spotlights din programul tehnic digital aduce în prim-plan subiecte de actualitate din sectoarele bovine, suine, păsări de curte, energie, controlul emisiilor și vânzările directe de la fermă. Dezbaterile live din cadrul DLG Studio oferă cadrul perfect pentru planificarea viitoarelor investiții.

„Pentru DLG, este important ca accesul în lumea digitală a expoziţiilor EuroTier și EnergyDecentral să fie realizat cât mai ușor posibil. Prin urmare, am gândit trei pachete de servicii pentru expozanții noștri, pachete ale căror opţiuni pot fi extinse. Participarea la programul tehnic și opțiunile de promovare suplimentare completează gama de servicii, sunt atractive atât pentru expozanții naționali, cât şi pentru cei internaționali. În atragerea vizitatorilor, oferim propuneri de atingere a unui număr cât mai mare de vizitatori și o flexibilitate maximă, precum și o planificare transparentă și sigură a investițiilor”, a arătat dr. Karl Schlösser, manager de proiect al EuroTier, subliniind avantajele pentru companiile expozante.

Aceleaşi opţiuni sunt valabile și pentru vizitatorii platformei digitale. După o înregistrare online unică, vizitatorii pot obține informații despre produsele și serviciile expozanților, pot contacta direct companiile și pot participa activ la numeroase evenimente și dezbateri din programul tehnic. „Prin urmare, oferim vizitatorilor o modalitate simplă de a contacta reprezentanţii companiei expozante și de a planifica investiții cu aceștia”, a adăugat dr. Karl Schlösser.

Evenimente DLG în 2021

Pentru 2021, DLG pregăteşte şi alte târguri naționale și internaționale, precum şi evenimente profesionale adresate zootehniei și sectorului energiei, evenimente în aer liber și în interior, cu respectarea normelor de siguranţă sanitară. Acestea includ:

• agra 2021: Cea mai importantă expoziție agricolă pentru Germania Centrală va avea loc în perioada 22-25 aprilie 2021 la Leipzig, oferind un program expozițional atractiv pentru crescătorii de animale.

• DLG-Feldtage 2021: Locul de întâlnire pentru profesioniștii din agricultură va avea loc în perioada 8-10 iunie 2021 în Erwitte (Westfalia de Est). Expoziţia se va desfăşura pe aproximativ 45 de hectare și oferă avantajele unui eveniment în aer liber într-o regiune a Germaniei, care este puternic influențată de creșterea animalelor.

• Agritechnica 2021: Cea mai mare expoziţie de maşini agricole din lume va avea loc în perioada 14-20 noiembrie 2021 şi oferă crescătorilor de animale posibilităţi sporite de informare şi aflare a noilor tendinţe.

• BIOGAS Convention & Trade Fair: Împreună cu asociația profesională Fachverband Biogas, DLG va organiza cel mai mare târg internațional de biogaz din lume, în perioada 7- 9 decembrie 2021, la Nürnberg, Germania. Târgul oferă o prezentare completă a pieței acestei industrii specializate. Conferința Asociației germane de biogaz impresionează prin programul tehnic interesant.

• Târguri şi conferinţe internaţionale: Împreună cu partenerii săi, în cadrul târgurilor şi evenimentelor organizate la nivel internaţional, DLG va furniza informații cu privire la creșterea animalelor în regiunile agricole, oferind expozanților și vizitatorilor platforme de business personalizate (pentru informații suplimentare: www.dlg-messen.de/en).