Afişez elemetele după tag: buruieni

Folosirea corectă a mașinilor de tocat rezolvă o bună gestionare și valorificare a tuturor resturilor vegetale.

Materia organică este atât de importantă pentru fertilitatea și sănătatea solului, încât fiecare frunză, tulpină, rădăcină rămasă pe câmp trebuie folosită.

De la fiecare cultură, cu ajutorul mașinii de tocat, se pot recupera următoarele cantități de resturi vegetale:

• de la cerealele păioase 2,3 – 4,4 t/ha, din care rezultă 1.600 kg humus;

• de la porumb 4-5 t/ha, din care rezultă 1.800 kg humus;

• de la sfecla de zahăr 4-5 t/ha, din care rezultă 1.200 kg humus.

Fiecare tonă de resturi vegetale poate aduce în sol: 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO, 0,3 kg sulf.

Necesitatea acestor măsuri este dictată de previziunile că altfel se poate ajunge la 90% terenuri degradate până în anul 2050.

Solul trebuie refăcut pentru a deveni instrument esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Se apreciază că ¾ din terenul agricol suferă de dezechilibre de nutrienți, iar în perioada 2009 – 2018 s-au pierdut 70 de milioane de tone de carbon organic din sol.

Bine refăcute, cu asigurarea materiei organice bine mărunțită și uniform repartizată de mașinile de tocat, cu o activitate microbiologică intensă, solurile ar putea sechestra 27% din carbonul necesar a fi neutralizat pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Mașinile de tocat se folosesc la:

• tocat miriștea de la cerealele păioase, mazăre, soia;

• tocat tulpinile de rapiță, porumb, floarea-soarelui;

• tocat îngrășămintele verzi, culturile verzi (de acoperire);

• tocat masa de buruieni și samulastră crescută după lucrarea de dezmiriștit și după patru-cinci săptămâni se toacă pentru a nu produce altă sămânță și a asigura materia organică pentru sol.

Resturile vegetale tocate și bine mărunțite:

• se repartizează mai ușor și uniform pe teren;

• se încorporează mai bine și uniform pe terenuri;

• se descompune mai ușor, cu consum redus de energie;

• lucrările solului se pot face ușor;

• se poate semăna direct, nu împiedică mașina de semănat.

Resturile vegetale tocate de la suprafața solului urmează:

• să fie încorporate sub brazdă, până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a asigura o descompunere aerobă, în cazul agriculturii clasice;

• să fie încorporate numai pe benzile de semănat la sistemul strip-till, iar pe intervalul dintre rânduri rămâne la suprafață;

• să fie încorporate în stratul superficial al solului, cu grapa cu discuri, în cadrul minimum-till;

• să rămână la suprafața solului în cadrul no-till.

Principalele avantaje ale resturilor vegetale tocate și mărunțite:

• reprezintă o sursă de energie și hrană pentru toate viețuitoarele din sol;

• conțin toate elementele necesare nutriției plantelor;

• prin descompunere asigură formarea de nutrienți și humus;

• protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care provoacă distrugerea agregatelor structurale;

• asigură o bună încorporare și conservare a apei din sol, cunoscând că materia organică reține cu 20% apă în plus;

• evită desfășurarea procesului de eroziune a solului;

• protejează solul de temperaturile înalte, favorizând o bună desfășurare a activității microbiologice din sol;

• asigură o bună afânare a solului, cu o corectă porozitate, cu regim aerohidric optim de 2/3 apă și 1/3 aer, cu o elasticitate a solului și prevenirea fenomenelor de tasare-compactare;

• resturile vegetale bine mărunțite nu mai pot fi gazde pentru agenții fitopatogeni, dăunători și rozătoare, reducând necesarul de pesticide, cheltuieli și poluarea mediului.

Humusul rezultat din descompunerea resturilor vegetale:

• asigură acumularea de patru-șase ori mai multă apă în sol, întârziind cu două săptămâni efectele secetei;

• este sursa, depozitul de elemente nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor în urma procesului de mineralizare;

• este component al complexului adsorbtiv al solului;

• este principalul component al complexului coloidal argilo-humic, care asigură unirea particulelor de sol (praf, nisip) în agregate structurale.

Sunt cazuri speciale când miriștea de cereale păioase rămâne foarte înaltă. Ne referim la situațiile când se folosesc soiuri de înaltă productivitate și se aplică tehnologii de cultură optime, obținându-se producții de 9-10 t/ha.

La recoltare, pentru o bună separare a boabelor din spic, în procesul de treierat, între tobă și contrabătător trebuie să ajungă masa de spice cu cât mai puține paie. În acest fel se asigură și curățirea prin sită, și vânt mai ușor.

Pentru aceasta, hederul combinei se ridică pentru a tăia cât mai aproape de spice și rămâne o miriște înaltă de 25-30 cm care obligatoriu trebuie tocată.

S-a calculat că 1 cm înălțime a miriștii furnizează 80 kg/ha paie, deci o miriște de 30 cm x 80 = 2.400 kg/ha paie.

Am auzit unii fermieri că nu le plac resturile vegetale deoarece le consumă azotul din sol. În parte este adevărat că, în cazul cerealelor, cu conținut scăzut de proteină, microorganismele consumă azotul din sol, producând așa-numita „foame de azot”. În acest caz, pentru fiecare tonă de cereale se aplică 10-15 kg azot mineral care va ajunge tot în sol, cu materia organică rezultată din resturile vegetale descompuse. Este vorba de raportul C/N din resturile vegetale. Pentru descompunere, microorganismele preferă un raport C/N de 10-15/1. Paiele de cereale ajung la 80/1. Când raportul C/N este mai mic de 8, are loc o descompunere intensă, iar când este mai mare de 25, descompunerea este redusă. Dar, atenție, în fiecare an, în sol se consumă 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură circa 5 t/ha. Restul trebuie adăugată din alte surse pentru a menține procesul de humificare/mineralizare în echilibru.

Tipuri de mașini de tocat folosite

Se găsesc mașini mari, cu lățimea de lucru de 8-9 m, care sunt acționate de tractoare de 300-400 CP, dar și mașini mici, acționate de tractoare de 30-40 CP folosite în fermele mici. Mașinile se pot monta în fața sau în spatele tractorului.

Suprafețele destinate însămânțărilor de toamnă se toacă până la suprafața solului, iar la cele destinate însămânțărilor de primăvară se lasă o miriște de 12-15 cm, care are rolul de a reține tocătura, să nu fie luată de vânt și depusă în anumite zone, unde îngreunează efectuarea lucrărilor.

Mașina Grizzly asigură tocarea și încorporarea tocăturii în sol la 5-6 cm adâncime; motocultoarele rotative toacă și încorporează în sol; mașina Muthing toacă resturile vegetale uscate deplasându-se cu viteza de 15-16 km/oră, iar în cazul tulpinilor de rapiță, mai verzi, cu 8-10 km/oră.

Consumul de motorină pentru un hectar tocat este de 6-9 l, justificându-se din punct de vedere economic, având în vedere avantajele mărunțite pentru sol.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Ce înseamnă că un produs de protecție a plantelor este autorizat în România? Potrivit Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), autorizarea înseamnă că produsul a fost evaluat și autorizat oficial pentru utilizare în România. Nu este suficient ca un produs să fie eficient. El trebuie analizat și din punctul de vedere al siguranței pentru oameni, pentru mediu, pentru culturi și al modului în care poate fi folosit: la ce culturi, împotriva căror boli, dăunători sau buruieni, în ce doză, de câte ori, în ce perioadă și în ce condiții.

„De aceea, un produs pentru protecția plantelor autorizat, de exemplu, în Italia nu poate fi folosit automat și în România. Chiar dacă este autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, folosirea lui la noi este legală doar dacă produsul are și autorizație valabilă în România sau dacă trece printr-o procedură legală de recunoaștere ori autorizare aplicabilă și pentru țara noastră. Regulamentul european spune clar că un produs de protecție a plantelor poate fi pus pe piață și utilizat doar dacă este autorizat în statul respectiv”, arată ANF.

Autorizarea produselor de protecție a plantelor este necesară deoarece de la o țară la alta pot exista diferențe legate de climă, culturi, presiunea dăunătorilor, condițiile agricole și măsurile de protecție a mediului. Din acest motiv, autorizația nu se transferă automat dintr-un stat în altul.

„Cu alte cuvinte, faptul că un produs este autorizat în Italia nu înseamnă automat că este legal și potrivit pentru utilizare în România. Pentru a putea fi folosit aici, el trebuie să fie aprobat și pentru condițiile din România, conform legii”, conchide ANF.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Forumul APPR a organizat, pe 2 iunie 2025, Ziua Grâului Bărăgan, la ferma Sopema din localitatea Mihail Kogălniceanu - județul Ialomița. Evenimentul ajuns la a cincea ediție a reunit peste 200 de participanți – fermieri, specialiști, reprezentanți ai companiilor din agribusiness și ai mediului instituțional – care au avut ocazia să vadă direct în câmp noutățile din domeniul cerealelor păioase.

Ziua Grâului Bărăgan a oferit ocazia participanților să afle informații esențiale despre starea culturilor de grâu, tratamentele eficiente împotriva dăunătorilor și istoria platformei experimentale, care a fost deschisă pentru prima dată publicului larg după zece ani de cercetare continuă. „Evenimentul a deschis oficial un demers strategic de schimburi de experiență între fermieri și experți din domeniul agricol, atât la nivel național, cât și internațional. Forumul APPR va dezvolta această inițiativă în perioada următoare prin crearea unor contexte de dialog aplicat, vizite de studiu și parteneriate tehnice, cu scopul de a accelera transferul de cunoștințe și bune practici către fermierii din România”, a precizat Alina Crețu, director executiv FAPPR.

În plus, evenimentul a oferit o experiență complet nouă în domeniul comunicării tehnice în agricultură, fermierii prezenți primind căști audio și prin scanarea unui cod QR au putut accesa un ghid audio interactiv. „Această inițiativă a transformat câmpul agricol într-un muzeu al geneticii în aer liber”, a adăugat Alina Crețu.

Directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Romeo Șoldea, a subliniat: „Dialogul deschis cu agricultorii este esențial pentru a înțelege provocările reale din teren și pentru a construi împreună soluții sustenabile pentru sănătatea plantelor și a culturilor din România”, evidențiind necesitatea unei legături constante între autorități, cercetare și practică agricolă.

„La nivel național, Forumul APPR organizează anual între 40 și 50 de astfel de platforme în câmp, acoperind principalele culturi din România. Este important ca fermierii să înțeleagă de unde vin datele pe baza cărora construim cataloagele noastre și să fie parte din acest proces de validare științifică și practică”, a subliniat Theodor Ichim, președintele Forumului APPR.

Lansări importante pentru fermieri

Ziua Grâului 2025 a marcat un moment simbolic pentru Forumul APPR, prin lansarea oficială a Centrului de Cercetare și Excelență Profesională, un laborator în aer liber, unic în România, dedicat testării comparative a celor mai performanți hibrizi și soiuri de cereale; diseminării rezultatelor din Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp (R.I.T.A.C.); promovării soluțiilor inovatoare pentru adaptarea la schimbările climatice.

„Platforma de la Mihail Kogălniceanu este activă din 2017 și reflectă un efort susținut de testare riguroasă în câmp. În cadrul acestei ediții, lansăm și RITAC FarmData, o platformă digitală ce va conține rezultatele multianuale obținute în cadrul testărilor realizate de Forumul APPR în ultimii peste zece ani”, a declarat Cristina Radu, director tehnic al Forumului APPR.

Evenimentul a fost, de asemenea, un prilej pentru lansarea platformei digitale AGRARIAN, dezvoltată în cadrul proiectului european cu același nume, în care Forumul APPR este partener. Platforma oferă fermierilor un instrument eficient de gestionare digitală a datelor agricole, contribuind la creșterea eficienței și a sustenabilității exploatațiilor.

„Investiția în cercetare și transfer de cunoștințe către fermieri este o prioritate strategică. Felicitări Forumului APPR pentru un centru care va avea un impact durabil și real în teren”, a transmis Alina Donici, reprezentant al Serviciului de Cercetare-Inovare din cadrul MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Produsele de protecție a plantelor, cunoscute generic sub numele de pesticide, conțin una sau mai multe substanțe active, agenți fitoprotectori sau agenți sinergici şi coformulanți. Dar ceea ce conferă tipul de acțiune exercitată de produsul fitosanitar este substanța activă. Cu cât mai multe tipuri de substanțe active (sau „molecule”) sunt utilizate pentru formularea diferitelor produse de protecție, cu atât este mai diversificată gama acestora și mai capabilă să ofere protecție cât mai largă și mai eficientă culturilor agricole.

La nivel global, graficul de mai jos indică numărul de noi substante active care sunt luate ȋn considerare în procedurile de dezvoltare, respectiv ajung pe piață în fiecare an.

Din observaţiile noastre reiese că tendința generală cu privire la numărul de substanțe active candidate pentru dezvoltare ulterioară a fost în scădere începând din anul 2000, cu o rată şi mai accentuată de scădere a numărului de noi candidați care au fost plasaţi pe piață.

Conform publicației „The Pesticide Manual”, la nivel global există circa 920 de substanţe active sintetice din care în Uniunea Europeană sunt aprobate pentru utilizare aproximativ 280, ceea ce reprezintă circa 30% din total, iar fermierul român dispune astăzi de aproximativ 200 de substanțe active sintetice, adică sub 20% dintre cele  existente la nivel global şi circa 71% din produsele omologate pentru utilizare în UE.

Această încetinire de introducere a noi produse de protecție pe piața europeană observată de la mijlocul anilor 2010 este explicată și prin schimbarea comportamentului multora dintre companiile de top axate pe cercetare și dezvoltare, unele dintre ele având tendința să își concentreze eforturile de cercetare și dezvoltare pe semințe de calitate, în timp ce altele au devenit din ce în ce mai selective în dezvoltarea de noi molecule din cauza costurilor asociate dezvoltării și insecurității privind aprobarea pentru plasare pe piață în UE.

Omologarea unei noi molecule sintetice în UE a devenit atât de costisitoare și dificilă încât companiile multinaționale decid de multe ori să ocolească piața unică înregistrându-și produsele în țări din afara Uniunii Europene și acest fenomen nu ajută fermierii și agricultura europeană.

Trebuie menționat că industria de protecția plantelor este implicată și în cercetarea, dezvoltarea și aducerea în piață a produselor biologice, soluții de combatere care funcționează foarte bine în alternanță sau împreună cu produsele sintetice (pesticide).

În ultimii zece ani, peste 50% din produsele de protecția plantelor au fost retrase din piața europeană și acest lucru a pus și pune presiune pe combaterea agenților de dăunare în creștere, având disponibile mai puține substanțe active.

Astăzi, industria de protecția plantelor se confruntă cu provocări și îngrijorări serioase și aș dori să menționez doar câteva:

• Fermierul din România și european are astăzi mai puține produse disponibile pentru a controla un număr în creștere de organisme de dăunare, iar acest lucru pune în pericol siguranța alimentară a cetățenilor;

• Multe dintre substanțele active sunt retrase din piață de către autorități, uneori doar în baza unor decizii politice fără a se ține seama de rezultatele științifice;

• Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul din țara noastră să fie vulnerabil din punct de vedere al protecției plantelor, la atacul unor dăunători foarte agresivi, precum Tanymechus dillaticols, Agriotes etc;

• Încălzirea globală generează schimbări multiple la nivelul ecosistemelor și agresivitatea organismelor de dăunare este de așteptat să crească și să provoace pagube importante culturilor agricole.

În această situație, în urma retragerii de pe piață și a interzicerii utilizării multor produse de protecție a plantelor cunoscute și apreciate de fermieri și în lipsa unor soluții de protecție adecvate, statele membre UE au recurs din ce în ce mai frecvent la acordarea de derogări.

Derogările sunt excepții legale care permit ca utilizarea unei anumite legi sau reglementări să fie aplicată diferit sau deloc în circumstanțe specifice. În cazul produselor de protecție a plantelor (pesticidelor), derogările sunt acordate în circumstanțe excepționale, cum ar fi un atac major al dăunătorilor, atunci când măsurile standard, mai puțin dăunătoare, sunt considerate insuficiente.

În Uniunea Europeană, art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite statelor membre să autorizeze introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor, prin derogare de la procesul obișnuit de autorizare, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, dacă sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.

Astfel, din 2013 până în 2016 au fost acordate doar 220 de derogări, din 2016 și până în 2020, statele membre UE au acordat peste 2.500 de derogări, iar din 2020 și până în 2023 (ultimul an cu înregistrari statistice procesate) în Uniunea Europeană au fost acordate peste alte 2.250 de autorizații de urgență, pentru aproximativ 354 de substanțe active și 1.481 de produse. Între 2017 și 2022, România a acordat doar 2% dintre autorizațiile de urgență date pentru total substanțe active vizate de derogări în UE pe parcursul acestei perioade (Science of The Total Environment, Volume 947, 15 oct. 2024).

Începând din 2018 şi pânî în 2025, în România au fost emise 58 autorizaţii temporare din care 38 pentru utilizarea produselor din categoria neonicotinoidelor. (https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.htm)

Tabelul de mai jos prezintă situaţia privind numărul de derogări şi cele date pentru neonicotinoide în special, ȋn câteva țări ale Uniunii Europene, cu date între 2018 și 2022.

Utilizarea insecticidelor care conțin neocotinoide este interzisă în UE cu excepția utilizărilor în sere. În țara noastră au fost acordate derogări în special pentru tratamentul semințelor la cultura de porumb, floarea-soarelui și la cerealele păioase, împotriva unor dăunători deosebit de rapace cum sunt rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) viermii sârma (Agriotes spp.), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides).

Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide la nivelul Uniunii Europene lasă România descoperită în fața celui mai periculos dăunător pentru culturi agricole importante așa cum sunt porumbul și floarea soarelui. Este vorba despre Rățișoara porumbului (Tanymechus dillaticolis).

Suprafețele mari de culturi agricole (peste două milioane ha de porumb și peste un milion ha de floarea-soarelui) pot fi compromise parţial sau total de către Rățișoara porumbului, un dăunător polifag extrem de periculos, care în anii favorabili poate atinge densități de peste 100 de exemplare pe mp. Având în vedere că pragul economic de dăunare (PED) pentru Rațișoara porumbului este de trei dăunători/mp este de la sine înțeles că o mare parte din culturile semănate vor fi compromise fără un tratament la sămânță adecvat.

De aceea, utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide trebuie securizată mai ales că acestea sunt utilizate la tratamentul semințelor. Tratarea semințelor cu insecto-fungicide este sigură atât pentru mediu, cât și benefică pentru culturi, deoarece protejează semințele de boli și dăunători în primele etape ale ciclului lor de viață, ducând la o germinare și o creștere îmbunătățite și reduce necesitatea aplicărilor ulterioare de pesticide. Această abordare specifică minimizează cantitatea de substanțe chimice utilizate și impactul lor potențial asupra mediului.

În situatia în care fermierii nu au soluții fitosanitare eficiente ne întrebăm cine trebuie să suporte pierderile și costurile aferente pierderii culturilor agricole, precum și cine trebuie să despăgubească agricultorii pentru pierderile suferite.

În prezent, creșterea populației a devenit un motiv important pentru cererea tot mai mare de produse agricole. Pentru a atinge securitatea alimentară, este necesar să fie stimulat randamentul agricol, iar reziliența și protejarea culturilor agricole în fața organismelor de dăunare este imperativă. Prin urmare, datorită accesibilității și eficacității lor, aplicarea produselor fitosanitare sintetice în câmpurile agricole a evoluat ca o practică obișnuită pentru a ține sub control bolile, dăunătorii și buruienile culturilor agricole.

Pesticidele joacă un rol crucial în securitatea alimentară globală. Acestea ajută la protejarea culturilor de dăunători, boli și buruieni, ceea ce duce la randamente mai mari și la o disponibilitate sporită a alimentelor.

Cu toate acestea, suntem conștienți că utilizarea lor ridică îngrijorări cu privire la impactul asupra mediului și potențialele riscuri pentru sănătate. De aceea, producătorii de pesticide lucrează activ pentru a spori siguranța utilizării pesticidelor prin diverse măsuri, inclusiv dezvoltarea unor formulări mai sigure, îmbunătățirea etichetării, furnizarea de instruire și promovarea unor practici responsabile de aplicare. Aceste eforturi vizează reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătatea umană, mediu și organismele nevizate.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) susține principiul acordării autorizațiilor de urgență de către statele membre, dacă sunt create premizele aplicării condițiilor menționate anterior și prevăzute la Articolul 53 din Regulament, cu garanții stricte pentru a se asigura că autorizațiile de urgență sunt acordate numai atunci când este strict necesar. Numai așa putem oferi fermierilor soluții agricole eficiente pentru situații de urgență.

Înțelegem provocările pe care le întâmpină toți producătorii agricoli, fie ei fermieri sau apicultori, înțelegem faptul că suntem cu toții sub presiunea de a produce cât mai mult, cât mai de calitate și cât mai ieftin, însă credem că toate aceste lucruri ar fi mai simplu și mai ușor de soluționat dacă ne-am asculta unii pe alții și am comunica deschis și fără prejudecăți.

Autor: VASILE IOSIF, preşedinte AIPROM

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 17 februarie - 13 aprilie 2025, inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene și din cadrul structurii centrale a Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), împreună cu efective din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/Inspectoratele de Poliție Județene, prin structurile arme explozivi și substanțe periculoase, vor desfășura acțiunea comună de control la nivel național „FITOS 2025”. Din 2022, astfel de acțiuni de control au loc în fiecare an.

Acțiunea are ca scop îmbunătățirea siguranței și sănătății cetățenilor, prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională la regimul produselor de protecție a plantelor și protecția mediului, prin verificarea modului de efectuare a operațiunilor cu produse de protecție a plantelor și a condițiilor în care se desfășoară aceste operațiuni de către agenții economici de pe raza de competență, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

La nivel național sunt înregistrați/autorizați să desfășoare operațiuni cu produse de protecție a plantelor un număr de 4.478 agenți economici. Dintre aceștia, 844 sunt înregistrați, potrivit legislației, la structurile teritoriale arme, explozivi și substanțe periculoase, ca operatori care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T). MADR precizează că, în cadrul acțiunii „FITOS 2025” sunt propuși spre verificare minimum 50% din totalul operatorilor înregistrați/autorizați la nivel național.

„Obiectivele avute în vedere la declanșarea acțiunii vizează prevenirea producerii unor evenimente negative care aduc atingere siguranței și sănătății populației și a mediului înconjurător, precum și a furturilor de produse de protecție a plantelor, dar și conștientizarea fermierilor cu privire la operațiunile ilegale/neconforme cu produse de protecție a plantelor și asupra riscurilor la care se expun. De asemenea, prin acțiunea de control se au în vedere descoperirea, investigarea și sancționarea neregulilor constatate la regimul produselor de protecție a plantelor și protecției mediului”, precizează MADR.

Prin intermediul FITOS 2025 se urmărește optimizarea activității de prevenire și investigare a infracțiunilor în domeniul de competență pe fondul cooperării interinstituționale (ANF), precum și identificarea vulnerabilităților din domeniul de referință.

În cadrul FITOS 2024, au fost verificați 2.225 operatori economici care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor (53,6% din totalul operatorilor înregistraţi/autorizaţi la nivel național). În urma verificărilor au fost constatate 304 fapte de natură penală și au fost aplicate 173 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 623.130 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Toate viețuitoarele de pe Terra au prevăzut în codul lor genetic, ca principală misiune, perpetuarea speciei. Referindu-ne la plante, indiferent cât de vitrege sunt condițiile lor de viață, ele își mobilizează toate energiile ca, în final, să producă măcar o sămânță. Sămânța este cea care poartă germenele unei vieți noi.

În cele ce urmează, vom lua ca model bobul de grâu care, de fapt, este un fruct de tip cariopsă și conține în interior sămânță.

Pentru a se putea păstra, sămânța ajunsă la maturitate trebuie să piardă apă până la 13-14% în cazul cerealelor și 7-8% în cazul oleaginoaselor.

Pentru a avea capacitatea maximă de germinare, semințele trebuie să parcurgă repausul seminal care, în cazul grâului, este de 40-68 de zile.

La unele semințe, de exemplu la soia, este indicat ca la semănat să se folosească sămânță obținută în anul precedent.

Principalele componente ale bobului de grâu sunt:

• Învelișul (tegumentul), care reprezintă 12,5%;

• Endospermul, care reprezintă 86,0%;

• Embrionul, care reprezintă 1,5% din greutatea bobului.

Embrionul, care reprezintă planta în formă incipientă, în stare latentă, este format din: muguraș, radiculă, hipocotil și scutelum.

Pentru germinarea seminței, sunt necesari trei factori:

1. Apa pe care o absoarbe sămânța și o umflă. Cantitatea de apă necesară la germinarea seminței este diferită: sămânța de mei 25%, porumbul 44%, grâul 45%, iar soia 150% din greutatea seminței. Apa asigură mediul în care se desfășoară reacțiile biochimice și diviziunea celulelor embrionului.

2. Aerul (oxigenul) pătrunde în țesuturi, oxidează substanța organică și rezultă energia necesară procesului de germinare. Se asigură activitatea enzimelor care transformă substanțele cu molecule mari în substanțe cu moleculă mică, pentru hrănirea embrionului.

3. Căldura, care este specifică fiecărei specii de plante. Spre exemplu, grâul 1-2°C, sfecla de zahăr 4°C, floarea-soarelui 7°C, porumbul și soia  8-9°C, orezul 10-12°C.

Numai la această temperatură minimă se declanșează activitatea enzimatică. Din scutelum sunt secretate enzimele:

– Citaza, care dizolvă pereții celulelor endospermului;

– Amilaza, care transformă amidonul în maltoză și zaharoză;

– Maltaza, care transformă maltoza în glucoză și levuloză.

În endosperm acționează următoarele enzime:

– Maltaza, care transformă maltoza în glucoză și levuloză;

– Proteaza, care degradează proteinele în aciziaminici;

– Lipaza, care transformă substanțele grase în acizi grași și glicerină.

Din activitatea acestor enzime se formează un lichid lăptos, care trece din endosperm prin scutelum la embrion, unde o parte este oxidat și rezultă energia necesară germinației, iar altă parte servește la creșterea embrionului.

Etapele procesului de germinație sunt următoarele:

a) îmbibarea seminței cu apă care pătrunde prin hil și părțile subțiri ale pericarpului. La început, absorbția apei are loc prin îmbibația  coloizilor din sămânță, ca proces fizic determinat de diferența de umiditate dintre sămânță și sol, iar ulterior, după hidroliza amidonului, rezultă substanțe simple osmotic active și absorbția apei are loc pe cale osmotică;

b) hidratarea și activarea enzimelor care intensifică respirația și rezultă energia necesară procesului de germinație;

c) diviziunea și creșterea celulelor embrionului;

d) încolțirea și ieșirea componentelor embrionului;

e) morfogeneza cu formarea organelor primare ale plantelor.

Radicula protejată de coleoriză sparge învelișul bobului și pătrunde în sol, după care apare mugurașul protejat de coleoptil, străbate stratul de sol de deasupra seminței și apar vârfurile ca acele deasupra solului.

Coleoptilul își îndeplinește misiunea, el are o anumită lungime de care se ține seama la adâncimea de încorporare a seminței.

Ajunsă la suprafața solului, frunza iese din coleoptil și, luând contact cu lumina solară, începe procesul de fotosinteză. Prin urmare, germinația durează atât cât embrionul se hrănește cu substanța de rezervă din bob și se încheie când începe fotosinteza. Pentru reușita procesului de germinație este necesar ca patul germinativ să fie corect pregătit, adică, la nivelul de încorporare a seminței, stratul de sol să fie așezat, cu densitatea aparentă (Da) 1,3 g/cm³ care asigură aportul capilar al apei la nivelul seminței, iar deasupra seminței solul să fie afânat cu Da 1,10-1,1 g/cm³ prin care să pătrundă aerul și căldura și să fie ușor străbătut de tinerele plante.

Asigurând aceste condiții, se realizează o răsărire explozivă, uniformă, cu asigurarea densității, cu plante viguroase care ocupă repede terenul și înăbușă eventualele buruieni.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Râmele, plugul biologic al solului

Cum hifele ciupercilor asigură creșterea recoltelor

Când și cum lucrăm pământul

Hrănirea unei populații globale care va ajunge la aproape 10,3 miliarde până la mijlocul anilor 2080¹ și îmbunătățirea modului de trai reprezintă o oportunitate extraordinară pentru agricultură de a deschide calea.

Prin adoptarea unor practici inovatoare și durabile în agricultură, fermierii pot asigura producerea de alimente nutritive și sănătoase pentru toți oamenii, în timp ce creează un ecosistem care susține în mod natural oamenii, progresul și planeta.

În acest context, studii recente din ultimul an^2,3 demonstrează faptul că protecția solului, una dintre cele mai valoroase resurse naturale, este fundamentală pentru asigurarea unei agriculturi durabile. Solul nu este doar un substrat inert, ci reprezintă un ecosistem viu, esențial pentru producția alimentară. Menținerea sănătății și integrității solului este, astfel, o condiție esențială pentru viitorul agriculturii.

Solul reprezintă un ecosistem complex care găzduiește milioane de microorganisme vitale pentru ciclul de nutrienți și pentru fertilitatea naturală a terenurilor. Protejarea acestei resurse presupune așadar adoptarea unor practici agricole sustenabile care să prevină degradarea și eroziunea, iar una dintre metodele cheie este menținerea structurii acestuia și protejarea microorganismelor care trăiesc în el. Aceste microorganisme sunt responsabile pentru descompunerea materiei organice, fixarea azotului și multe alte procese vitale care susțin sănătatea solului. De aceea, soluțiile utilizate în agricultură trebuie să fie atent selectate, astfel încât să nu compromită aceste procese esențiale, iar o opțiune pentru fermieri din toatlă lumea sunt erbicidele care trebuie alese nu doar pentru eficiența lor în combaterea buruienilor, ci și pentru impactul redus asupra solului și microorganismelor benefice.

Controlul eficient al buruienilor cu ajutorul soluțiilor care să nu afecteze structura solului

Buruienile reprezintă un obstacol major pentru fermieri, reducând drastic randamentul culturilor și afectând negativ calitatea acestora. Controlul eficient al buruienilor este, așadar, esențial pentru asigurarea productivității agricole, prin apelul la soluții care să nu afecteze structura solului. Astfel, erbicidele formulate pentru a fi eficiente împotriva buruienilor fără a afecta negativ solul sunt esențiale pentru asigurarea unei agriculturi sustenabile.

Un exemplu de erbicid complex la care fermierii din România pot apela este Bizon™, formulat special pentru a aborda provocările actuale de mediu, parte din portofoliul de produse pentru protecția plantelor al companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience.

Cu o combinație de trei substanțe active, Bizon™ oferă un control excelent al buruienilor din culturile de cereale păioase, necesită aplicarea unei cantități mai mici de produs o singură dată pe sezon și, asigurând în acest fel un impact minim asupra structurii solului și asupra microorganismelor benefice. Prin selectivitatea ridicată a produsului, acesta permite țintirea buruienilor problematice fără a afecta alte plante sau organisme din ecosistem, contribuind astfel la menținerea unui echilibru ecologic.

Dumitrache Burlacu, fermier și administrator Neltic Agro - județul Brăila: „Anul trecut am semănat la începutul lunii octombrie grâu, și după răsărit, am aplicat Bizon™ în toamnă în doză de un litru la hectar. Odată ce am dat cu erbicidul în toamnă, nu mai există riscul de a îmburuiena lanul de grâu la primăvară. Chiar din primul an al apariției sale, am utilizat Bizon™ pe o suprafață de 50 de hectare și îl recomand tuturor fermierilor în erbicidarea de toamnă, pentru că este mult mai eficientă. În viitor nu am în plan să renunț la utilizarea erbicidului, pentru că oferă într-adevăr rezultate foarte bune la cultura de toamnă”.

Sustenabilitatea în agricultură este o necesitate pentru viitorul alimentației globale, iar Corteva Agriscience le asigură fermierilor soluții de care au nevoie pentru a atinge aceste obiectiv fără a avea un impact negativ asupra mediului înconjurător.

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader  Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările climatice aduc cu ele provocări semnificative pentru fermieri. În ultimii ani, România și Republica Moldova s-au confruntat cu o serie de fenomene extreme, precum secetă severă și variații mari de temperatură. Aceste condiții au afectat culturile de cereale păioase, făcând și mai dificilă gestionarea buruienilor care concurează pentru resursele limitate de apă și nutrienți.

Buruienile reprezintă o problemă majoră în culturile de cereale păioase, deoarece consumă resursele vitale ale solului, reducând astfel spațiul, lumina și nutrienții disponibili pentru plantele cultivate. Astfel, plantele de cultură nu se pot dezvolta corespunzător, au o rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și sunt mai susceptibile la atacurile bolilor și dăunătorilor. Combaterea eficientă a buruienilor este, prin urmare, esențială pentru a asigura sănătatea și productivitatea culturilor.

Fermierii trebuie să adopte strategii eficiente pentru a combate buruienile în culturile de cereale păioase de toamnă, iar erbicidarea de toamnă devine o necesitate. O soluție pentru aceștia este aplicarea erbicidelor cu acțiune la sol, dar și foliar, care să împiedice riscul ca buruienile să devină o competiție pentru plantele de cultură în consumul resurselor necesare dezvoltării.

O alegere eficientă este erbicidul postemergent selectiv pentru cereale păioase, ideal pentru aplicarea în toamnă, Bizon™, parte din portofoliul de produse pentru protecția plantelor al companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience. Bizon™ are un spectru foarte larg de combatere și un efect de lungă durată împotriva buruienilor ce reprezintă o problemă pentru culturile de cereale păioase. Datorită combinației de substanțe active, erbicidul acționează atât la nivelul solului, cât și la nivel foliar, oferind rezultate excelente chiar și în condiții climatice nefavorabile, acționând independent de nivelul de precipitații.

Dumitrache Burlacu, fermier și administrator al societății Neltic Agro - județul Brăila: „Anul trecut am semănat la începutul lunii octombrie grâu, iar după răsărit am aplicat Bizon™ în toamnă, în doză de un litru la hectar. Odată ce am dat cu erbicidul în toamnă, nu mai există riscul de a îmburuiena lanul de grâu la primăvară. Chiar din primul an al apariției sale am utilizat Bizon™ pe o suprafață de 50 de hectare și îl recomand tuturor fermierilor în erbicidarea de toamnă, pentru că este mult mai eficientă. În viitor nu am în plan să renunț la utilizarea erbicidului, pentru că oferă într-adevăr rezultate foarte bune la cultura de toamnă.”

Aplicarea erbicidului Bizon™ în toamnă, la culturi precum grâul, orzul de toamnă, triticale și secară, reduce concurența buruienilor încă din primele stadii de vegetație. Acest lucru asigură culturilor un start optim și o dezvoltare robustă, contribuind la trecerea cu succes peste iarnă și la obținerea unor recolte mai sănătoase și mai productive.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gradul de îmburuienare a solurilor din țara noastră este foarte ridicat, așa încât necesită măsuri laborioase pentru ca buruienile să nu devină dăunătoare agriculturii. În etapa actuală, este necesară o nouă orientare privind tratamentul egal tuturor speciilor, inclusiv al buruienilor, nu numai pentru biodiversitate, dar și pentru foloasele pe care fiecare specie le poate aduce la supraviețuirea planetei TERRA.

Pentru a menține în echilibru cele două laturi ale buruienilor, cea de dăunare și cea folositoare, este necesar să se folosească o anumită strategie, care presupune:

• Cunoașterea principalelor caracteristici morfologice și biologice ale buruienilor, care le fac periculoase pentru plantele de cultură;

• Cunoașterea daunelor aduse de buruieni plantelor de cultură, care motivează măsurile de reducere a gradului de îmburuienare;

• Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a îmburuienării culturilor agricole, măsuri care sunt mai ieftine și fără efecte nocive asupra mediului;

• Cunoașterea măsurilor de combatere, de distrugere a buruienilor prin metode integrate și cu cât mai puține chimicale;

• Cunoașterea diferitelor foloase pe care le pot aduce buruienile în regim controlat.

De menționat că acțiunea de distrugere a buruienilor nu este posibilă și nici necesară și, totodată, ar fi foarte costisitoare.

De asemenea, termenul de distrugere este neadecvat. Corect este să fie redus gradul de îmburuienare până la pragul economic de dăunare (PED).

Buruienile rămase sub PED constituie marea biodiversitate, cu avantaje pentru viața pe TERRA și cu multiple avantaje pentru agricultură.

Ținute sub control, buruienile sunt folositoare agriculturii

În cele ce urmează, ne vom referi la aspectele folositoare ale buruienilor, care deseori sunt neglijate.

Buruienile, prezente în regim controlat, pot constitui stimulente pentru plantele de cultură dacă:

• rămân de dimensiuni reduse și nu umbresc plantele de cultură;

• nu sunt gazde pentru dăunători și agenți fitopatogeni;

• au pretenții diferite față de substanțele nutritive, comparativ cu plantele cultivate;

• își dezvoltă sistemul radicular la alt nivel decât plantele cultivate;

• nu stânjenesc lucrările de întreținere și de recoltare.

Dar, foarte important, buruienile în regim controlat pot fi folositoare astfel:

1.       Participă la îmbunătățirea structurii solului. Buruienile, prin sistemul radicular foarte dezvoltat, fragmentează și presează particulele elementare de sol, care sub acțiunea complexului coloidal argilo humic se unesc în agregate structural stabile.

2.       Măresc solubilitatea substanțelor greu solubile din sol. Rădăcinile buruienilor secretă anumite substanțe care au proprietatea de a solubiliza substanțele de natură fosfatică și potasică greu solubile și a le pune la dispoziția plantelor.

3.       Realizează afânarea straturilor compactate din sol. În general, buruienile au sistemul radicular mai bine dezvoltat și mai adânc, putând perfora eventualele straturi compactate. Astfel, rădăcina de pălămidă ajunge la 3 m, 5 m, 7 m adâncime, având și creștere pe orizontală, asigură o fragmentare și afânare a solului.

4.       Micșorează eroziunea solului și asigură fixarea nisipurilor. Pe pășunile în pantă, buruienile, în special cele perene de tipul pirului, înțelenesc solul și se opun eroziunii, constituind și un furaj pentru animale.

5.       Protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie sau de la aspersoarele instalației de irigat. S-a constatat că picăturile cu diametrul de 0,5 mm și masa de 0,65 g au o viteză de cădere de 7 m/sec, lovind și spărgând agregatele structurale. Prezența buruienilor amortizează căderea acestor picături și protejează solul.

6.       Pe timp de arșiță, buruienile reduc temperatura solului cu 2-4°C, asigurând o activitate normală a sistemului radicular și activitatea microbiologică din sol, în special de nitrificare, care la 40°C încetează.

7.       Unele buruieni au însușiri alelopatice, secretând anumite substanțe care inhibă dezvoltarea altor buruieni și, astfel, menținând gradul de îmburuienare sub PED.

8.       Buruienile valorifică energia solară și creează masă organică atât de necesară pentru îmbunătățirea fertilității solului. După recoltarea culturilor de vară, se efectuează lucrarea de dezmiriștit care creează condiții pentru germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei. Acestea cresc, valorifică energia solară și CO₂, asigurând și o bună protecție a solului.

9.       Buruienile consumă îngrășămintele nefolosite de cultura anterioară și nitrații formați, împiedicând levigarea acestora și poluarea apei freatice.

10.     Se asigură o îmbunătățire a fertilității solului. Buruienile, prin acțiunea de structurare a solului, de solubilizare, de afânare, de protejare și de formare a masei vegetale, asigură formarea humusului și, implicit, creșterea fertilității solului.

11.     Alte foloase ale buruienilor se referă la faptul că unele dintre acestea pot fi folosite în hrana omului: știrul, loboda, hreanul, cicoarea, păpădia etc. Alte buruieni pot fi folosite ca plante medicinale: curcubețica, hreanul, traista ciobanului, volbura, nalba, coada-calului. Se pot folosi în furajarea animalelor, în special pe timp de secetă, buruienile fiind mai rezistente și menținându-se verzi. Altele pot fi folositoare albinelor, polenizatorilor, prădătorilor.

În concluzie, sunt suficiente motive pentru a nu se ajunge la distrugerea buruienilor.

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU