teren - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029.

Registrul agricol se elaborează și este valabil pentru o perioadă de cinci ani, iar datele se completează de către autoritățile administrației publice locale, anual, potrivit formularelor tipizate, aprobate prin HG. După data de 31 decembrie 2024, formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024 nu mai pot fi utilizate, astfel încât a fost necesară elaborarea unui nou act normativ care să aprobe registrul agricol pentru perioada 2025-2029, precum și formularele acestuia.

Prezentul proiect de act normativ vizează aprobarea unui nou registru agricol pentru perioada 2025-2029 și formularele acestuia care au fost modificate, completate și actualizate, prin consultarea autorităților locale.

Schimbări preconizate:

  • Introducerea codului unic al adresei, constituit din cod SIRUTA, cod stradă și cod adresă;

  • Introducerea categoriei de folosință denumită „Terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol)”. Această modificare a survenit în urma faptului că există fermieri din zonele piscicole care exploatează terenurile înscrise în registrul agricol ca amenajări piscicole, dar care, în realitate, desfășoară activități agricole. Această modalitate de folosință a terenului nu poate fi eligibilă la plată pentru obținerea de fonduri europene din cauza faptului că terenul are destinație piscicolă și nu agricolă;

  • Completarea categoriei „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate” prin inserarea unei noi coloane: „Titular drept folosință/concesiune”. Această modificare a fost necesară ca urmare a faptului că formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024, aprobate prin HG nr. 985/2019 nu prevedeau identificarea dreptului de folosință/concesiune a deținătorilor unei parcele, tarlale, sole, astfel că multe gospodării care nu dețineau titlu de proprietate nu puteau fi înscrise în registrul agricol.

Cheltuielile privind tipărirea și difuzarea registrelor agricole, precum și cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.

Prin acest act normativ se oferă posibilitatea înscrierii datelor cu privire la gospodăriile populației, ale societăților/asociațiilor agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosință/concesiune şi/sau animale.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9103-proiect-hg-registrul-agricol-2025-2029-09-07-2024.html

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Digitalizarea, o tendință din ce în ce mai prevalentă în agricultură, implică utilizarea tehnologiilor precise și bazate pe date pentru a ajuta fermierii să ia decizii în timp real. Inteligența artificială, datele analitice, senzorii și alte tehnologii au potențialul de a îmbunătăți producțiile, de a optimiza eficiența apei și a inputurilor și de a promova sustenabilitatea în cultivarea pământului cu scopul de a asigura securitatea alimentară pentru o populație în creștere la nivel global.

Pe măsură ce tehnologia agricolă progresează, metodele tradiționale coexistă cu soluțiile digitale moderne, remodelând peisajul producției alimentare. În timp ce practicile precum aratul și monocultura persistă, integrarea unor tehnologii noi, cum sunt datele satelitare și dronele, aduce schimbări revoluționare în domeniul agriculturii. În consecință, fermierii adoptă metode digitale pentru a-și spori producțiile și pentru a implementa agricultura durabilă.

 

Granular Link, aplicația care optimizează operațiunile agricole

 

Prin utilizarea tehnologiilor care le oferă acces la analize de date, fermierii obțin informații valoroase despre condițiile solului și ale apei, permițându-le să ia decizii corecte privind gestionarea terenurilor. În plus, agricultura digitală ajută la managementul culturilor și la maximizarea producțiilor, iar Corteva Agriscience furnizează în mod constant fermierilor instrumente digitale pentru accesul la date în timp real din câmp. Aceste instrumente îi ajută pe fermieri să ia decizii precise pentru terenurile lor agricole prin soluții digitale.

Field Digital Agriculture Solutions Corteva Agriscience

Un exemplu al unei astfel de soluții este Granular Link, o aplicație mobilă premium dezvoltată de Corteva care integrează în mod transparent expertiza agricolă cu tehnologia avansată. Aplicația oferă informații exacte, recomandări pentru culturi și alerte privind starea culturilor. Granular Link oferă servicii premium precum hărți cu fertilizare variabilă, hărți de semănat cu rată variabilă, analize satelitare de înaltă precizie, date meteo hipelocale la nivel de parcelă, recomandări privind irigatul, instrumente pentru eficientizarea produselor biologice, toate acestea contribuind la angajamentul față de inovație și progres în agricultura durabilă.

Inginerul agronom Hegedűs Krisztián, fermier din satul Horia, județul Arad (SC Terracult SRL), împărtășește opinia despre importanța aplicației digitale: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru ferma noastră. Utilizarea serviciilor aplicației pe lotul nostru de grâu anul trecut a dus la producții ridicate și profitabilitate. Anul acesta, utilizând hărți de semănat cu rata variabilă pentru cultura de orz oferite de Granular Link, am reușit să ne menținem standardele ridicate și să monitorizăm eficient terenurile prin ultilizarea celorlalte servicii oferite de aplicație. Cu acces la cei mai performanți indici satelitari de vegetație și recomandări precise privind irigarea, instrumentele digitale Corteva ne-au oferit posibilitatea de a optimiza operațiunile agricole și de a obține rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține fermierii și activitatea aceastora”.

Soluțiile digitale în agricultură contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, calității solului și gestionării raționale a apei, iar Corteva Agriscience caută să identifice noi moduri prin care să ofere informații precise fermierilor în monitorizarea nivelului de umiditate, un aspect important în special în regiunile care se confruntă cu scăderea resurselor de apă.

Astfel, un instrument ca harta Agro Meteo, furnizează date în timp real despre previziuni meteo și despre resursele de apă din sol prin stațiile meteo și îi informează pe fermieri cu date din locațiile lor specifice.

Prin furnizarea de informații precise, în timp real și specifice câmpului, Corteva ajută fermierii să optimizeze productivitatea și să gestioneze eficient costurile cu inputurile, valorificându-și expertiza, capacitățile de cercetare și dezvoltare, prezența globală și infrastructura de piață pentru a susține avansarea tehnologiei agricole și a debloca întregul potențial pentru cei care produc.

 

Autor: VASILE FOLEA, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii
Vineri, 12 Aprilie 2024 00:00

GAEC 7 pentru 2024, clarificări de la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

  • Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

  • Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

 

Clarificări tehnice

 

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

  • O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

  • O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Politicienii împiedică performanța în agricultura românească, susțin organizațiile profesionale ale fermierilor, mâhnite de respingerea Legii arendei, la o diferență de două voturi, în ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2024. LAPAR, Federația PRO AGRO și UNCSV transmit, prin intermediul unui comunicat de presă, că Parlamentul României este incapabil să adopte o lege a arendei care să susțină activitatea fermierilor din țara noastră.

În continuare, comunicatul de presă al LAPAR, PRO AGRO și UNCSV

În numele fermierilor reprezentați de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), cele trei organizații își exprimă dezamăgirea și revolta față de respingerea la vot a amendamentelor privind contractul de arendă în ședința Camerei Deputaților din Parlamentul României care a avut loc, marți, 9 aprilie 2024.

După îndelungate și nenumărate consultări și negocieri, care au condus la acorduri privind soluțiile adoptate și compromisuri acceptate de toate părțile implicate în acest demers, în urma votului de ieri, fermierii își văd înșelate așteptările că vor avea, în sfârșit, o lege a arendei care să le asigure stabilitate și predictibilitate și le va oferi siguranță și încredere în dezvoltarea afacerilor lor agricole.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă aprecierea față de parlamentarii care au înțeles importanța acestei initiative legislative privind reglementarea unei durate minime a arendei și au votat pentru. În același timp, organizațiile solicită explicații argumentate parlamentarilor care au votat împotrivă sau s-au abținut, în condițiile în care consultările și negocierile cu fermierii și mediul asociativ durează de ani de zile pe acest subiect care face obiectul programelor de guvernare asumate de majoritatea formațiunilor politice din ultimele două mandate parlamentare.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV au făcut nenumărate demersuri, au transmis documente de poziție și au organizat sau au participat la întâlniri cu autoritățile naționale responsabile pentru agricultură (Guvern, Parlament, Președinție) și cu formațiunile politice, în care au prezentat solicitările fermierilor, cu argumente tehnice și economice, privind necesitatea adoptării unei legi a arendei și importanța acesteia pentru fermierii din România.

În condițiile în care o treime din deputați a lipsit la ședința din 9 aprilie, propunerea legislativă pentru instituirea unei durate minime a contractului de arendă a fost respinsă cu concursul formațiunilor politice USR (care a votat în bloc NU), AUR (care a avut 23 voturi negative și doar un vot pozitiv) și al deputaților neafiliați (21 de abțineri sau vot negativ și doar 1 vot pozitiv). Parlamentarii prezenți de la PSD, PNL și UDMR au votat pentru adoptarea legii (au fost 3 abțineri la UDMR), iar reprezentanții minorităților au exprimat 14 voturi pozitive din 15.

Cele trei organizații resping cu fermitate argumentul de neconstituționalitate prezentat ca motiv pentru votul negativ, în condițiile în care:

  • Parlamentul României a revizuit și modificat în ultimele luni prevederile legislative privind reglementarea duratei minime a contractului de arendă în Codul Civil, în urma sesizării CCR transmise de Președintele României. Reamintim că prin decizia sa, în esenţă, „Curtea Constituțională a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

  • În România, a fost în vigoare și și-a produs efectele până în anul 2011 Legea arendei nr. 16/1994, lege care a fost abrogată în contextul adoptării noului Cod Civil. Legea arendei nr. 16/1994 abrogată în 2011 prevedea o perioadă minimă de 5 ani pentru contractul de arendă.

Totodată, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV resping cu fermitate argumentul conform căruia solicitarea fermierilor de a avea stabilitate este neconstituțională pentru că ar încălca dreptul de proprietate. Legea arendei nr. 16/1994 a fost în vigoare într-o perioadă îndelungată, Constituția României nefiind modificată din 1991 și fiind revizuită în 2003, când nu a fost inclusă nicio prevedere legată de contractul de arendă.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea că în acest moment România nu are o Lege a arendei în vigoare. Faptul că perioada de arendare nu este reglementată prin lege are un impact economic negativ semnificativ asupra afacerilor agricole, asupra investițiilor în tehnologie și eficienței gestionării fermelor pe termen mediu-lung, afectează predictibilitatea planurilor de business și reziliența fermelor mici și mijlocii, cu consecințe negative asupra competitivității fermierilor din România la nivel național și european.

Mai mult, lipsa acestei reglementări are impact negativ asupra resurselor naturale, în condițiile în care fermierii nu au predictibilitate și stabilitate pentru practicarea rotației culturilor, protecției biodiversitații solului, a investițiilor în sistemele de irigații și perdelele forestiere, iar atingerea țintelor privind suprafețele agricole împădurite rămâne doar un deziderat care apare în mod recurent pe fondul campaniilor electorale.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV vor continua demersurile pentru adoptarea unei Legi a arendei care să reglementeaze drepturile și obligațiile părților semnatare ale contractului de arendă, inclusiv instituirea unei perioade minime privind durata acestuia.

În acest sens, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV fac un apel la fermieri și la mediul asociativ din România să facă front comun și să-și exprime nemulțumirea privind votul negativ de ieri. De asemenea, este vital ca producătorii agricoli să vină alături de cele trei organizații și mediul asociativ în demersurile viitoare pentru a-și susține și apăra interesele, în vederea obținerii unui rezultat favorabil privind mult așteptata Lege a arendei.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

În ședința Guvernului din 16 februarie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal, în sumă totală de 88.126.943 euro (echivalentul a 438.299.354 lei), se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024 și vor fi repartizate astfel:

  • 84.881.472 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 5.500 euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 1.648.135 euro, pentru tutun;

  • 83.643 euro, pentru hamei;

  • 1.508.193 euro, pentru sfeclă de zahăr.

Cuantumurile per unitatea de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2023, corespunzătoare ANT.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică unui număr de circa 557.000 beneficiari de ANT.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Miercuri, 22 Noiembrie 2023 14:42

Provocări climatice și soluții de asigurare

Aon România, unul dintre liderii globali ai pieței brokerilor de asigurări, a organizat joi, 16 noiembrie 2023, evenimentul cu tema „Provocările climei în agricultură”. În cadrul conferinței desfășurate la București, experți din domeniul agricol și al asigurărilor au dezbătut soluțiile de gestionare a riscurilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, importanța parteneriatelor între asigurători și fermieri, precum și noile tehnologii și inovații care pot sprijini și îmbunătăți sustenabilitatea și reziliența în fața provocărilor climatice.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat de compania Bayer, care a analizat impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii. Acesta a adus în prim-plan problemele cu care se confruntă fermierii în contextul schimbărilor climatice, subliniind impactul imediat pe care acestea îl au asupra fermelor.

aon2

„71% dintre fermieri afirmă că schimbările climatice au avut deja un impact major asupra fermelor lor, iar peste 90% dintre aceștia recunosc că au simțit efectele acestor schimbări. 70% dintre fermieri au suferit consecințele devastatoare ale secetei și arșiței. Din aceste motive, ne așteaptă o perioadă caracterizată de volatilitate, iar pentru a răspunde acestor provocări, soluțiile propuse includ o abordare matematică a agriculturii și implementarea tehnologiilor moderne, precum reducerea lucrărilor solului și adoptarea unor schimbări în tehnologia tradițională”, a arătat Daniel Stanciu, Grower Marketing Manager Bayer Crop Science.

 

Asigurările parametrice oferă fermierilor stabilitate financiară

 

Într-un peisaj agricol caracterizat de condiții meteorologice dificile și riscuri în creștere, apetitul limitat pentru asigurări și nivelul scăzut de încredere reprezintă provocări semnificative. Astfel, asigurările agricole contribuie la reziliența și adaptabilitatea agriculturii în fața schimbărilor climatice, oferind un sistem de siguranță financiară și sprijin pentru fermieri.

aon1

„Asigurarea tradițională a demonstrat funcționalitatea sa, însă necesită susținere și completare, în condițiile în care seceta a devenit un eveniment cu frecvență foarte mare. Pentru aceasta, soluțiile inovatoare precum asigurările parametrice oferă răspunsuri eficiente și flexibile. Adaptarea este cheia pentru fiecare fermă în parte, iar noi, la Aon, adoptăm o abordare axată pe soluții personalizate. În fața noilor provocări, adaptabilitatea și inovația sunt vitale. Progresele tehnologice actuale, digitalizarea, utilizarea unor baze de date globale, precum și modelarea datelor pentru a oferi acoperire personalizată, ne oferă o perspectivă mai profundă asupra fiecărei parcele de teren, permițându-ne să ne adaptăm nevoilor fiecărui fermier”, a punctat Cerasela Tudor, expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” Aon România.

Asigurările agricole parametrice sunt produse care deja câștigă teren în multiple piețe regionale și internaționale, venind în completarea soluțiilor tradiționale, pentru a le oferi fermierilor stabilitate financiară în fața pierderilor cauzate de factori climatici.

„Acest tip de asigurare le oferă fermierilor o soluție inovatoare și rapidă pentru gestionarea riscurilor legate de vreme și alte evenimente naturale. Ele se bazează pe parametri prestabiliți, cum ar fi nivelul de precipitații sau temperatura, eliminând astfel procesul lent și adesea complicat al evaluării pierderilor. Această abordare aduce certitudine și rapiditate în compensarea pagubelor, oferind astfel fermierilor o mai mare siguranță și stabilitate în fața riscurilor imprevizibile”, a adăugat Oleksandr Artiushyn, Senior Originator pentru Munich Re.

Asigurările tradiționale pot funcționa concomitent cu asigurările parametrice, astfel că acestea acoperă riscuri diferite, nu duc la dublă asigurare, se completează reducând riscurile neacoperite și cresc șansa de a duce către zero pontențiala pierdere economică a unei ferme. „În domeniul asigurărilor agricole, trebuie să înțelegem că piețele agricole sunt extrem de diverse și volatile. Fiecare regiune, fiecare cultură și fiecare fermier are propriile sale caracteristici și provocări unice. Pentru a face față impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii, este crucială o abordare sinergetică și coordonată”, a completat Ivan Ruzicka, Head of Client & Distribution, Management, Axa Climate.

aon3

 

În 2023, circa 25% din suprafețele cultivate sunt asigurate

 

Conform estimărilor Aon, în anul 2023, industria asigurărilor agricole din România a marcat o creștere în protejarea fermierilor și a terenurilor agricole împotriva riscurilor, suprafețele cultivate acoperite crescând, ponderea asigurării culturilor rămâne una redusă, doar în jur de 25% din suprafețele cultivate fiind asigurate. De menționat că soluțiile oferite fermierilor sunt destul de concentrate, astfel ca dintr-o suprafață totală asigurată de 2,35 milioane de hectare în acest an, aproximativ 1,45 milioane de hectare au fost asigurate de către Agra Asigurări, restul fiind acoperite de alte companii de asigurări. Pentru a completa necesarul de acoperire pentru industria agricolă este necesară continuarea dialogului dintre fermieri, asociații și industria asigurărilor pentru a asigura o mai bună adaptare a acoperirilor, creșterea gradului de educare a fermierilor în utilizarea de soluții de management a riscului și adoptarea de noi soluții pe care piețele externe le promovează.

aon4

„Prin colaborare și angajament continuu între actorii-cheie, ne propunem să construim un viitor mai stabil și mai sustenabil pentru agricultura noastră. Aon România rămâne ferm implicată în sprijinirea comunității agricole și în promovarea soluțiilor adaptative, contribuind la reziliența și viabilitatea sectorului în fața schimbărilor climatice”, a conchis Eugen Anicescu, CEO Aon România.

Printre speakerii evenimentului „Provocările climei în agricultură” s-au numărat Eugen Anicescu - CEO Aon România, Cerasela Tudor - expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” din cadrul Aon, Daniel Stanciu - Grower Marketing Manager Bayer Crop Science, Lukas Schonach - Senior Business Developer Descartes Underwriting, Ivan Ruzicka - Head of Client & Distribution Management Axa Climate, Oleksandr Artiushyn - Senior Originator Munich Re, Eugen Cîrstea - Manager Regional Centru Sud-Est Agra Asigurări, Florin Constantin - fondator AGXecutive. La dialog au participat și reprezentanți ai Ministerul Agriculturii, Forumului APPR, reprezentanți ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

aon5

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Timp de două zile, 5 și 6 octombrie 2023, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles. În intervențiile lor, reprezentanții AAC au insistat pe SUR-NGT și impactul cauzat de importurile masive de cereale și plante oleaginoase din Ucraina asupra agriculturii românești.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la impactul și efectele importului și tranzitului produselor agricole din Ucraina, elemente cheie de integrat într-o strategie europeană a proteinelor, necesitatea acordării derogărilor pentru 2024 pentru GAEC 7 (rotația culturilor) și GAEC 8 (teren lăsat pârloagă) și stadiul discuțiilor privind propunerea Regulamentului de utilizare sustenabilă a pesticidelor (SUR) și prelungirea autorizării pentru Glifosat. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a fost reprezentată de Florentin Bercu – UNCSV, Alina Stancu – UNCSV, Marius Micu - PRO AGRO și Vlad Macovei - AFF.

2

 

Intervențiile delegației române

 

Florentin Bercu, director executiv UNCSV: „Fac un apel la toate organizațiile naționale din cele 27 de state să susținem prin intermediul poziției COPA - COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantități maxime care să fie exportate și tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci pe toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil. Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative și am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări și să acționeze într-un mod agresiv, abuziv și lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizația Mondială a Comerțului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluție adecvată. Trebuie să subliniem că doar 10-15% din suprafața agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafețelor fiind în condiții de siguranță. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranță, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piața europeană. Vă rog să fim solidari și să ne susținem pentru a depăși această situație dificilă. Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot să-și continue activitatea fără să întâmpine dificultăți majore sau să intre în faliment. În privința fondurilor sau compensațiilor, există mai multe aspecte de luat în considerare. În primul rând, sumele alocate sunt de circa 2% din impactul provocat, fiind insuficiente pentru a acoperi daunele cauzate și se acordă cu o întârziere foarte mare. În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a altor aspecte conexe. Aș dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele și a construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor.

Acordăm o atenție deosebită solicitării de derogări privind GAEC 7 și GAEC 8. România dorește să exprime recunoștința sa pentru eforturile depuse de Secretariatul COPA-COGEGA și pentru documentele transmise în acest sens. Cu toate acestea, vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obținerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgență se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânțare a culturilor de toamnă. În absența acestor derogări, există riscul ca aceștia să renunțe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obișnuit destinate culturilor de cereale de toamnă și să nu le mai cultive în sezonul următor. Situația se complică și mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă. Prin urmare, vă rugăm să susținem în unanimitate, atât la nivelul COPA-COGEGA, cât și în cadrul organizațiilor membre în relația cu autoritățile naționale, reprezentanțele permanente, acordarea derogărilor pentru GAEC 7 și GAEC 8 pentru anul 2024, așa cum s-a întâmplat și în anul 2023. Avem încredere că, prin eforturile noastre comune, vom depăși aceste crize și această perioadă dificilă”.

1

Marius Micu, vicepreședinte PRO AGRO și vicepreședinte COPA: „Este foarte important să existe o distribuție echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantității de cereale și semințe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit și să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziții ar diminua povara asupra producătorilor de UE din țările vecine și ar asigura că produsele de bază ajung în țările mai puțin dezvoltate din țări terțe.

Doresc să subliniez că România a avut o poziție clară și constantă în ceea ce privește regulamentul SUR și utilizarea pesticidelor. Suntem conștienți de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum și de situația specifică a fiecărei țări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putință a noilor tehnici de ameliorare genomică și abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR. În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuțiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuțiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privință și să recunoaștem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă și dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR”.

Vlad Macovei, președinte AFF: „Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală și de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensații financiare substanțiale pentru țările din vecinătatea Ucrainei, ale căror piețe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului. Repet, este obligația Comisiei de a găsi soluții pentru a-i salva pe agricultori, într-o conjunctură în care aceștia nu au nicio vină, iar organizațiile de fermieri din aceste state ar trebui să ceară acest lucru într-un mod mult mai persuasiv decât s-a făcut până acum. Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din țările care nu suferă de distorsiuni ale pieței pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau și fermierilor din România să nu blocheze circulația cerealelor ucrainene către țările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanență, în România, în discuție fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, și repetate, din neștiință”.

Ca urmare a insistențelor reprezentanților AAC, organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor din grupul extins al țărilor de la Visegrad vor transmite un punct de vedere comun către COPA - COGECA și autoritățile europene, mesaj care va fi preluat și susținut oficial și de COPA – COGECA, prin care se va sublinia necesitatea creșterii numărului rutelor de tranzit, cel puțin cele din Grecia și Italia, și împărți cantitățile de produse agricole cu proveniență Ucraina pe fiecare punct/rută de import și tranzit.

3

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a propus în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, prelungirea derogării pentru toți fermierii europeni de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și pentru anul 2024, privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8).

Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu al acestor derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea țării noastre în vederea aprobării acesteia.

„Doresc să atrag atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme și a inflației care a generat majorări greu de suportat ale prețurilor la inputuri și să vă propun adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc și pentru a evita falimentul multor ferme.

După cum cunoașteți, posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pierderile suferite de fermieri sunt semnificative. Mulți dintre fermieri sunt în pericol să nu își mai poată continua activitatea, fapt ce reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară a UE și nu numai.

Spre exemplu, în România, fermierii s-au confruntat cu un deficit de apă major după doi ani de secetă, iar în acest an, deși în majoritatea zonelor cantitățile de precipitații au fost mulțumitoare, producțiile nu sunt la nivelul așteptat. Este posibil ca în unele zone pierderile de producție, chiar la culturile de toamnă, să atingă până la 50% față de media ultimilor cinci ani. Este o provocare majoră pentru fermierii noștri care nu vor reuși să își acopere costurile ridicate de producție, care se dovedesc în continuare foarte ridicate.

De asemenea, importurile din Ucraina au cauzat reducerea prețurilor la cereale și oleaginoase, cauzând fermierilor români pierderi importante, pentru că au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție.

Salutăm intervenția Comisiei Europene, care a adoptat unele măsuri menite să sprijine fermierii afectați, însă, din păcate, sprijinul acordat este în continuare mic în comparație cu pierderile suferite de producători și rezolvă doar în parte situația dificilă în care aceștia se află. Nici bugetele naționale nu au fost în măsură să reducă pierderile fermierilor și de aceea considerăm că în continuare este nevoie de soluții și derogări care să ajute fermierii să evite falimentul.

În acest sens, propunem derogarea de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și în anul 2024, pentru a le permite fermierilor să compenseze măcar parțial pierderile foarte mari, reducând din presiunea pe care aceștia o resimt. Considerăm că o continuare a acestor derogări este firească, în condițiile în care asistăm, din păcate, la prelungirea războiului din Ucraina. De asemenea, impactul de mediu al acestei derogări este minim. De altfel, România face deja mari eforturi pentru biodiversitate, având un milion de hectare de teren care nu mai este utilizat în agricultură la care se adaugă alte 850.000 ha teren fertil din zona de protecție pentru sistemele de irigații.

Totodată, România consideră că este necesară o preocupare permanentă a Comisiei pentru identificarea unor soluții inovatoare în sprijinul fermierilor, din afara bugetului Politicii Agricole Comune, având în vedere că provocările cu care ne confruntăm sunt în mare măsură din afara sectorului agricol”, a spus ministrul Florin Barbu în intervenția sa din Consiliul AgriFish.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc subvenții prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista