Protestul național al crescătorilor de ovine și caprine a fost avizat oficial. Joi - 30 iulie 2026, mii de fermieri vor protesta în București pentru salvarea sectorului ovin din țara noastră.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni, în calitate de organizatori, anunță că „Primăria Municipiului București a avizat oficial desfășurarea Protestului Național al Crescătorilor de Ovine, prin Protocolul nr. 125211/28.07.2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991”. Protestul va avea loc joi, 30 iulie 2026, între orele 10:00 și 19:00, și va reuni crescători de ovine și caprine din toate regiunile țării.

„Conform protocolului aprobat, între orele 10:00 - 13:00, aproximativ 1.500 de fermieri vor protesta în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); între orele 13:00 - 14:00, participanții se vor deplasa organizat pe traseul Piața Presei Libere - Șoseaua București-Ploiești - Bulevardul Regele Mihai I - Arcul de Triumf - Șoseaua Pavel D. Kiseleff - Piața Victoriei; între orele 10:00 - 17:00, aproximativ 5.000 de participanți vor protesta în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului României; la ora 17:00 va începe defluirea participanților”, precizează organizatorii.

O delegație a fermierilor va depune autorităților un memoriu oficial, care cuprinde revendicările și solicitările crescătorilor. „Sectorul ovin românesc traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de Pesta Micilor Rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare. Exporturile au fost blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate. În tot acest timp, fermierii au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele esențiale să fie soluționate”, susțin organizatorii protestului.

Crescătorii de ovine și caprine solicită:

• Deblocarea urgentă a exportului de ovine vii;

• Tragerea la răspundere a persoanelor responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei;

• Acordarea de despăgubiri corecte fermierilor afectați;

• Măsuri reale pentru relansarea sectorului ovin;

• Menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific;

• Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului;

• Un dialog real și permanent între autorități și organizațiile reprezentative ale crescătorilor.

Apel către fermieri

„Adresăm un apel tuturor organizațiilor profesionale, crescătorilor de ovine și caprine și tuturor celor care cred în viitorul agriculturii românești să fie alături de noi. Acest protest este unul legal, autorizat și pașnic. Respectarea protocolului aprobat și a indicațiilor forțelor de ordine reprezintă o responsabilitate comună.

Pe 30 iulie nu protestăm doar pentru oieri. Protestăm pentru dreptul fermierilor români de a munci, de a produce și de a avea un viitor în propria țară. Când dispare oieritul, România pierde nu doar un sector economic, ci o parte din identitatea și tradiția sa”, transmit Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Succesul unei culturi începe cu decizii luate la momentul potrivit. Într-un context în care presiunea dăunătorilor poate evolua rapid, monitorizarea constantă a câmpului devine esențială pentru protejarea potențialului de producție.

MagicTrap 2 reprezintă noua generație de capcane digitale pentru monitorizarea dăunătorilor, dezvoltată de Bayer, și aduce o serie de îmbunătățiri importante care ajută fermierii să identifice mai rapid riscurile și să acționeze în timp util. Conectivitatea îmbunătățită permite funcționarea fiabilă chiar și în zone cu semnal dificil, datorită antenei optimizate și tehnologiei inteligente de roaming.

Unul dintre principalele avantaje ale noii versiuni este sistemul optic semnificativ îmbunătățit. Camera de până la 16 MP, împreună cu funcția de autofocus și blițul integrat, permite captarea unor imagini clare chiar și în condiții de lumină redusă. Astfel, dăunătorii pot fi identificați mai precis, inclusiv atunci când sunt de dimensiuni mici sau dificil de observat în teren.

MagicTrap 2 a fost proiectată pentru utilizarea zilnică în câmp. Construcția robustă oferă o rezistență mai bună la condițiile din teren, iar detaliile practice, precum șuruburile integrate, contribuie la o manipulare mai simplă și mai sigură. În plus, indicatorii LED afișează rapid nivelul bateriei și puterea semnalului, astfel încât utilizatorii pot verifica starea dispozitivului fără a fi nevoie de aplicații suplimentare.

Noua generație introduce și GPS integrat, o funcționalitate care va facilita localizarea și gestionarea capcanelor instalate în câmp. De asemenea, platforma a fost gândită pentru dezvoltări viitoare, fiind modulară și pregătită pentru noi funcționalități și scenarii de utilizare.

Prin integrarea cu ecosistemul digital MagicScout, imaginile sunt transmise automat prin rețeaua LTE/4G, iar analiza bazată pe inteligență artificială contribuie la identificarea dăunătorilor și la emiterea alertelor atunci când sunt depășite pragurile stabilite. Astfel, fermierii beneficiază de informații actualizate și pot lua decizii bazate pe date reale din câmp.

„Pe măsură ce nivelul de volatilitate și imprevizibilitate crește constant, fermierii au nevoie de instrumente fiabile, bazate pe date, pentru a-și proteja culturile și a lua decizii informate. Prin MagicTrap 2 și ecosistemul MagicScout, aducem inovația digitală direct din câmp pe telefonul mobil, ajutând fermierii să monitorizeze dăunătorii în mod continuu, să reacționeze mai rapid și să își protejeze culturile de rapiță prin aplicarea tratamentelor de protecție a plantelor exact atunci când este nevoie”, a declarat Jennifer Gilberg, Country Division Head Crop Science Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova.

• Noua capcană digitală MagicTrap 2 oferă optică, conectivitate și GPS îmbunătățite pentru o monitorizare continuă și precisă a dăunătorilor în cultura de rapiță.
• Integrată în ecosistemul digital MagicScout, MagicTrap 2 utilizează rețeaua LTE/4G și analiza bazată pe inteligență artificială pentru identificarea dăunătorilor și emiterea de alerte la depășirea pragurilor.
• Promoție dedicată campaniei de rapiță 2026: fermierii pot accesa MagicTrap 2 și licențe software la achiziția de sămânță de rapiță Bayer.

MagicTrap 2, în promoție pentru campania de rapiță 2026

În cadrul campaniei de vânzări pentru semințele de rapiță, fermierii care achiziționează minimum 100 de saci de sămânță Dekalb pot beneficia de o capcană MagicTrap 2 per fermă, împreună cu licența software aferentă. Fermierii care dețin deja o capcană MagicTrap și achiziționează minimum 40 de saci de sămânță de rapiță Dekalb vor putea beneficia de continuitatea utilizării prin acordarea licenței software. Codurile promoționale vor fi disponibile începând cu luna septembrie, pentru utilizare în prima etapă de dezvoltare a culturii.

MagicTrap 2 transformă monitorizarea dăunătorilor dintr-un proces periodic într-un sistem digital de supraveghere continuă, oferind fermierilor informațiile necesare pentru a reacționa mai rapid și mai eficient.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda, a organizat, pe 24 iunie 2026, a treia ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”.

Evenimentul, desfășurat la SCDA Turda, a reunit jurnaliști, fermieri, cadre didactice, cercetători, specialiști agronomi și reprezentanți ai industriei semințelor, oferind un cadru de dialog și schimb de experiență între toți actorii implicați în dezvoltarea agriculturii românești.

Devenită deja o tradiție anuală, „O zi din viața unui ameliorator de plante” aduce în prim-plan realizările cercetării autohtone în domeniul ameliorării plantelor, precum și provocările cu care se confruntă specialiștii în contextul actual al agriculturii.

Ziua a debutat cu vizita în câmpurile experimentale SCDA Turda. În câmpul de ameliorare cereale păioase, cei prezenți au putut vedea:  grâu de toamnă – 17 soiuri de grâu de toamnă, dintre care opt înscrise în Catalogul Oficial al Soiurilor  din România, și a liniilor cu perspective de omologare aflate în testare în rețeaua ISTIS;  grâu de primăvară și umblător – trei soiuri, dintre care unul este în Catalogul Oficial al Soiurilor  din România, și a liniilor cu perspective de omologare; ovăz de primăvară – trei soiuri și o linie cu perspective de omologare; orzoaică de primăvară - unde au fost prezentate cele mai noi creații din domeniul ameliorării acestei specii  - patru soiuri înscrise în Catalogul Oficial al Soiurilor  din România și alte trei linii în proces de omologare.

În câmpul de ameliorare a soiei au fost prezentate creațiile din acest sector: 19 soiuri de soia înscrise în Catalogul Oficial al Soiurilor din România și linii cu perspective de omologare.

În câmpul de ameliorare porumb au fost prezentați hibrizii de porumb omologați de SCDA Turda, înscriși în Catalogul Oficial al Soiurilor  din România. Cei 11 hibrizi omologați sunt din grupe de maturitate FAO diferite, de la 270 la 380. SCDA Turda are în portofoliu și un hibrid de porumb dulce.

Vizita a continuat în laboratorul de biotehnologii, unde specialiștii de la SCDA Turda fac analize moleculare și de chimie analitică folosind tehnici moderne (tehnică PCR, electroforeză orizontală, HPLC, spectrofotometru în infraroșu apropiat, spectrofotometru U-VIS).

Stațiunea de la Turda, recunoscută pentru excelență în ameliorare

SCDA Turda este considerată un reper important în ameliorarea plantelor de cultură pentru agricultura românească:

• Crearea unui sortiment variat de soiuri de grâu de toamnă și primăvară, cu o bună capacitate de producție, adaptabilitate ridicată și pretabilitate superioară pentru industria de morărit și panificație.

• Obținerea de hibrizi de porumb din diferite grupe de maturitate FAO – de la 250 la 380, cu un potențial de producție superior, capabili să valorifice zonele cu resurse termice limitate.

• Principalul centru autohton de ameliorare a soiurilor de soia din diferite grupe de maturitate (foarte timpurii, timpurii și semitimpurii), adaptate zonelor de cultură din Transilvania și Podișul Moldovei sau pentru cultură succesivă în sudul țării, superioare din punct de vedere cantitativ și calitativ, cu pretabilitate ridicată pentru industria alimentară.

• Obținerea de soiuri de orz de primăvară cu o bună capacitate de producție și cu parametrii superiori pentru industria de brasificare.

„Având o istorie de peste șapte decenii dedicate ameliorării plantelor și dezvoltării tehnologiilor agricole de vârf, SCDA Turda este un important furnizor de material genetic pentru Transilvania și un jucător strategic la nivel național”, a subliniat dr. ing. Florin Marian Russu, director general SCDA Turda.

Semințele certificate, un pilon fundamental pentru o agricultură performantă

În ultimii ani, Alianța Industriei Semințelor a promovat, prin tot soiul de inițiative, importanța semințelor de calitate ca punct de plecare pentru o cultură sănătoasă, de calitate și productivă, în care utilizarea semințelor certificate devine regula, nu excepția, contribuind astfel la menținerea și creșterea competitivității agriculturii românești.

La evenimentul de la SCDA Turda, directorul executiv AISR, Alina Mihai, a vorbit despre campaniile pe care AISR le-a derulat legat de informarea, promovarea și conștientizarea importanței utilizării semințelor certificate în agricultură.

Anul trecut, campania Alege ETICHETA a pus accent pe ideea de transparență și pe rolul etichetei oficiale ca garanție a calității. „Mesajul central a fost simplu și direct: eticheta nu este un detaliu formal, ci dovada că sămânța a trecut prin toate etapele de control și certificare”, a punctat Alina Mihai.

Anul acesta, AISR derulează campania CertiSeeds, care are ca obiectiv consolidarea încrederii fermierilor în semințele certificate și promovarea beneficiilor utilizării acestora. „Campania evidențază diferențele clare dintre semințele certificate și cele din surse necontrolate, subliniind impactul direct asupra productivității, uniformității culturilor și siguranței economice a fermierilor. Un aspect important evidențiat în cadrul campaniilor noastre este realitatea din teren: în România, aproximativ 3 din 4 fermieri folosesc semințe certificate, ceea ce arată un progres semnificativ, dar și existența unui potențial de creștere. Acest procent confirmă atât încrederea majorității fermierilor în materialul semincer certificat, cât și nevoia continuă de educare și informare în sectorul agricol”, a explicat directorul executiv AISR, Alina Mihai.

NGTs devin realitate

Andrei Măruțescu, președintele AISR, a adus în prim-plan subiectul adoptării Regulamentului european privind Noile Tehnici Genomice și votul exprimat pe 17 iunie de Parlamentul European. „Aprobarea regulamentului de către Parlamentul European reprezintă un moment de referință, o cotitură pentru agricultura europeană și pentru viitorul inovării în domeniul ameliorării plantelor. Decizia vine după aproape un deceniu de dezbateri și negocieri privind crearea unui nou cadru legislativ care să permită valorificarea progreselor științifice în beneficiul agriculturii. Adoptarea noului regulament deschide calea introducerii pe piața europeană a plantelor obținute prin tehnici de editare genomică și reprezintă o oportunitate majoră pentru cercetarea agricolă europeană și românească. Totodată, aceasta poate contribui la creșterea competitivității agriculturii europene și la dezvoltarea unor soluții inovatoare care să răspundă provocărilor fermierilor europeni”, a arătat Andrei Măruțescu.

După publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, regulamentul va intra în vigoare, urmând să fie elaborate și finalizate normele de aplicare necesare implementării noilor prevederi la nivel de stat membru. Potrivit estimărilor AISR, primele plante obținute prin tehnici de editare genomică ar putea ajunge pe piața Uniunii Europene în următorii doi până la patru ani.

„Este pentru prima dată după două decenii când Uniunea Europeană își deschide porțile cercetării și inovării în domeniul ameliorării plantelor, este o oportunitate ca Uniunea Europeană să devină un jucător important în dezvoltarea de noi soiuri și hibrizi mai rezistenți și adaptabili condițiilor de climă și mediu”, a spus președintele AISR, Andrei Măruțescu.

Ameliorarea plantelor, cheia unei agriculturi competitive și sustenabile

Prin evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante”, organizatorii evidențiază rolul esențial al cercetării și ameliorării plantelor în dezvoltarea unei agriculturi performante și sustenabile. Dialogul deschis dintre specialiști, fermieri, mediul academic și reprezentanții presei contribuie la o mai bună înțelegere a proceselor complexe care stau la baza creării noilor soiuri și hibrizi adaptați provocărilor actuale.

„Alianța Industriei Semințelor din România va continua să promoveze inițiative care aduc mai aproape de public activitatea de cercetare agricolă, încurajând colaborarea între toți actorii implicați și susținând transferul de cunoștințe și inovație către fermele din România. Astfel de evenimente demonstrează că progresul agriculturii moderne se construiește prin parteneriat, investiții în cercetare și valorificarea expertizei specialiștilor din domeniu”, a conchis Alina Mihai, director executiv AISR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Industria semințelor și SCDA Lovrin au prezentat „O zi din viața unui ameliorator de plante”

„O zi din viața unui ameliorator de plante”, la SCDA Lovrin

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte și de perturbările recente ale lanțurilor globale de aprovizionare. Măsurile au fost votate în regim de urgență în plenul Parlamentului European, ceea ce înseamnă că banii pot ajunge mai repede la cei afectați.

Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte.

Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. Astfel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro.

„Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)”, precizează europarlamentarul Dan Motreanu (Grupul PPE).

Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC.

„Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027”, a mai spus Dan Motreanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta și Groundwork BioAg au anunțat parteneriatul strategic pentru comercializarea tehnologiei micorizice a Groundwork. Syngenta, liderul global în protecția biologică a culturilor, pune la dispoziție o soluție biologică ce îmbunătățește performanța culturilor și oferă rezistență la stresul plantelor, îmbunătățind în același timp sănătatea solului printr-un program de credite de carbon, generând o sursă suplimentară de venit pentru fermieri.

Astfel, noul parteneriat îmbină o soluție biologică avansată pentru performanța culturilor și sănătatea solului cu un program de credite de carbon, care va fi lansat în America Latină și Europa, iar distribuția produselor va include și alte piețe

Syngenta va comercializa produse pe bază de micorize și soluții pentru carbonul din sol sub marcă proprie. Oferta va viza inițial culturile de porumb, soia, cereale și floarea-soarelui din America Latină și Europa. Groundwork BioAg va fi responsabilă de producție, furnizare, stabilirea instrumentelor digitale și de întregul proces de dezvoltare a programului de carbon.

„Modelul pe care l-am construit cu Groundwork BioAg merge dincolo de simpla stocare a carbonului în agricultură – acesta crește reziliența, reface sănătatea solului și acumulează rezervoare de carbon pe termen lung într-un ritm remarcabil, generând în același timp credite de carbon de pe urma cărora fermierii beneficiază în mod direct. Vedem acest lucru ca pe o evoluție firească a ceea ce pot realiza programele de carbon. Această nouă ofertă se încadrează perfect în obiectivul de sustenabilitate al Syngenta de a sprijini fermierii să obțină producții mai mari, reducând în același timp impactul asupra mediului”, a declarat Petra Laux, Chief Sustainability Officer în cadrul Syngenta Group.

Prin urmare, fermierii vor beneficia de tehnologii inovative ce asigură o absorbție îmbunătățită a nutrienților, care oferă producții mai mari și mai rezistente, deblocând în același timp o nouă sursă de venit prin creditele de carbon.

„Prin combinarea accesului pe piață al Syngenta cu capacitățile noastre dovedite în domeniul micorizelor, poziționăm ciupercile micorizice atât ca un input agronomic valoros, cât și ca o cale importantă de atenuare a impactului climatic în agricultură, prin intermediul programului nostru complet de carbon”, a precizat Alon Werber, CEO al Groundwork BioAg.

Sechestrarea carbonului în sol este procesul prin care dioxidul de carbon este extras din atmosferă prin fotosinteza plantelor și stocat în sol prin activitate biologică. Ciupercile micorizice formează relații simbiotice cu sistemele radiculare ale culturilor, îmbunătățind absorbția de nutrienți și apă și susținând sănătatea solului pe termen lung. De asemenea, ciupercile catalizează formarea de materie organică durabilă asociată cu mineralele, crescând potențialul de stocare a carbonului pe termen lung. Pentru fermieri, solurile care sechestrează mai mult carbon sunt, în general, mai fertile, rețin apa mai eficient și sunt mai rezistente la secetă și eroziune.

„Acest parteneriat reflectă modul în care produsele biologice devin tot mai mult o parte centrală a agriculturii. Soluțiile inspirate din natură le oferă fermierilor instrumente eficiente și sigure, oferind în același timp rezultate agronomice concrete”, a conchis Emilhano Lima, Global Head Seedcare & Biologicals la Syngenta.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a găzduiește, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, în parteneriat cu Universitatea din București – Departamentul de Genetică al Facultății de Biologie, Școala de vară „Genomică structurală și funcțională: de la secvențiere Oxford Nanopore Technology la analiză transcriptomică”. Este un program intensiv destinat studenților din anii II-IV la Biotehnologii, precum și masterazilor și doctoranzilor interesați de cele mai noi tehnologii utilizate în genomica structurală, transcriptomică și bioinformatică.

Conceput ca un flux complet de lucru, workshopul îmbină timp de câteva zile activitățile experimentale de laborator cu analiza bioinformatică, oferind participanților o experiență practică completă, de la pregătirea probelor biologice și până la interpretarea datelor.

Ediția din acest an a reunit deja mai multe premiere care depășesc granițele naționale. Cea dintâi este secvențierea integrală a genomului (Whole Genome Sequencing) unei populații locale românești de Drosophila suzukii, pornind de la pupe, pentru prima dată în România. D. suzukii este o insectă de fructe de origine est-asiatică, care a invadat rapid și alte țări ale lumii, începând cu anul 2000.

„Spre deosebire de majoritatea celorlaltor specii de Drosophila care se dezvoltă numai pe fructele aflate în descompunere, D. suzukii este capabilă să ovipoziteze în fructele coapte, devenind un dăunător major al unei varietăți largi de specii, atât de arbuști fructiferi sălbatici și ornamentali, cât și de specii pomicole. Dispunând deja de datele de secventiere pentru stadiul de adult, cercetătorii pot studia acum diferențele epigenetice, de tip metilare, dintre pupă și adult”, explică conf. dr. Attila Cristian Rațiu, de la Facultatea de Biologie, Universitatea din București.

O altă realizare a constat într-un experiment de transcriptomică pe mutanți unici de la Drosophila melanogaster, cunoscută popular ca „musculița de oțet”, prin care a fost caracterizată o rețea genică centrată pe gena CG18135, premieră deopotrivă națională și mondială. Pentru evaluarea expresiei genice relative la un model experimental consacrat (D. melanogaster) a fost utilizat în premieră în România noul aparat Mic qPCR Cycler de la Bio Molecular Systems.

„Studenții participanți au parcurs toate etapele unui experiment modern de genomică: extracția ADN-ului și ARN-ului, evaluarea calității și cuantificarea prin fluorimetrie, secvențierea Oxford Nanopore Technologies (ONT), revers-transcrierea în cDNA a ARN-ului total, analiza expresiei genice relative prin Real-Time PCR (qRT-PCR), precum și demontrarea proceselor de basecalling, asamblare de novo, scaffolding, mapare și evaluarea calității asamblărilor genomice”, precizează prof. dr. Marius Zăhan, inițiatorul si unul dintre organizatorii acestui workshop, alături de conf. dr. Attila Cristian Rațiu (Facultatea de Biologie București), asist. univ. dr. Gabriela Negrea-Baci și dr. Adriana Muscă (FZB Cluj-Napoca).

Prin organizarea acestei școli de vară, în perioada 13-17 iulie 2026, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii  de la USAMV Cluj-Napoca își reconfirmă angajamentul de a promova excelența în educație și cercetare, oferind studenților acces la tehnologii inovatoare, specialiști și experiențe practice care răspund celor mai înalte standarde din domeniul biotehnologiilor. 

Pentru studenții specializării Biotehnologii, această școală de vară reprezintă o oportunitate deosebit de valoroasă de a dobândi competențe practice în domenii care modelează viitorul biotehnologiilor. Genomica transcriptomica și bioinformatica se află la baza cercetării moderne, cu aplicații directe în medicină, agricultură, industria farmaceutică, siguranța alimentară și protecția mediului. Contactul direct cu tehnologii de ultimă generație și cu metodologii utilizate în cercetarea actuală le oferă participanților un avantaj important în dezvoltarea unei cariere în cercetare sau în industrie.

Școala de vară a beneficiat de sprijinul unor parteneri recunoscuți din domeniul biologiei moleculare si a biotehnologiilor: Bio Zyme, QIAGEN, Molecular Genomics și Dexter. Contribuția acestora a făcut posibil accesul participanților la echipamente, consumabile și tehnologii de ultimă generație, permițând astfel desfășurarea activităților practice la cele mai înalte standarde.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a aprobat avizul privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028 – 2034, a anunțat Dan Motreanu. Amendamentele pe care le-a propus eurodeputatul român pentru sprijinirea fermierilor au fost aprobate de REGI în dosarul pe care oficialul îl coordonează din partea Grupului PPE.

Astfel, s-a solicitat creșterea bugetului PAC la 433,01 miliarde euro, față de 300 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. „Prioritățile pe care le-am susținut în cursul negocierilor înseamnă un sprijin concret pentru fermierii din România. Am susținut plăți directe mai echitabile și continuarea convergenței între statele membre, astfel încât diferența dintre mediile naționale ale subvenției pe hectar să nu depășească 50 de euro”, arată Dan Motreanu.

Comisia REGI sprijină indexarea anuală a plăților directe în funcție de inflație și protejarea acestora împotriva taxelor.

„Cel puțin 5% din bugetul alocat fermierilor trebuie să fie destinat tinerilor fermieri și va fi acordat un sprijin de până la 300.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri și pentru dezvoltarea afacerilor rurale. Sprijinul va ajunge la 85% pentru investițiile realizate de tinerii fermieri și până la 75% pentru celelalte investiții agricole”, subliniază europarlamentarul.

Totodată, Dan Motreanu susține ca minimum 5% din fondurile pentru dezvoltare rurală să fie alocate pentru programul LEADER, iar cel puțin 30% din fondurile destinate dezvoltării rurale să fie gestionate prin instrumente teritoriale integrate. „Fermierii, întreprinderile rurale, organizațiile locale, autoritățile publice și persoanele fizice își pregătesc propriile strategii de dezvoltare locală și își gestionează propriile bugete. Sprijinim investițiile în accesul la apă și modernizarea sistemelor de irigații, esențiale pentru România, întrucât seceta și deficitul de apă afectează tot mai grav producția agricolă”, a punctat Dan Motreanu.

Avizul adoptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) va contribui la mandatul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind reforma PAC pentru perioada 2028–2034.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că un dăunător foarte periculos pentru frasini a fost identificat aproape de România și trebuie urmărit cu atenție, pentru a preveni introducerea și răspândirea lui. Prezența lui Agrilus planipennis este semnalată în Ungaria, dăunătorul fiind cunoscut ca gândacul smarald al frasinului sau sfredelitorul de smarald al frasinului. Este prima detectare a acestui organism de carantină prioritar pe teritoriul Uniunii Europene.

Agrilus planipennis este o insectă invazivă care atacă, în special, arborii de frasin. Larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii și afectează circulația sevei. În timp, arborii slăbesc, își pierd frunzișul, se usucă parțial, apoi pot muri. „Dăunătorul este considerat unul dintre cei mai periculoși dăunători forestieri invazivi la nivel mondial. În America de Nord a produs pierderi majore, afectând zeci de milioane de frasini și generând costuri economice și ecologice semnificative”, menționează ANF.

O problemă pentru Europa

Frasinul este prezent în păduri, parcuri, aliniamente stradale și spații verzi. Dacă dăunătorul s-ar stabili și răspândi în Uniunea Europeană, ar putea afecta pe termen lung populațiile de frasin de pe continent. „Tocmai de aceea, Agrilus planipennis este încadrat ca organism dăunător de carantină prioritar. Această încadrare înseamnă că statele membre trebuie să acorde o atenție specială prevenirii, monitorizării și intervenției rapide în cazul unei posibile apariții”, precizează Autoritatea Națională Fitosanitară.

Principalele căi de introducere sunt legate de plantele de frasin și de produsele din lemn de frasin cu scoarță atașată. Riscul poate apărea în cazul lemnului, ambalajelor din lemn, lemnului de foc, așchiilor sau materialului vegetal provenit din zone în care dăunătorul este prezent.

Locurile cu risc pot include puncte de import, depozite, unități care procesează lemn, pepiniere silvice, zone unde se plantează sau se depozitează frasini, precum și zone cu arbori de frasin aflați în declin.

Recunoașterea unui arbore posibil afectat

Semnele care pot indica un atac includ:

• Îngălbenirea și rărirea frunzișului;

• Uscarea ramurilor;

• Slăbirea generală a arborelui;

• Crăpături în scoarță;

• Galerii sub scoarță, produse de larve;

• Orificii de ieșire ale adulților, de forma literei „D”.

„Este important de reținut că aceste simptome pot apărea și din alte cauze, de aceea confirmarea prezenței dăunătorului se face numai prin verificări de specialitate și, după caz, prin analize de laborator”, subliniază ANF.

Ce face țara noastră

„România urmărește cu atenție situația din regiune și susține schimbul rapid de informații între statele membre. Apariția dăunătorului în Ungaria arată că este nevoie de cooperare transfrontalieră, supraveghere sporită și intervenție coordonată”, transmite ANF.

Autoritatea Națională Fitosanitară implementează, încă din anul 2021, un program de supraveghere specifică pentru Agrilus planipennis, care include inspecții, amplasarea de capcane, prelevarea de probe și testări de laborator.

Totodată, a fost elaborat și un plan de urgență pentru acest dăunător, care stabilește măsurile ce trebuie aplicate în cazul confirmării unui focar în România, inclusiv delimitarea zonelor infestate și a zonelor tampon, măsuri de eradicare, informare și raportare.

De asemenea, activitățile de supraveghere se desfășoară în cooperare cu instituții de cercetare, inclusiv prin monitorizare cu capcane feromonale în zone considerate cu risc ridicat.

În prezent, ANF a dispus intensificarea activităților de monitorizare și control, măsurile vizând atât posturile de control la frontieră, unde sunt verificate loturile de material lemnos, ambalajele din lemn și materialul săditor provenite din zone cu risc, cât și activitățile din teritoriu. Inspectorii fitosanitari vor acorda o atenție sporită pepinierelor, parcurilor, grădinilor, zonelor silvice, depozitelor de lemn, centralelor termice, unităților de prelucrare a lemnului și zonelor cu arbori aflați în declin. În funcție de evaluarea riscului, vor fi amplasate și verificate periodic capcane specifice, iar monitorizarea va include și rutele comerciale interne, nodurile logistice și zonele de staționare ale transporturilor, care pot reprezenta căi de introducere și răspândire a organismului dăunător.

ANF recomandă persoanelor care observă frasini cu simptome suspecte, uscări rapide, ramuri afectate, găuri în formă de „D” în scoarță sau galerii sub scoarță, să anunțe autoritățile competente. „Este important ca materialul lemnos provenit din zone cu risc să nu fie transportat sau depozitat fără respectarea regulilor fitosanitare. Mișcarea necontrolată a lemnului poate contribui la răspândirea unor organisme dăunătoare.”

Prevenția contează

În cazul dăunătorilor de carantină, prevenția este esențială. O detectare timpurie poate face diferența între un focar localizat, care poate fi gestionat, și o răspândire dificil de controlat.

„Protejarea frasinilor înseamnă protejarea pădurilor, a spațiilor verzi, a biodiversității și a echilibrului ecologic. De aceea, supravegherea, cooperarea între autorități și informarea publicului sunt elemente esențiale în prevenirea răspândirii gândacului smarald al frasinului. Autoritatea Națională Fitosanitară va continua monitorizarea și colaborarea cu instituțiile competente, pentru a limita riscurile și pentru a proteja patrimoniul vegetal al României.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu mult chin și multă muncă rezistă de 40 de ani în agricultura românească fermierul Constantin Buzatu. Lucrează peste o mie de hectare de cultură mare în județul Timiș, la Becicherecu Mic, unde are, de asemenea, o fermă de găini ouătoare. Totodată, Constantin Buzatu este președintele Asociației pentru Dialog și Reprezentare pentru fermierii din Crișana – Banat (patru județe din vestul țării: Caraș-Severin, Arad, Timiș, Bihor).

Agricultura României este astăzi performantă?

Constantin Buzatu: Fac agricultură de 40 de ani, am făcut‑o şi în regimul trecut, o fac şi acum, şi am condus două societăţi, înainte o întreprindere şi după Revoluţie o societate comercială, societăți care nu au dat faliment. Prin urmare, eu zic că am practicat o agricultură care poate fi performantă. Am o experienţă îndelungată în domeniu şi am fi putut să fim performeri, dacă toată lumea gândea şi acţiona în sensul acesta. Pentru că acum, în mentalul colectiv al unora dintre semenii noştri, din păcate, şi-a făcut loc acea idee că noi, agricultura, ce tot mai cerem, nu primim destul de la UE? Să nu mai vorbesc de cuvintele jignitoare pe care le-au adresat unii și alții întregii bresle agricole. Eu zic că nu primim suficient sprijin. Şi vreau să vă explic. În momentul în care noi am aderat la UE, diferenţele erau mari, să nu spun ca de la cer la pământ, dar făceam agricultură înainte de UE cu tractorul de la Braşov de 65 CP. Puteam noi să intrăm în competiţie cu ţările dezvoltate din Apusul Europei, care aveau tractoare performante Fendt, John Deer? Nu trebuie să fii filozof al timpurilor noastre să-ţi dai seama că nu puteam intra în această competiţie total inegală şi defavorabilă pentru noi. Iar prin dezvoltarea punctelor vamale, de când am intrat în Schengen acum vreo doi ani, vă daţi seama că discrepanţa ar fi fost şi mai mare, dacă nu s-ar fi investit în această ramură, pornind de la următoarea realitate, că România are potenţial agricol. Nu este o ţară constructoare de maşini, nu este o ţară care să fabrice ceasuri, avioane, elicoptere, aşa, câteva ramuri din domeniul industriei. Deci este o ţară cu potenţial agricol, că nu întâmplător ni s-a spus că suntem grânarul Europei, şi atunci hai să dezvoltăm ceea ce e profitabil.

„Am fi putut să fim performeri, dacă toată lumea gândea şi acţiona în sensul acesta.”

Revenind la performanţă, pentru că societatea asta capitalistă, economia de piaţă ne obligă să facem performanţă, că altfel nu suntem fezabili, nu rămânem pe piaţă. Şi asta ce înseamnă, în condiţiile noastre? Ca să scurtez puţin explicaţiile: producţii mari cu costuri mici. Doar atunci poţi să fii performant. Şi care să-ţi asigure un profit, iar profitul în agricultură trebuie o parte din el să-l reinvesteşti. În momentul în care doi-trei ani nu ţi-ai împrospătat parcul de tractoare şi maşini agricole este foarte greu, îţi cresc costurile. Ca să reîmprospătezi trebuie să ai producţie, ca să ai producţie trebuie să ai bani. Deci toate chestiile astea legate te duc spre perfomanţă. Nu a ajuns agricultura la acest nivel de performanţă, am această responsabilitate s-o spun, pentru că politicile care sunt la noi în ţară n-au fost coerente, n-au avut continuitate.

Pentru că România nu are o strategie pe termen lung pentru agricultură...

Constantin Buzatu: Nu, nu avem strategii nici pe termen lung și nici pe termen mediu sau scurt, din păcate.

Aș vrea să mă refer la un subiect de actualitate, încălzirea globală, care este certă, nu este o iluzie, şi care bineînţeles că are influenţe negative, din păcate, în această ramură meteodependentă care se cheamă agricultura. Se vorbeşte despre irigaţii. Din suprafaţa agricolă de 9,8 milioane de hectare, ştiu din bibliografia existentă a vremii că înainte de 1989 am avut vreo 3,5 milioane de hectare irigate, cu predilecţie într-o zonă aridă, respectiv sudul României. Acum, aceasta s-a extins. Ba, mai mult, în Banat, unde suntem şi lucrăm, în ultimii trei ani am zis că e Sahara Bănăţeană, pentru că în câmpia din vestul ţării, statistic vorbind, după datele de la ANM, se constată că au fost cele mai puţine precipitaţii. Deci, este o constatare foarte bună şi o certitudine. Şi atunci se pune problema irigaţiilor.

În anii anteriori, datorită mediilor multianuale, era zona cea mai bogată în precipitaţii, şi datele statistice spun că între 550 și 600 de litri pe metru pătrat. Or, eu, anul trecut, am avut 390. Deci iată unde ne îndreptăm. Şi, sigur, fiind o zonă cu exces de precipitaţii şi cu nivelul apei freatice sus, s-a dezvoltat această reţea de desecare, care la ora actuală este colmatată, neîngrijită, cu toate că există instituţii ale statului cu funcţii, cu director general şi aşa mai departe, care sunt plătiţi să facă această destufizare, pentru că nu se ştie, vine odată un fenomen extrem cu 100 de litri pe metru pătrat, cum s-a întâmplat în alte localităţi din ţara noastră, şi atunci o să băltească, pentru că nu mai sunt canalele de desecare funcţionale.

Revenind la ce ne doare astăzi, şi pe termen mediu, şi pe termen lung, e vorba de aceste sisteme de irigaţii. S-au făcut ici-colo nişte amenajări locale, că unii folosesc termeni pe care nu-i stăpânesc cum trebuie. Deci nu sunt sisteme de irigaţii în vestul ţării, şi în vestul ţării spun judeţele cu potenţial agricol ca suprafaţă, fiind vorba de Timiş, Arad şi Bihor, doar nişte amenajări locale, pe suprafeţe 500-600 de hectare, nu la nivel de sute de mii de hectare amenajate.

„Eu trebuie să fac producţia cu ceea ce-mi pune pe masă ştiinţa, iar știinţa trebuie făcută acolo unde este cazul, nu la un producător agricol.”

Acum, în sudul ţării într-adevăr, acolo se fac eforturi de reamenajare, de reabilitare a vechilor sisteme care au fost devastate, furate, motoare electrice, pompe, ţevi, dalele de beton, tot ce s-a putut fura, care n-au fost comuniste, c-au fost bine gândite. Şi acum, pe aceleaşi canale, că pe alea n-au putut să le ia pământul din canal, se încearcă să se reamenajeze, bineînţeles cu nişte costuri foarte mari. Este lăudabilă chestia asta în partea aia de ţară, dar aici, în vestul ţării, nu avem aşa ceva. Adică, eu nu pot să-mi permit să-mi fac nişte foraje la 120 de metri ca să am debit de apă, pe o suprafaţă care nu toată este a mea. Este în arendă. Eu am doar dreptul de folosinţă a terenului. Şi atunci trebuie să vină statul român, şi nimeni altcineva, aşa cum sunt canalele de desecare astăzi ale statului român, proprietatea statului român, nu sunt ale mele sau ale cuiva, tot aşa, să facă un sistem de irigaţii din cele două mari râuri care brăzdează vestul ţării, Bega şi Mureş, şi să facă o reţea aşa cum s-a făcut reţeaua de desecare, cu costuri mult mai ridicate, desigur, dar gândindu-ne la viitor. Pentru că, din păcate, dezvoltarea urbanistică ne duce la concluzia că suprafaţa agricolă sau arabilă a ţării, vorbind de România, scade. Populaţia creşte, numărul de autostrăzi, la fel, care  iau tot din arabil, ocolesc localităţile şi aşa mai departe. Va trebui să revenim la performanţă, adică să facem producţii. Şi toate cheltuielile noastre ca fermieri, cu toate inputurile necesare, cu cele mai avansate tehnologii, ba, mai mult, acum aţi văzut că şi-a făcut loc de vreo doi ani ca o necesitate sau ca o luptă împotriva secetei cu aceste lucrări minime, care nici astea nu şi-au demonstrat eficacitatea şi eficienţa, doar aşa, am luat-o din mers, că aşa suntem noi, poporul român, câteodată o luăm după ureche, sună bine, să ne schimbăm gama de tractoare, de semănători, de discuri, în două-trei treceri, dacă putem astăzi să aruncăm sămânţa şi peste 5-6 luni să ne trezim cu combina că şi recoltăm. În rest, să nu mai facem absolut nimic. Sunt păreri şi păreri aici, unele sunt fundamentate, altele nu, dar aici este un segment de activitate care zic eu că ar trebui să implice mai mult staţiunile de cercetări, care, după ştiinţa mea, în România sunt în număr de 14. Așadar, dacă este staţiune de cercetare-dezvoltare, are fondurile necesare şi să ne prezinte nouă, fermierilor, plusurile şi minusurile acestor metode de a pregăti şi însămânţa terenul printr-un număr mai redus de lucrări, în scopul menţinerii, reţinerii, protejării apei în sol. Eu trebuie să fac producţia cu ceea ce-mi pune pe masă ştiinţa.

Ştiinţa trebuie făcută acolo unde este cazul, cu dotarea necesară, nu la un producător agricol, ca să punem un termen mai cuprinzător. Că, dacă-s producător agricol, nu-s cercetător. Cercetătorii sunt în altă parte, plătiţi prin Academie, prin ajutoare de la Ministerul Cercetării şi aşa mai departe.

Cum facem să dezvoltăm şi să atingem acel potenţial pe care agricultura României îl are?

Constantin Buzatu: În facultate am învăţat un lucru care ni s-a prezentat la disciplinele respective, cum era programa din anii aceia, 1980-1985, că trebuie să transformi  producţia de origine vegetală în producţie de origine animală. Ca să vă conving că sunt adeptul acestui principiu, am, pe lângă suprafaţa pe care o lucrez, şi 20.000 de găini. Transform o parte din producţia vegetală, mă refer aici la porumb, grâu, floarea-soarelui, în ou. Şi nu vând kilogramul de porumb, vând oul. Şi sunt nişte coeficienţi de transformare uneori foarte buni, nu pe toată perioada anului, că sunt mici curbe la ouă. Sigur că zootehnia este industria grea a agriculturii, n-ai Paşti, n-ai Crăciun. Animalele trebuie îngrijite, trebuie strânse ouăle, vacile şi oile trebuie mulse, în maternitate la purcei trebuie să te uiţi 365 de zile din 365 de zile. Deci, trebuie să fii acolo. Ochiul stăpânului îngraşă animalul. Şi acum noi ne-am trezit, din mari exportatori până în 1989, acum vrem sau nu vrem, cu regret sau fără regret, iară ne raportăm la ce a fost până în 1989, din mari exportatori am devenit importatori şi e ruşinos că la o ţară cu atâta potenţial să imporţi 80% din carnea de porc. Care şi aşa, din cauza medicilor nutriţionişti, se consumă din ce în ce mai puţin, nici pe aia nu o mai avem, ca să dau un exemplu. E jenant!

„Am stocuri de grâu şi de porumb, iar preţurile sunt mai mici decât cele de anul trecut. Care alte produse din România s-au ieftinit în ultimul an? Doar produsele agricole, doar materia primă, asta, pe care noi o vindem şi nu creăm plusvaloare.”

Apoi, s-au schimbat şi generaţiile din domeniul agriculturii, care, convine, nu convine, nu prea vor să mai muncească. Vaca are un miros specific, porcul are alt miros specific, găina are alt miros specific, oaia, alt miros specific. Acum aţi văzut, păstor electric, ciobanul are cască în urechi, ascultă la telefon muzică pe YouTube şi aşa mai departe, nu mai doarme „în ţâţă”, cum zicea sibianul, acum are rulotă, are alte condiţii. Nu e rău că am făcut progresul ăsta, dar am neglijat – ca să nu spun alt termen – vaca de lapte. Am dezvoltat vaca pentru carne că nu e aşa pretenţioasă, nu se mulge de două ori pe zi, se montează şi rămâne mai uşor gestantă, fată singură, fără ajutorul tehnicianului sau a medicului veterinar.

Viaţa mi-a dat ocazia să-i cunosc pe toţi cei 13 miniştri ai Agriculturii, al 14-lea încă nu, e domnul Barbu. Pe toţi i-am cunoscut. Nu pot să le spun perioada de domnie. Unii mai sunt în viaţă, unii nu mai sunt în viaţă, nu vreau să fiu păcătos, nu mai este Ştefan, nu mai este Surdu, nici domnul Tabără. Să-i lăsăm acolo unde sunt. Deci, n-au fost susţinuţi de partidele din care proveneau pentru a face o strategie reală pentru agricultură. Adică, ce tot vorbesc eu? Trebuia menţinut ce a fost de calitate şi productiv. Că nu toate complexele de porci şi de vaci au fost comuniste, că şi acolo, la baza lor, a fost o gândire. Nu toate sistemele de irigaţii din sudul ţării au fost comuniste. Alea s-au gândit, s-au proiectat, s-au executat cu efortul României şi al românilor de atunci, ca să fie pe o perioadă mai lungă. Acum, când e secetă, ne aducem aminte de sistemele de irigaţii. De ce?

Nişte lucruri au fost făcute bine.

Constantin Buzatu: Sigur. Trebuie să recunoaştem că nu tot ce a fost înainte a fost rău, a fost comunist. Şi îmi asum ce zic. Au fost lucruri care au fost bune. Că vine civilizaţia, că ne-am ancorat la UE, datorită poziţiei geopolitice a României, de acord, şi mergem mai departe. Eu sunt român pe buletin, dar sunt şi cetăţean european şi-mi asum nişte chestii. Dar cu agricultura, din păcate, se lucrează pompieristic. Dacă acum arde ceva, hai să vedem. Iar acum, cu datoriile pe care le are România la cât s-a îndatorat, toate facilităţile fiscale pentru această meserie meteodependentă, că nu depinde de dorinţa mea şi de putinţa mea, şi ale tuturor fermierilor din ţară, ci mai depinde şi de Bunul Dumnezeu, depinde şi de natură, şi de conjunctura cu vecinii, că vedeţi că de cinci ani încoace, din 2020, de la nenorocita aia de pandemie, seceta a fost cam în fiecare an în diferite zone ale ţării, la noi, cel puţin în ultimii trei ani, a fost devastatoare, plus influenţa preţurilor. Astăzi, când vorbim, că mai am stocuri de grâu şi de porumb, preţurile sunt mai mici decât cele de anul trecut. Şi atunci apare întrebarea firească: care alte produse din România s-au ieftinit în ultimul an? Răspunsul e clar: doar produsele agricole, doar materia primă, asta pe care noi o vindem şi nu creăm plusvaloare, că pleacă grâul meu în Italia şi de acolo se întoarce TIR-ul cu aluat congelat, ca după aceea să facem pizza şi alte prăjituri.

Astăzi, majoritatea fermierilor este decapitalizată. Finanțarea este marea problemă a agriculturii...

Constantin Buzatu: Dacă nu ai cu ce să finanţezi agricultura, asta înseamnă că ai început să cobori pe tobogan şi de acolo nu te mai scoate nimeni, ajungi la fundul gropii pe care scrie faliment, din păcate. E nevoie de intervenţia statului. În ultimii ani au fost bune două măsuri, au fost gură de oxigen pentru fermieri, IMMinvest și Creditul fermierului. Numai că s-a terminat și cu ajutoarele astea, s-a terminat și cu facilităţile fiscale. A mai rămas subvenția la motorină, dar cu nişte consumuri subnormate de acum 20 de ani. Adică vrea cineva să-mi spună că reuşeşte să se încadreze într-un consum de 23 de litri pe hectarul de arătură? Nu există aşa ceva! Sunt multe de discutat… Poate, totuși, cineva se trezeşte, acolo, în rândul autorităților.

Practicaţi agricultura de 40 de ani şi sunteţi pe producţie în continuare şi în activitate, cum ați reușit în aceste condiții vitrege?

Constantin Buzatu: Cu mult chin şi multă muncă, reușesc să rezist în agricultura românească.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru a participat luni, 13 iulie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care s-a desfășurat la Bruxelles. Alături i-a fost Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS.

După prezentarea programului de lucru al Președinției irlandeze, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind creșterea animalelor și Planul privind proteinele, urmată de un schimb de opinii.

„Am salutat inițiativa Președinției irlandeze de a susține dezvoltarea sectorului zootehnic și stimularea cultivării culturilor proteice. Totodată, am susținut încurajarea producției de proteină vegetală, în special prin extinderea cultivării soiei, un domeniu în care România are un potențial strategic și poate contribui la consolidarea securității alimentare europene. Am pledat pentru investiții, competitivitate și sprijin real pentru sectoarele aflate sub presiune, dar și pentru reguli echitabile, însoțite de finanțare și predictibilitate. Tranziția este necesară, însă nu poate fi făcută prin sacrificarea celor care asigură hrana Europei”, ne-a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în MADR.

Fiind unul dintre principalii producători de soia din UE, România solicită ca Planul pentru proteine să includă investiții în procesare și depozitare, acces la soiuri performante și dezvoltarea întregului lanț valoric. Alături de culturile proteice, trebuie valorificat și potențialul culturilor oleaginoase, precum rapița și floarea-soarelui, care contribuie la consolidarea bazei furajere europene.

România apreciază publicarea celor două inițiative și consideră că trebuie implementate într-o manieră integrată, întrucât dezvoltarea producției europene de proteine este strâns legată de competitivitatea și reziliența sectorului zootehnic. Secretarul de stat român a semnalizat nevoia unui sprijin financiar de urgență pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situația din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza prețurilor scăzute în raport cu costurile de producție. În acest sens, a solicitat ferm alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE.

„La reuniunea AgriFish am vorbit răspicat despre ceea ce contează cu adevărat, faptul că fermierii trebuie să fie protejați, nu împovărați. Nu voi susține niciodată politici care transformă munca fermierilor în cost și investițiile lor în pierderi. România are nevoie de o agricultură puternică, iar fermierii noștri au nevoie de un partener care să le apere interesele cu fermitate, oriunde se iau deciziile. La Bruxelles și în fiecare loc în care se iau decizii pentru agricultura europeană, voi avea aceeași misiune: să mă asigur că vocea fermierilor români se aude, interesele lor sunt apărate, iar munca lor este respectată”, a arătat Emil Dumitru.

Față de prevederile strategiei privind normele de bunăstare, România își exprimă îngrijorarea profundă privind eliminarea progresivă a cuștilor și uciderea puilor de găină masculi. Țara noastră slicită ca această tranziție să fie voluntară, bazată pe cererea consumatorilor și fundamentată pe evaluări de impact. De asemenea, noile norme ar trebui să fie impuse doar după ce se garantează sursele de finanțare, iar mecanismul de reciprocitate standardizată devine funcțional și aplicat atât țărilor terțe, cât și celor candidate.

În privința protejării investițiilor realizate de fermieri, Emil Dumitru a subliniat că fermierii români au investit masiv în modernizare, inclusiv din fonduri europene, motiv pentru care România solicită compensarea costurilor suplimentare, acordarea de sprijin adițional și stabilirea unor perioade de adaptare care să respecte perioada de amortizare a investițiilor deja efectuate, pentru a evita deprecierea acestora sau închiderea fermelor.

Referitor la bunăstarea animalelor vii în timpul transportului maritim, România respinge restricțiile disproporționate care ignoră realitățile geografice și logistice și solicită menținerea transportului de animale pe cale maritimă către țările terțe, acest canal fiind catalogat drept vital pentru economia națională și pentru punerea producției autohtone pe piața globală.

În ceea ce privește finanțarea pentru digitalizare și reglementarea datelor, se solicită alocarea de resurse financiare europene adecvate pentru tehnologiile moderne și digitalizare, alături de o reglementare clară privind dreptul de acces, controlul și utilizarea datelor agricole.

România concluzionează că viabilitatea acestor strategii depinde direct de asigurarea posibilităților de finanțare prin viitoarea Politică Agricolă Comună (post-2027), care trebuie orientată clar spre investiții și inovare.

„Dacă viitoarea Politică Agricolă Comună, după 2027, va beneficia de un buget pe măsura provocărilor și va susține cu adevărat zootehnia și culturile proteice, România are toate resursele pentru a face pasul de la un mare producător de materii prime la un furnizor de securitate alimentară pentru Europa de Sud-Est. Acesta este viitorul în care cred și pentru care voi continua să lupt: o agricultură românească puternică, competitivă și respectată”, transmite secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Totodată, la Consiliul AgriFish a avut loc o dezbatere axată pe tema „Femeile în agricultură”. Referitor la această dezbatere, demnitarul român a declarat că, în România, aproximativ 46,5% dintre persoanele active în agricultură sunt femei. „Contribuția acestora este esențială pentru funcționarea fermelor și pentru dezvoltarea comunităților rurale. Este important să accentuăm creșterea vizibilității femeilor în agricultură, prin prezentarea exemplelor de succes și prin încurajarea participării acestora în structurile asociative profesionale”, a subliniat Emil Dumitru.

Ordinea de zi a inclus și un schimb de opinii bazat pe informarea Comisiei Europene referitoare la aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii, precum și o informare din partea Italiei privind proiectul programului de lucru al Comisiei pentru 2027 referitor la politica UE de promovare a produselor agroalimentare.

Cu privire la Proiectul de Program de lucru al Comisiei pentru 2027 privind politica UE de promovare a produselor agroalimentare, Emil Dumitru a precizat că România susține solicitarea Italiei și consideră că este esențială menținerea unui buget ambițios pentru politica de promovare a produselor agricole, ca mecanism fundamental pentru a asigura competitivitatea agriculturii europene.

De asemenea, în cadrul lucrărilor Consiliului, Ungaria a oferit o informare legată de apariția gândacului Agrilus planipennis (gândacul smarald al frasinului)  pe teritoriul său. Având în vedere evoluția acestui dăunător, Emil Dumitru a subliniat că se impune consolidarea cooperării la nivelul UE și schimbul de expertiză între autorități prin utilizarea echipei pentru situații de urgență în domeniul sănătății plantelor, intensificarea supravegherii în zone cu risc și continuarea sprijinului pentru cercetarea unor metode inovatoare de monitorizare și combatere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!