În ultimele zile, oficiile fitosanitare din țară au emis buletine de avertizare pentru mai multe culturi și probleme fitosanitare de sezon. În documentele emise apar avertizări pentru tomate, sâmburoase (cais, cireș, vișin, piersic, prun), porumb, mazăre, măr și păr, viță-de-vie, precum și pentru culturile de ceapă și usturoi, dar și pentru alte culturi.

Printre organismele de dăunare și bolile urmărite în aceste avertizări se regăsesc mana tomatelor, bășicarea frunzelor, monilioza, gărgărița frunzelor de porumb, gărgărița frunzelor de mazăre, făinarea la mazăre, viespea sâmburilor de prun, rapănul la măr și păr, făinarea viței de vie, musca cepei, mana cepei sau putregaiul cenușiu la ceapă și usturoi.

„Este important de precizat că această activitate nu reprezintă o situație extraordinară, ci una normală, care face parte din activitatea curentă a structurilor fitosanitare. Emiterea buletinelor de avertizare este o activitate recurentă, desfășurată pe tot parcursul anului, cu o intensitate mai mare în perioadele calde, când presiunea de boli și dăunători crește, și mai redusă în perioadele reci”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

ANF subliniază că exemplele prezentate reprezintă doar o parte dintre avertizările emise în teritoriu. Buletinele diferă de la un județ la altul, în funcție de culturile existente, de condițiile meteo și de presiunea de boli și dăunători din fiecare zonă. De aceea, fermierii sunt încurajați să urmărească permanent avertizările emise la nivel local.

Aici pot fi consultate buletinele de avertizare emise la nivel județean. De reținut că buletinele de avertizare au caracter informativ, iar fermierii sunt îndrumați ca, înainte de aplicarea tratamentelor, să verifice în propriile loturi prezența dăunătorilor sau a simptomelor de atac.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ce înseamnă că un produs de protecție a plantelor este autorizat în România? Potrivit Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), autorizarea înseamnă că produsul a fost evaluat și autorizat oficial pentru utilizare în România. Nu este suficient ca un produs să fie eficient. El trebuie analizat și din punctul de vedere al siguranței pentru oameni, pentru mediu, pentru culturi și al modului în care poate fi folosit: la ce culturi, împotriva căror boli, dăunători sau buruieni, în ce doză, de câte ori, în ce perioadă și în ce condiții.

„De aceea, un produs pentru protecția plantelor autorizat, de exemplu, în Italia nu poate fi folosit automat și în România. Chiar dacă este autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, folosirea lui la noi este legală doar dacă produsul are și autorizație valabilă în România sau dacă trece printr-o procedură legală de recunoaștere ori autorizare aplicabilă și pentru țara noastră. Regulamentul european spune clar că un produs de protecție a plantelor poate fi pus pe piață și utilizat doar dacă este autorizat în statul respectiv”, arată ANF.

Autorizarea produselor de protecție a plantelor este necesară deoarece de la o țară la alta pot exista diferențe legate de climă, culturi, presiunea dăunătorilor, condițiile agricole și măsurile de protecție a mediului. Din acest motiv, autorizația nu se transferă automat dintr-un stat în altul.

„Cu alte cuvinte, faptul că un produs este autorizat în Italia nu înseamnă automat că este legal și potrivit pentru utilizare în România. Pentru a putea fi folosit aici, el trebuie să fie aprobat și pentru condițiile din România, conform legii”, conchide ANF.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că, în aceste zile, are loc instalarea echipamentelor din ultimul lot necesar pentru completarea dotărilor destinate celor trei laboratoare noi de determinare a reziduurilor. Este vorba de laboratoarele regionale ale ANF din Bacău, Slatina (Olt) și Arad.

Această etapă este importantă pentru definitivarea infrastructurii tehnice care va deservi activitatea de analiză din noile laboratoare. În perioada următoare vor continua mai multe procese esențiale pentru punerea lor în funcțiune în condiții corespunzătoare: atragerea unui număr suplimentar de specialiști; instalarea completă și punerea în funcțiune a echipamentelor; calibrarea și etalonarea echipamentelor; instruirea personalului; validarea metodelor de lucru; documentarea sistemului de calitate - proceduri, instrucțiuni și măsuri pentru asigurarea validității rezultatelor; acreditarea RENAR. „Toate aceste etape sunt complexe și necesită timp, însă ele sunt indispensabile pentru ca noile laboratoare să poată funcționa la standardele necesare”, precizează Romeo Șoldea, director general ANF.

Începând cu următorul sezon agricol, ANF va dispune de cinci laboratoare complete, capabile să susțină activitatea de control și analiză la un nivel extins și modern.

„Prin dezvoltarea acestei infrastructuri, ANF își consolidează capacitatea tehnică și profesională în domeniul analizelor de reziduuri, în sprijinul unei activități fitosanitare mai bine pregătite pentru cerințele actuale”, subliniază Romeo Șoldea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.

ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.

1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”

Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.

2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”

Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”

3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”

Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.

4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”

AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.

„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Iarna se așterne liniștea peste câmp. Dacă te întrebi de ce, odată cu venirea primelor înghețuri, fluxul buletinelor de avertizare fitosanitară se reduce considerabil sau se oprește, răspunsul nu ține de o pauză a specialiștilor, ci de biologia naturii.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) prezintă principalele motive pentru care iarna schimbă regulile jocului în protecția plantelor.

1.⁠ ⁠Somnul profund: Repausul vegetativ

Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița-de-vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.

2.⁠ ⁠Pragul biologic și hibernarea

Dăunătorii și agenții patogeni sunt guvernați de temperatură. Pentru a se înmulți, aceștia au nevoie de un anumit prag biologic (o temperatură minimă specifică). Iarna, insectele hibernează sub formă de ouă, larve sau adulți, ascunse în sol sau sub scoarță.

Ciupercile și bacteriile intră în stadii de rezistență, așteptând căldura primăverii.

3.⁠ ⁠Bariera climatică

Înghețul, zăpada și vântul puternic nu doar că blochează mobilitatea dăunătorilor, dar fac imposibilă și aplicarea tratamentelor. Multe produse fitosanitare sunt ineficiente sau chiar contraindicate pe timp de îngheț.

4.⁠ ⁠Pragul de dăunare: De la prezență la pericol

Specialiștii de la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) emit avertizări doar atunci când dăunătorii ating un Prag Economic de Dăunare. Iarna, deși organismele dăunătoare există în culturi, numărul lor este atât de mic încât nu pot provoca pagube reale producției.

Când reîncepe monitorizarea intensă?

Potrivit ANF, avertizarea reprezintă o „știință a momentului optim”. Ea va reveni în forță odată cu reluarea vegetației, când criteriul biologic (ciclul de viață al dăunătorului) se va sincroniza din nou cu cel fenologic (stadiul plantei) și cel ecologic (vremea favorabilă). „Până atunci, tratamentele de iarnă rămân măsuri preventive, planificate în avans, care nu necesită o monitorizare dinamică zilnică”, precizează ANF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin platforma FITS, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) organizează cursuri de instruire și certificare, necesare pentru a lucra corect, legal și în siguranță în domeniul protecției plantelor.

Cursurile organizate de ANF sunt obligatorii pentru cei care aplică, comercializează, distribuie produse de protecție a plantelor sau oferă consiliere tehnică fermierilor, în conformitate cu OUG nr. 34/2012 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. La final, participanții obțin certificatul cerut de legislația europeană și națională, condiție esențială pentru a lucra corect, legal și în siguranță.

Structura cursului este gândită astfel încât să acopere atât formarea inițială, cât și actualizarea periodică a cunoștințelor, respectiv instruire inițială pentru dobândirea cunoștințelor necesare utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor; instruire suplimentară o dată la cinci ani, pentru reînnoirea certificatului de formare profesională.

Costul unui curs este de 193 lei de persoană, iar durata este de trei zile de pregătire și o zi de evaluare, cu test grilă, promovarea făcându-se cu minimum 70 de puncte din 100.

Potrivit ANF, prin aceste cursuri, participanții înțeleg mai bine legislația actuală și responsabilitățile legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor; își actualizează informațiile privind siguranța operatorilor, protecția mediului și a consumatorilor; află detalii clare despre documente, trasabilitate, condiții de depozitare și utilizare. De asemenea, își consolidează baza tehnică pentru decizii mai bune în fermă.

Cei interesați se pot înscrie aici: https://fits.anfdf.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a realizat o analiză din punct de vedere fitosanitar, a cărei concluzie e că, deși precipitațiile din acest început de an oferă o bază bună pentru rezervele de apă, ele obligă la o vigilență sporită. „Buletinele de avertizare emise de Oficiile fitosanitare rămân instrumentul principal pentru a anticipa riscurile și a planifica intervențiile fitosanitare în ferestrele de vreme favorabilă.”

Debutul anului 2026 marcat de episoade de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate de episoade de precipitații sub formă de zăpadă, pune agricultorii în fața unei dileme climatice. „În timp ce stratul de zăpadă oferă mult râvnitul scut termic împotriva gerului, aceeași umiditate, combinată cu solul neînghețat, riscă să transforme baza culturilor într-un incubator pentru patogeni tăcuți”, arată ANF.

Într-un an marcat de restricții la tratamentul semințelor, vigilența în fața bolilor și a dăunătorilor hibernanți devine singura garanție a recoltei. „Dacă umiditatea este vitală pentru rezerva de apă din sol, modul în care aceasta interacționează cu temperaturile dictează presiunea bolilor și supraviețuirea dăunătorilor.”

Precipitațiile și excesul de umiditate

Ploile și lapovița care alternează cu ninsorile în această perioadă influențează direct sănătatea rădăcinilor și dispersia sporilor.

⁠Precipitațiile abundente pe soluri grele duc la fenomenul de băltire. „Lipsa oxigenului (anoxia) slăbește sistemul radicular, facilitând atacul fungilor de sol precum Pythium sau Rhizoctonia. Plantele asfixiate în această perioadă vor prezenta în primăvară o rezistență scăzută la stresul termic. Precipitațiile pot spăla sporii de pe resturile vegetale infectate (ex. Septoria spp. sau Helminthosporium spp.) și îi pot transporta în zonele joase ale parcelei, creând focare de infecție ce vor exploda la primele temperaturi de peste 10-12°C. În același timp, umiditatea ridicată și temperaturile pozitive pot favoriza apariția unor boli criptogamice (precum făinarea, septorioza sau rugini), mai ales în culturile cu desime mare”, se arată în analiza ANF.

Riscul „capcanei de sub zăpadă”

Zăpada este un factor de protecție, dar are și riscuri ascunse. „Zăpada depusă acționează ca un izolator termic excelent. Prezența unui strat de zăpadă consistent oferă protecție termică, dar poate deveni un mediu de incubare pentru boli fungice specifice.”

Autoritatea Națională Fitosanitară descrie „capcanele de sub zăpadă”:

• Mucegaiul de zăpadă (Microdochium nivale): Riscul cel mai ridicat apare atunci când zăpada se depune pe un sol care nu a înghețat complet sau pe plante cu o masă foliară excesivă (rezultată dintr-o toamnă blândă). Sub stratul de zăpadă se creează un microclimat umed și întunecat, ideal pentru dezvoltarea mucegaiului de zăpadă, care poate distruge integral plantele de grâu și orz pe suprafețe extinse.

• Fuzarioza coletului și a rădăcinii, provocată de complexul de specii Fusarium spp., reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru cerealele de toamnă. Umiditatea excesivă rezultată din topirea zăpezii pe soluri insuficient drenate creează mediul ideal pentru instalarea acestui patogen. Acestea atacă sistemul radicular, slăbind rezistența plantelor la reluarea vegetației în primăvară.

• Zăpada protejează nu doar plantele, ci și dăunătorii care iernează în interiorul tulpinii, în sol (superficial), la baza tulpinii, precum muștele cerealelor (Oscinella frit, Delia coarctata, Mayetiola destructor), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Stratul de zăpadă, dacă se menține, oferă o izolație termică vitală pentru ouăle, adulții și larvele acestor specii, prevenind înghețarea solului la adâncimea lor de adăpostire și îi protejează de temperaturile letale. Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi de 10-20 cm, dar stratul de zăpadă permite să rămână mai aproape de suprafață, fiind gata să reia atacul imediat ce zăpada se topește.

Recomandări pentru fermieri (ianuarie - februarie 2026)

Pentru a limita pierderile cauzate de acești factori climatici, ANF recomandă următoarea strategie:

1.⁠ ⁠Monitorizarea zonelor cu risc. Imediat după topirea zăpezii trebuie verificate parcelele pentru semne de mucegai sau decolorări ale nodului de înfrățire. Dacă densitatea plantelor a scăzut sub pragul critic, fermierii trebuie să pregătească un plan de fertilizare rapidă pentru a stimula refacerea foliară.

2.⁠ ⁠Drenajul excesului de apă. Acolo unde relieful permite, asigurați canale de scurgere pentru a elimina băltirile rezultate din topirea rapidă a zăpezii, prevenind astfel asfixierea plantelor și instalarea putregaiurilor de colet.

3.⁠ ⁠Tratamentele „în ferestrele iernii” în livezi. Dacă oscilațiile termice permit atingerea pragului de 5°C, intervenția cu fungicide cuprice devine prioritară. Aceste tratamente acționează ca un scut asupra rănilor mecanice, a rănilor provocate de fenomenul de îngheț-dezgheț (gelivurilor) etc, stopând infecțiile cu formele de rezistență ale rapănului sau moniliozei ce pot compromite sănătatea pomilor în sezonul 2026.

4. ⁠Verificarea rezervelor de dăunători. Trebuie făcute sondaje pentru a evalua viabilitatea ouălor, larvelor și adulților de gândac ghebos, viermi sârmă (Zabrus tenebrioides, Agriotes spp), muștele cerealelor, gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), precum și a altor dăunători care ar putea apărea în condiții de temperatură favorabilă. Contextul climatic din toamna anului 2025 – începutul anului 2026 și lipsa tratamentului la sămânța de cereale sunt factori agravanți în ceea ce privește posibila apariție a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) în culturile de cereale.

⁠Ploile și zăpada mențin solul umed, permițând larvelor să rămână aproape de suprafață și să se hrănească intens înainte de intrarea în repaus. Fermierii trebuie să inspecteze culturile imediat ce se poate intra în câmp, în special pe solele unde grâul a urmat după grâu (monocultură). Larvele de Zabrus tenebrioides ies din galerii chiar și sub zăpadă sau imediat ce temperatura depășește 0 - 3°C pentru a consuma frunzele de cereale. Prezența micilor galerii lângă plante este semnul clar al activității acestora. Spre deosebire de alți dăunători, atacul de Zabrus apare sub formă de vetre (zone goale în cultură) care se extind rapid dacă nu se intervine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri - 26 noiembrie 2025 - la București, evenimentul anual - „Cultivăm Împreună Viitorul”, un cadru de dialog și reflecție dedicat agriculturii. Moderat de jurnalistul Lucian Mîndruță, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai industriei de protecția plantelor și fermieri, oferind o perspectivă amplă asupra provocărilor și soluțiilor din domeniu.

Subiectul evenimentului anual AIPROM a fost rapița, o cultură strategică pentru economia agricolă a României și pentru tranziția către o agricultură sustenabilă și performantă.

În discursul de deschidere, Vasile Iosif, președintele AIPROM, a evidențiat progresele realizate în ultimul an și rolul esențial al industriei în asigurarea unui cadru reglementat, modern și responsabil pentru agricultura românească. „Anul 2025 a fost un an al schimbării. De la adoptarea noii legislații privind produsele de protecție a plantelor, la extinderea programului SCAPA în Republica Moldova, până la digitalizarea etichetelor prin platforma AgriGuide. Fiecare pas pe care l-am făcut a avut un scop comun: o agricultură mai sigură, mai transparentă și mai conectată la inovație”, a spus Vasile Iosif.

Printre temele dezbătute s-au numărat digitalizarea agriculturii, utilizarea dronelor în tratamentele fitosanitare, impactul substanțelor PFAS asupra industriei și extinderea proiectelor AIPROM pentru combaterea contrafacerii produselor.

Totodată, participanții au discutat despre rolul socio-economic al culturii de rapiță, care a înregistrat în 2025 o dublare a suprafețelor cultivate față de anul precedent și o recoltă record.

Au fost prezentate și rezultatele recente ale programului SCAPA, prin care peste 87% din ambalajele de produse de protecție a plantelor au fost colectate și valorificate ȋn anul 2024, reconfirmând angajamentul industriei pentru economia circulară și protejarea mediului.

„Avem un obiectiv comun, acela de a crea o piață funcțională, sigură, transparentă și aliniată la rigorile europene. Un rezultat emblematic al acestui parteneriat îl reprezintă promulgarea așa-zisei legi a pesticidelor. (...) Mai avem câteva proiecte importante în comun și mi-aș dori ca, în continuare, să ne bazăm pe parteneriatul cu dvs., pe expertiza și pe responsabilitatea industriei, pentru că, este limpede, doar împreună putem asigura un sector fitosanitar credibil și performant”, a declarat Romeo Șoldea, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare.

AIPROM, prin acest eveniment organizat anual, reafirmă importanța colaborării dintre industrie, fermieri și autorități, pentru a construi o agricultură competitivă și durabilă, bazată pe știință, inovație și responsabilitate.

Între invitați i-am remarcat pe Emma Brown - director Relații Publice și Comunicare la CropLife Europe; Lucian Buzdugan; Cristina Cionga; Cosmin Iancu și Andrei Solomon, specialişti, consultanți și lideri ai unor organizații reprezentative din sector.

Vom reveni cu materiale pe subiectele dezbătute în cadrul evenimentului AIPROM – „Cultivăm Împreună Viitorul”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Produsele de protecție a plantelor sunt esențiale în combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, iar utilizarea lor corectă și responsabilă rămâne o componentă importantă a unei agriculturi performante și sustenabile.

Săptămâna trecută, pe 16 iulie 2025, Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), a vizitat Alchimex – una dintre cele mai moderne fabrici de produse pentru protecția plantelor din Europa, precum și unitățile de depozitare ale companiei Alcedo, situate în Herăști, județul Giurgiu.

Delegația ANF a avut oportunitatea de a vedea și analiza aspecte legate de procesul de producție al produselor fitosanitare, funcționarea liniilor de ambalare, precum și modul de organizare a spațiilor de stocare și distribuție. S-a discutat despre trasabilitatea produselor, conformitatea tehnică, dar și elemente legate de logistica de livrare către fermieri. „Sistemul de depozitare și distribuție vizitat asigură disponibilitatea produselor într-un interval optim pentru aplicare, ceea ce contribuie la buna desfășurare a lucrărilor din teren. Autoritatea Națională Fitosanitară își menține angajamentul de a colabora cu toți actorii din domeniu și de a monitoriza respectarea normelor aplicabile, într-un cadru tehnic clar și echitabil”, a declarat Romeo Șoldea.

Alchimex se remarcă printr-o infrastructură de vârf și dotări tehnice avansate. Fabrica de sulfonilureice este una dintre cele mai performante linii de producție din industria sulfonilureicelor, contribuind decisiv la calitatea premium a produselor formulate aici, în România.

În cadrul vizitei au fost evaluate și spațiile moderne de depozitare ale companiei Alcedo, dedicate produselor de protecția plantelor. „Sistemul logistic performant permite companiei să livreze rapid fermierilor produsele necesare exact la momentul optim pentru aplicare, contribuind astfel la eficiența campaniilor agricole și la protejarea recoltelor. Produsele formulate de Alchimex și distribuite de Alcedo sunt esențiale pentru protejarea culturilor împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor, fiind o parte integrantă dintr-o agricultură performantă, sustenabilă și adaptată provocărilor actuale. Sperăm ca această vizită să contribuie la susținerea industriei de protecția plantelor, într-un context european tot mai presant în ceea ce privește reglementarile”, a subliniat Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Directorul general Romeo Șoldea a fost însoțit de Filofteia Manole și Cătălin Petcu, specialiști ai ANF.

Din partea Alcedo, la vizită au fost prezenți: Gabriela Rizescu – președintele companiei; Sorin Ștefan – director tehnic; Ion Vieru – director național de vânzări și Gheorghe Dinu – șef Depozit Herăști.

Din partea Alchimex au fost prezenți: Claudiu Crânguș – director general; Dan Crânguș – director Investiții și Roxana Grosu – director tehnic.

„În spatele fiecărei realizări stau oameni care își fac treaba cu responsabilitate și pasiune. Datorită lor și a echipelor pe care le coordonează, toate normele naționale și europene sunt respectate cu strictețe, iar fiecare etapă, de la producție până la livrare, este realizată în condiții de maximă siguranță și eficiență. Profesionalismul și dedicarea acestor oameni sunt esențiale pentru succesul celor două companii și pentru susținerea unei agriculturi moderne”, a conchis Gabriela Rizescu, președintele Alcedo.

Foto: Alcedo

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Insecticidul biologic Tutavir a fost reautorizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) pentru 120 de zile, putând fi folosit de legumicultori între 26 martie și 23 iulie 2025. Insecticidul este destinat combaterii dăunătorului Tuta absoluta din culturile de tomate, ardei și vinete în spații protejate (sere și solarii).

Tutavir, produs biologic pentru protecția plantelor, reduce semnificativ daunele cauzate de molia minieră a frunzelor de tomate, fără timp de pauză, fără a lăsa reziduuri, protejând în același timp insectele utile (bondari, prădători naturali, albine și alți polenizatori) și fiind prietenos cu mediul.

„Și anul trecut, și acum în 2025, ANF a autorizat insecticidul Tutavir pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, ajutându-i să depășească problemele în controlul dăunătorului molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), prin integrarea insecticidului în schemele de tratament de combatere integrată. Tutavir este un insecticid biologic de protecție a plantelor pe care fermierii din alte țări îl aplică în programele de combatere integrată a moliei miniere a tomatelor cu rezultate bune în controlul acestui dăunător extrem de periculos. Insecticidul Tutavir este folosit de fermierii din Grecia, Italia, Belgia, Marea Britanie, fapt pentru care, am solicitat autorităților noastre să aprobe autorizarea pentru utilizare a produsului și în România”, a precizat Gheorghe Vlad, președintele OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Cu compoziția sa unică, Tutavir este esențial în programele de combatere integrată, fiind un instrument ideal pentru controlul dăunătorului Tuta absoluta și gestionarea rezistenței la insecticide. Insecticidul biologic Tutavir poate fi aplicat chiar și în ziua recoltării legumelor (tomate, ardei, vinete), nu lasă reziduuri în cultură și se remarcă printr-o compatibilitate excelentă cu majoritatea produselor de protecția plantelor, atât chimice, cât și biologice.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, punctează: „Prin modul său de acțiune nou și unic, Tutavir este cel mai bun candidat pentru programele de management integrat al dăunătorilor”.

Tutavir este un produs al Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu sediul central în Elveția. „Utilizând Tutavir, fermierii care practică sistemul convențional și ecologic, deopotrivă, au reușit să controleze molia minieră (Tuta absoluta) pe o perioadă lungă într-un mod sustenabil, reducând ani de zile populația dăunătorului și pagubele produse în culturile lor”, a adăugat Liliana Ionescu.

Radu Costache, legumicultor din localitatea Matca - județul Galați, a aplicat cu succes insecticidul biologic Tutavir în lupta împotriva dăunătorului Tuta absoluta: „În ultimii ani, presiunea infestării cu Tuta a crescut constant, devenind tot mai dificil de controlat. Deși am testat diverse soluții pentru combaterea acestui dăunător, eficiența multor produse s-a dovedit limitată. Anul trecut am testat insecticidul biologic Tutavir, iar rezultatele au fost vizibile, presiunea dăunătorului Tuta absoluta a scăzut semnificativ. Tratamentele cu Tutavir s-au integrat perfect în schema noastră de protecție cu alte insecticide, fără a afecta polenizarea, dezvoltarea plantelor sau creșterea fructelor. După evaluarea rezultatelor, sunt convins că Tutavir, integrat în schemele de tratament, este un insecticid esențial care poate contribui semnificativ la controlul Tuta absoluta. Un alt avantaj este faptul că poate fi aplicat în perioada recoltării, obținând tomate sănătoase și fără reziduuri.”

Pentru mai multe detalii privind modul de utilizare al insecticidului, accesați: https://www.andermatt.ro/produs/tutavir/

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!