Agricultura de precizie este asociată frecvent cu GPS, drone și tehnologii digitale. Dar înaintea acestora există o condiție, echipamentul trebuie să aplice corect ceea ce fermierul a decis să aplice. O duză uzată, o presiune incorectă sau o distribuție neuniformă pot compromite chiar și un tratament bine calculat.
Inspecția tehnică periodică a echipamentelor de stropit nu este doar o obligație administrativă, ci reprezintă un instrument prin care pot fi reduse pierderile, poate fi îmbunătățită eficiența tratamentelor și limitată aplicarea inutilă a produselor de protecție a plantelor.
„Pentru fermier, ecuația este simplă: un utilaj verificat înseamnă o aplicare mai precisă, costuri mai bine controlate și o protecție mai eficientă a culturii. Eficiența unui tratament nu depinde doar de produsul de protecție a plantelor folosit, de doză sau de momentul aplicării. La fel de important este echipamentul care îl aplică. O mașină de stropit cu duze uzate, presiune neuniformă, pierderi sau componente reglate incorect poate distribui neuniform soluția: prea puțin în unele zone, prea mult în altele. Aceasta înseamnă costuri mai mari, tratamente mai puțin eficiente și un risc crescut pentru mediu. De aceea, mașinile și instalațiile de stropit folosite în activitatea agricolă sunt supuse inspecției tehnice periodice”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
Inspecția periodică a echipamentelor profesionale de aplicare a produselor de protecție a plantelor este o obligație a tuturor statelor din Uniunea Europeana, fiind prevăzută de Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012.
După anul 2020, intervalul dintre inspecții nu poate depăși trei ani, iar echipamentele noi trebuie inspectate cel puțin o dată în primii cinci ani de la achiziție. În România, Autoritatea Națională Fitosanitară este instituția responsabilă cu această activitate.
Peste 5.000 de echipamente inspectate pe an
Datele ANF arată o creștere puternică a activității de verificare.

Sursa: ANF, 2021 - 2025
Dacă în anul 2021 s-au verificat 770 de echipamente de stropit, anul trecut, în 2025, au fost verificate 5.064. În numai doi ani, numărul echipamentelor inspectate a crescut de aproape cinci ori, ceea ce arată extinderea semnificativă a capacității de control tehnic.
Potrivit ANF, ritmul se menține și în 2026. Activitatea de verificare a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor a început pe 23 februarie, iar până la 14 august au fost verificate 1.842 de echipamente, folosind cele șase centre mobile aflate în prezent în dotarea ANF.
Ce verifică inspecția
Principiul este similar unei inspecții tehnice auto, conform ANF: „Faptul că un utilaj funcționează nu înseamnă automat că funcționează corect”. În cadrul inspecției sunt urmărite elementele care influențează siguranța și precizia aplicării: starea echipamentului, eventualele pierderi, sistemele de distribuție, pompa, manometrul, conductele și duzele.
„Obiectivul este simplu: cantitatea stabilită de produs să fie distribuită cât mai uniform și exact pe suprafața tratată. Pentru fermier, aceasta este și o problemă economică. O diferență aparent mică de aplicare, repetată pe sute sau mii de hectare, poate însemna cantități importante de produs utilizate inutil sau, dimpotrivă, o protecție insuficientă a culturii”, explică ANF.
Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri
Autoritatea Națională Fitosanitară își extinde infrastructura de inspecție. Astfel, ANF își mărește rețeaua de la 6 la 28 de centre mobile, prin adăugarea a încă 22 de unități, în cadrul Programului RAPID, finanțat prin Banca Mondială.
Procesul este în derulare, iar cele 22 de autoutilitare au fost deja achiziționate, livrate și inscripționate, iar în următoarele săptămâni urmează să fie dotate cu aparatura necesară și distribuite în teritoriu. Se estimează că dotarea completă a noilor centre mobile va fi finalizată până în prima parte a lunii septembrie.
„Extinderea contează mai ales dintr-un motiv practic: utilajele agricole sunt dificil și costisitor de transportat pe distanțe mari. Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri, ceea ce reduce timpul și costurile verificării și permite o acoperire mai bună a zonelor agricole”, subliniază ANF.
Fermierii și toți utilizatorii care dețin echipamente de aplicare a produselor de protecție a plantelor au obligația să facă inspecția tehnică periodică a utilajelor de stropit cel puțin o dată la trei ani, iar pentru echipamentele noi o dată în primii cinci ani de la achiziție.
Verificarea utilajelor se face la centrele de inspecție ale ANF, inclusiv la centrele mobile care se deplasează în teritoriu. În urma verificării se obține un document care atestă că echipamentul corespunde tehnic, valabil până la următoarea inspecție.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Aprobarea unei substanțe active la nivel european este doar primul pas. Ca un produs să poată fi folosit legal în România, el trebuie autorizat aici, pentru că doar așa se garantează că este potrivit, sigur și corect etichetat pentru condițiile agricole și de mediu de la noi. Este o măsură de protecție, nu o barieră birocratică.
Substanțele active se aprobă la nivel european, dar produsele de protecție a plantelor se autorizează în fiecare țară. „Dacă produsul e aprobat în UE și se folosește în Ungaria sau în Italia, de ce nu pot să-l folosesc și eu în România?”, este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul ține de modul în care este construită legislația europeană a produselor de protecția plantelor (PPP). Pe scurt, Uniunea Europeană aprobă substanțele active, dar fiecare stat membru autorizează (omologhează) produsele finite pentru teritoriul său. Sunt două niveluri diferite.
Substanța activă și produsul
La nivel european, Comisia Europeană aprobă substanțele active pe baza evaluării științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). O substanță activă aprobată în UE poate intra, în principiu, în compoziția produselor.
La nivel național, însă, produsul comercial propriu-zis (substanța activă plus toate celelalte componente ale formulării) trebuie autorizat separat de fiecare stat. Regula de bază este stabilită de articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009: un produs de protecția plantelor nu poate fi introdus pe piață sau utilizat într-un stat membru decât dacă a fost autorizat în statul respectiv.
Prin urmare, aprobarea substanței active la nivelul UE nu dă dreptul de a fi folosit produsul în România. Aici, produsele se autorizează de Comisia Națională de Autorizare a Produselor de Protecția Plantelor (CNAPPP), în cadrul ANF, conform Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.
De ce se autorizează separat, în fiecare țară
Pentru autorizare, Uniunea Europeană este împărțită în trei zone cu condiții agricole, climatice și de mediu asemănătoare: zona de Nord, zona Centrală și zona de Sud. Un stat din zonă evaluează dosarul în calitate de stat membru raportor zonal, iar celelalte state din aceeași zonă pot autoriza apoi produsul la nivel național.
România face parte din zona Centrală, alături de Belgia, Germania, Luxemburg, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Cehia. Așadar, un produs autorizat în Italia, Spania sau Grecia (zona de Sud) nu se află nici măcar în aceeași zonă cu România, condițiile de cultură și de mediu evaluate acolo pot fi diferite de cele de la noi.
Autorizarea națională nu este o formalitate birocratică. Ea stabilește exact pentru ce culturi și dăunători poate fi folosit produsul la noi, în ce doze, cu ce măsuri de protecție a operatorului, a consumatorului și a mediului și cu etichetă în limba română. Aceleași condiții pot diferi de la o țară la alta, în funcție de climă, de structura culturilor și de presiunea dăunătorilor.
Regulamentul prevede un mecanism de recunoaștere reciprocă (articolele 40–42): titularul unei autorizații dintr-un stat membru poate solicita recunoașterea aceleiași autorizații în alt stat din aceeași zonă. Cuvântul-cheie este „poate solicita”. Recunoașterea nu este automata, deținătorul unei autorizații trebuie să depună o cerere și un dosar de autorizare, iar autoritatea din țara-gazdă (în România, CNAPPP) decide acordarea unei autorizații naționale. Până atunci, produsul pur și simplu nu este autorizat la noi.
Mai mult, un stat membru poate impune măsuri suplimentare de reducere a riscului sau poate refuza autorizarea, dacă particularitățile locale de mediu sau agricole o cer (articolul 36). Tocmai de aceea un produs poate fi autorizat într-o țară și neautorizat în alta.
Comerțul paralel
Există totuși o cale prin care un produs autorizat în alt stat membru poate ajunge legal pe teritoriul României: permisul de comerț paralel (articolul 52 din Regulamentul 1107/2009). Dar și aceasta are condiții stricte:
produsul trebuie să fie autorizat în țara de origine;
în România trebuie să existe deja un produs de referință autorizat, iar produsul adus trebuie să fie identic sau echivalent cu acesta (aceleași substanțe active, același producător, același tip de formulare);
trebuie depusă o cerere la ANF, care verifică identitatea și acordă un permis de comerț paralel.
Cu alte cuvinte, nu poți aduce și folosi pur și simplu un produs pentru că este autorizat în altă țară, deoarece ai nevoie de un permis românesc, iar acesta se acordă doar dacă produsul are un „geamăn” deja autorizat în România.
Ce înseamnă pentru fermier
Folosirea unui produs neautorizat în România este ilegală, chiar dacă produsul este autorizat în altă țară din UE.
Un produs neautorizat la noi poate avea etichetă în altă limbă, doze sau culturi diferite de condițiile românești și poate lăsa reziduuri peste limitele admise, cu risc pentru recoltă, pentru consumator și pentru propria conformitate la controale.
Verificați întotdeauna dacă produsul este autorizat în România, consultând lista oficială a produselor de protecția plantelor autorizate, publicată de ANF, precum și baza de date PEST-EXPERT.
Înainte să cumpărați sau să aplicați un produs:
Verificați că este autorizat în România (lista ANF/baza PEST-EXPERT).
Citiți eticheta în limba română: cultura, doza și dăunătorul pentru care este autorizat.
Dacă un produs vă interesează, dar nu e autorizat la noi, întrebați ANF despre calea legală (comerț paralel), în loc să îl folosiți pe cont propriu.
Material furnizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că un dăunător foarte periculos pentru frasini a fost identificat aproape de România și trebuie urmărit cu atenție, pentru a preveni introducerea și răspândirea lui. Prezența lui Agrilus planipennis este semnalată în Ungaria, dăunătorul fiind cunoscut ca gândacul smarald al frasinului sau sfredelitorul de smarald al frasinului. Este prima detectare a acestui organism de carantină prioritar pe teritoriul Uniunii Europene.
Agrilus planipennis este o insectă invazivă care atacă, în special, arborii de frasin. Larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii și afectează circulația sevei. În timp, arborii slăbesc, își pierd frunzișul, se usucă parțial, apoi pot muri. „Dăunătorul este considerat unul dintre cei mai periculoși dăunători forestieri invazivi la nivel mondial. În America de Nord a produs pierderi majore, afectând zeci de milioane de frasini și generând costuri economice și ecologice semnificative”, menționează ANF.
O problemă pentru Europa
Frasinul este prezent în păduri, parcuri, aliniamente stradale și spații verzi. Dacă dăunătorul s-ar stabili și răspândi în Uniunea Europeană, ar putea afecta pe termen lung populațiile de frasin de pe continent. „Tocmai de aceea, Agrilus planipennis este încadrat ca organism dăunător de carantină prioritar. Această încadrare înseamnă că statele membre trebuie să acorde o atenție specială prevenirii, monitorizării și intervenției rapide în cazul unei posibile apariții”, precizează Autoritatea Națională Fitosanitară.
Principalele căi de introducere sunt legate de plantele de frasin și de produsele din lemn de frasin cu scoarță atașată. Riscul poate apărea în cazul lemnului, ambalajelor din lemn, lemnului de foc, așchiilor sau materialului vegetal provenit din zone în care dăunătorul este prezent.
Locurile cu risc pot include puncte de import, depozite, unități care procesează lemn, pepiniere silvice, zone unde se plantează sau se depozitează frasini, precum și zone cu arbori de frasin aflați în declin.
Recunoașterea unui arbore posibil afectat
Semnele care pot indica un atac includ:
Îngălbenirea și rărirea frunzișului;
Uscarea ramurilor;
Slăbirea generală a arborelui;
Crăpături în scoarță;
Galerii sub scoarță, produse de larve;
Orificii de ieșire ale adulților, de forma literei „D”.
„Este important de reținut că aceste simptome pot apărea și din alte cauze, de aceea confirmarea prezenței dăunătorului se face numai prin verificări de specialitate și, după caz, prin analize de laborator”, subliniază ANF.
Ce face țara noastră
„România urmărește cu atenție situația din regiune și susține schimbul rapid de informații între statele membre. Apariția dăunătorului în Ungaria arată că este nevoie de cooperare transfrontalieră, supraveghere sporită și intervenție coordonată”, transmite ANF.
Autoritatea Națională Fitosanitară implementează, încă din anul 2021, un program de supraveghere specifică pentru Agrilus planipennis, care include inspecții, amplasarea de capcane, prelevarea de probe și testări de laborator.
Totodată, a fost elaborat și un plan de urgență pentru acest dăunător, care stabilește măsurile ce trebuie aplicate în cazul confirmării unui focar în România, inclusiv delimitarea zonelor infestate și a zonelor tampon, măsuri de eradicare, informare și raportare.
De asemenea, activitățile de supraveghere se desfășoară în cooperare cu instituții de cercetare, inclusiv prin monitorizare cu capcane feromonale în zone considerate cu risc ridicat.
În prezent, ANF a dispus intensificarea activităților de monitorizare și control, măsurile vizând atât posturile de control la frontieră, unde sunt verificate loturile de material lemnos, ambalajele din lemn și materialul săditor provenite din zone cu risc, cât și activitățile din teritoriu. Inspectorii fitosanitari vor acorda o atenție sporită pepinierelor, parcurilor, grădinilor, zonelor silvice, depozitelor de lemn, centralelor termice, unităților de prelucrare a lemnului și zonelor cu arbori aflați în declin. În funcție de evaluarea riscului, vor fi amplasate și verificate periodic capcane specifice, iar monitorizarea va include și rutele comerciale interne, nodurile logistice și zonele de staționare ale transporturilor, care pot reprezenta căi de introducere și răspândire a organismului dăunător.
ANF recomandă persoanelor care observă frasini cu simptome suspecte, uscări rapide, ramuri afectate, găuri în formă de „D” în scoarță sau galerii sub scoarță, să anunțe autoritățile competente. „Este important ca materialul lemnos provenit din zone cu risc să nu fie transportat sau depozitat fără respectarea regulilor fitosanitare. Mișcarea necontrolată a lemnului poate contribui la răspândirea unor organisme dăunătoare.”
Prevenția contează
În cazul dăunătorilor de carantină, prevenția este esențială. O detectare timpurie poate face diferența între un focar localizat, care poate fi gestionat, și o răspândire dificil de controlat.
„Protejarea frasinilor înseamnă protejarea pădurilor, a spațiilor verzi, a biodiversității și a echilibrului ecologic. De aceea, supravegherea, cooperarea între autorități și informarea publicului sunt elemente esențiale în prevenirea răspândirii gândacului smarald al frasinului. Autoritatea Națională Fitosanitară va continua monitorizarea și colaborarea cu instituțiile competente, pentru a limita riscurile și pentru a proteja patrimoniul vegetal al României.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii din țara noastră, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani, precum și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (cât și apariția rezistenței), asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control al acestor dăunători. Astfel că Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu® (ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidele (Aphis spp.).
Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii din România deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025–2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și rămân în cultură mai bine de 800.000 de hectare.
Creșterea suprafețelor cultivate anual a favorizat dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția unor dăunători noi în cultura de rapiță, precum Plutella xylostella. În ultimii ani, peste 25% din cultura de rapiță a fost afectată în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.
Plutella xylostella - larvă

Plutella xylostella - adult

Molia verzei, un real pericol pentru culturile de rapiță
Molia verzei (Plutella xylostella) este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de înmulțire. O singură generație poate crește de peste 60 de ori față de precedenta și are o mobilitate extrem de ridicată, putând parcurge până la 500 km în 24 de ore, cu ajutorul curenților de aer cald. Larvele încep hrănirea imediat după eclozare, fiind extrem de rapace, iar daunele produse în condiții de infestare puternică pot ajunge până la 100% în toamnă și până la 50% în primăvară.
Mai grav este că acest dăunător a dezvoltat rezistență la 91 de substanțe active insecticide, inclusiv piretroizi de sinteză, iar în prezent nu există în România un insecticid sistemic omologat pentru combaterea acestui dăunător. „Toate aceste aspecte fac ca dăunătorul Plutella xylostella să fie cel mai periculos dăunător la nivel mondial pentru cultivatorii de rapiță, provocând anual pagube de peste 5 miliarde de dolari”, subliniază Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC România și Republica Moldova.
Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv împotriva celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi
Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor noștri.
Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti, alaturi de Plutella xylostella (molia verzei) și: Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).
Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ (5L) și Nuyard® (1L).
Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată, și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.
Rezultatul? Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv asupra celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători: Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilis (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei), Aphis spp. (afide), Dasineura brassicae (ţânţarul silicvelor) și Psylliodes chrisocephala (puricele cruciferelor).




Cu pachetul Irazu™ Plus, fermierii asigură protecția culturilor de rapiță rapid, eficient și rentabil, datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.
Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard®.
Avantaje pentru fermieri:
Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță;
Insecticidul Nuyard® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de durată (14–21 de zile);
Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți;
Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune.

Material furnizat de FMC Agro România
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2026Abonamente, AICI!În ultimele zile, oficiile fitosanitare din țară au emis buletine de avertizare pentru mai multe culturi și probleme fitosanitare de sezon. În documentele emise apar avertizări pentru tomate, sâmburoase (cais, cireș, vișin, piersic, prun), porumb, mazăre, măr și păr, viță-de-vie, precum și pentru culturile de ceapă și usturoi, dar și pentru alte culturi.
Printre organismele de dăunare și bolile urmărite în aceste avertizări se regăsesc mana tomatelor, bășicarea frunzelor, monilioza, gărgărița frunzelor de porumb, gărgărița frunzelor de mazăre, făinarea la mazăre, viespea sâmburilor de prun, rapănul la măr și păr, făinarea viței de vie, musca cepei, mana cepei sau putregaiul cenușiu la ceapă și usturoi.
„Este important de precizat că această activitate nu reprezintă o situație extraordinară, ci una normală, care face parte din activitatea curentă a structurilor fitosanitare. Emiterea buletinelor de avertizare este o activitate recurentă, desfășurată pe tot parcursul anului, cu o intensitate mai mare în perioadele calde, când presiunea de boli și dăunători crește, și mai redusă în perioadele reci”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
ANF subliniază că exemplele prezentate reprezintă doar o parte dintre avertizările emise în teritoriu. Buletinele diferă de la un județ la altul, în funcție de culturile existente, de condițiile meteo și de presiunea de boli și dăunători din fiecare zonă. De aceea, fermierii sunt încurajați să urmărească permanent avertizările emise la nivel local.
Aici pot fi consultate buletinele de avertizare emise la nivel județean. De reținut că buletinele de avertizare au caracter informativ, iar fermierii sunt îndrumați ca, înainte de aplicarea tratamentelor, să verifice în propriile loturi prezența dăunătorilor sau a simptomelor de atac.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ce înseamnă că un produs de protecție a plantelor este autorizat în România? Potrivit Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), autorizarea înseamnă că produsul a fost evaluat și autorizat oficial pentru utilizare în România. Nu este suficient ca un produs să fie eficient. El trebuie analizat și din punctul de vedere al siguranței pentru oameni, pentru mediu, pentru culturi și al modului în care poate fi folosit: la ce culturi, împotriva căror boli, dăunători sau buruieni, în ce doză, de câte ori, în ce perioadă și în ce condiții.
„De aceea, un produs pentru protecția plantelor autorizat, de exemplu, în Italia nu poate fi folosit automat și în România. Chiar dacă este autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, folosirea lui la noi este legală doar dacă produsul are și autorizație valabilă în România sau dacă trece printr-o procedură legală de recunoaștere ori autorizare aplicabilă și pentru țara noastră. Regulamentul european spune clar că un produs de protecție a plantelor poate fi pus pe piață și utilizat doar dacă este autorizat în statul respectiv”, arată ANF.
Autorizarea produselor de protecție a plantelor este necesară deoarece de la o țară la alta pot exista diferențe legate de climă, culturi, presiunea dăunătorilor, condițiile agricole și măsurile de protecție a mediului. Din acest motiv, autorizația nu se transferă automat dintr-un stat în altul.
„Cu alte cuvinte, faptul că un produs este autorizat în Italia nu înseamnă automat că este legal și potrivit pentru utilizare în România. Pentru a putea fi folosit aici, el trebuie să fie aprobat și pentru condițiile din România, conform legii”, conchide ANF.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că, în aceste zile, are loc instalarea echipamentelor din ultimul lot necesar pentru completarea dotărilor destinate celor trei laboratoare noi de determinare a reziduurilor. Este vorba de laboratoarele regionale ale ANF din Bacău, Slatina (Olt) și Arad.
Această etapă este importantă pentru definitivarea infrastructurii tehnice care va deservi activitatea de analiză din noile laboratoare. În perioada următoare vor continua mai multe procese esențiale pentru punerea lor în funcțiune în condiții corespunzătoare: atragerea unui număr suplimentar de specialiști; instalarea completă și punerea în funcțiune a echipamentelor; calibrarea și etalonarea echipamentelor; instruirea personalului; validarea metodelor de lucru; documentarea sistemului de calitate - proceduri, instrucțiuni și măsuri pentru asigurarea validității rezultatelor; acreditarea RENAR. „Toate aceste etape sunt complexe și necesită timp, însă ele sunt indispensabile pentru ca noile laboratoare să poată funcționa la standardele necesare”, precizează Romeo Șoldea, director general ANF.

Începând cu următorul sezon agricol, ANF va dispune de cinci laboratoare complete, capabile să susțină activitatea de control și analiză la un nivel extins și modern.
„Prin dezvoltarea acestei infrastructuri, ANF își consolidează capacitatea tehnică și profesională în domeniul analizelor de reziduuri, în sprijinul unei activități fitosanitare mai bine pregătite pentru cerințele actuale”, subliniază Romeo Șoldea.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.
ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.
1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”
Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.
2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”
Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”
3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”
Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.
4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”
AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.
„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Iarna se așterne liniștea peste câmp. Dacă te întrebi de ce, odată cu venirea primelor înghețuri, fluxul buletinelor de avertizare fitosanitară se reduce considerabil sau se oprește, răspunsul nu ține de o pauză a specialiștilor, ci de biologia naturii.
Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) prezintă principalele motive pentru care iarna schimbă regulile jocului în protecția plantelor.
1. Somnul profund: Repausul vegetativ
Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița-de-vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.
2. Pragul biologic și hibernarea
Dăunătorii și agenții patogeni sunt guvernați de temperatură. Pentru a se înmulți, aceștia au nevoie de un anumit prag biologic (o temperatură minimă specifică). Iarna, insectele hibernează sub formă de ouă, larve sau adulți, ascunse în sol sau sub scoarță.
Ciupercile și bacteriile intră în stadii de rezistență, așteptând căldura primăverii.
3. Bariera climatică
Înghețul, zăpada și vântul puternic nu doar că blochează mobilitatea dăunătorilor, dar fac imposibilă și aplicarea tratamentelor. Multe produse fitosanitare sunt ineficiente sau chiar contraindicate pe timp de îngheț.
4. Pragul de dăunare: De la prezență la pericol
Specialiștii de la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) emit avertizări doar atunci când dăunătorii ating un Prag Economic de Dăunare. Iarna, deși organismele dăunătoare există în culturi, numărul lor este atât de mic încât nu pot provoca pagube reale producției.
Când reîncepe monitorizarea intensă?
Potrivit ANF, avertizarea reprezintă o „știință a momentului optim”. Ea va reveni în forță odată cu reluarea vegetației, când criteriul biologic (ciclul de viață al dăunătorului) se va sincroniza din nou cu cel fenologic (stadiul plantei) și cel ecologic (vremea favorabilă). „Până atunci, tratamentele de iarnă rămân măsuri preventive, planificate în avans, care nu necesită o monitorizare dinamică zilnică”, precizează ANF.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Prin platforma FITS, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) organizează cursuri de instruire și certificare, necesare pentru a lucra corect, legal și în siguranță în domeniul protecției plantelor.
Cursurile organizate de ANF sunt obligatorii pentru cei care aplică, comercializează, distribuie produse de protecție a plantelor sau oferă consiliere tehnică fermierilor, în conformitate cu OUG nr. 34/2012 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. La final, participanții obțin certificatul cerut de legislația europeană și națională, condiție esențială pentru a lucra corect, legal și în siguranță.
Structura cursului este gândită astfel încât să acopere atât formarea inițială, cât și actualizarea periodică a cunoștințelor, respectiv instruire inițială pentru dobândirea cunoștințelor necesare utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor; instruire suplimentară o dată la cinci ani, pentru reînnoirea certificatului de formare profesională.
Costul unui curs este de 193 lei de persoană, iar durata este de trei zile de pregătire și o zi de evaluare, cu test grilă, promovarea făcându-se cu minimum 70 de puncte din 100.
Potrivit ANF, prin aceste cursuri, participanții înțeleg mai bine legislația actuală și responsabilitățile legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor; își actualizează informațiile privind siguranța operatorilor, protecția mediului și a consumatorilor; află detalii clare despre documente, trasabilitate, condiții de depozitare și utilizare. De asemenea, își consolidează baza tehnică pentru decizii mai bune în fermă.
Cei interesați se pot înscrie aici: https://fits.anfdf.ro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!