Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală a găzduit, marți – 24 februarie 2026, o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar.

„Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, a transmis Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.

Reprezentanții mediului asociativ și profesional au susținut ferm necesitatea menținerii Oficiilor de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), subliniind rolul esențial al acestor structuri în elaborarea studiilor necesare accesării fondurilor europene și în monitorizarea calității solului, obligație europeană asumată de România. S-a evidențiat faptul că aceste oficii dețin expertiza tehnică indispensabilă aplicării normelor europene privind monitorizarea solului.

De asemenea, reprezentanții Alianței Industriei Semințelor din România (AISR) au solicitat clarificări privind procedurile de acreditare după intrarea în vigoare a noii legislații, exprimând îngrijorări legate de durata reacreditării și de continuitatea serviciilor pentru care companiile membre achită taxe. A fost subliniat riscul apariției unui blocaj procedural, în contextul în care Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS) urmează să își piardă personalitatea juridică prin reorganizarea propusă.

„Comisia pentru Agricultură din Senat își reafirmă deschiderea totală față de dialog și consultare, considerând că o reformă de asemenea amploare trebuie realizată transparent, cu implicarea tuturor actorilor afectați, pentru a proteja interesele fermierilor și ale specialiștilor din domeniu și pentru a preveni eventuale blocaje administrative sau juridice.”

La discuții au participat instituții de referință și organizații reprezentative, precum: Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS); Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA); Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Federația Națională PRO AGRO; Alianța Industriei Semințelor din România (AISR); Federația Sindicatelor din Agricultură, Administrație, Alimentație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală AGRO-STAR 2022; Confederația Sindicală Națională MERIDIAN; Federația Agro Propact; Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND MADR); Sindicatul Fermierilor Patrioți (SFP); Sindicatul Liber Ameliorarea; Asociația Agricolă Țara Loviștei și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

CITEȘTE ȘI: Dezbaterile privind desființarea ANZ continuă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

26 de organizații din sectorul agroalimentar al Uniunii Europene solicită Parlamentului European adoptarea legislației privind noile tehnici genomice (NGT) și, totodată, să nu impună mai multe restricții asupra afacerilor și să sprijine un acord final cu Consiliul și Comisia privind NGT.

În această perioadă au loc ultimele negocieri tehnice și politice în trialog sub președinția Danemarcei pe dosarul privind noile tehnici genomice (NGTs). Euroseeds, organizație europeană din care face parte Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), a semnat, împreună cu încă 25 de organizații, o scrisoare comună prin care se atrage atenția asupra faptului că, după opt luni de trialog, negocierile nu sunt încă încheiate. Această întârziere apare într-un context în care ameliorarea plantelor, agricultura și producția alimentară se confruntă cu provocări urgente și din ce în ce mai complexe, care necesită un cadru legislativ clar, funcțional și adaptat realităților din domeniu. „Prin intermediul scrisorii, facem la rândul nostru, în calitate de reprezentanti ai industriei semințelor din România și membri ai Euroseeds, un apel către colegiuitori să se renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGTs, să se finalizeze negocierile și să se adopte o legislație bazată pe știință, orientată spre viitor, care să fie aliniată și să sprijine obiectivele fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, transmite AISR.

În scrisoarea organizațiilor agroalimentare europene se arată că, schimbările climatice, noile boli și dăunători, o gamă tot mai mică de opțiuni disponibile de protecție a culturilor, amenință producția și competitivitatea. În același timp, cererea de alimente și biomasă de înaltă calitate continuă să crească, iar aproape 30 de țări din întreaga lume adoptă NGT-urile ca metode de ameliorare de tip convențional.

„NGT-urile pot contribui la o inovare mai rapidă, la culturi mai competitive, mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Dar, UE trebuie acum să acționeze pentru a oferi cadrul legislativ clar și favorabil și să plaseze Europa pe un teren echitabil cu principalii săi concurenți. Asociațiile europene semnatare ale scrisorii reprezintă marea majoritate a operatorilor agroalimentari din UE, de la industriile de inputuri la fermieri și de la procesatori la producătorii finali. Împreună ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la faptul că progresul necesar pe care l-ar putea aduce tehnologiile de tip nou ca NGT pare a fi blocat de cerințe politice care depășesc domeniul de aplicare al propunerii inițiale a Comisiei, care urmărea să ofere o procedură de reglementare care să verifice echivalența plantelor de tip convențional, dezvoltate cu NGT, cu cele rezultate din metodele clasice de ameliorare sau care pot rezulta din mutații naturale. Supunerea acestor produse unor cerințe suplimentare de sustenabilitate, unor reguli de trasabilitate și etichetare sau unor planuri extinse de monitorizare erodează baza științifică a propunerii, limitează potențialul și eficacitatea utilizării tehnologiilor și a produselor rezultate și plasează abordarea UE în opoziție cu cele ale tuturor celorlalte țări cu legislație corespunzătoare deja în vigoare. De asemenea, aceasta riscă conflicte inutile cu parteneri comerciali cruciali din întreaga lume.

Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, simplificarea și competitivitatea trebuie să fie acum în centrul elaborării politicilor UE. Cu toate acestea, condițiile suplimentare pentru produsele convenționale de tip NGT1, solicitate în continuare de delegația PE, adaugă doar noi niveluri de birocrație pentru statele membre și operatori, cresc costurile și creează o complexitate și o sarcină administrativă inutile, subminând eficiența și claritatea pe care legislația este menită să le aducă.

Susținem pe deplin obiectivul de a crește sustenabilitatea economică, de mediu și socială a sectorului agroalimentar european. Aceasta include sprijinul nostru pentru politici și reglementări care stimulează și protejează investițiile, inclusiv prevederi adecvate privind proprietatea intelectuală care asigură accesul și utilizarea maximă a inovațiilor, securitate juridică pentru privilegiile fermierilor și operatorii agroalimentari, în beneficiul economiei și societății europene în general. În același timp, este important să reiterăm faptul că noul regulament pentru NGT are domeniul de aplicare și scopul specific de a autoriza plante similare cu cele convenționale, tot în condiții similare. Nu ar trebui suprasolicitat cu elemente suplimentare care fac deja parte din alte legislații UE dedicate. Prin urmare, întrebarea este atât simplă, cât și fundamentală: stabilește UE în sfârșit reguli care să ofere amelioratorilor săi acces la setul complet de metode avansate de ameliorare, iar fermierilor săi, precum și lanțului agroalimentar, noile soiuri de plante necesare pentru a asigura o producție de înaltă calitate în condiții climatice mai dificile, sau nu?”, se precizează în scrisoarea organizațiilor din sectorul agroalimentar european.

Aceste organizații susțin că, adoptarea fără întârziere a legislației privind tehnologia NGT este esențială pentru a promova autonomia strategică a Europei, mai ales că în alte părți ale lumii fermierii utilizează deja produse NGT de tip convențional. De fapt, multe țări terțe își actualizează deja legislația respectivă pentru a consolida în continuare utilizarea tehnologiilor și impactul lor pozitiv asupra productivității și competitivității. „Europa nu trebuie lăsată în urmă. O nouă întârziere nu face decât să adâncească decalajul de competitivitate dintre UE și partenerii săi globali. Facem încă o dată apel la colegiuitori să renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGT, să încheie negocierile acum și să adopte o legislație bazată pe știință și orientată spre viitor, care să sprijine obiectivele politice fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, se arată în finalul scrisorii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, a organizat, pe 25 iunie 2025, a doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”.

Evenimentul a reunit peste 25 de jurnaliști din presa centrală și locală, precum și fermieri din vestul țării, cadre universitare, cercetători și reprezentanți ai industriei semințelor.

„O zi din viața unui ameliorator de plante” este o inițiativă a Alianței Industriei Semințelor din România, ce are ca scop creșterea conștientizării importanței cercetării și invoației în amelioarea plantelor. Reamintim că, prima ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” a avut loc anul trecut, pe 19 iunie, la Iași, organizat fiind de AISR și Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. 

Alianța Industriei Semințelor din România vrea să fie un partener al cercetării românești, iar evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” să fie unul de tradiție. AISR îndeamnă fermierii să aibă încredere în cercetarea agricolă românească.

„Încercăm să creăm și să susținem un ecosistem, prin punerea laolaltă a producătorilor și instituțiilor de cercetare agricolă”, a spus Daniel Stanciu, vicepreședinte AISR.

Maria Cîrjă, vicepreședinte AISR a completat: „Eu sunt un produs al învățământului și al cercetării românești. Suntem parteneri de bază ai cercetării și ai fermierilor din România. Cercetarea trebuie să răspundă nevoilor fermierilor și mai departe nevoilor consumatorului, de aceea suntem aici. Împreună vom lucra pentru prosperitatea agriculturii românești”.

SCDA Lovrin are o istorie de circa 80 de ani, iar clădirea în care funcționează unitatea de cercetare are peste 200 de ani. „Azi, Staţiunea se află pe un trend crescător, iar investițiile pe care le avem în curs fac să existe premize că devenim din ce în ce mai buni, cu performanţe tot mai bune. Inovăm, dezvoltăm noi soiuri şi hibrizi cu rezultate superioare, produse adaptate vremurilor. Obiectivele ameliorării se gândesc pentru viitor, nu pentru prezent. Un soi la care, de pildă, lucrăm azi, el trebuie să fie valoros și peste 10–20 de ani”, a arătat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

Președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Ioan Jelev a ținut să precizeze că cercetarea agricolă românească este cunoscută peste tot în lume și are rezultate extraordinare chiar și în condițiile în care finanțarea de la bugetul statului a fost zero din 1989 până în 2017, când oricum statul a acordat o finanțare minimală care nu atinge nici 40% din cerințele anuale. Întreaga cercetare din România beneficiază de o alocare bugetară de 0,38% din PIB, din care pentru cercetarea agricolă revine o cifră de sub 0,01% din PIB. „Cercetarea agricolă românească este eficientă și utilă. O arată fermierii din țara noastră, principalii beneficiari ai rezultatelor cercetării agricole, care participă în masă la zile ale porților deschise sau vin și preiau rezultate ale cercetării noastre în număr mare, încât uneori unitățile noastre nu prididesc să satisfacă cererea”, a declarat Ioan Jelev.

Prezent la eveniment a fost și Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, care a subliniat că susține colaborarea strânsă dintre educație și cercetare, iar învățământul și cercetarea au nevoie și trebuie popularizate. „Educația la nivel academic este alături de cercetarea agricolă desfășurată la SCDA Lovrin. În prezent, există o foarte bună colaborare între educație și cercetare”, a afirmat Cosmin Popescu.

Cercetarea agricolă, prezentată direct în câmp

Și pentru că evenimentul poartă numele „O zi din viața unui ameliorator de plante”, cu toate că au fost multe grade cu plus în termometre, atmosfera fiind încinsă la propriu, au fost vizitate câmpurile experimentale ale SCDA Lovrin. Specialiștii stațiunii au explicat etapele unui program de ameliorare, de la selecția inițială a genotipurilor până la obținerea de soiuri performante, adaptate condițiilor pedoclimatice din România. S-a pus accent pe criteriile de selecție agronomică, pe evaluările de productivitate și pe rezistența soiurilor la boli și schimbări climatice.

12 ani, atâta durează obținerea unui soi nou de grâu, pentru crearea căruia cercetătorii muncesc necontenit în laborator, în câmp, indiferent de condițiile meteorologice. Și indiferent de banii cu care sunt remunerați de stat, de obicei prea puțini.

De menționat că, cercetarea de la Lovrin pune accent pe calitate și nu pe cantitate, atunci când creează soiuri și hibrizi. Spre exemplu, soiul de grâu Biharia are calităţi de panificaţie excelente, un conţinut ridicat de proteină, aspect care interesează pe foarte mulţi fermieri. E drept că Biharia se remarcă și la producție, în ferma lui Dimitrie Muscă (CAI Curtici – Arad) a dat producţii de peste 9 tone la hectar. „Obiectivele de cercetare ale SCDA Lovrin au fost mereu de a merge în primul rând pe calitate. Este şi o tradiţie în ceea ce priveşte cercetarea agricolă românească. Se pune tot mai mult accent nu pe cât mâncăm, ci pe ce anume mâncăm. Iar noi ne propunem să ducem mai departe această tradiţie”, a punctat Marinel Horablaga, care a adăugat că, pe lângă obiectivele clasice de calitate și productivitate se lucrează la crearea de soiuri adaptate schimbărilor climatice.

Din câmp s-a trecut la vizitarea laboratoarelor, în care SCDA Lovrin a investit sume considerabile și încă mai are de investit.

În laboratorul de analiză a calității grâului, gazdele evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” au prezentat cum se evaluează calitatea soiurilor, nivelul de proteină, greutatea hectolitrică și alți parametri esențiali pentru încadrarea în standarde comerciale și industriale. A fost o oportunitate pentru cei prezenți de a înțelege legătura strânsă dintre cercetare și cerințele pieței agroalimentare.

Semințele necertificate, risc agricol și economic

O discuție interesantă și necesară a fost despre riscurile asociate utilizării semințelor necertificate.

Alina Mihai, director executiv AISR, a atras atenția asupra importanței utilizării semințelor certificate și a riscurilor și consecințelor utilizării de către fermieri a semințelor de hambar: scăderea randamentului, pierderi financiare, calitate neuniformă a culturii și lipsa trasabilității. „Fermierii care folosesc sămânță necertificată se expun unor riscuri pe care, uneori, nici nu le conștientizează complet. Este esențial ca alegerile care țin de semințe și agricultură în general să fie făcute informat și responsabil”, a punctat Alina Mihai.

Noile Tehnici de Ameliorare, o nouă oportunitate și orizont în ameliorare

Președintele AISR, Andrei Măruțescu, a făcut o radiografie a stadiului legislativ actual privind Noile Tehnici de Ameliorare sau Noile Tehnici Genomice (NGT), subliniind importanța procesului de reglementare, în contextul în care Uniunea Europeană lucrează la un cadru legislativ pentru utilizarea biotehnologiilor moderne în agricultură.

„Nevoia de invoație în agricultura europeană este stringentă, iar fără reglementare, fermierii europeni nu vor putea beneficia în viitor de ultimele descoperiri științifice în ameliorarea de precizie și genetică. Noile Tehnici Genomice înseamnă inovații care pot duce la soiuri mai rezistente și mai productive. O legislație predictibilă și modernă va încuraja investițiile în cercetare și va sprijini creșterea competitivității fermierilor pe piața europeană și globală, cât și menținerea cercetării agricole la cele mai înalte standarde”, explică Andrei Măruțescu.

În concluzie, evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” a constituit un cadru ideal pentru schimbul de idei între cercetători, fermieri, industrie și reprezentanții media, într-un demers de transparență, educație și conștientizare privind importanța și rolul științei în agricultură. Participanții au apreciat oportunitatea de a vedea pe teren cum se desfășoară activitatea de cercetare și modul în care rezultatele științifice se transferă în soluții practice și tehnologie pentru agricultură.

„AISR își reafirmă angajamentul de a susține agricultura bazată pe știință, inovație și responsabilitate și va continua să organizeze evenimente de acest tip, menite să conecteze fermierii și opinia publică la pulsul cercetării și al industriei semințelor”, a conchis directorul executiv Alina Mihai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”, organizat de Alianța Industriei Semințelor din România, se va desfășura la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin - Timiș, pe 25 iunie 2025.

Evenimentul AISR dedicat jurnaliștilor va începe cu o vizită în câmpul de ameliorare, urmată de vizita laboratorului SCDA Lovrin. Renumita Stațiune din vestul țării își va prezenta programele de cercetare.

Între temele agendei întâlnirii cu jurnaliștii și, totodată, de interes pentru fermieri se află importanța utilizării semințelor certificate, ameliorarea astăzi și stadiul legislației privind NGTs.

Reamintim că, prima ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” a avut loc anul trecut, pe 19 iunie, la Iași, organizat fiind de Alianța Industriei Semințelor din România și Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. Evenimentul a reprezentat o oportunitate de a vedea ce înseamnă ameliorarea convențională, pe de o parte, și până unde poate ajunge ameliorarea de precizie (prin noi tehnici genomice), ce așteptări există și ce răspunsuri poate oferi știința astăzi, pe de altă parte. Jurnaliștii au vizitat câmpurile experimentale ale Fermei Didactice și de Cercetare Ezăreni, unde au putut fi observate diferite experimente cu grâu, lupin, fasole și alte specii. Au fost prezentate peste 400 de soiuri diferite de grâu în microploturi, grâu comun, alac și spelta.

De reținut că, Alacul (Triticum monococcum) este o specie de grâu cultivat încă din timpuri preistorice, care are o toleranța la secetă foarte bună, iar aceste carecteristici ar putea fi preluate cu ajutorul NTGs pentru a îmbunătăți genetica de astăzi.

„O zi din viața unui ameliorator de plante” ne-a dat ocazia să vizităm Institutul de Cercetare pentru Agricultură și Mediu (ICAM), unde au putut fi observați în sere hibrizi de grâu obținuți prin hibridare asistată de markeri moleculari și selecție geonomică, dar și infrastructura de cercetare care cuprinde camere de creștere, fitotron cu cameră unde se pot testa plante în condiții climatice extreme (de la minus 20 grade la plus 40 grade Celsius); microtomografe pentru analiză sol-plantă; cromatografie lichidă pentru detectarea unor substanțe precum metale grele etc.

Turul jurnaliștilor s-a încheiat cu vizitarea laboratorului de biotehnologii, unde are loc multiplicarea in-vitro la grâu, lupin, bob, micropropagare și cercetări în vederea stabilirii unui Protocol pentru aplicarea Noilor Tehnici Genomice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat vineri, 14 februarie 2025, Adunarea Generală a Membrilor, în cadrul căreia a fost aleasă noua componență a Consiliului Director.

În funcția de președinte a fost ales Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România. În funcțiile de vicepreședinți au fost aleși Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Daniel Stanciu - Marketing Manager Corn Bayer. Mandatul membrilor Consiliului Director este de doi ani.

În funcția de trezorier, ca parte din organele de conducere ale AISR, a fost reales Patrick Lafon, Country Manager Mas Seeds.

„Le mulțumesc tuturor membrilor pentru încrederea exprimată prin vot și îmi propun să continuăm toate proiectele începute împreună, pentru ca Alianța Industriei Semințelor din România să rămână în continuare un partener de dialog în relațiile cu toți partenerii din agribusiness-ul românesc”, a declarat Andrei Măruțescu, președinte AISR.

Maria Cîrjă și Andrei Măruțescu

Înființată în octombrie 2012, Alianța Industriei Semințelor din România este o asociație profesională care sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării seminţelor cu genetică superioară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR), organizații profesionale reprezentative ale furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, continuă să susțină că ordonanța suspendării datoriilor va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, inclusiv fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii. Membri ai celor două asociații au fost prezenți la consultările desfășurate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

După consultările de joi – 26 septembrie 2024, vineri, pe 27 septembrie AIPROM și AISR au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, punctul de vedere cu privire la proiectul de OUG. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.

„Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă ȋn vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amânării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată în punctul de vedere transmis Ministerului Agriculturii de către cele două organizații.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), ai căror membri asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol de la noi, transmit public că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.

„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.”

Furnizorii de input-uri acordă agricultorilor de termene de plată foarte lungi, poate cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, chiar și de până la 365 de zile. Acest fapt a permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor.

Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ șapte miliarde de lei. „Furnizorii de input-uri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de input-uri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce finanțează de facto agricultura și fermierii”, punctează AIPROM și AISR.

Companiile din cele două industrii susțin că nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.

„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România. La acest moment nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale”, precizează organizațiile, care adugă că acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.  

Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, - finanțare de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra celor două industrii, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și a înlătura efectele fenomenului de secetă, AIPROM și AISR consideră că adoptarea Proiectului de Ordonanță în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din țara noastră. Pe de altă parte, va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă și periculoasă, ci și discriminatorie.

„Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, conchid cele două asociații profesionale care reprezintă sectoarele de protecția plantelor și semințelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni – 23 septembrie 2024, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au trimis ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, premierului, precum și celorlalte ministere competente, o adresă cu privire la impactul negativ și disproporționat al proiectului de modificare și completare a OUG nr. 4/2024 asupra producătorilor și importatorilor de input-uri agricole (produse de protecție a plantelor, semințe, combustibili și îngrășăminte).

Mai exact, cele două organizații profesionale se referă la prevederile din proiectul de act normativ conform cărora creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare (executare silită) asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.

„Suntem parte a aceleiași agriculturi și suferim același impact negativ al condițiilor menționate în Proiectul de Ordonanță. Suntem conectați cu fermierii și distribuitorii de input-uri ca părți ale aceluiași lanț valoric, care funcționează ca un ecosistem și orice decizie din sistem se repercutează și asupra noastră. Proiectul introduce un caz de suspendare a rambursării datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente de la data intrării în vigoare a prevederilor până la data de 31 decembrie 2025. Salutăm interesul MADR de a soluționa dificultățile întâmpinate de fermierii din România ca urmare a condițiilor meteorologice din ultima perioadă și deschiderea MADR de a discuta soluțiile propuse în proiectul de act normativ. Însă, soluția propusă în proiect va afecta negativ toți operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri. În plus, proiectul de OUG  prezintă vulnerabilități legale insurmontabile, încălcând atât normele constituționale, cât și rigorile de tehnică legislativă. Precizăm că acest punct de vedere este sumar și este înaintat pentru a face mai eficientă dezbaterea publică ce urmează a avea loc marți, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Dacă se solicită, putem dezvolta argumentele sumarizate în această adresă”, arată AISR și AIPROM.

Și producătorii, și distribuitorii, și fermierii, mai ales ce mici și mijlocii, vor fi afectați

În mod cert, susțin cele două asociații, poiectul va afecta imediat și semnificativ sectorul agricol din România și va agrava situația acestuia.

„Acest lucru se va întâmpla întrucât proiectul, în forma sa actuală, suspendă plata voluntară a datoriilor restante, a dobânzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalităților de întârziere a plății și blochează, până la 31 decembrie 2025, luarea de către creditori a oricăror măsuri de recuperare a creanțelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului în vederea recuperării creditului comercial acordat fermierilor. Furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (până la recoltarea culturii. Prin comparație, termenul legal maxim de plată al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile), au permis fermierilor accesul la tehnologii și produse inovative, având ca rezultat îmbunătățirea productivității și sporirea competitivității fermierilor români. Mai mult, furnizorii de input-uri riscă o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, în condițiile în care 80% din timpul de creditare cade în sarcina producătorilor de inputuri. În absența plății voluntare la scadență a creditului comercial, conform celor agreate în mod liber prin contracte, și în absența recuperării creanțelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silită în caz de neconformare voluntară, furnizorii și distribuitorii nu își vor putea achita propriile obligații de plată față de creditorii lor, vor fi decapitalizați și vor fi cel mai probabil nevoiți să acorde mai greu credit comercial, strict în funcție de politicile comerciale individuale ale fiecăruia dintre aceștia. Acest lucru poate afecta producătorii agricoli și, pe cale de consecință, competitivitatea sectorului agricol din România, diminuând ponderea acestuia în produsul intern brut, și, posibil, poate provoca ieșirea de pe piață a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori și fermieri). În acest scenariu, concurența pe piață va fi afectată, iar inovația și productivitatea, diminuate. Scenariul de mai sus este urmarea firească și inevitabilă a afectării negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-și securiza viabilitatea financiară și abilitatea de a funcționa pe piață pe baze economice, ar putea teoretic să fie puși în situația de a decide, în funcție de politicile comerciale individuale și propriul acces la resurse financiare fie să renunțe la creditul comercial urmând să furnizeze input-urile cu plata în avans sau la livrare, fie să ceară de la partenerii contractuali garanții independente de plată sau garanții de plată de la societățile-mamă ale partenerilor care sunt mari exploatații agricole. În toate aceste cazuri, fermierii mici și medii ar putea fi afectați, întrucât creditul comercial este esențial pentru viabilitatea lor economică, iar aceștia nu au posibilitatea de a procura garanții independente sau de la societățile mamă, precum concurenții acestora, marile exploatații agricole”, explică AISR și AIPROM.

Prin urmare, suspendarea rambursării creditului comercial și a componentelor acestuia, precum și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, va afecta cel mai probabil întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.

Proiectul încalcă principii constituționale

Amânarea plății unor obligații contractuale și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită cu privire la creanțele furnizorilor și producătorilor împotriva fermierilor încalcă mai multe principii constituționale, susțin cele două organizații profesionale care au semnat adresa către autorități.

Astfel:

1.   Reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constituție care prevede ca „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Cum executarea silită este parte integrantă a unui litigiu civil și necesită concursul instanțelor în vederea desfășurării, concluzia firească este că blocarea executărilor silite până la data de 31 decembrie 2025 reprezintă o flagrantă limitare a dreptului de acces la justiție.

2.    Reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată protejat prin articolul 44 al Constituției, fiind mai exact o restrângere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producători, fie distribuitori) și anume drepturile de proprietate asupra creanțelor împotriva fermierilor. Aceasta întrucât, ca regulă, amânarea oricărei obligații de plată generează dobânzi în contul creditorilor, dobânzi datorate de debitori. Cum proiectul nu menționează că debitele producătorilor agricoli continuă să genereze dobânzi de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezintă o „expropriere” întrucât impune creditorilor să suporte, pe costul lor, amânarea plății obligațiilor de către creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres împotriva Statului pentru dobânzile neachitate, dacă Statul va impune aceste măsuri prin promulgarea proiectului.

3.    Reprezintă o încălcare a limitelor exprese ale delegării legislative. Conform articolului 115 (6) al Constituției „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, proiectul generează consecințe negative în domeniul în care intervine, și anume, dreptul de proprietate al creditorilor în componenta sa de valorificare a creanțelor, unde se înregistrează o expropriere temporară, sau accesul la justiție, care este îngrădit până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește recuperarea creanțelor prin procedura executării silite.

Carențe de tehnică legislativă

„Proiectul ar trebui avizat de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestuia, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului, conform art. 31 al Hotărârii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009. În egală măsură, este necesar punctul de vedere al autorității de concurență, Consiliul Concurenței, date fiind impactul semnificativ al proiectului asupra cererii și ofertei și, pe cale de consecință, asupra concurenței pieței relevante a sectorului agricol, cu precădere asupra lanțului de aprovizionare a acestui sector”, se precizează în adresa transmisă autorităților.

Propunerile AIPROM și AISR

Cele două asociații susțin că soluția propusă de proiectul de act normativ controversat plasează costurile exclusiv pe umerii furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contracție” a sectorului agricol la toate nivelurile (producător/furnizor, distribuitor și fermier) ca urmare a limitării accesului la finanțare, a blocajului financiar și a decapitalizării forțate a operatorilor. „Mai mult, soluția propusă prin proiect agravează în mod abrupt dificultățile operatorilor din piață și alterează pe termen scurt și mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producători și furnizori, distribuitori și fermieri. Ca atare, credem că ar fi oportun ca soluția ce poate fi avută în vedere de către MADR să cuprindă un pachet complex de măsuri menite să adreseze problemele sistemice ale agriculturii, așa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani.”

Așadar, propunerile AIPROM și AISR:

• Ajutoare financiare directe sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă scăzută, care ar plasa soluția pe umerii celui mai calificat să rezolve problemele din agricultură, și anume Guvernul României;

• Garantarea de către Guvernul României a creditului comercial angajat de către producătorii agricoli în relația cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atât continuitatea fluxului de input-uri către fermieri, cât și prezervarea stabilității financiare a furnizorilor/distribuitorilor;

• Încurajarea și extinderea accesului la asigurări împotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurări.

În concluzie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Alianța Industriei Semințelor din România, în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol, solicită renunțarea la prevederile art. 6² din proiectul de modificare și completare a OUG nr. 4/2024, „date fiind consecințele negative, certe și semnificative asupra sectorului agricol și asupra competitivității și modernizării acestuia”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România, anunță reprezentanții Alianței printr-un comunicat de presă.

„Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate, promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producție și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite”, se menționează în documentul citat.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente, pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

UNCSV a început cu opt cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat alte șase: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3.400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, AISR are ca membru onorific Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (ICDA) Fundulea, iar din luna ianuarie 2017, și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Semințe - ESA, iar din 2017, al Camerei de Comerț și Industrie a Franței.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, i-a luat în vizor pe distribuitorii de semințe din România (și, indirect, și pe reprezentanții producătorilor de material semincer) și i-a acuzat pe aceștia de dublu standard în ceea ce privește declarațiile din certificatele de calitate, pe de-o parte, și realitatea din teren, pe de altă parte, la doar câteva minute în urma discursului directorului executiv al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR), Antonia Ivașcu, în cadrul căruia domnia sa a dezvăluit că a angajat o agenție de detectivi particulari pentru a depista falsurile din sector.

Acești investigatori privați au inclusiv un rol de consultanță proactivă acordată beneficiarilor (fermierilor), astfel încât aceștia să nu achiziționeze semințe contrafăcute de pe piață.

„Începând de anul acesta – și vreau să anunț public – AISR a demarat deja și avem primele rezultate pe lunile octombrie și noiembrie cu un proiect cu un cabinet de detectivi particulari prin care vom încerca să descoperim contrafacerile de semințe; acoperim absolut toată țara. Vă veți trezi, la un moment dat, cu detectivi ca vă vor spune să nu luați de la anumiți furnizori căci semințele sunt false”, a afirmat Ivașcu în cadrul unui eveniment de bilanț al AISR care a avut loc joi, 14 decembrie 2017, la București.

La doar câteva minute de informațiile prezentate de reprezentanta AISR, Laurențiu Baciu - „primul fermier al țării” (așa cum i-a plăcut doamnei Antonia Ivașcu să-l descrie pe fermierul băcăuan) - a recunoscut că în decursul anului a avut „ceva divergențe” în ceea ce privește calitatea semințelor și a arătat cu degetul către zona producătorilor de material semincer (indirect) și către distribuitorii acestora (în mod direct).

Din experiența acestui an, Baciu a împărtășit cu cei prezenți la eveniment că a fost nemulțumit de un lot de semințe care promitea mult, dar care s-a dovedit în final că nu are o capacitate de producție decât de circa 44.000 de plante la hectar, fără însă a specifica numele furnizorilor în cauză și nici specificul culturii agricole.

S-a ajuns în mod indirect inclusiv la acuza că certificatele de calitate ar fi „cumpărate” de cei care pun în piață semințe de slabă calitate.

„Nu știu dacă sunteți într-adevăr dumneavoastră, producătorii (n.r. - de semințe), cei vinovați, că este posibil să fie distribuitorii. Aveți rețeaua aceasta în care nu știu dacă la fermier ajung informațiile corecte. Chiar dacă dumneavoastră sunteți de cea mai bună credință, gândiți-vă că aceia care vă distribuie marfa sunt interesați să scape de ea ca să-și ia banii. (...) Și dumneavoastră trebuie să vă faceți businessul, dar și noi trebuie să ne facem businessul. Nu aș vrea să se mai întâmple (...) ca anul acesta, când am obținut o densitate de 44.000 de plante cu o germinație anunțată de 90, iar lucrurile în teren au stat altfel. În jurul acelei parcele, am avut «n» martori care mi-au demonstrat că pe aceeași structură, pe același teren, cu aceleași lucrări, cu totul identic, într-un fel stau lucrurile aici și într-un altul mai încolo. N-aș vrea acum să fac acuzații că acele certificate de calitate ar fi fost «cumpărate», dar nici nu este posibil așa ceva. Toată tehnologia am aplicat-o pentru o densitate de 70.000 de plante la hectar; am avut însă aproape jumătate”, a afirmat Laurențiu Baciu.

În plus, el a precizat că materialul semincer oferit în prezent fermierilor români este atât de scump (și slab calitativ, în mai toată Europa de Est), încât ajunge să genereze costuri exagerate de până la 30% din cheltuieli cu înființarea culturilor.

„Nu vorbesc că prețurile sunt cele care sunt. Există companii în care 30 la sută din cheltuieli sunt reprezentate cu sămânța, ceea ce este extraordinar de mult. Când te mai trezești și cu o densitate de 44.000 de plante la hectar, chiar că-ți iei câmpii”, a mai punctat producătorul agricol. „N-aș vrea să se speculeze faptul că fermierii nu au posibilitatea să-și facă analizele sau ar putea să le ducă la un laborator, dar de obicei – și asta este o practică – distribuitorul îți aduce sămânța cu o săptămână înainte de semânat; tu nu mai ai timp. Am primit foarte multe sesizări din teritoriu, începând de la Satu Mare și până la Constanța, în care s-a reclamat calitatea seminței, iar anul 2017, la condițiile meteo care au fost, și dacă scăpai sămânța fără s-o încorporezi, trebuia să răsară planta. Au fost precipitații suficiente și condiții extraordinare, optime pentru răsărire. Faptul că n-am avut densitate elimină orice alt motiv”.

Într-un alt discurs al său din data de 27 octombrie 2017, Antonia Ivașcu amintea că grupări infracționale care au ca „obiect de activitate” producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică vând sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat.

Prin utilizarea materialului semincer contrafăcut, spunea Ivașcu în cadrul evenimentului „Ziua semințelor certificate” de la finele lunii octombrie a.c., apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului inconjurător. Tot atunci au fost prezentate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, fermierii fiind atenționați să nu se mai lase atrași și să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită prețului scăzut.

Materialul semincer certificat reprezintă o sămânţă de calitate superioară care are o serie de avantaje clare comparativ cu sămânţa necertificată (din hambar). În primul rând, producătorii agricoli se pot baza pe o puritate fizică şi genetică garantată pentru soiul sau hibridul pe care l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele care rezultă vor avea exact acele calităţi pe care le menţionează producătorul). Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate unde fermierul poate găsi valorile exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB.

În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată şi utilizarea mai eficientă de către plante a îngrăşămintelor, pesticidelor, în condiţiile utilizării tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a culturilor. Când vorbim despre „seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie, stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.

„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.

În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.

Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.

Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu  LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.