Afişez elemetele după tag: cofinantare

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021–2027, lansează vineri, 24 iulie 2026, apelul aferent Acțiunii 2.1.4 – Servicii de mediu. Apelul beneficiază de o alocare financiară în valoare de 14.285.715 euro și este deschis în perioada 24 iulie - 6 septembrie 2026. Cererile de finanțare se depun online, prin sistemul MySMIS2021, până la data de 6 septembrie 2026, cu semnătură electronică. Sprijinul financiar se acordă pentru serviciile de mediu furnizate de amenajările piscicole, prin sechestrarea carbonului în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică (macrofite).

Compensația poate fi solicitată pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022 - 2026 în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul MADR nr. 200/23.07.2026 și în Metodologia aprobată prin Ordinul MADR nr. 198/09.07.2026

Apelul se adresează categoriilor de solicitanți eligibili prevăzute în Ghidul solicitantului, care desfășoară activități în domeniul acvaculturii în ape dulci, corespunzătoare codului CAEN 0322.

Sprijinul este destinat fermelor de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ ori lacuri de acumulare.

Simpla deținere a unui luciu de apă, în lipsa desfășurării activității de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensației.

Printre condițiile care trebuie verificate pentru fiecare an pentru care se solicită compensația se regăsesc următoarele:

• Existența unei licențe de acvacultură și a unei autorizații de mediu valabile;

• Menținerea valabilității autorizației de mediu prin viză anuală;

• Desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;

• Realizarea unei producții comercializate cuprinse între 50 și 1.500 kg/ha/an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă;

• Exploatarea unor suprafețe alcătuite din bazine de pământ sau lacuri de acumulare;

• Evitarea dublei finanțări pentru aceeași suprafață, aceeași perioadă și aceleași servicii de mediu.

Compensația anuală se calculează în funcție de tipul de acvacultură practicat, astfel: 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă; 97,18 euro/ha/an pentru acvacultura semi-intensivă.

Suprafața eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația. Sprijinul acordat nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.

În situația în care valoarea totală a cererilor declarate eligibile depășește bugetul disponibil al apelului, cuantumul sprijinului acordat fiecărui solicitant selectat va fi diminuat proporțional, conform prevederilor Ghidului solicitantului și ale Metodologiei.

Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021 - 2027 este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte și de perturbările recente ale lanțurilor globale de aprovizionare. Măsurile au fost votate în regim de urgență în plenul Parlamentului European, ceea ce înseamnă că banii pot ajunge mai repede la cei afectați.

Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte.

Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. Astfel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro.

„Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)”, precizează europarlamentarul Dan Motreanu (Grupul PPE).

Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC.

„Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027”, a mai spus Dan Motreanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.

Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.

Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:

• Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;

• Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;

• Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;

• Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.

„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.

În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:

1. Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;

2. Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;

3. Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;

4. O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;

5. Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;

6. Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.

„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar de finanțare, a lansat pe 1 noiembrie 2024 proiectul PEO 2021-2027 „Stagii de practică – succes în cariera profesională” – cod MySMIS 314902. În valoare de 4.056.148,42 lei (din care 3.447.726,16 lei valoarea cofinanțării Uniunii Europene), proiectul se va derula pe parcursul a 24 de luni, în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2026.

Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea calității și relevanței pe piața muncii a ofertei educaționale a USAMV Cluj-Napoca, prin cultivarea competențelor antreprenoriale în contextul tranziției verzi și prin implementarea de programe de practică congruente cu cererea actuală de forță de muncă.

Obiectivele specifice vizate sunt:

• Îmbunătățirea nivelului de competențe antreprenoriale, competențe verzi și competențe socio-emoționale ale unui număr de 280 studenți;

• Optimizarea ofertei educaționale a USAMVCN prin minimum 36 parteneriate public-private, în vederea derulării a 280 de stagii de practică de specialitate corelate cu cerințele pieței muncii;

• Susținerea angajabilității viitorilor absolvenți ai USAMVCN prin conturarea profilului personal și profesional al angajatului cerut pe piața muncii.

Prin cooperarea interinstituțională pe baza acordurilor de colaborare cu parteneri socio-economici/angajatori se va asigura studenților pregătirea profesională și asistență în vederea creșterii calității lor profesionale și de specialitate, în scopul integrării mai facile pe piața muncii.

Grupul țintă  al proiectului este format din 280 studenți, nivel licență și masterat, din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Centru și Nord-Est, pentru a stimula participarea pe piața muncii a tinerilor din regiunile cu o rată a ocupării sub media națională.

În acest scop, USAMV Cluj- Napoca va valorifica formarea competențelor transversale și va spori gradul de aplicabilitate a ofertei educaționale, prin următoarele activități ale proiectului:

• Organizarea și implementarea a două programe de formare/educaționale legate de dezvoltarea competențelor antreprenoriale ecoresponsabile și de dobândirea competențelor verzi cerute de tranziția climatică;

• Derularea unui workshop de formare de competențe socio-emoționale ale studenților în vederea integrării pe piața muncii;

• Dezvoltarea și sprijinirea de parteneriate sustenabile cu potențiali angajatori;

• Derularea a 280 de stagii de practică de specialitate.

Proiectul „Stagii de practică – succes în cariera profesională” – cod MySMIS 314902 este cofinanțat din Fondul Social European (FSE+), prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea de Investiții P07 – Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic.

CITEȘTE ȘI: Floarea-soarelui cu rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!