În sectorul agricol, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor europeni alinierea la standardele tot mai înalte de mediu şi climă, a declarat, marţi, 4 iunie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale blocului comunitar (UE28).

„Am reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune. În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE «Orizont 2020», politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE», finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a spus Daea.

El a precizat că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze, în principal, pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

„Ideea unanim exprimată a fost aceea că, în domeniul agriculturii, cercetarea trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea soluţiilor identificate pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local. De asemenea, vreau să reamintesc că strategia «O bioeconomie durabilă pentru Europa - Consolidarea legăturii dintre economie, societate şi mediu» a fost actualizată de către Comisia Europeană în octombrie 2018, punându-se accentul, în special, pe conceptele de durabilitate şi circularitate, cu scopul de a promova reînnoirea sectoarelor industriale, modernizarea sistemelor de producţie primară, protecţia mediului şi îmbunătăţirea biodiversităţii”, a adăugat şeful MADR.

În decembrie 2018, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, miniştrii Agriculturii din statele UE au realizat un schimb de opinii pe această temă, însă atenţia oficialilor europeni s-a concentrat asupra modului în care se poate valorifica potenţialul bioeconomiei şi pe stimularea creşterii economice.

Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a reanalizat subiectul bioeconomiei, în baza a trei aspecte propuse de ţara noastră: schimbul de bune practici, bioeconomia şi viitoarea PAC, bioeconomia în Orizont Europa.

„Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, în cadrul Consiliului de marţi, miniştrii au împărtăşit puncte de vedere cu privire la modul prin care s-ar putea asigura o orientare mai bună a politicii, pentru a face viabil un nou model de afaceri agricole, în special în sectorul bioeconomiei, dar şi pentru a-i încuraja pe fermieri să se îndrepte către inovare şi cercetare.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a anunţat că, în cadrul reuniunii, a avut loc şi o informare din partea Preşedinţiei despre stadiul pregătirii candidatului unic al UE la postul de director general al FAO.

„Sunt alegeri foarte importante, pentru care, prin efortul preşedinţiilor anterioare, Uniunea Europeană a reuşit de această dată să propună o candidatură unică, cea a doamnei Catherine Geslain Lanéelle, fiind prima femeie candidat pentru acest post de când FAO a fost fondat acum 70 de ani. Perioada de prezentare a candidaturilor pentru funcţia de DG FAO a fost deschisă de la 1 decembrie 2018, până în data de 28 februarie 2019, iar Catherine Geslain-Lanéelle şi-a prezentat cererea la începutul lunii decembrie 2018”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) pot susține garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, cât şi la majorarea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene, a afirmat miercuri, 23 ianuarie 2019, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European.

Potrivit Agerpres, gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei PAC în contextul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 reprezintă principala prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (ConsUE) în domeniul agriculturii.

„Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesele de modernizare şi de simplificare a PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Totodată, el a spus că preşedinţia României are ca prioritate avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele-cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

„Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice”, a mai menţionat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, Daea a afirmat că orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central „reînnoirea generaţională”.

„În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire”, a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

În plus, el a spus că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care „menţin zonele rurale vii”, mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, „pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper”.

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

„Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat, la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora”, a susţinut Petre Daea.

În cadrul COMAGRI, Daea a mai declarat că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

„După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (n.r. - referitor la plăţile directe) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţă tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important, preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului special pentru agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

Conform precizărilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European, țara noastră a închis patru dosare, unul dintre acestea fiind cel care viza practicile comerciale neloiale.

„La această oră sunt patru dosare pe care le-am închis din punctul nostru de vedere, punându-le pe drumul acesta tehnic de prelucrare şi apoi de aprobare. Aici este vorba de practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care vine din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă, dar care acum a trecut prin mâna noastră şi a pornit la Parlament. De asemenea, reglementările privind peştele spadă şi GFCM (n.r. - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) în domeniul piscicol. (...) Iată cum ne putem măsura efortul prin rezultatele pe care le-am obţinut până acum. Vom continua în acelaşi ritm zilnic de muncă, pentru că aici suntem la negocieri, dar grupele noastre de lucru cu experţii sunt la treabă, sunt în trialoguri, fac muncă specifică în acest domeniu şi îşi concentrează eforturile pentru a avea rezultatele pe care ni le-am propus”, a afirmat Daea, citat de Agerpres.

Ministrul român al Agriculturii a adăugat că politica comună în domeniul pescuitului, discutată în comisia de specialitate, a suscitat de asemenea un interes major.

„S-a văzut o preocupare foarte largă, au fost teme specifice, multe, puse în dezbatere, şi am constatat aceeaşi preocupare, aceeaşi grijă de a colabora cât mai repede şi mai bine cu putinţă, pentru că toată lumea se aşteaptă să încheie cât se poate de repede anumite dosare pe care le avem în analiză şi în portofoliul nostru de discuţii, şi la nivelul Consiliului de Miniştri”, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a explicat că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie.

El a menționat, totodată, că preşedinţia română a ConsUE se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

„Aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat cunoştinţă deja că preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri, dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni”, a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

Mai multe despre practicile comerciale neloiale puteți găsi aici:
https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html