Grupul CNH Industrial a preluat, la finele anului 2021, compania americană Raven Industries, specializată în agricultură digitală, pentru a oferi, la nivel global, soluții moderne pentru agricultura de precizie și instrumente performante de management al datelor pentru fermieri.

Soluțiile tehnologice oferite de Raven cresc eficiența agricolă, asigurând aplicarea inputurilor cu precizie, în locul și la momentul potrivit, reducând risipa prin tratarea precisă a fiecărei plante. Acestea pot fi folosite atât pentru plantare și semănat, cât și pentru protecția culturilor sau managementul solului.

Raven oferă atât echipamente GPS integrate din fabrică pe modele New Holland, cât și produse aftermarket. Produsele și soluțiile tehnologice realizate de Raven pot transforma orice tractor într-unul inteligent.

Produse și soluții oferite de Raven Industries prin AgroConcept:

• o gamă variată de monitoare de teren: CR7, CR12, VIPER4+;
• GPS și ghidare (hardware): RS1, 700S, 500S;
• VSH – ghidare pe bază de cameră video, “ochi digitali”;
• tehnologii de aplicare pentru erbicidat: dozator, sistem de duze Hawkeye – cel mai precis sistem de control al duzelor din industrie, radar, adaptor.

Raven Industries aduce, în premieră în România, și senzorul de câmp Augumenta^®, o tehnologie de maximă precizie în procesul de mapare a hărților de aplicare cu rată variabilă, în timp real.

Tehnologia Augumenta^® dispune de o cameră multispectrală, ce se poate monta foarte ușor pe orice tractor sau sprayer, cu o rază vizuală de până la 42 de metri, prin care sunt analizate plantele, una câte una, pentru a decide automat cantitatea și locul în care se va aplica îngrășământul, fie lichid, fie granulat. Pentru ca imaginile să fie transformate în informații agronomice și să ofere, în timp real, cea mai precisă aplicare cu rată variabilă (VRA), analizând factorii de mediu specifici, sunt utilizate calcule de vârf, CVML (computer vision and machine learning) și inteligența artificială.

Caracteristicile-cheie ale tehnologiei Augumenta^®:

• economii de inputuri de 5-8%, în funcție de condițiile culturii, rate de aplicare, etc.;
• îmbunătățiri ale randamentului cu 2-5%;
• sustenabilitate îmbunătățită, pe termen lung, și siguranță alimentară;
• minimizarea risipei de substanțe chimice;
• instalare ușoară - un senzor montat pe cabina tractorului;
• un câmp vizual de până la 42 de metri;
• până la cinci algoritmi specializați LiveVRA - aplicare azot în sezon, fungicide, reglatori de creștere a plantelor, agenți la recoltare și azot în mai multe zone;
• vizualizarea rezultatelor de oriunde, cu aplicații în cabină și pe web;
• obținerea datelor de sănătate a culturii, instantanee de înaltă definiție și analize, inclusiv rapoarte de indice de sănătate și hărți de fertilizare virtuală.

Unul dintre obiectivele pentru care Raven colaborează cu New Holland este „autonomia”. Un concept pe care nu-l consideră o destinație a agriculturii, ci mai degrabă „o călătorie” de-a lungul căreia fermierii vor putea implementa pas cu pas niveluri de tehnologie autonomă și o automatizare graduală, pe măsură ce agricultura progresează către dimensiunea totală a eficienței și productivității - Autonomia.

Raven Industries a fost fondată în 1956 în Dakota de Sud, SUA, și are în prezent cca 900 de angajați specializați în analiză, dezvoltare de software și inginerie. Este o companie-etalon în domeniul său, iar colaborarea cu New Holland a adus plusvaloare și o arie de noi oportunități de dezvoltare și inovație în zona soluțiilor de precizie integrate și a automatizării în agricultură.

Factori precum schimbările climatice, creșterea populației și preocupările legate de securitatea alimentară conduc industria agricolă să caute abordări inovatoare pentru a proteja și îmbunătăți productivitatea culturilor. Datorită acestor condiții actuale, agricultura modernă câștigă teren prin integrarea sinergiei dintre inteligența artificială (IA) și sectorul agricol.

Inteligența artificială, definită ca sisteme capabile să efectueze sarcini care în mod tipic necesită inteligență umană, găsește o aplicație semnificativă în agricultură. Prin urmare, pentru o agricultură de vârf în România, integrarea IA în operațiunile agricole reprezintă un salt transformator în exploatarea celor mai recente tehnologii care pot oferi suport inestimabil fermierilor, în plus față de soluții inovatoare de protecție a culturilor și hibrizi avansați. Tehnologia facilitează procesele decizionale care depășesc capacitățile umane în ceea ce privește viteză, precizie, analiză și multitasking.

Conexiunea dintre IA și agricultură este fundamentală, aducând soluții cu rol transformator pentru a aborda provocările, a îmbunătăți eficiența și a promova agricultura de precizie. De exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul precis, aplicarea de produse biologice sau de protecție a culturilor și recoltarea. Mai mult, capacitățile de analiză predictivă ale IA ajută în prognozele meteorologice și predicțiile de productivitate.

Semnificația viitoare a IA în agricultură constă în rolul său de promovare a practicilor durabile și reziliente. Pe măsură ce populația globală crește și schimbările climatice aduc provocări, IA maximizează productivitatea, reduce deșeurile și alimentează inovația în practicile agricole.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, se angajează să valorifice potențialul transformator al IA în agricultură, aliniindu-se dedicării sale de a susține fermierii. Compania se concentrează pe furnizarea de instrumente accesibile și eficiente pentru luarea deciziilor bazate pe date, revoluționând gestionarea culturilor, irigația și alocarea resurselor prin agricultură de precizie.

Angajamentul companiei față de agricultura de precizie și luarea deciziilor bazate pe date este subliniat de lansarea Granular Link, consolidând poziția Corteva Agriscience în fruntea valorificării IA pentru a susține fermierii și a asigura practici agricole durabile. Implementarea Granular Link de către Corteva în România a marcat un moment semnificativ pentru agricultura românească. Platforma digitală îmbină în mod fluid expertiza agronomică cu tehnologia de vârf.

Alimentată de IA, Granular Link gestionează datele agronomice, oferind informații inteligente, recomandări privind culturile, alerte privind dăunătorii și bolile, și hărți de aplicare a ratei variabile. Platforma, echipată cu imagini de satelit de înaltă rezoluție, stabilește un nou standard pentru monitorizarea culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate și să optimizeze gestionarea terenului.

Granular Link, aplicație disponibilă în România, oferă o soluție completă pentru fermieri. Caracteristicile platformei includ hărți de semănat cu viteză variabilă, imagini de satelit de înaltă rezoluție zilnică, aplicații de fertilizare și fungicide, și o previziune unică a datei de recoltare a porumbului. Aplicația simplifică sarcinile zilnice pentru fermieri, oferind instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații meteorologice locale, recomandări personalizate privind irigația și management operațional cuprinzător.

Dorința fermierilor de a fi mai productivi și eficienți, împreună cu necesitatea tehnologiilor moderne de a aborda schimbările majore, va susține viitorul val de inovație.

„Granular Link a fost și va fi o aplicație indispensabilă pentru ferma noastră. Cu ajutorul celor mai puternici sateliți și funcționalități avansate, am reușit să creăm hărți pentru semănatul și fertilizarea variabilă a culturilor noastre în creștere, porumb, floarea-soarelui și grâu. Această aplicație puternică și ușor de utilizat a adăugat valoare fermelor noastre și ne-a ajutat să monitorizăm și să optimizăm producția de culturi. Suntem recunoscători Corteva Agriscience pentru această oportunitate”, arată Cosmin Rus, managerul de fermă la Emiliana West Rom SRL din comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Hegedűs Krisztián, inginer agricol și fermier la SC Terracult SRL, satul Horia, județul Arad, împărtășește aceeași opinie: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru succesul nostru în agricultură. Testarea și utilizarea sa pe parcela noastră de grâu anul trecut a condus la un randament ridicat și satisfacție garantată. Anul acesta, prin aplicarea principiului de semănat variabil la cultura noastră de orz, cu Granular Link am reușit să menținem standardele noastre ridicate și să monitorizăm eficient culturile noastre. Cu acces la cele mai puternice indicatoare vegetative și previziuni precise privind irigația, această unealtă ne-a dat încrederea să optimizăm operațiunile noastre agricole și să obținem rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține operațiunile noastre agricole”.

Articol scris de: Ferdinand Tatu, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În prima zi a lunii noiembrie s-a lansat raportul dedicat agriculturii sustenabile din România, primul de acest fel, realizat de Solutions, cu sprijinul companiei Bayer. Evenimentul a avut loc la Stația de procesare a semințelor din localitatea Sinești – județul Ialomița. În prezența mass-mediei și a unui grup de studenți de la USAMV București, membri ai echipei de leadership Bayer și ai Solutions au arătat că lumea este într-o continuă și accelerată transformare, iar în contextul global dominat de provocările schimbărilor climatice și ale securității alimentare pentru o populație în creștere, alegerile pe care le facem acum în domeniile agriculturii și protecției mediului vor contura viitorul planetei. Lansarea raportului „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a prilejuit și un tur complet al Stației de procesare a semințelor.

„Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o sinteză a soluțiilor realizabile de către fermierii locali și se adresează tuturor celor interesați de subiectul agriculturii sustenabile. Raportul realizat de Solutions, cu sprijinul Bayer, avertizează că, în contextul schimbărilor climatice din ce în ce mai accentuate, producția agricolă și viitorul securității alimentare sunt puse sub semnul întrebării. De aceea, este esențială construirea unui viitor agricol durabil prin inovație, transformare digitală și promovarea sustenabilității.

„Necesitatea ca fermierii să adopte sustenabilitatea este de primă importanță. Ca administratori ai pământului, fermierii se află într-o poziție unică pentru a aborda provocările actuale, de la schimbările climatice la lipsa de resurse. Iar practicile sustenabile nu numai că protejează mediul înconjurător, dar îmbunătățesc reziliența și viabilitatea pe termen lung a activităților din fermă. Acest raport de sustenabilitate este o dovadă a viziunii noastre comune asupra unui viitor agricol mai sustenabil și regenerativ aici, în România”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

Agricultura sustenabilă se referă la practicile agricole care îmbină eficiența economică cu protecția mediului și bunăstarea socială. Ea respectă resursele naturale, promovează biodiversitatea, utilizează metode prietenoase cu mediul și asigură satisfacerea nevoilor actuale fără compromiterea resurselor viitoare. Mergând mai departe, agricultura regenerativă se axează pe obținerea de rezultate, cum ar fi îmbunătățirea calității solului, sechestrarea carbonului din atmosferă, conservarea resurselor de apă și îmbunătățirea bunăstării socio-economice a fermierilor și a comunităților lor.

„Strategia Bayer de sustenabilitate are trei dimensiuni: să creștem calitatea vieții pentru cât mai mulți oameni, să ne reducem amprenta ecologică de-a lungul lanțului valoric și să promovăm o conduită responsabilă în afaceri. Agricultura poate fi una dintre soluțiile la provocările actuale. Mai exact, nu numai impactul asupra climei al agriculturii poate fi redus, ci și fermele pot avea o contribuție imensă la sechestrarea carbonului. Agricultura de precizie, hibrizii inovatori toleranți la secetă și dăunători și noile produse de protecție a plantelor cu profiluri de mediu mai favorabile reduc consumul de apă, forță de muncă sau energie. Și întocmai cu aceste soluții mergem către fermieri, pentru a-i sprijini să își crească performanțele și profitabilitatea, utilizând în același timp mai puține resurse și protejând mediul înconjurător”, a subliniat Ana Gheorghiu, Public Affairs, Science and Sustainability Lead Bayer România, Bulgaria, Republica Moldova.

Viitorul agriculturii se va construi cu deciziile și inovațiile de astăzi, în opinia lui Ciprian Stănescu, CEO Solutions, care a continuat: „Scenariile de viitor, trendurile și direcțiile pe care le explorăm și construim acum vor influența nu doar modul în care ne cultivăm hrana, ci și relația noastră cu natura și responsabilitatea față de generațiile viitoare. La Solutions credem într-o abordare informată către un viitor sustenabil. Modelarea unui viitor favorabil necesită o înțelegere profundă a provocărilor curente și a potențialului de inovație, de aceea susținem companiile din România și CEE cu explorarea strategică a viitorului”.

Soluțiile inovatoare, adoptate de agricultorii din România

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” a fost elaborat pe baza unor studii, analize și articole științifice relevante pentru domeniul agriculturii, precum și pe baza intervievării unor fermieri români care au adoptat tehnologii și practici agricole sustenabile.

Fermierii noștri arată că provocările principale cu care s-au confruntat au fost fluctuațiile climatice imprevizibile și schimbările de temperatură, precum și distribuția neuniformă a precipitațiilor, care au influențat randamentele culturilor. În plus, adaptarea forței de muncă la noile tehnologii reprezintă o altă problemă întâmpinată de agricultorii din țara noastră.

În fața tuturor acestor obstacole, fermierii au adoptat în mod consecvent o serie de soluții inovatoare. Au acordat o atenție sporită sănătății solurilor și gestionării eficiente a apei disponibile. De asemenea, tehnologia are un rol esențial: agricultura de precizie, monitorizarea prin satelit și utilizarea hărților NDVI s-au dovedit a fi instrumente cruciale în identificarea nevoilor solului și a culturilor dezvoltate de la an la an. Pentru a face față variațiilor climatice, fermierii au testat și selectat soiuri de plante mai rezistente. Practicile agricole sustenabile, precum lucrările conservative ale solului (min-till, no-till sau strip-till), au fost integrate cu succes, împreună cu optimizarea utilizării inputurilor.

„Sustenabilitatea este doar un concept dacă nu reușești să creezi o cultură în jurul acesteia. Sunt extrem de mândru să spun că în organizația noastră, toată lumea este dedicată să acționeze în beneficiul mediului și comunității și să caute oportunități de reducere a amprentei de carbon. Toate acțiunile sunt măsurate, urmărite și integrate în strategia noastră, pentru a ne asigura că avansăm în ritmul potrivit în călătoria noastră către sustenabilitate”, a precizat Rémi Dei-Tos, Row Crop Seeds Production Lead Bayer România.

În același timp, viitorul alimentației în contextul creșterii demografice și al schimbărilor climatice va depinde de adaptabilitate, inovație și cooperare la nivel global, susține Alexandra Moraru, Research Lead Solutions, adăugând: „Agricultura sustenabilă este un angajament pe termen lung, care ne privește pe toți. Astăzi, avem o ocazie unică de a modela agricultura viitorului, de a o face mai eficientă, mai sustenabilă și mai responsabilă”.

Raportul „Agricultura sustenabilă în România: abordări și direcții pentru viitor” este o invitație la acțiune și reflecție, o provocare de a privi cu încredere spre viitor, având convingerea că, împreună, putem modela un traseu sustenabil și prosper pentru agricultura românească, a concluzionat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Bayer Crop Science Division Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura regenerativă este o alternativă promițătoare, care satisface nevoile alimentare ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura convențională s-a bazat pe arătură, îngrășăminte chimice și monoculturi care au dus la eroziunea solului și la pierderea fertilității, practicile regenerative oferă o alternativă durabilă.

Agricultura regenerativă presupune folosirea solului arabil, reducând în același timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrienți. De asemenea, se bazează pe tipuri și specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condițiile de mediu în schimbare și pentru a reduce riscurile legate de atacurile și focarele de dăunători.

Agricultura regenerativă schimbă modul în care sunt produse alimentele și are un impact major asupra sistemului alimentar. Timp de mulți ani, practicile agricole au fost axate pe maximizarea randamentelor și a profiturilor, adesea în detrimentul mediului. În prezent, există sute de seturi de date eterogene și nestandardizate, iar numărul acestora este în continuă creștere odată cu lansarea unor noi constelații de sateliți, cu adoptarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și cu instalarea de senzori pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă este o nouă abordare a agriculturii care se concentrează pe refacerea solului, pe îmbunătățirea gestionării apei și pe crearea unui sistem alimentar mai durabil. De asemenea, reprezintă o abordare holistică a agriculturii care urmărește să îmbunătățească sănătatea solului și gestionarea apei, reducând în același timp la minimum inputurile și impactul agriculturii asupra mediului. Ea se bazează pe principiile agriculturii de conservare, care include rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arătură. Aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului, la prevenirea eroziunii și la reducerea dependenței de îngrășăminte și pesticide sintetice.

Practicile digitale sunt folosite de fermieri pentru a-și îmbunătăți practicile de agricultură regenerativă. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele și analiza datelor, fermierii pot înțelege mai bine condițiile solului și ale apei din fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. De asemenea, fermierii folosesc agricultura digitală pentru a-și îmbunătăți gestionarea culturilor și pentru a-și optimiza randamentele.

Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor durabil

Într-o lume în continuă schimbare, provocările climatice cresc presiunea bolilor și a dăunătorilor, iar Corteva lucrează continuu pentru a pune la dispoziția fermierilor noi produse, cu rate de utilizare mai mici, moduri de acțiune noi și suplimentare și o amprentă globală mai mică asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe opțiuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung în folosul terenului agricol.

Pe segmentul de agricultură digitală, Corteva Agriscience a lansat anul trecut în Romania aplicația digitală Granular Link. Fiind a doua țară din Europa, după Spania, care a implementat această soluție digitală ne consolidăm astfel angajamentul față de fermierii români de a oferi instrumente utile și simple, care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în domeniul agriculturii.

Granular Link este o soluție 360 care combină expertiza agricolă a companiei Corteva cu cea mai recentă tehnologie. O aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate informațiile agronomice ale unei soluții agricole digitale complete, oferind informații inteligente, cu recomandări și alerte privind nevoile culturilor, impreună cu supravegherea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți VRA. În plus, Granular Link oferă cele mai detaliate și precise informații datorită imaginilor satelit de cea mai înaltă rezoluție disponibilă pe piață pentru monitorizarea culturilor.

Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în zonele în care apa nu este suficientă. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunătățirea structurii și fertilității solului.

Viitorul datelor agricole digitale este foarte promițător. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot obține informații fără precedent despre fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta pe fermieri să își optimizeze producția și să își îmbunătățească randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la condițiile în schimbare.

Schimbarea de paradigmă a practicilor regenerative schimbă modul în care ne gândim la producția alimentară. Prin trecerea la practici agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot crea un sistem alimentar mai durabil. Lumea digitală a făcut ca agricultura să fie mai ușoară, mai eficientă și mai durabilă. Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor mai durabil pentru producția de alimente.

Articol scris de: FERDINAND TATU, Digital Agronomy Manager pentru Corteva Agriscience România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La finalul lunii septembrie 2022, Syngenta a lansat Interra^® Scan, serviciul de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie ce ajută fermierii să-și optimizeze utilizarea nutrienților. Fermierii își pot reduce astfel semnificativ costurile și pot obține producții superioare, dintr-un sol mai sănătos. Acest serviciu reprezintă un pas important în angajamentul companiei Syngenta către o agricultură mai sustenabilă, în sprijinul susținerii agriculturii regenerative.

Serviciul Interra^® Scan se bazează pe analize de precizie ale solului și va fi disponibil, ca proiect pilot, fermierilor din Europa Continentală și de Est. Lansarea Interra^® Scan a fost anunțată la Fields of Innovation 2022, evenimentul european de top destinat inovației în agricultură. Este un pas major pe care compania îl face pentru a sprijini agricultura regenerativă prin restabilirea sănătăţii solului.

Beneficii financiare imediate

Mark Hall, Head of Sustainability and Responsible Business pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta este și fermier. A făcut un calcul despre ce înseamnă utilizarea Interra^® Scan în ferma familiei. El estimează că poate reduce cu aproximativ 20.000 de lire (22.000 euro) costurile cu fertilizarea cu fosfat, în comparație cu tehnologia obișnuită. În trecut el administra pe toată suprafața cantități inferioare de nutrienți față de necesar, având în vedere prețurile foarte ridicate ale fertilizanților. „Acum vom putea direcționa fertilizanții la locul potrivit și nu vom administra acolo unde nu este necesar”, explică Mark Hall. Calculul arată o reducere a costurilor de aproximativ 66 lire/ha (85 euro/ha), astfel încât investiția în Interra^® Scan se amortizează din primul an.

Cum funcționează Interra^® Scan

Procesul de colectare a datelor în teren include doi pași. În primul rând, solul este scanat folosind tehnologia SoilOptix^®, de detectare cu ajutorul razelor gamma pentru a cartografia toate elementele nutritive comune (micro și macronutienți), textura solului, materie organică și carbon. Procedura de scanare se realizează cu ajutorul unui ATV sau al unei mașini de teren. De asemenea, sunt colectate probe fizice de sol, de referință, câte una la fiecare două-trei hectare, pentru a calibra scanerul și pentru a asigura acuratețea datelor pe diferite tipuri de sol. Datele obținute prin scanare și rezultatele analizelor probelor de sol sunt apoi procesate pentru a produce până la 27 de straturi de date, cu informații despre proprietățile și sănătatea solului. Pe baza acestor date, se pot realiza hărți pentru aplicarea variabilă a inputurilor.

„Interra^® Scan produce hărți de înaltă rezoluție, accesibile de pe computerele fermierilor prin intermediul platformei Interra^® Scan, arată Mark Hall. Tehnologia de detecție Interra® Scan oferă o cartografiere a tuturor proprietăților nutritive comune, inclusiv pH-ul, textura solului, materia organică, carbonul și capacitatea de schimb cationic, precum și disponibilitatea pentru plante a apei. Sistemul avansat de detecție oferă peste 800 de puncte de referință de date pe hectar, generând hărți de cea mai înaltă rezoluție. Este echivalentul unui control medical complet pentru sol”.

Harta permite fermierilor să înțeleagă textura, nutrienții și conținutul de carbon al solurilor lor pentru a optimiza nutriția și captarea carbonului. Metodologia folosită permite o fereastră de utilizare mult mai largă, în comparație cu alte sisteme. Există foarte puține limitări privind momentul utilizării. Sistemul de scanare nu este afectat de umiditatea solului sau compactare.  

Sănătatea solului, baza sănătății plantelor

Lansarea Interra^® Scan este o dovadă suplimentară a angajamentului Syngenta de a ajuta fermierii să mențină solurile sănătoase, fundament al sistemului alimentar. Vorbind despre noua tehnologie, Alexandra Brand, Regional Director Crop Protection pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta a declarat: „Interesul nostru pentru tehnologia de cartografiere de precizie a solului este în creștere deoarece sănătatea solului este baza sănătății plantelor. Înțelegerea variabilității nutrienților și a proprietăților solului în funcție de textura sa are ca efect optimizarea inputurilor (îngrășăminte, semințe) premisele pentru un câștig economic și de mediu. Oferind o măsurătoare de bază precisă atât a carbonului organic, cât și a carbonului activ din sol, Interra® Scan le poate permite fermierilor să-și ajusteze tehnologiile de cultivare, ceea ce duce la beneficii pe termen lung pentru sănătatea solului. Solurile sănătoase nu numai că pot îmbunătăți producția de alimente, ci pot diminua schimbările climatice. Acestea joacă un rol esențial de rezervor natural de carbon. Investițiile în inovații, în agricultura de precizie, precum Interra® Scan, fac posibil ca fermierii să poată evita tratarea uniformă a câmpului datorită deciziilor informate despre ce anume să aplice, când și în ce cantitate”.

Robert Renwick, Head of Business Sustinability pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta, a completat: „Având în vedere situația economică actuală și costul carbonatului de calciu, a îngrășămintelor și semințelor, această soluție poate oferi valoare economică imediată pentru fermieri, precum și o potențială soluție pe termen lung care poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon și la abordarea schimbărilor climatice prin practici de agricultură regenerativă”.

În cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice a avut loc o masă rotundă cu tema „Agricultura digitală - rezultate ale cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021”, organizată de Secția de Mecanizare a ASAS. Au fost prezentate rezultatele obținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, INMA București, în domeniul acesta al digitalizării. Ne-au vorbit despre conceptul în sine și despre rezultatele prezentate președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără; președintele Secției de Mecanizare, dr. ing. Ion Pirnă și prof. dr. ing. Mihai Nicolescu.

Vorbim despre anumite lucruri abia după ce ele devin foarte cunoscute, abia după ce se impun, ca popularitate. Primii pași aproape că sunt ignorați, aflăm despre ei când cei foarte implicați ne povestesc istoria respectivei chestiuni. Surpriza este foarte mare să descoperim că începuturile sunt undeva departe în timp, comparativ cu ceea ce ni se părea nouă. Cam așa se întâmplă și cu agricultura de precizie, care e pe buzele tuturor de vreo câțiva ani, dar drumul către digitalizare a început cu mulți ani în urmă. Așa se întâmplă că am rămas surprinși când domnul profesor universitar dr. Valeriu Tabără, care este președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, ne-a spus că lumea academică și cercetarea în acest domeniu își au originea prin anii ‘60. „Suntem într-un domeniu care n-a început acum, e început de câțiva ani buni problema aceasta a digitalizării și, sigur, partea cealaltă a agriculturii de precizie. Aș îndrăzni să spun că problema agriculturii de precizie a început odată cu aducerea în România a semănătorii SPC6, la porumb, și nu numai, la sfeclă de zahăr, soia și la toate plantele prășitoare. Cred că erau anii ’60. Este un prototip adus, după câte știu eu, din Statele Unite, concomitent cu ceea ce a însemnat modernizarea tehnologiei culturii porumbului, odată cu înființarea Institutului Porumbului de la Fundulea.”

Pentru noi, care suntem atât de obișnuiți cu ideea că pe la noi cercetarea este inexistentă, poate și faptul că sunt rezultate concrete ale cercetării este deja un motiv de surprindere. Cei care ne-au vorbit însă dau dovadă de atâta competență încât, nu încape vorbă, domeniul este bine acoperit de către cercetătorii noștri, fapt care nu poate decât să ne bucure. De altfel, chiar domnul președinte al ASAS a ținut să puncteze acest lucru: „Evenimentul de azi a fost produs de secția noastră de mecanizare și pe mine m-a surprins într-un fel extrem de plăcut profesorul Pirnă, care a prezentat referatul, cât de bine este pus la punct cu această problemă, și eu cred că noi, la nivelul sistemului agricol, dar nu numai la nivelul sistemului agricol, ci la nivelul sistemului tehnic care deservește agricultura, nu profităm de astfel de oameni. Pentru că, pe lângă dânsul, mai sunt: directorul de la INMA, colegii care lucrează în învățământul superior la discipline de mecanizare și care practic sunt cei care trebuie să ducă această consultație către agricultori”.

Digitalizarea se va impune în toată lumea

Evenimentul despre care vorbește domnul profesor Tabără a fost, în esență, o prezentare a rezultatelor cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021, fiind expusă sub forma unei dezbateri numite generic „Agricultura digitală”. De altfel, domnul profesor ne și face o scurtă descriere a conceptului: „În primul rând, agricultura este un sistem complex. În al doilea rând, iată, se înmulțesc problemele cadrului în care se obține producția agricolă, și aici mă refer la ceea ce înseamnă strategii la nivel global, cum sunt cele ale UE, dar sunt și celelalte de dincolo de UE, în frunte cu Statele Unite și cu alte mari țări din domeniul agricol. Pe de altă parte, problemele legate de mediu, de o anumită planificare a producției, de dirijarea factorilor – pentru că această digitalizare și mai ales elementele de precizie ne pun în situația de a doza cu mai mare responsabilitate dozele de îngrășăminte, dozele de pesticide pe care le aplicăm, tratamente. De ce nu, iată că digitalizarea și sistemele automate intră mult mai în profunzime: însușirile solului, gradul de aprovizionare a solului cu apă, evoluția plantelor în timp – există sisteme americane care sunt aduse de universități americane până la nivel de frunză, la porumb, de pildă. Și ai factorii sau parametrii fiziologici de funcționare a plantei până la aceste niveluri, pe întreaga perioadă de vegetație, cu colectarea datelor în anumite sisteme. Este o precizie, nu numai o operațiune care este cu mai mult spor, nu-ți cere atât de mult timp, adică: luarea probelor, uscarea, analizele și așa mai departe. Sigur că rămâne metoda clasică una de verificare, oricât de automate ar fi anumite date, mai ales când e vorba de factorii naturali, și aici este vorba de sol – respectiv apă, plantă și așa mai departe – e nevoie uneori să verifici, dar pentru operativitate, pentru ceea ce înseamnă producția agricolă de astăzi și mai ales a factorilor și a elementelor de tehnologie, faptul că există acest sistem de determinare automată a conținutului solului în humus, în elemente fertilizante, chiar multe elemente legate de apă, de activitatea microbiologică din sol, este un foarte mare plus pentru întregul sector agricol. Și sigur el va fi extins poate la nivel mondial, începând cu țările care dispun de tehnologie, dar sunt convins că în câțiva ani el va cuprinde aproape toată suprafața agricolă a globului. Pe de altă parte, noi discutăm astăzi și despre amprenta de carbon, discutăm despre reacția plantei nu neapărat numai la apa din sol, ci și la umiditatea relativă a aerului de care în mare parte sunt legate plantele, deși în România discutăm mai puțin; dar uscarea porumbului în Bărăgan, și nu numai a porumbului, faptul că avem o câmpie de sud uscată în luna iunie sunt date și de acest tip de necunoaștere poate a cerințelor plantelor în relația directă nu cu solul, ci cu umiditatea relativă a aerului. Problema GPS-ului nu mai e o problemă astăzi. Se folosește în extrem de multe locuri, dar faptul că există mașini agricole, tractoare, combine și toate celelalte cu sistemele acestea de automatizare, de… n-aș spune numai automatizare, că ele sunt aproape robotizate, reproduc mișcările omului, adică îl înlocuiesc pe om aproape în totalitate. Un tractor – și am văzut în străinătate – care era fără tractorist. Deci la această dată mașinile și utilajele agricole – dar mașinile, că nu e același lucru –, dar se discuta și, cu ani în urmă, mă uitam la o propunere de cercetare, de pildă senzori la patinele semănătoarei sau la brăzdarele semănătoarei. La vremea aceea și noi, cei mai tineri, ne minunam de o astfel de tehnică, cunoscând semănătoarea. Dar iată, acum, tractoristul sus pe un tablou în interiorul cabinei tractorului vede modul cum funcționează fiecare brăzdar al semănătorii, care este distribuția seminței, respectă regulile?, inclusiv calculul distanței. Și cred că pentru asta vine partea cealaltă, de automatizare a selectării și a calibrării semințelor, pentru că nu orice sămânță poți s-o duci în astfel de utilaje. Și sigur că de toate sunt legate elemente de productivitate, densitate și este vorba de elemente de productivitate – spic, știulete și toate celelalte”.

Digitalizarea în vederea cercetării românești

Chiar dacă, așa cum spuneam mai devreme, putem vorbi despre începuturile mai vechi ale conceptului de digitalizare a agriculturii, problema este altfel privită acum. Și doar recent s-au coordonat cercetările în această direcție cu mai multă intensitate. Așa spune și domnul prof. dr. ing. Mihai Nicolescu: „În cadrul Secției de mecanizare, noi coordonăm activitatea științifică a Institutului de mecanizare, INMA București (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, n.r.), și de acum doi ani am reușit să introducem în planul de cercetare aceste preocupări pentru introducerea digitalizării în agricultură. În acest context, institutul chiar prezintă ultimele realizări și tendințele pe plan mondial”.

După cum spune președintele Secției de Mecanizare a Academiei de Științe Agricole și Silvice, dr. ing. Ion Pirnă, această masă rotundă s-a impus ca o necesitate, pentru că s-au adunat niște rezultate care trebuiau aduse la cunoștința celor interesați. „A fost o masă rotundă de aducere la cunoștință a unor elemente de noutate, pentru că perioada aceasta de pandemie cumva ne-a făcut să colaborăm mai puțin vizibil. Și atunci, având în vedere că a existat posibilitatea aceasta de a putea veni cu niște rezultate, știind faptul că toată activitatea de cercetare trebuie să dureze o serie de etape, și mă refer aici la tematicile care au început în 2018, s-au maturizat, au ajuns unele cu rezultatele de la model experimental, model funcțional și, evident, la prototip.”

Ceea ce au în vedere cercetătorii, atunci când încearcă să ofere soluții tehnice, este, evident, ceea ce se preconizează a fi necesar pe viitor. Iar domnul dr. ing. Pirnă prevede o presiune mare care va fi pusă pe fermieri de cerințele noi politici a Uniunii Europene. „Desigur că acest concept de agricultură digitală este, în primul rând, unul dintre modalitățile prin care tendințele și obiectivele următoarei perioade a UE, de a ajunge la maturitate, sunt realizabile, într-un context în care obligațiile fermierilor, ale producătorilor, trebuie, la un moment dat, să fie triplate. Evident că toate aceste lucruri se pot face în agricultura digitală urmărind elementele de eficientizare a procesului tehnologic, și aici mă refer la inputuri. Adică tipurile de semințe, cantitatea lor, problemele de îngrășăminte chimice, îngrășăminte foliare; probleme de tratamente cu pesticide.”

Sunt lucruri pe care fermierii le resimt încă de pe acum, iar cei mai mulți realizează că vor fi afectați financiar, mai ales că și prețul lor a crescut. Și atunci se impune ceea ce sugerează cercetătorii, prin vocea domnului Pirnă: „Trebuie să aibă o țintă fixă asupra elementelor concrete, dacă sunt elemente de tip boli, să fie aplicate pe plantele bolnave, dacă e nevoie de plante care trebuie irigate, nu trebuie să se aplice aceeași rată de irigare, sistemele astea de digitalizare vin și eficientizează atât cantitatea de apă la irigații, cât și cantitatea de fertilizanți sau cantitatea de pesticide. Lucrurile astea făcute diferențiat nu se pot face decât cu combinația care înseamnă instrumente de agricultură de precizie, combinate cu elementele de decizie ale agriculturii inteligente. Deci cele două elemente dau în mod fericit acest concept de agricultură digitală”.

Agricultura digitală în lume

Concret, la ce rezultate se referă președintele Comisiei de Mecanizare a ASAS? Păi, la unele care vin în contextul celor de pe plan european și mondial, pe care tot domnia sa le trece în revistă: „În conceptul de aplicare directă v-aș spune că dacă la nivel european au apărut primele prototipuri care sunt focalizate pe elementele de înființare a culturilor, referitor la culturile de precizie, și m-aș referi aici la porumb, floarea-soarelui, toate aceste elemente s-au realizat cu motoare termice de puteri mai mici, cu elemente de noutate privind capacitatea de a utiliza și alte surse de energie. Și aici vreau să vă povestesc de noutățile care au apărut: sunt utilaje pentru înființarea culturilor – o semănătoare poate să fie purtată de un tractor clasic ca până acum sau vine cu un sistem de robotizare care nu are cabină sau altceva care costă în plus, și el se alimentează cu energie solară sau cu energie electrică care este acumulată în baterii și utilizată cum trebuie. Dar pe noua viziune a acestor utilaje sunt prevăzute o serie de elemente inteligente, care înseamnă alinierea, care înseamnă de fapt protecția față de obstacolele respective, fie că-s mașini, fie că-s animale, fie că-s obstacole gen clădiri, garduri, stâlpi sau altceva. Aceste instrumente pot să gestioneze foarte bine parcursul utilajelor, asta înseamnă consum de carburanți mic. Dacă vorbim de ultima generație care înseamnă să utilizezi energie electrică direct de la sursa soare, prin panouri fotovoltaice sau să mergi cu elemente de încărcare, sigur că sunt foarte multe noțiuni noi. M-aș referi aici la roți directoare sau roți motoare care sunt total înglobate, fie cu acționare hidrostatică la presiuni mari de la 315 bari până la 720 de bari, fie electrice, și atunci în roata motoare vom găsi un motor electric care va fi alimentat dintr-un acumulator, și bineînțeles că sunt celelalte elemente de conducere și de informare, care pur și simplu înseamnă o conexiune directă între activitatea acestui dispozitiv și fermierul respectiv, care oricând este informat asupra nivelului de cultură, carburantului, cantității de carburant, nivelului de dezvoltare și creștere ale culturilor respective”.

Tractorul electric românesc

Așadar, în câteva cuvinte este vorba de cinci proiecte pe care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, coordonat de ASAS, le-a realizat în această perioadă și care vor ajuta fermierii să își eficientizeze munca. Acestea sunt prezentate tot de dr. ing. Ion Pirnă. Cel mai spectaculos pare a fi un tractor electric: „Vreau să vă spun că putem vorbi de tractorul electric românesc, este un tractor care are o putere instalată de 20 cp, iar la vârf are o putere de furnizare instalată până la 25 cp. Acest tractor agricol este în teste și probe, sigur că aici trebuie și un sistem de mașini agricole specifice acestei puteri, dar este destinat pentru lucrurile care se pot face în seră, solarii și așa mai departe”.

Celelalte proiecte sunt legate de conservarea solului, potențialul acestuia, identificarea parcelei și analiza eficienței de cultivare: „O altă tematică finalizată a fost cea despre echipamentele tehnice care pot gestiona lucrările de conservare a solului. Și aici putem vorbi de o serie de utilaje care sunt realizate chiar de furnizorii de tehnică agricolă din România. Este o noutate indispensabilă, dacă vrem într-adevăr să aplicăm un management corect și dacă vrem să privim fermierul ca un om care muncește cu eficiență. Sigur că este nevoie să știm foarte multe despre parcela agricolă, despre partea pe care fermierul trebuie să o lucreze într-un ciclu și asta înseamnă să fim informați asupra potențialului solului respectiv. Asta înseamnă că măcar prin câteva lucrări să se poată evalua până la urmă proprietățile care sunt de tip fizico-mecanic, dar și proprietățile chimice (care e conținutul de humus?, unde este?). Și atunci, prin noile sisteme – care înseamnă, pe de o parte GPS-ul, identificarea parcelei – să pot vedea care sunt variațiile respective de elemente chimice (în ce cantitate sunt? unde sunt zonele sărace? ce ar trebui?). Lucrarea nu este complicată, la o simplă trecere pe o distanță, spre exemplu, de 3 m, cu patru astfel de elemente, se poate evalua din punct de vedere agro-chimic tot potențialul respectiv al parcelei. După această analiză, sigur că fermierul poate identifica ce cultură este cea mai pretabilă acolo. Nu putem merge doar pe intuiție sau pe tradiție, că aici și alții, și bunicu’ – străbunicu’, aici tot cultura asta au pus-o. Nu, e o mare greșeală! Noi trebuie să vedem, în primul rând, potențialul adevărat, care este afinitatea culturilor și, astfel, să vedem ce culturi ar trebui plantate”. Într-adevăr, e nevoie de o astfel de abordare, pentru o mai mare eficiență a producției, dar nu putem uita, din păcate, nici de aspectul necesității unei culturi. Nu putem produce doar de dragul eficienței și apoi să ne întrebăm unde și cui vindem marea noastră recoltă. Dar o analiză a alternativelor de cultură ar trebui să și-o facă orice fermier.

Atunci când vorbim despre astfel de tehnologii de ultimă generație, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu va fi o creștere a prețului de producție. Domnul dr. ing. Pirnă spune că, pe de o parte, folosirea acestora va diminua anumite cheltuieli și va scădea incidența unor riscuri inerente, și, pe de altă parte, dacă interesul fermierilor va fi mare, cu siguranță, prețul acestor tehnologii va scădea. „Trebuie spus că această tehnologie 5G, care înseamnă de fapt semnalele pe mobil, va fi, până la urmă, construită și în România, și atunci conceptul acesta, care este mult vehiculat, de IoT (Internet of Things), adică internetul obiectelor, va juca rolul de comunicare între tractor și mașina agricolă, între tractor și fermier și între caracteristice tehnice de lucru ale mașinilor și cele ale sistemelor respective. Va fi o analiză foarte succintă, pentru a evita pierderile, timpii morți și evident să crească beneficiile respective. Deci dacă fermierii sunt foarte interesați să beneficieze de astfel de instrumente, să fie eficienți, să aibă cheltuielile corecte și fără riscuri extraordinare, cu cât mai mulți fermieri accesează aceste lucruri, cu atât, noi spunem, nivelul va fi acceptabil.”

Cât de mare va fi amploarea cercetării de pe la noi în acest domeniu rămâne de văzut. Nu sunt nici prea optimist, pentru că avem o destul de mare dispoziție în a risipi oportunități, dar nici prea pesimist, pentru că așa cum în zona informaticii se pare că sunt realizări de frunte ale unor compatrioți, ne putem aștepta ca un alt domeniu din avangarda științei contemporane să ofere satisfacții similare. De ce nu? 

În agricultura secolului al XXI-lea, tot mai des ne întâlnim cu termeni precum digitalizare, conectivitate ori cu expresii ca managementul integrat al fermei. Câți cunoaștem însă înțelesul real al acestor cuvinte? Mulți fermieri dețin tehnologii inteligente, dar nu le utilizează dintr-un motiv simplu – necunoașterea. În opinia lui Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, fermierilor trebuie să li se explice foarte bine beneficiile digitalizării, ceea ce face în rândurile de mai jos specialistul producătorului german de utilaje agricole.

Este tot mai evident că se dorește transparența procesului agricol. Prin urmare, Constantin Curcă ne îndeamnă să gândim din punctul de vedere al celui care achiziționează produsele. „Să spunem că, de exemplu, un crescător de păsări achiziționează cereale, la un moment dat, de la un producător agricol și dorește foarte clar să urmărească fluxul tehnologic și toate procesele care au dus la obținerea acelui produs finit, respectiv porumb. Și atunci, clar, inclusiv sistemele de semănat, trebuie să beneficieze de acest sistem, cum este pentru noi Horsch Connect, un sistem integrat care supraveghează și furnizează informații în timp real despre absolut orice activitate desfășurăm cu acea semănătoare (timp, viteză de lucru, cantitate de îngrășământ utilizată la semănat). Este ca un dublu control.” Acesta ar trebui să fie scopul digitalizării despre care vorbește toată lumea.

Reprezentantul Horsch în țara noastră a continuat: „Cumpărătorul să poată accesa, pe baza informațiilor reale, întreg procesul de producție, să îi fie garantat. Pentru că atunci când mergi la Lidl și cumperi o carne pe care scrie bio, vrei să fii sigur de lucrul ăsta. Iar de aceasta trebuie să se intereseze în primul rând acel producător. Este obligația lui de a se preocupa pentru ca noi să avem garanția că produsul pe care îl plătești este așa cum spune el.”

Astfel, întregul proces de producție poate fi verificat, din momentul în care am prelucrat terenul, am semănat – toate trecerile, toate substanțele folosite. „Se dorește ca, prin această digitalizare, să beneficieze de prețuri diferențiate fermierii care fac lucrurile corect, care reciclează, cărora le pasă de mediu, fermierii care caută să suplimenteze sursele de azot și de îngrășăminte și din alte surse biologice, precum culturile verzi. Pentru că, la un moment dat, chiar va trebui să fie o diferențiere pe piață.”

Control total prin conectivitate

Horsch Connect este o funcție de digitalizare, disponibilă cam tuturor utilajelor care au un calculator sau un sistem de operare, adică semănători, aparate și autopropulsate pentru erbicidat, utilajele pentru logistică, precum Horsch Shuttle, bazinele de apă și remorcile pentru îngrășământ/sămânță.

Pentru fermierii români Horsch Connect este atractiv în principal pentru sistemul de monitorizare a utilajului. „Practic, ca proprietar, îți poți monitoriza echipamentul de pe telefonul mobil, poți seta alarme, dacă e viteza prea mare, prea mică etc. Orice problemă sau orice eroare întâmpinată de operator în timpul lucrului îți va fi instant adusă la cunoștință, de la distanță. Bineînțeles, este cazul fermierilor români care cultivă suprafețe mari de teren, unde controlul, monitorizarea sunt mai dificil de efectuat”, arată Constantin Curcă.

La nivelul anului 2022, există deja 12-13 unități Horsch Connect vândute în diferite combinații. Horsch Connect este prezent pe toate semănătorile Horsch Maestro cu lățimi de lucru de la 12 metri în sus. Pe modelele S, SV sau SX, este inclus în dotarea standard.

Managementul fermei

Motivul pentru care deși dețin tehnologii inteligente, nu le utilizează este necunoașterea, crede Constantin Curcă. Fermierilor trebuie să li se explice foarte bine ce beneficii aduce digitalizarea. Pentru a fi ușor de utilizat, un sistem trebuie să fie intuitiv și să aducă rezultate imediate. „Această parte a digitalizării, precum urmărirea și emiterea de hărți, presupune și alte activități în fundal. Trebuie să existe și un sistem de management, un soft, care să prelucreze datele, să integreze toate procesele din fermă. În afară de supraveghere, nu faci absolut nimic cu Horsch Connect, dacă nu este legat la un soft de management al fermei, programe care încep să apară și să fie utilizate la scară largă. Dacă acum 7-8 ani GPS-ul era un vis pentru fermieri, observ că tendința este, în ultimii 2-3 ani, de a livra 50% – 60% dintre semănători fără marcatori, pentru că nici nu mai există întrebarea „ai sau nu GPS?” la un tractor care depășește 180 CP. Deja fermierii și-au dat seama că utilizarea GPS-ului aduce avantaje extraordinare din momentul semănatului, până la cel al recoltatului. În viitor, sigur, toate aceste procese de digitalizare vor fi integrate în softuri și în programe de management al fermei care vor aduce transparență totală întregului proces agricol.”

Protecția mediului

Majoritatea fermierilor a dezvoltat businessuri în agricultură cu scopul de a le lăsa copiilor, generațiilor viitoare. De aceea, cu toții ar trebui să fie flexibili și să se gândească că factorul de producție principal este solul și, în consecință, să-i acorde o și mai mare atenție pentru ca și generațiile viitoare să beneficieze de roadele lui, mai ales în condițiile în care, la nivel european, se dorește implementarea obiectivelor Pactului Verde European. „Inclusiv specialiștii în protecția mediului au observat că agricultura nu este doar un element care produce poluare, ci este și elementul care ar putea reduce acest lucru prin toate aceste procese de sechestrare a dioxidului de carbon din atmosferă, la nivelul frunzelor, la nivelul plantelor. Este un proces reversibil, se produce an de an și poate avea efecte extraordinar de benefice asupra mediului”, a conchis Constantin Curcă, specialistul Horsch, marcă distribuită în România de compania Mewi.

Pe 15 februarie, Kubota și Tevel au primit premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 pentru aplicația de recoltare automată a fructelor dezvoltată împreună. Premiul a fost înmânat de către DLG – Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft, în cadrul unei ceremonii online. În România, compania Agri-Alianța este dealer autorizat Kubota.

Având în vedere deficitul de forță de muncă din întreaga lume, Kubota și Tevel și-au combinat expertiza pentru a dezvolta un sistem automat de cules fructe, oferind o soluție pentru ferme de orice dimensiuni, prin abordarea modulară. Conceptul modular de drone cu fir pentru cules de fructe și soluțiile logistice flexibile oferă configurații adaptate la cerințele individuale ale fermei și permite compatibilitatea deplină cu metodele de recoltare consacrate.

La ceremonia de premiere, care a avut loc online, au participat Yuichi Kitao - preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation, Yasukazu Kamada - președinte Kubota Holdings Europe BV și Peter van der Vlugt – director general Kubota Innovation Center din Europa.

„Viziunea noastră pentru 2030 este să fim un inovator de sisteme esențial pentru susținerea vieții. Premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 este o încurajare pentru a continua investițiile în inovații durabile în domeniul alimentar, de apă și mediu, privind în perspectivă la societatea post-Covid-19”, a declarat Yuichi Kitao, preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation.

DLG (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft) acordă premiile „DLG Agrifuture Concept” pentru pionierat în domeniul mașinilor agricole și viziuni de viitor. Soluțiile vizionare de mașini agricole oferă stimuli cruciali pentru viabilitatea viitoare a producției agricole globale. Inginerii din întreaga lume lucrează la soluții tehnice pentru viitorul agriculturii. Nu toate ideile și conceptele lor ajung la stadiul de produs finit. Adesea, constrângeri de natură tehnică sau juridice limitează evoluţia ideilor până la maturitate comercială. Multe dintre aceste concepte au totuși potențialul de a oferi inspirație și de a stimula fermierii și inginerii să gândească în moduri noi. Acest premiu subliniază relevanța acestei lucrări de pionierat în domeniul mașinilor agricole pentru agricultura viitorului în termen de cinci până la zece ani.

„Suntem deosebit de mândri de colaborarea noastră cu Tevel. Am realizat un parteneriat cu una dintre cele mai avansate companii de tehnologie în domeniul culesului fructelor. Kubota se angajează să contribuie la rezolvare problemelor pomicultorilor, oferind siguranţă în ce priveşte timpul și calitatea recoltării și ajutându-i să facă față problemelor din ce în ce mai mari legate de disponibilitatea forţei de muncă”, a afirmat Peter van der Vlugt, director general Kubota Innovation Center din Europa.

*****

Tevel Flying Autonomous Robot (FARTM)

Tevel Aerobotics Technologies este expert global de vârf în domeniul roboților zburători autonomi pentru culesul fructelor, îmbinând inteligența artificială cu viziunea computerizată, robotică avansată, inginerie aeronautică, control de zbor de ultimă generație, prelucrare a datelor și percepție. Tevel dezvoltă o flotă de roboți zburători pentru efectuarea sarcinilor de cules, rărire și tundere în livezi. Mai mult, software-ul de inteligență artificială (AI) de la Tevel va permite sortarea revoluționară a fructelor la sursă, culegând cele mai bune fructe din livadă, la momentul optim și cu precizie.

Kubota Smart Agriculture

Kubota și-a dovedit expertiza vastă în tehnologiile avansate de tractoare și echipamente. Cele mai recente exemple ale rolului Kubota de lider sunt implementarea și certificarea TIM (Tractor Implement Management) și lansarea pe piaţă a tractorului autonom, transplantatorului și mașinii de recoltat autonome în Japonia. Această expertiză va fi acum utilizată în colaborare cu Tevel pentru a oferi cea mai bună soluție pomicultorilor din întreaga lume.

Kubota este lider în domeniul producţiei de echipamente agricole, de gazon şi constructii, precum şi de motoare industriale încă din 1890. Cu sediul mondial în Osaka, Japonia şi birouri în peste 120 de ţări, cu peste 41.000 de angajaţi în America de Nord, Europa şi Asia, Kubota a realizat venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari în 2021. Deşi echipamentul agricol este prima linie de produse a Kubota, Kubota produce, de asemenea, un portofoliu divers de alte produse, inclusiv sisteme de filtrare a apelor urbane, sisteme de irigaţii, sisteme pentru conducte, acoperişuri şi valve subterane de mari dimensiuni. Pentru mai multe informaţii privind Kubota, accesaţi site-ul www.kubota-global.net sau www.kubota-eu.com.

Tevel Aerobotics Technologies

Tevel Aerobotics Technologies, cu sediul în Gedera, Israel, oferă servicii robotizate de recoltare a fructelor la cerere - oricând, oriunde și la orice capacitate. Tevel dezvoltă roboți autonomi zburători echipați cu inteligență artificială, care şi-au dovedit deja abilităţile la cules de mere, piersici, nectarine și prune, şi planifică să includă noi specii precum citrice și avocado. Conform viziunii sale de a conduce revoluția în agricultura autonomă, compania intenționează să abordeze provocările suplimentare legate de deficitul de forță de muncă cu care se confruntă domeniul, precum rărirea fructelor, tăierea selectivă și pulverizarea selectivă. Tevel, cu echipa sa actuală de 35 de persoane, a mobilizat capital de 28 de milioane de dolari până în prezent. Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.tevel-tech.com.

Agri-Alianța

Agri-Alianța are în portofoliu o gamă completă de tractoare, mașini și echipamente agricole dedicate culturilor de cereale și plante prășitoare, legumiculturii, viticulturii, pomiculturii, zootehniei, sectorului forestier. De asemenea, compania, care este dealer autorizat Kubota în țara noastră, oferă consultanță tehnică și financiară, dispune de service și piese de schimb.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Tânărul inginer este de lăudat având în vedere că până la el nu a mai obținut nimeni nota maximă, de la înființarea facultății. Interlocutorul nostru de azi este și absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 31 de ani administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Totodată, deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

„Din păcate, foarte mulţi fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii.”

În toamna aceasta am ajuns în vestul țării și am căutat să stăm la discuții cu fermieri care au reușite notabile în agricultura românească, oameni de la care ai ce învăța, mai ales că am abordat subiecte diverse, legate de tehnologii, tehnică, de probleme și soluțiile găsite de ei la acestea. Unul dintre tinerii vizitați, model pentru alții, este Alexander Degianski, care ne-a zis un lucru datorită căruia noi credem că el are succes. Managerul unei ferme este important să aibă cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, cunoştinţe economice și, foarte important azi, este să ai habar de IT (tehnologia informației) și informatică. „Profesorul meu de botanică, domnul Gicu Arsene, ne zicea că un agricultor ştie ce, când şi cum, iar un agronom ştie ce, când, cum şi mai ales de ce. Este foarte important să ai cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, este important să ai şi cunoştinţe economice, că până la urmă totul zace în economie. Din păcate, foarte mulţi dintre fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Noi avem un informatician în fermă, noi avem propriul nostru sistem de management al fermei, soluţia noastră, toate utilajele, contractele de arendă, terenurile, CF-urile, lucrările, contabilitatea, stocuri, gestiuni, toate sunt în acest sistem informatic. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii majore în ceea ce priveşte financiarul. Este foarte important să ai atât cunoştinţe agronomice, cât şi economice. Personal sunt absolvent şi de agronomie, şi de ştiinţe economice, şi pentru mine a reprezentat un mare avantaj acest lucru.”

Depozitarea, o variantă câștigătoare

Pentru Alexander Degianski, acest an agricol nu a fost deloc ușor, însă a fost unul cu multe satisfacții profesionale, cu toate că porumbul a fost compromis din cauza secetei. „A fost un an agricol foarte greu din punct de vedere logistic, din punct de vedere organizatoric, dar cu multe satisfacţii profesionale. În afara culturii de porumb, care de la aşteptări de 10-11 tone la hectar avem acum aşteptări de 3 tone la hectar. Porumbul chiar este compromis la noi, din păcate. Am semănat o mie de hectare cu porumb, din care am reuşit să ridicăm vreo 120. Am avut 56 de zile fără ploaie, din 20 aprilie până în 16 iulie, perioada lui de creştere intensivă. Anul trecut ne-am închis peste 10 tone la hectar. În această zonă cultura de porumb nu este cea mai pretabilă.”

În anul agricol 2020-2021, în ferma administrată de Alexander Degianski, rapiţa a fost semănată pe vreo o mie de hectare, iar producția obținută a trecut de 3,5 tone/ha. Și în vestul țării a fost anul grâului, cultură care în ferma tânărului manager a ocupat 1.600 de hectare. Însă Alexander Degianski nu a dorit să ne spună și cât a obținut la hectar. „Abia aşteaptă toată lumea să mai reducă din preţuri, de aceea nu vă divulg producția, vorbim după ce vindem grâul şi vă zic la virgulă cantitatea de grâu la hectar. N-am vândut nimic la recoltat, am vândut o parte în luna august când preţul a ajuns aproape de un nivel maxim atins şi acum aşteptăm până în luna februarie, martie, aprilie, ianuarie, depinde când ni se va arăta a fi oportun a vinde.”

Își permite să aștepte prețuri bune având în jur de 22.000 de tone capacitate de depozitare. „Intenționăm să extindem depozitarea, să mai preluăm şi de la vecini, şi de la alţi fermieri. Eu consider că este foarte util să ai depozitare pentru că în campanie toată lumea vrea să tragă pielea de pe tine. În zece ani, în nouă ani s-a dovedit că depozitarea este o variantă mult mai câştigătoare.”

Alte culturi din ferma timișeană au fost orzoaica pe 50 ha, la care s-au închis pe 7,1 tone/ha și floarea-soarelui pe vreo 250 de hectare.

Tehnologie proprie la floarea-soarelui

„La floarea-soarelui, cea mai importantă verigă e arătura. Am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar.”

Pe câmpul de la Giulvăz am asistat la recoltarea florii-soarelui, cultură la care producția este mai slabă decât anul trecut, însă prețul este cu mult mai bun. „Ne-am apucat de recoltat floarea-soarelui pe 7 septembrie, umiditatea a fost sub 9%, undeva la 8,5%, ceea ce ne permite să depozităm în condiţii bune, preţul este bun şi, spre surprinderea noastră şi producţia este bună, în jur de 3 tone la hectar. Producţia e mai slabă decât anul trecut, dar preţul este undeva cu 40% mai mare, poate chiar mai mult.”

Anul acesta, Alexander Degianski a optat să semene o suprafață mai mică cu floarea-soarelui, în jur de 250 de hectare, comparativ cu 700-800 ha în anii trecuți. „Din cauza interzicerii neonicotinoidelor nu prea putem risca. Viermii sârmă, răţişoara porumbului, gândacul pământiu ne-au făcut anul trecut, de exemplu, să întoarcem 140 de hectare de floare. În 2021 am preferat să punem mai puțină floare, pe terenuri mai uşoare, unde să nu avem probleme de infestare, unde asigurăm o rotaţie cât mai bună, deci din păcate nu avem ce face.”

L-am întrebat pe tânărul fermier despre tehnologie și dacă practica se îmbină cu teoria de prin facultățile agronomice. „Din păcate, faţă de cărţile de la facultate e schimbat cam tot ce se poate schimba, pentru că, din păcate, şi-mi asum ceea ce zic, cărţile nu prea mai au tangenţă cu practica agricolă. Sunt foarte multe copy-paste din cărţile anilor ’70-’80, substanţe interzise găseşti în cărţile actuale de la universităţi, soiuri vechi de când lumea şi pământul. Prin urmare cea mai importantă verigă tehnologică pentru mine la floarea-soarelui este arătura, ceea ce, da, se regăseşte şi în vechile cărţi. Urmează o discuitură sau un combinator din toamnă, ca pământul să se aşeze, dăm îngrăşămintele primăvara devreme, complexele le încorporăm cu un combinator, intrăm să semănăm, concomitent cu semănatul sau imediat după semănat aplicăm şi doza de azot ce urmează să completeze necesarul; erbicidarea o facem cu produse de top, iar semănatul îl facem cu semănătoare Väderstad Tempo extrem de precisă, de cea mai bună calitate. De obicei semănăm după ce terminăm semănatul culturii de porumb, pentru că am observat că parcă-i merge un pic mai bine florii-soarelui. Eu am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar, sunt monohibrid, în ferma noastră este NK Neoma de la Syngenta, şi acum are greutate hectolitrică 46, ceea ce vorbeşte de la sine, o greutate hectolitrică excepţională, iar în condiţiile anului acestuia, cu secetă imensă şi apă foarte, foarte puţină în sol, mă pot declara foarte mulţumit de această cultură.”

Asolamentul este foarte important, dar, spune Alexander Degianski, tehnologia îi ajută să mai sară anumite etape din el. Cea mai mare problemă în respectarea asolamentului florii-soarelui, rapiţei şi soiei este dată de sclerotinia. „Pentru sclerotinia, despre care toată lumea ştie că este o ciupercă care practic infestează plantele şi găsim în cadrul tulpinii acei scleroţi care duc la frângerea tulpinilor, actualmente există anumite produse biologice pe bază de alte ciuperci parazite pe sclerotinia care reduc foarte mult riscul, astfel încât poţi ajunge de la o rotaţie de 4-5 ani la una de 3 ani. Şi este un lucru foarte bun.”

La rapiță, tehnologii mai puțin intensive

De la floarea-soarelui ne-am mutat la semănat de rapiță. Era 8 septembrie, o zi însorită de toamnă, în care tânărul fermier ne-a arătat tehnologia acestei culturi programate a fi însămânțată pe vreo o mie de hectare. Când am ajuns noi, semănatul era aproape finalizat. Utilajele îi permit să semene undeva la 150 de hectare pe zi. „Condițiile sunt bune de semănat, din păcate prognoza meteo nu este foarte îmbucurătoare din cauza faptului că nu vedem mari precipitaţii, am suferit groaznic anul acesta în partea de vest a României din cauza acestei lipse de precipitaţii, din luna aprilie, 20 aprilie dacă nu mă înşel, şi până în 16 iunie, adică vreo 56 de zile, n-am avut gram de apă, zero, ceea ce ne-a afectat ireversibil cultura porumbului, iar din 16 aprilie până acum două săptămâni, pe final de lună august, când am avut în jur de 70 de litri, n-am avut din nou gram de apă. Problema majoră este că uniformitatea precipitaţiilor nu mai este aceeaşi, adică media multianuală se păstrează oarecum, dar distribuţia ei în timp este total haotică. Avem perioade lungi de ploi abundente, urmate de perioade lungi de secetă, iar plantele nu sunt adaptate să trăiască în astfel de condiţii. Tocmai de aceea lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt o prioritate la noi în fermă”, arată Alexander Degianski.

„La rapiță, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn, am semănat pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar.”

Plantele premergătoare culturii de rapiță sunt grâul și pe vreo 50 ha orzoaica. „Tehnologia la mine este relativ simplă şi sper eu cât mai bine conservatoare pentru apă. Imediat după recoltat, că-i terenul moale, încercăm să evităm, dar de la prelucrare bună şi până la prelucrarea mai grea când terenul este uscat intrăm obligatoriu cu un gruber la adâncime de 30-35 cm, grubere de la Väderstad, avem trei bucăţi, cu tractoare specifice şi puternice de 500 CP, 400 CP şi 300 CP care le trag. Aceasta este urmată imediat de o discuire cu un Väderstad Carrier, avem un Carrier de 12,5 m şi unul de 6,5 m care nivelează şi închid un pic capilaritatea solului, după care urmează fertilizatul şi aşteptatul. De obicei, în lunile iulie, sfârşit de iulie – început de august avem câteva precipitaţii mai serioase, iar din acel moment nu mai facem nimic, pentru că vedem şi acum că terenul este oarecum verde, intrăm cu semănătorile în momentul în care începem să semănăm, pregătim terenul cu semănătorile care sunt dotate cu bare nivelatoare, grapă cu discuri, tăvălugi foarte buni şi implicit organe de semănat bune şi chiar şi acum sămânţa este nud şi vă pot arăta să vedeţi că toată sămânţa zace în teren umed.”

Fiecare an agricol are specificul lui, iar în opinia lui Alexander Degianski, tehnologia rapiţei nu poate fi aceeaşi an de an. „În funcţie de condiţiile din sol variem. Anul trecut am mers cu densitate de 550.000 de boabe germinabile pe hectar, era terenul uscat şi nu ştiam ce va răsări. Anul acesta, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn suntem pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar. Avem o parcelă unde am semănat cu Väderstad Tempo rapiţă la 70 cm care anul trecut am semănat-o pe 50 de hectare la densitate de asemenea de 550.000 de boabe germinabile pe hectar şi din păcate rezultatele au fost un pic mai slabe decât cea semănată convenţional, dar eu cred că din cauza densităţii prea mari pe rând, astfel încât anul acesta am redus norma la 350.000 de boabe pe hectar şi vedem ce o să iasă. Această rapiţă pe care o semănăm la 70 cm nu o erbicidăm, o prăşim, şi lumea zice că mă întorc în „era de piatră”, dar din păcate vedeţi, cu toate mişcările astea haotice, ecologiste, să scoatem erbicidele – nu ştim când vom fi din nou călcaţi pe gât, cum am fost călcaţi cu neonicotinoidele, şi ne vom trezi că n-o să mai avem erbicide, şi atunci prefer să văd care variantă este mai pretabilă unei tehnologii mai puţin intensive în raport cu pesticidele.”

Tehnică agricolă de vârf

În ferma administrată de Alexander Degianski am văzut tehnică agricolă de vârf. Și totuși, chiar și într-o fermă de 5.000 de hectare e continuu nevoie de utilaje performante. „Niciodată nu avem destul. Tot timpul trebuie să reînlocuim flota. Momentan da, putem face absolut toate lucrările cu flota noastră, poate un pic la recoltatul păioaselor avem nevoie de ajutor pe vreo 500-600 de hectare, dar prefer să închiriem combine, că avem parte de prestatori serioşi, şi să investim acei bani în alte tehnologii. În rest suntem autonomi şi independenţi, ca şi cei din politica noastră. De obicei, utilajele se înlocuiesc la un anumit număr de ore, când vine vorba de cele motorizate. Tractoarele le schimbăm când au peste 5.000-6.000 de ore de funcționare. Avem în fermă remorci vechi de 15 ani și anul acesta le-am făcut reparații capitale. În afară de partea metalică, nu au absolut nimic în ele ce să mai fie înlocuit, deci noi am băgat în fiecare remorcă vreo 10.000-15.000 de euro şi sunt ca noi. Când vorbim despre utilaje de prelucrat solul, de obicei la a şaptea – a opta campanie deja începe să plesnească cadrul, să se mai ducă din cilindri, din diverse elemente de uzură, şi înlocuim. Deci fiecare utilaj, în funcţie de starea lui şi de cât de mult este folosit, îşi găseşte şi perioada de înlocuit.”

Independență în gestionarea apei

Am încheiat vizita noastră la Giulvăz cu o discuție despre apă, marea problemă a agriculturii din toată lumea, nu doar la noi. Din întreaga suprafață de teren a fermei pe care o are în grijă Alexander Degianski, 220 km sunt canale care reprezintă infrastructura de desecare, cu trei stații de pompare. „Pot spune că din această suprafaţă aproape 180 km sunt decolmataţi şi sunt decolmataţi fie pe munca noastră, fie pe ajutorul dat de ANIF şi avem o colaborare foarte bună cu ANIF în ultima perioadă. Problema majoră este alta în schimb: cum aduci apa pe canale? Pentru că acestea sunt canale de desecare. Noi am irigat din canalele de desecare principale şi din canalele colectoare, dar este o situaţie de hazard până la urmă, că rolul lor e să evacueze apa. Tocmai de aceea vom începe acum o nouă strategie de gestionare a apei în fermă, să impermeabilizăm canale, să cerem aprobări de la Apele Române, să facem prize de ape, râul Timiş e la 3-5 km de aici, şi vrem să le folosim cu dublu scop. Trebuie să înţelegem că aceste canale pot avea dublă funcţie, atât de desecare, cât şi de irigare, vrem să aducem terenurile depresionare nivelate, urmează acum să întreprindem nivelare pe o suprafaţă de aproape o sută de hectare anul acesta şi avem de gând să facem vreo 600 de hectare până în următorii trei ani. Noi pe fermă, în anii în care nu s-a făcut nimic şi nu am avut canalele curăţate, nu am avut pompele funcţionale, pierdeam între 350 şi 600 de hectare din cauza băltirilor. Aceşti bani, într-un an, dacă-i investeşti de bună voie, de pe această suprafaţă pierdută, îţi asigur că pe viitor nu-i vei mai pierde. Acestea sunt principalele noastre dorinţe în cadrul fermei, să avem o independenţă a ceea ce înseamnă gestionarea apei. Când e prea multă, să o evacuăm, când e prea puţină, să o aducem şi terenurile să fie drepte.”