Copa-Cogeca, organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, anunță că, pe 18 decembrie, în jur de 10.000 de fermieri vor protesta la Bruxelles. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a organizației europene, transmite că o delegație de 200 de participanți din Romania se va alătura protestului din Capitala Belgiei.

Nemulțumirile fermierilor europeni sunt legate, în principal, de reforma Politicii Agricole Comune, de bugetul strict al Uniunii Europene, de reglementările mult prea dure privind protecția plantelor, biodiversitatea, precum și de acordurile comerciale ale UE care afectează grav sectorul agroalimentar și nu numai, în special acordul propus cu Mercosur.

„Anul 2025 se apropie de final, iar așteptările noastre rămân neîndeplinite”, afirmă Copa-Cogeca, organizație care de-a lungul acestui an a tot tras semnale de alarmă și a avertizat autoritățile europene cu privire la impactul dezastruos al măsurilor anunțate de Comisia Europeană.

Potrivit presei belgiene, Copa-Cogeca a primit confirmarea de la aproximativ 40 de organizații de fermieri, fiind așteptați să se adune pe străzile din Bruxelles circa 10.000 de manifestanți pe 18 decembrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025 ‑ 2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul din regiunea Sud-Muntenia a reunit aproximativ 130 de fermieri, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.

Seria „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.

„Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare”, a spus Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”.

Reforma Politicii Agricole Comune 2028 ‑ 2034, provocări și lecții

Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 ‑ 2034. Raportul de însoțire al PAC arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15% din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023 ‑ 2027.

Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100.000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.

Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai curate și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor.

Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023 ‑ 2027, necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.

Finanțare și acces la capital, închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro

Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33% mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89%, cel mai ridicat din UE.

Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58% se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:

• Fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;

• Instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;

• Programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.

Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol.

Digitalizare și inovare, pregătirea unei agriculturi competitive

Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.

Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data sunt factori care pot crește productivitatea și pot reduce consumul de resurse.

Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă, care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.

Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna).

Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură, citat de raportul CAPI, arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10 - 20% și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15 - 30%.

De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.

Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial, de la materie primă la produse cu valoare adăugată

România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.

În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:

• Crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;

• Dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;

• Companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;

• Stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.

Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (manager Politici Agricole), Achim Irimescu (ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023 ‑ 2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028 ‑ 2034.

„Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri - 26 noiembrie 2025 - la București, evenimentul anual - „Cultivăm Împreună Viitorul”, un cadru de dialog și reflecție dedicat agriculturii. Moderat de jurnalistul Lucian Mîndruță, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai industriei de protecția plantelor și fermieri, oferind o perspectivă amplă asupra provocărilor și soluțiilor din domeniu.

Subiectul evenimentului anual AIPROM a fost rapița, o cultură strategică pentru economia agricolă a României și pentru tranziția către o agricultură sustenabilă și performantă.

În discursul de deschidere, Vasile Iosif, președintele AIPROM, a evidențiat progresele realizate în ultimul an și rolul esențial al industriei în asigurarea unui cadru reglementat, modern și responsabil pentru agricultura românească. „Anul 2025 a fost un an al schimbării. De la adoptarea noii legislații privind produsele de protecție a plantelor, la extinderea programului SCAPA în Republica Moldova, până la digitalizarea etichetelor prin platforma AgriGuide. Fiecare pas pe care l-am făcut a avut un scop comun: o agricultură mai sigură, mai transparentă și mai conectată la inovație”, a spus Vasile Iosif.

Printre temele dezbătute s-au numărat digitalizarea agriculturii, utilizarea dronelor în tratamentele fitosanitare, impactul substanțelor PFAS asupra industriei și extinderea proiectelor AIPROM pentru combaterea contrafacerii produselor.

Totodată, participanții au discutat despre rolul socio-economic al culturii de rapiță, care a înregistrat în 2025 o dublare a suprafețelor cultivate față de anul precedent și o recoltă record.

Au fost prezentate și rezultatele recente ale programului SCAPA, prin care peste 87% din ambalajele de produse de protecție a plantelor au fost colectate și valorificate ȋn anul 2024, reconfirmând angajamentul industriei pentru economia circulară și protejarea mediului.

„Avem un obiectiv comun, acela de a crea o piață funcțională, sigură, transparentă și aliniată la rigorile europene. Un rezultat emblematic al acestui parteneriat îl reprezintă promulgarea așa-zisei legi a pesticidelor. (...) Mai avem câteva proiecte importante în comun și mi-aș dori ca, în continuare, să ne bazăm pe parteneriatul cu dvs., pe expertiza și pe responsabilitatea industriei, pentru că, este limpede, doar împreună putem asigura un sector fitosanitar credibil și performant”, a declarat Romeo Șoldea, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare.

AIPROM, prin acest eveniment organizat anual, reafirmă importanța colaborării dintre industrie, fermieri și autorități, pentru a construi o agricultură competitivă și durabilă, bazată pe știință, inovație și responsabilitate.

Între invitați i-am remarcat pe Emma Brown - director Relații Publice și Comunicare la CropLife Europe; Lucian Buzdugan; Cristina Cionga; Cosmin Iancu și Andrei Solomon, specialişti, consultanți și lideri ai unor organizații reprezentative din sector.

Vom reveni cu materiale pe subiectele dezbătute în cadrul evenimentului AIPROM – „Cultivăm Împreună Viitorul”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Munții României se confruntă, asemenea altor regiuni alpine europene, cu degradarea accelerată a pajiștilor din cauza extremelor climatice din ultimul deceniu, ceea ce se traduce într-o reducere a vegetației bogate în nutrienți și o expansiune a speciilor invazive. Rezultatul este o pierdere atât în termeni de biodiversitate, dar și de productivitate a activităților agricole, amenințând astfel traiul comunităților montane și a patrimoniului imaterial reprezentat de acestea.

Pe 19 noiembrie 2025 a avut loc, la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, a treia întâlnire a Consiliului Consultativ a factorilor interesați pe tema reconstruirii pajiștilor montane.

Demonstratorul regional Râu Sadului testează, din 2022, mai multe metode de revitalizare a pajiștilor montane, inclusiv tehnologii moderne, precum monitorizarea cu drone, în zonele Râu Sadului și Cristian–Păltiniș din județul Sibiu. Aceste demersuri fac parte din proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano, care testează soluții de adaptare în șase regiuni demonstrator din Europa.

Întâlnirea de la Cluj a avut ca obiectiv structurarea unui dialog, început încă din 2023 la Cristian – jud. Sibiu între părțile interesate: fermieri, administrația locală, experți și funcționari APIA, în vederea identificării unor soluții împărtășite, eficiente și eficace pentru a recrea simbioza dintre activitățile crescătorilor de animale și conservarea naturală a pajiștilor, care în trecut beneficiau de o mentenanță indirectă prin pășunatul montan.

Participanții la întâlnirea de la USAMV Cluj-Napoca au subliniat mai multe aspecte-cheie care vor fi valorizante prin recomandări de politici către decidenții din domeniu, cât și pentru calibrarea activităților demonstratorului regional pe teren:

1. Capacitatea administrativă insuficientă a primăriilor. Mai multe administrații locale nu dispun de resurse financiare și de personal specializat pentru realizarea corectă a amenajamentelor pastorale, documente vitale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor. Lipsa inginerilor agronomi în micile primării comunale și aplicarea neclară a legislației, inclusiv a legii solului din 2001 duc adesea la planuri întocmite exclusiv pe baza documentelor, fără evaluări directe în teren.

2. Necesitatea responsabilizării fermierilor. Reprezentanți ai cooperativelor au recunoscut existența unor situații în care pajiștile nu sunt întreținute corespunzător, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de presiune administrativă. Scăderea efectivelor de animale și deficitul de forță de muncă contribuie la un ciclu de degradare a pajiștilor și la creșterea riscului de incendii, cerc vicios care ar putea fi oprit începând cu o mai bună conștientizare a gesionări corespunzătoare.

3. Impactul economic național. România înregistrează aproximativ 1,5 milioane de hectare de pajiști abandonate, în timp ce importurile de carne rămân semnificative. Reabilitarea sistematică a pajiștilor, inclusiv prin soluțiile testate în cadrul demonstratorului, ar putea sprijini producția internă și întregul lanț valoric agroalimentar, cu beneficii pentru toți.

4. Bariere economice și educaționale. Participanții au identificat atât bariere financiare, cât și lipsuri de cunoaștere în adoptarea soluțiilor tehnice pentru restaurarea pajiștilor. A fost evidențiată necesitatea unor campanii de informare, care să promoveze bune practici de gestionare și să crească nivelul de conștientizare privind rolul pajiștilor în ecosistem și economie, precum și potențialul economiei sociale în susținerea fermierilor și a altor actori implicați.

Concluzii și perspective

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de networking în cadrul căreia participanții și partenerii demonstratorului, ROHEALTH, Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Montanologie Cristian-Sibiu, Holland Farming Agro, Primăria Râu Sadului și Social Finance Association, au explorat noi direcții de colaborare pentru sprijinirea comunităților montane și valorificarea rezultatelor proiectului, care oferă o gamă de șase strategii pentru adaptarea la schimbările climatice care pot fi replicate în comunitățile montane din România.

Consiliul Consultativ se reunește o dată la șase luni și rămâne deschis tuturor celor interesați de dezvoltarea durabilă a zonelor montane, în special de procesele de reconstrucție și gestionare a pajiștilor. Schimbarea reală nu poate avea loc fără implicarea directă a celor care trăiesc și lucrează în aceste comunități, motiv pentru care sunt invitați fermierii, organizațiile locale, specialiștii și toți actorii relevanți să participe la următoarele ediții și să contribuie activ la conturarea soluțiilor pentru reziliența munților României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Descoperirile științifice și progresele tehnologice conduc agricultura românească către sisteme de producție mai reziliente, eficiente și durabile. Aceasta este concluzia principală trasă în urma evenimentului RALF Romanian Agriculture Leadership Forum, desfășurat pe 21 noiembrie 2025 la București, în cadrul căruia compania Corteva Agriscience a avut o prezentare despre inovație și transformare agricolă.

Pe măsură ce fermierii continuă să se confrunte cu presiunea secetei recurente, a temperaturilor extreme și a schimbării tiparelor de dăunători și boli, expertiza globală a companiei Corteva Agriscience, adaptată la condițiile locale, îi ajută pe agricultori să își consolideze atât reziliența, cât și competitivitatea.

„Tehnologia transformă agricultura, iar Corteva investește aproape patru milioane de dolari în fiecare zi la nivel global în cercetare și dezvoltare, pentru a le asigura fermierilor instrumentele de care au nevoie atât astăzi, cât și în sezoanele viitoare. La nivel local, obiectivul nostru este să sprijinim fermierii cu soluții adaptate realității fiecărui sezon și care să-i ajute să gestioneze riscurile într-un mod sustenabil”, a arătat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova, prezentând cele mai recente inovații introduse de companie pe piața românească.

În special, Corteva continuă să ofere fermierilor noștri soluții de protecție a culturilor pe bază de Arylex™, ca răspuns la fluctuațiile de temperatură, asigurând un control constant al buruienilor pentru culturi mai sănătoase. „Cercetarea și dezvoltarea agricolă modernă nu înseamnă doar îmbunătățirea performanței culturilor, ci și reducerea inputurilor, diminuarea riscurilor de apariție a rezistenței și susținerea sănătății solului pe termen lung, prin crearea unei fundații pentru o agricultură productivă care să dureze generații întregi”, a adăugat Maria Cîrjă.

Promovarea unor reglementări europene transparente și bazate pe știință, inclusiv a celor care permit utilizarea noilor tehnici genomice (NGT), ar putea sprijini și mai mult fermierii în combaterea provocării tot mai severe reprezentate de secetă. Spre deosebire de OMG-uri (care presupun inserarea de ADN dintr-o altă specie), editarea genetică funcționează prin realizarea unor modificări precise asupra materialului genetic propriu al plantei, similar metodelor convenționale de ameliorare.

„NGT-urile reprezintă o oportunitate importantă pentru fermierii români de a rămâne competitivi într-un climat aflat în schimbare rapidă și într-un context global dinamic. Aceste inovații au potențialul de a accelera dezvoltarea unor varietăți tolerante la secetă și rezistente la boli, susținând obținerea unor producții mai mari și o producție alimentară sustenabilă. Iar accesul la astfel de tehnologii va juca un rol esențial în consolidarea rezilienței sistemelor agricole în viitor”, a subliniat Maria Cîrjă, accentuând: „Corteva rămâne dedicată sprijinirii fermierilor români, oferind suport constant și soluții pe parcursul provocărilor fiecărui sezon. Prin menținerea unei colaborări strânse și înțelegerea nevoilor în evoluție ale fermierilor, compania își propune să își consolideze poziția de partener de încredere pentru aceștia”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grup Șerban Holding SA (BVB: GSH) a inaugurat marți, 25 noiembrie 2025, ferma avicolă Moldavia, un proiect în valoare de 11,5 milioane euro. Localizată în satul Scurta, comuna Orbeni, județul Bacău, ferma compusă din zece hale are o capacitate de peste 50 milioane ouă pe an. Popularea halelor a început în luna noiembrie a.c., iar primele ouă – cod 2, provenite de la găini crescute la sol, vor fi disponibile pe piață începând cu anul 2026.

Investiția în ferma de găini ouătoare, crescute la sol, marchează o nouă etapă în dezvoltarea diviziei zootehnice a holdingului Grup Șerban, acesta construind un lanț agroalimentar complet, sustenabil și competitiv, de la cultivarea cerealelor până la comercializarea produselor finite.

„Prin acest proiect, continuăm să investim în dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar românesc, prin tehnologii moderne, standarde europene de bunăstare animală și un angajament constant pentru calitate”, declară Nicolae Șerban, CEO și fondator Grup Șerban Holding.

Noua fermă, amplasată pe un teren cu o suprafață totală de 54.794 mp și proiectată conform celor mai ridicate standarde europene de bunăstare, biosecuritate și eficiență energetică, include opt hale pentru găini ouătoare adulte, cu o capacitate totală de 160.000 capete, precum și două hale pentru tineret de înlocuire, cu 40.000 capete.

Ferma Moldavia este dotată cu tehnologie de ultimă generație, care optimizează confortul păsărilor și performanța producției, iar infrastructura aferentă dispune de drumuri de acces, rețele de utilități și spații verzi.

Investiția totală a ajuns la 11,5 milioane euro, din care 7,5 milioane euro reprezintă fonduri nerambursabile acordate de Guvernul României, prin programele dedicate dezvoltării sectorului avicol.

„Am dezvoltat o exploatație comercială modernă, aliniată la cerințele europene privind bunăstarea animalelor și protecția mediului, investiție care atinge obiectivul nostru privind eficientizarea energetică și reducerea impactului asupra mediului. Prin lansarea unui nou brand românesc – Moldavia, dedicat produselor proaspete și de calitate superioară, se diversifică portofoliul Grupului Șerban. Totodată, creștem valoarea adăugată în lanțul integrat agroalimentar al Grupului”, punctează Nicolae Șerban.

Prin punerea în funcțiune a noii ferme avicole, Grup Șerban Holding estimează o producție anuală de aproximativ 50 milioane ouă, echivalentul a 2.750 tone, contribuind astfel la consolidarea securității alimentare naționale și la dezvoltarea economiei locale.

Grup Șerban Holding, în cifre:

• peste 15.600 ha de culturi agricole lucrate în trei județe: Vaslui, Bacău și Vrancea;

• 500 de hectare irigate și 13.000 de hectare lucrate cu tehnologia no-till;

• 20 tone/24h capacitate producție panificație, patiserie, cofetărie;

• peste 162.000 de tone capacitate totală de depozitare a cerealelor, plantelor oleaginoase și 21.500 de tone capacitate totală de depozitare a legumelor;

• 11 baze de depozitare a cerealelor, platelor oleaginoase și legumelor;

• peste 1.000 tone/oră capacitate de recepție a cerealelor;

• 300 tone/24h capacitate de uscare a cerealelor;

• 7 tone/h, 30.000 tone/an, capacitate producție a Fabricii de Nutrețuri Combinate;

• peste 400 de angajați;

• capacitate de peste 1.500 bovine Aberdeen Angus;

• capacitate de peste 1.500 de ovine Ile de France și 5.600 de miei;

• 8 hale pentru găini ouătoare adulte, cu o capacitate totală de 160.000 capete, precum și 2 hale pentru tineret de înlocuire, cu 40.000 capete.

Holdingul Grup Șerban, listat la Bursa de Valori București, este o afacere de familie în plină expansiune, care și-a început activitatea în Onești, în anul 1994, astăzi fiind una dintre cele mai dinamice companii prezente în piața de agribusiness din țara noastră.

Structura grupului este integrată și are următoarele domenii de activitate: agribusiness (cultura cerealelor și a legumelor, comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume); zootehnie (fermă bovine Angus și ovine Ile de France, fermă de găini ouătoare); panificație; patiserie-cofetărie; alimentație publică; prestări servicii (distribuție și transport).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Mureș (ACCPT Mureș) a aderat la Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), consolidând astfel organizația profesională a fermierilor.

Înființată în acest an, ACCPT Mureș devine o structură reprezentativă pentru fermierii din județul Mureș, precum și din întreaga regiune a Transilvaniei. „Aderarea acestei noi organizații confirmă faptul că activitatea Forumului APPR – de la reprezentare națională și europeană, până la transfer de cunoștințe și proiecte de cercetare – este nu doar vizibilă, ci și apreciată de fermierii din România. Avem încredere că ACCPT Mureș va deveni o asociație puternică și un partener solid în dialogul profesional, iar intrarea în Forumul APPR reprezintă un pas important pentru consolidarea comunității de fermieri din Transilvania, dar și pentru întărirea poziției noastre la nivel național și european. Împreună vom continua să aducem expertiză, soluții practice și reprezentare reală pentru sectorul agricol românesc”, a declarat Silviu Mihai, vicepreședinte Forumul APPR.

Prin această aderare, Forumul APPR își extinde prezența regională și își întărește capacitatea de a reprezenta interesele fermierilor în procesele decizionale care vizează politicile agricole, dezvoltarea rurală, cercetarea aplicată și adaptarea la noile provocări climatice. „Ne bucurăm că am reușit să înființăm această asociație în inima Transilvaniei, într-o regiune cu un potențial agricol important și cu fermieri implicați. De asemenea, suntem onorați să devenim parte din Forumul APPR, organizație pe care o considerăm cea mai reprezentativă voce a fermierilor din România. Credem cu tărie că, împreună, putem aduce un plus de profesionalism, vizibilitate și sprijin real fermierilor din Transilvania”, a precizat Valentin Mărginean, președinte ACCPT Mureș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) clarifică modul în care se acordă plățile aferente eco-schemelor, inclusiv PD-28 și PD-04.

Regulamentul (UE) 2021/2115, prin intermediul art. 101 și art. 102, stabilește că statele membre definesc în cadrul fiecărui Plan Strategic PAC, pentru fiecare intervenție, o alocare financiară anuală și unul sau mai multe cuantumuri unitare planificate, care stau la baza plăților directe acordate beneficiarilor în cadrul fiecărei campanii de depunere cereri de plată. Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 stabilește normele privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare.

„Cuantumul unitar planificat”, „cuantumul minim” și „cuantumul maxim”

Regulamentul UE, menționat mai sus, permite ca aceste cuantumuri să fie exprimate sub forma unui interval (cuantum minim – cuantum maxim) și nu ca o singură valoare fixă, pentru a asigura o flexibilitate cât mai mare statelor membre în gestionarea bugetului aferent unui an financiar, având în vedere și posibilele fluctuații ale suprafețelor efectiv declarate de fermieri.

Cuantumul unitar planificat reprezintă valoarea de referință pe hectar (sau pe unitatea de măsură relevantă) utilizată la construcția Planului Strategic, pe baza ei dimensionându-se alocarea financiară anuală în cadrul unei intervenții, pornind de la o estimare a suprafeței eligibile care urmează a fi declarată de fermieri. Acesta reprezintă, așadar, o estimare a nivelului țintă al plății, aplicabilă în condițiile în care suprafața declarată se situează în jurul valorii estimate în Planul Strategic.

Cuantumul unitar planificat nu este o „promisiune individuală rigidă”, ci o valoare estimată într-un cadru financiar limitat, aprobat de Comisia Europeană.

Cuantumul minim pentru cuantumul unitar planificat este pragul inferior al plății pe hectar/unitate, stabilit în fișa unei intervenții, pentru a putea gestiona situațiile în care suprafețele/animalele declarate de fermieri depășesc semnificativ ținta estimată în Planul Strategic.

Cuantumul minim permite acordarea plății tuturor fermierilor eligibili, în situația în care totalul alocării financiare anuale acordată unui stat membru într-un an financiar nu este suficientă pentru plata cuantumului unitar planificat. Astfel se asigură respectarea principiului tratamentului egal al beneficiarilor. „Prin urmare, cuantumul minim este un instrument de management bugetar prevăzut explicit de legislația europeană și de fișele de intervenție, nu o „tăiere arbitrară”, cum fals a fost transmis în spațiul public”, precizează MADR

Cuantumul maxim pentru cuantumul unitar planificat este pragul superior al plății pe unitate, care se aplică în situația când suprafețele/numărul de animale declarate de fermieri sunt mai mici decât ținta estimată în Planul Strategic. În acest caz, se asigură utilizarea integrală a alocării financiare prin creșterea cuantumului pentru fiecare fermier. Așadar, cuantumul maxim este un instrument care permite majorarea plăților către fermieri atunci când interesul pentru o intervenție este sub nivelul anticipat.

Astfel că, pentru orice intervenție din PS PAC (inclusiv eco-schemele PD-28 și PD-04) statele membre au putut stabili:

• Cuantumul unitar planificat reprezintă o valoare de referință folosită la planificarea bugetului și se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt egale cu suprafețele/numărul de animale estimate;

• Cuantumul minim este un instrument de ajustare descendentă care se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt mai mari decât suprafețele/numărul de animale estimate;

• Cuantumul maxim îmsemană un instrument de ajustare ascendentă care se acordă când suprafețele/numărul de animale declarate sunt mai mici decât suprafețele/numărul de animale estimate.

„Aplicarea cuantumului minim sau maxim într-un anumit an de cerere nu reprezintă o modificare retroactivă a cuantumului unitar planificat, ci aplicarea exactă a regulilor prevăzute de art.102 din Regulamentul (UE) 2021/2115”, subliniază MADR.

Eco-schema PD-28 pentru Campania 2025 și pentru anii următori

Pentru cererile de plată depuse în anul 2025 pentru eco-schema PD-28 „Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile”, sunt aplicabile exclusiv valorile aprobate în versiunea 7.1 a Planului Strategic PAC 2023–2027, respectiv:

• Cuantumul unitar planificat: 58,18 euro/ha;

• Cuantumul minim: 49,45 euro/ha;

• Cuantumul maxim estimat: 75,63 euro/ha.

Conform secțiunii 12 a fișei intervenției PD-28 din PS PAC 2023–2027, versiunea 7.1, alocarea financiară corespunzătoare cererilor de plată depuse în campania 2025 (anul financiar 2026), în valoare de 103,36 milioane euro, a fost calculată pornind de la cuantumul unitar planificat de 58,18 euro/ha, raportat la o suprafață estimată de aproximativ 1,78 milioane ha.

Datele de implementare pentru anul de cerere 2025 arată că interesul fermierilor a depășit de peste trei ori suprafața estimată inițial, suprafața solicitată pentru PD-28 fiind de aproape 5,9 milioane ha. În aceste condiții bugetul alocat inițial, calculat pentru 1,78 milioane ha, nu poate susține plata tuturor fermierilor la nivelul de 58,18 euro/ha.

Astfel că, MADR a fost obligat să aplice mecanismul de ajustare prin cuantumul minim pentru a asigura plata tuturor fermierilor eligibili, astfel încât să se asigure încadrarea în alocarea financiară totală pentru plățile directe de care România dispune pentru campania 2025.

Prin urmare, pentru campania 2025 plățile PD-28 se vor raporta la cuantumul minim de 49,45 euro/ha, iar pentru acoperirea tuturor plăților necesare va avea loc suplimentarea bugetului PD-28 prin realocări de la alte intervenții, în strictă conformitate cu regulile PS PAC și ale Regulamentului (UE) 2021/2115.

Pentru Campania 2025 sunt aplicabile valorile din versiunea 7.1 a Planului Strategic: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim).

Pentru a putea gestiona sustenabil interesul ridicat pentru PD-28 și pe termen mediu, în ultima versiune a PS PAC 2023–2027 transmisă spre aprobarea Comisiei Europene, fișa intervenției PD-28 a fost modificată în ceea ce privește cuantumul minim, după cum explică MADR: „Cuantumul minim pentru PD-28 a fost redus la 20 euro/ha pentru anii financiari 2027 și 2028, modificarea aplicându-se începând cu data de 1 ianuarie 2026, în baza 119 alin. (8) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu alte cuvinte pentru cererile de plată depuse începând cu campania 2026. Nu au fost modificate valorile cuantumului unitar planificat, de 58,18 euro/ha, ori a cuantumului maxim estimat. Valoarea de 20 euro/ha reprezintă exclusiv noul cuantum minim, utilizabil doar în situațiile în care suprafața solicitată într-un an de cerere va depăși semnificativ suprafața estimată. Prin urmare, a afirma că pentru anul de Campanie 2025 PD-28 „se plătește cu 20 euro/ha” este în mod evident o afirmație falsă, având în vedere că valoarea de 20 euro/ha nu reprezintă valoarea plății PD-28 în Campania 2025, ci un prag minim tehnic, posibil a fi aplicat  începând cu Campania 2026, în condițiile versiunii PS PAC transmisă spre aprobarea CE”.

Precizări privind eco-schema PD-04

În fișa intervenției PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicate pe teren arabil”, cuantumul unitar planificat a fost și continuă să fie stabilit la valoarea de 56,28 euro/ha pentru toți anii de Campanie, astfel cum este evidențiat în capitolul 12 al fișei.

Cu alte cuvinte, valoarea de 56,28 euro/ha este cuantumul unitar planificat pentru PD-04 încă din Campania 2023, iar această valoare nu a fost redusă, iar ea reprezintă nivelul de referință folosit la planificarea bugetului pentru fiecare an de aplicare.

„Valoarea de 69,76 euro/ha plătită fermierilor pentru anul de Campanie 2024 nu a reprezentat cuantumul unitar planificat, ci a reprezentat un nivel efectiv al plății, rezultat în urma aplicării cuantumului maxim (inclusiv prin realocările între intervenții)”, arată MADR.

Pentru anul de campanie 2024 suprafața solicitată PD-04 a fost cu aproximativ 250.000 ha mai mare decât cea planificată în fișa intervenției. Astfel că, în anul de Campanie 2024 au fost realocate sume suplimentare către PD-04 pentru a respecta obligația ca un minim de 25% din plafonul pentru plăți directe să fie rezervat pentru eco-scheme (ring-fencing-ul prevăzut de art. 97 din Regulamentul (UE) 2021/2115), fapt care a permis creșterea plății efective către fermieri, făcând astfel posibilă asigurarea unei plăți către fermieri cât mai apropiată de valoarea cuantumului maxim, respectiv 69,76 euro/ha, fără a încălca alocările financiare și regulile europene privind eco-schemele.

„Această situație a fost posibilă exclusiv ca urmare a faptului că la nivelul altor eco-scheme din cadrul Planului Strategic gradul de accesare a fost sub nivelul țintelor, existând astfel un excedent bugetar care trebuia utilizat în cadrul altor eco-scheme. Prin urmare, valoarea de 69,76 euro/ha a reflectat un nivel efectiv al plății PD-04 într-un context particular, rezultat din realocări și obligativitatea utilizării unei alocări minime prestabilite din totalul bugetului aferent plăților directe pentru eco-scheme”, punctează MADR.

Pentru anul de Campanie 2025, cuantumul unitar planificat PD-04 rămâne 56,28 euro/ha, conform fișei intervenției. Iar, în lipsa unui context special similar celui din 2024 (realocări suplimentare pentru a crește plata către nivelul maxim, ca urmare a disponibilizării unor sume în cadrul altor intervenții ce vizează plățile directe), plata PD-04 va avea valoarea cuantumului unitar planificat, adică 56,28 euro/ha.

„Plata pentru PD-04 în Campania 2025 nu a fost diminuată față de cuantumul planificat. Astfel că, a susține că s-a tăiat de la PD-04 – de la 69,76 euro la 56,28 euro este o prezentare incorectă, deoarece compară un nivel efectiv al plății, majorat prin realocări (care au condus la acordarea aproximativ a cuantumului maxim) dintr-un an anterior (2024), cu valoarea de referință planificată (56,28 euro/ha), care a fost și rămâne cuantumul unitar planificat în cadrul PD-04 pentru toți anii de Campanie (atât antecedenți, cât și viitori). Nu există, așadar, o tăiere a cuantumului unitar, ci o plată la nivelul planificat, în condițiile unui cadru financiar și ale unor suprafețe solicitate diferite de la un an la altul”, arată MADR.

Afirmațiile din spațiul public și modul lor de raportare la realitate

Ministerul Agriculturii transmite că afirmațiile potrivit cărora în anul de Campanie 2025 PD-28 „se plătește cu 20 euro/ha” și plata PD-04 „a fost tăiată de la 69,76 euro la 56,28 euro” pornesc dintr-o dublă confuzie:

• Confuzia între ani de Campanie diferiți (2024, 2025, respectiv modificările aplicabile din 2026);

• Confuzia între diferitele tipuri de cuantum (unitar planificat, minim, maxim, plăți efective rezultate din realocări și ajustări).

În realitate:

• Pentru PD-28, Campania 2025, plata se va raporta la două cuantumuri, respectiv: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim);

• Pentru PD-28, începând cu Campania 2026, valoarea de 20 euro/ha va reprezenta doar cuantumul minim aplicabil, nu o plată efectivă deja prestabilită;

• Pentru PD-04, Campania 2025, plata se face la cuantumul unitar planificat de 56,28 euro/ha, care nu a fost redus – valoarea de 69,76 euro/ha din 2024 a fost un nivel efectiv rezultat din realocări, apropiindu-se de cuantumul maxim.

Toate aspectele privind stabilirea cuantumului minim la 20 euro/ha pentru PD-28 începând cu Campania 2026 și cele referitoare la mecanismele de alocare și realocare a bugetelor pentru eco-scheme (inclusiv PD-04 și PD-28) au fost prezentate și explicate în detaliu în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 din data de 23 octombrie 2025, în prezența reprezentanților organizațiilor de fermieri, ai altor parteneri socio-economici, ai instituțiilor publice competente, cât și cei ai Comisiei Europene.

Calculele privind sumele acordate fermierilor

În spațiul public a fost prezentată o comparație care pleacă de la premise total eronate, susține MADR, între subvențiile acordate în campania 2024 și cele din campania 2025, astfel:

• „a. Un fermier în 2024 a luat din BISS – Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (96,36 euro) + PD 04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil (69,76 euro) = 166,15 euro/ha;

• Un fermier în 2025 va lua a lua BISS (89,34 euro) + PD04 ( 56,28 euro) + PD 28 pârloagă ( 20 euro anunțați) = 165,62 euro/ha”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge categoric această comparație întrucât, după cum a fost indicat anterior, în anul de Campanie 2025 pentru intervenția PD-28 plata se va raporta la două cuantumuri, respectiv: 58,18 euro/ha (cuantum unitar planificat) și 49,45 euro/ha (cuantum minim).

Astfel, plecând de la acest aspect, un simplu calcul al subvenției la care un fermier va avea dreptul în campania 2025, în cazul acordării cuantumului minim pleacă de la următoarele valori: PD-01 - BISS (89,34 euro/ha) + PD-04 (56,28 euro/ha) + PD-28 - pârloagă (49,45 euro/ha) = 195,07 euro/ha. „Sugestia că în realitate suma este cam aceeași, nu corespunde realității.”

Concluziile și poziția MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge informațiile prezentate în spațiul public, în măsura în care acestea:

• prezintă valoarea de 20 euro/ha ca fiind plata PD-28 pentru Campania 2025;

• susțin că PD-04 ar fi fost „tăiată” de la 69,76 euro/ha la 56,28 euro/ha, ignorând faptul că 56,28 euro/ha este cuantumul unitar planificat, stabilit și aplicat din Campania 2023, iar valoarea plății de 69,76 euro/ha a fost o sumă efectiv plătită fermierilor în anul de Campanie 2024, majorată ca urmare a unor realocări financiare;

• lasă să se înțeleagă că MADR ar opera „tăieri masive” de plăți în mod netransparent și contrar Regulamentului (UE) 2021/2115.

Astfel, MADR reafirmă că, pentru Campania 2025, PD-28 se va plăti în baza valorilor din versiunea 7.1 a PS PAC, iar reducerea cuantumului minim PD-28 la 20 euro/ha, aplicabilă începând cu Campania 2026, este o măsură de gestiune responsabilă a unei cereri mult peste estimări, adoptată transparent și explicată în Comitetul de Monitorizare. „Subliniem că orice comparație între cuantumuri efective dintr-un anumit an (eventual apropiate de maxim, în urma realocărilor) și cuantumurile unitare planificate sau minime din alți ani de Campanie, fără explicarea contextului bugetar și juridic, conduce la concluzii eronate și la inducerea în eroare a fermierilor, ori a altor factori interesați”, conchide MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul APPR atrage atenția asupra blocajului major apărut în acordarea creditelor pe baza adeverințelor APIA și solicită convocarea urgentă a unei întâlniri de lucru între MADR, APIA, FGCR, reprezentanții organizațiilor fermierilor și sistemul bancar. Adeverințele se eliberează de APIA fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, fiind instrumente esențiale de finanțare pentru agricultorii din țara noastră.

Potrivit Forumului APPR, creditele multianuale garantate prin subvenție nu mai sunt disponibile, pe fondul incertitudinilor legate de viitorul exercițiu financiar european. „Acest blocaj afectează direct capacitatea fermelor, în special cele mici și mijlocii, de a-și finanța capitalul de lucru și de a menține continuitatea activității”, transmite Forumul APPR, care arată și impactul acestei situații. Anume:

• Fermierii rămân fără principalul instrument de finanțare până la plata subvențiilor;

• Sunt puse în pericol investițiile în tehnologie, inputuri, irigații și procesare;

• Crește riscul de restanțe, blocaje financiare și insolvențe în rândul exploatațiilor agricole;

• Întârzierea plăților APIA accentuează situația fermierilor care depindeau de aceste produse bancare.

În acest context, Forumul APPR solicită ca întâlnirea interinstituțională să fie convocată în cel mai scurt timp, cu obiectivul identificării până la finalul acestui an a unei soluții viabile pentru menținerea instrumentelor de finanțare multianuală pe bază de subvenție, sau dezvoltarea unor alternative, precum creditul fermierului, instrumente financiare cu risc partajat sau mecanisme suplimentare de garantare publică.

Forumul APPR subliniază că fermierii au nevoie de predictibilitate și de funcționarea coerentă a instituțiilor statului pentru a putea planifica sezonul agricol 2026 și pentru a-și asigura fluxurile financiare minime necesare. „În joc nu sunt doar finanțările curente, ci stabilitatea fermelor și continuitatea producției agricole în România”, punctează Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!