Ungaria - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 14 Ianuarie 2020 23:52

Gripa aviară, și în România

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis în această seară, marți 14 ianuarie 2020, un comunicat prin care anunță diagnosticarea într-o exploatație comercială de găini ouătoare din judetul Maramureș a gripei aviare, boală care evoluează la această dată în mai multe țări europene.

Pentru izolarea focarului, se vor aplica măsurile specifice, care vor fi gestionate de Centrele Locale de Combatere a Bolilor din județul Maramures și județele limitrofe”, precizează comunicatul ANSVSA, specificând că, la această oră, situația este sub control, fiind luate toate măsurile de combatere în focar și neexistând posibilitatea afectării sănătății populației.

Având în vedere că încă n-am reușit să scăpăm de pesta porcină după aproape doi ani de evoluție, apariția acestui focar de gripă aviară mie nu-mi miroase a bine.

Organizațiile profesionale de profil din țara noastră, încă de la apariția bolii în Polonia, au tot cerut autorităților măsuri urgente care să oprească virusul la granițe. Însă, nu doar ai noștri, ci și cei de la Bruxelles se mișcă cu o viteză mai mică decât cea a propagării gripei aviare, după cum se vede.

Organizațiile profesionale au tras semnale de alarmă. Degeaba!

Reamintim că, în primele zile ale noului an, Polonia, țară care nu a mai înregistrat focare din 2017, a notificat la Organizația Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) primul caz de influență aviară înalt patogenă din 2020. În numai trei zile virusul s-a extins, fiind afectate trei ferme pe o rază de 3 km, cu aproximativ 400.000 de păsări. De asemenea, în decembrie 2019 au fost înregistrate notificări de cazuri de influență aviară slab patogenă de către Franța și Regatul Unit al Marii Britanii.

Autoritățile veterinare din statele membre UE au început aplicarea de măsuri pentru a preveni eventuala răspândire a virusului influenței aviare H5N8 în alte exploatații de pasări din statul afectat și din celelalte state membre, cu precădere cele care achiziționează păsări, carne și ouă din Polonia. În procent de risc, susține Uniunea Națională a Crescătorilor de Păsări (UNCPR), România este prima pe listă, deoarece importă din Polonia sute de tone de carne pe săptămână și sute de mii de ouă.

Ilie Van, preşedintele UNCPR, a cerut, înainte de apariția bolii și la noi în țară, interzicerea importurilor de carne de pasăre şi de ouă din Polonia, ţară ce este cel mai serios afectată de această epidemie. La fel, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) și-a manifestat îngrijorarea încă de săptămânile trecute și a cerut autorităților din România măsuri urgente pentru protejarea consumatorilor și fermelor românești. „Asocierea pestei porcine africane în evoluție cu afectarea sectorului aviar cu gripă înalt patogenă ar fi un dezastru pentru societățile producătoare, dezastru care considerăm că poate fi evitat prin acțiuni rapide și ferme”, este de părere Mary Pană, președintele ACEBOP.

Prima restricție corectă ar fi suspendarea achizițiilor de carne și ouă până la aplicarea măsurilor stabilite de Comisia Europeană, cu scopul protejării consumatorului român, știindu-se faptul că virusul influenței H5N8 poate trece la om. Apoi, Mary Pană consideră că ar trebui un control întărit la destinație al cărnii și ouălor, respectiv în depozitele de la noi, pentru a reduce spre zero riscul pentru consumator, cât și retragerea lor de pe piață. Este necesar un recensământ al cantităților intrate în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020 și destinația finală, o astfel de acțiune ajutând în eventualitatea unui risc.

În întâlnirile cu reprezentanți ai Ministetrului Agriculturii și ai ANSVSA, UNCPR a solicitat interzicerea urgentă a importurilor din Polonia. „Avem şi noi capacitatea de a produce carne de pasăre, nu trebuie să importăm din Polonia. Această ţară are în fiecare an probleme şi ar trebui să respecte condiţiile tehnice dacă vrea să activeze în piaţa comună. Anul trecut a umplut toată Europa de Salmoneloză, acum are probleme cu gripa aviară”, a punctat președintele UNCPR. Și totuși, crescătorii de păsări nu au reuşit să convingă autorităţile că interzicerea importurilor se impune. „Se prevalează de faptul că trebuie mai întâi Comisia Europeană să emită o decizie în acest sens. Probabil că aşteaptă să vină gripa aviară peste noi, ca să interzică importurile și să ia măsuri extreme care chiar se impun în aceste cazuri care pot dărâma un întreg sector. Vorbim de un virus care poate foarte uşor să se răspândească”, a spus Ilie Van. Și, președintele UNCPR nu s-a înșelat.

Înainte să ajungă și la noi, în Maramureș, conform organismelor europene, alte astfel de focare cu gripă aviară au fost descoperite şi în Slovacia şi în Ungaria.

În Slovacia, pe 9 ianuarie 2020, a fost depistat un focar de gripă aviară înalt patogenă cu subtipul H5N8. După care, un raport transmis Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală de către Ungaria anunţă detectarea unui focar de gripă aviară înalt patogenă de tip H5N8 la o fermă de cucani. Posibila sursă de infecţie este contactul indirect cu păsările sălbatice.

Specialiștii informează că virusurile de tip H5 ce produc gripa aviară sunt letale pentru păsări, însă afectează omul doar în cazuri rare, manifestându-se numai în prezenţa virusului gripei umane, când se combină cu acesta, preiau unul de la altul anumite gene şi rezultă un hibrid patogen pentru om.

Publicat în Știri

În condițiile în care piața autohtonă este inundată de mere din Polonia și din Ungaria, dar și ale prețului extrem de scăzut (un leu plus TVA), doar 15-20 la sută din totalul de peste 60.000 de tone de marfă au fost valorificate de fermierii mureșeni.

„Dacă în 2016-2017 am fost afectaţi de îngheţ în perioada înfloririi, a fost afectată producţia cu peste 60%, în 2018 am obţinut producţii foarte bune, singurul necaz este că la ora actuală se vinde foarte greu producţia de mere. Depozitul de mere de la Reghin e aproape umplut la capacitate fiindcă merele se vând foarte greu. La depozit la Reghin preţul de depozit e un leu plus TVA. Din discuţiile purtate cu fermierii, caută soluţii şi ei. Sunt blocaţi fiindcă aproape nu au fonduri pentru tăieri şi urmează stropirile”, a precizat şeful Direcţiei Agricole Judeţene Mureş, Ioan Rus.

Conform statisticilor vehiculate de oficialul DAJ, în judeţul Mureş mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat în toamnă o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.

Micii producători de mere mărturisesc că ei sunt cei mai afectaţi, din cauză că nu au putut valorifica pe piaţă nici măcar 20% din producţie, dar că nici nu îşi permit individual construirea de depozite cu atmosferă controlată în care să îşi depoziteze marfa, întrucât în zonă nu există deschidere pentru înfiinţarea de asociaţii de producători.

Aceștia susțin că marele impediment este generat de lipsa unei reţele de desfacere, dar şi de preţul scăzut de pe piaţă, situat între 1 leu şi 1,20 lei/kilogram, care nu acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Una dintre problemele care au dus la eşecul mărului de Batoş şi de Reghin în faţa concurenţei poloneze şi ungureşti este legată de aspectul mărului furnizat de micii producători, care, deşi are calităţi nutritive şi gustative de excepţie, pierde teren în faţa aspectului estetic.

„Lumea caută mere frumoase în defavoarea merelor gustoase şi sănătoase. Noi nu folosim atâtea pesticide, pentru că nu ne permitem”, a arătat producătorul Grigore Ardelean, citat de Agerpres.

Producătorul a adăugat că în cazul în care nu va reuşi să îşi valorifice producţia în această primăvară, acesta va comercializa merele producătorilor de suc şi de ţuică, însă ia în calcul şi renunţarea la suprafaţa de livadă pe care o deţine.

În 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia.

În schimb, am reușit să exportăm doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.

Publicat în Horticultura

Pe la jumătatea lui iunie, am fost în Ungaria. Am vizitat, timp de două zile, un laborator pentru determinarea calității laptelui și a furajelor, o fermă în care 800 de vaci sunt mulse de patru ori pe zi și din care întreaga cantitate de lapte obținută zilnic pleacă spre România, respectiv 30.000 de litri. Vizita a mai cuprins un centru de testare a taurilor, undeva în apropiere de Budapesta, unde se află și un tânăr taur, în vârstă de opt luni, PanifMont, provenit dintr-o fermă românească din județul Iași – Panifcom. Ghizi, dar și gazde ne-au fost reprezentanții Asociației Holstein Ungaria.

Cum vedeți, vizita în țara vecină a fost una de documentare, invitați fiind de Asociația HolsteinRo, în cadrul unui proiect numit HolsteinRo Progressive Tour și desfășurat sub sloganul „Vezi pentru a te convinge”. Am văzut și sunt convinsă (nu că n-aș fi fost până acum) că are și România oameni harnici și ferme comerciale de succes. În invitația asociației crescătorilor români de vaci se menționa: „Ne dorim ca atenția fiecăruia dintre dumneavoastră să fie îndreptată către capacitatea fermierilor HolsteinRo de a produce animale de reproducție cu valoare autentificată prin evaluări genomice realizate în laboratoare din Scoția și SUA, dar și cu un status sanitar-veterinar în perfect acord cu legislația europeană în domeniu”. Nu pot decât să-i felicit pe cei de la Panifcom Iași pentru această realizare, tăurașul PanifMont, ajuns în centrul de tauri din Ungaria, cât și pe cei de la HolsteinRo. Am fost mândră acolo, la acel moment de prezentare a exemplarului made in România. Am simțit și un pic de invidie, sau poate mai multă, pe vecinii noștri. Mi-am amintit alte vizite prin fermele de taurine, prin cele vegetale, prin podgoriile Ungariei. Remarc evoluție la vecinii noștri. Parcă, în 2018, fermierii unguri sunt și mai uniți, mai coagulați, comparativ cu acum 10-15 ani.

Un exemplu, laboratorul pentru analiza laptelui și a furajelor aparține aproape în totalitate crescătorilor de vaci din rasa Holstein. „Aproape”, pentru că statul nu le-a predat fermierilor dintr-odată acest serviciu și întreaga logistică, oamenii, ci treptat. Pe măsură ce crescătorii se capitalizează, statul se mai retrage câte un pic, până la privatizarea totală.

Cam așa s-a întâmplat în toate sectoarele agriculturii din Ungaria, după căderea comunismului. Nimic nu s-a distrus, CAP-urile s-au privatizat cu ajutorul statului, păstrându-se structura, baza, oamenii, și devenind în câțiva ani adevărate ferme comerciale. Pământurile nu s-au fărâmițat. E drept, ungurii n-au avut parte de pomeni, statul vecin n-a dat sacul cu îngrășăminte.

De asemenea, dincolo vezi unire și mai puține orgolii, poate chiar deloc.

Recunosc, sunt invidioasă pe ei când mă uit la ai noștri. Ei sunt mici și puțini, au sub șase milioane de hectare de teren agricol și o populație spre zece milioane. Dar sunt puternici.

Am revenit în țară și, cu un gust amar, mă uit la „100 de ani de România”, la toate lucrurile, campaniile, conferințele legate de Centenarul Marii Uniri.

În 1918, se ajunsese să se importe cereale şi alte produse alimentare pentru acoperirea consumului intern. În 2018, exportăm materie primă și cumpărăm, scump, produsul finit.

La 1918, agricultura noastră era în criză, din cauza Primului Război Mondial. După reforma agrară din 1921, în România ponderea cea mai mare o aveau exploatațiile agricole sub 5 ha. „Repartizarea proprietăţilor agricole era următoarea: ţărani săraci (sub 5 ha) 74,9% din totalul exploataţiilor agricole; ţărani mijlocaşi (5-20 ha) 22,6%; ţărani înstăriţi (20-50 ha) 1,7%; proprietăţi moşiereşti (50-200 ha) 0,6%; proprietăţi moşiereşti mari (peste 200 ha) 0,2%.” (Maria Mureşan, Istoria economiei, Ed. Economică, 1998).

În urma reformei, agricultura românească s-a împărțit în două, una reprezentată de mica proprietate ţărănească, fără putere de dezvoltare, iar cealaltă, de exploataţiile mijlocii şi mari, capabile de dezvoltare, dar lipsite de forţele necesare.

La o sută de ani distanță, suntem, de fapt, tot pe la 1918, dacă privim statistica: exploataţiile agricole sub un hectar reprezintă în jur de 53% din numărul total, cele între 1 şi 5 ha – aproximativ 39% din total exploatații, iar o pondere de 0,5% o au exploatațiile agricole de peste 50 ha.

La vecini, peste tot, se vede evoluția, la noi – involuția.

Pe moșii și strămoșii noștri, războaiele i-au ținut pe loc ori i-au tras înapoi. România a avut o revoluție în 1989 care ar fi trebuit să ducă la dezvoltare, nicidecum să ne întoarcă în 1918.

Acum, în anul Centenarului, poate că ar fi oportun să privim înapoi, să ne uităm bine la prezent și să mișcăm lucrurile pentru un viitor.

Vorbim de unire, de reforme, de strategii. Să le facem! Să construim reforme pornind de la cei cărora li se adresează ele, de la agricultori, în cazul reformei agrare.

Producătorii sunt cei care, uniți, au puterea de a dărui încă o sută de ani pământului românesc.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iulie 2018

Publicat în Editorial

Investigațiile de laborator au infirmat prezenţa bacteriei Listeria monocytogenes în diferite loturi de produse congelate comercializate pe piaţa din România, a anunțat luni, 23 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Pentru o altă serie de probe prelevate din diferite loturi de produse congelate (care au făcut obiectul retragerii preventive în Uniunea Europeană) analizele de laborator au infirmat prezenţa Listeriei monocytogenes în următoarele tipuri de produse congelate: amestec mexican de legume, fasole verde păstăi tăiată, spanac frunze tăiat, amestec mexican Gradena şi căpşuni congelate rapid Felco”, menționează voci autorizate dim cadrul instituţiei.

Notificările actualizate, primite prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, nu includ buletine de analiză care să indice prezenţa Listeria monocytogenes în produsele congelate de pe piaţa românească, iar probele prelevate din alte produse congelate sunt în curs de analizare în laborator.

La jumătatea acestei luni, ANSVSA a fost notificată oficial cu privire la includerea României pe lista de distribuţie a produselor congelate aparţinând companiei „Greenyard” din Ungaria, pentru care s-a iniţiat deja retragerea preventivă în toate statele membre.

Anterior, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat că porumbul congelat şi posibil şi alte legume congelate sunt sursa probabilă a contaminării cu bacteria Listeria Monocytogenes care afectează Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Până în data de 8 iunie 2018 au fost raportate 47 de cazuri, inclusiv nouă decese, informează EFSA.

Aceleaşi tulpini de Listeria Monocytogenes au fost detectate în legumele congelate produse de aceeaşi companie din Ungaria în 2016, 2017 şi 2018, ceea ce sugerează că tulpinile au persistat în fabrica de procesare în pofida procedurilor de curăţare şi dezinfecţie efectuate.

Informaţiile disponibile confirmă contaminarea de la fabrica din Ungaria. Cu toate acestea, sunt necesare investigaţii amănunţite pentru a identifica punctele exacte ale contaminării la fabrica din Ungaria, precizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

La data de 29 iunie 2018, Oficiul pentru Siguranţa Alimentară din Ungaria a interzis comercializarea tuturor legumelor congelate şi a produselor congelate mixte produse de fabrica afectată în perioada august 2016 - iunie 2018, solicitând retragerea lor imediată şi aducerea produselor în fabrică, pentru a se reduce riscul infectării.

Chiar și așa este posibil să apară noi cazuri din cauza perioadei lungi de incubaţie a liseriozei (de până la 70 de zile). În vederea diminuării riscului infecţiei, consumatorii trebuie să gătească complet legumele congelate, chiar dacă acestea sunt consumate în mod obişnuit fără a fi gătite (de exemplu în salate sau smoothies). Aceste sfaturi se aplică în special consumatorilor cu cel mai ridicat risc de a contracta listerioza, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi adulţii care au un sistem imunitar slăbit, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Publicat în Știri

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Publicat în D`ale gurii

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista