Mierea nu este doar un răsfăț dulce, ci este, înainte de toate, un aliment cât se poate de sănătos, cu proprietăți curative, cunoscute din cele mai vechi timpuri. Chiar dacă românii nu se situează în topul marilor consumatori de miere, sunt plasați în Top 3 producători de miere la nivelul Uniunii Europene, cu 2,3 milioane de familii de albine și o cantitate anuală de miere de aproape 30.000 de tone. Consumul intern de miere este și el în creștere, ajungând în 2023 la 1,2 kg pe cap de locuitor, mult prea puțin însă în comparație cu nivelul producției.
La nivel european, România a devenit nu doar un producător important de miere, ci și un exportator de luat în seamă, având în vedere că mai mult de jumătate din mierea produsă pleacă spre piețele externe. Ceea ce e mai greu de înțeles este faptul că România a devenit și un importator important. „Am solicitat ministrului Agriculturii să nu mai permită importurile. Am fost primii în Europa, în 2018, la producția de miere, iar ministrul Agriculturii de la acea vreme a făcut mare propagandă sectorului apicol. Dar uităm repede… Știți, miniștrii sunt vremelnici, pe când apicultura este veșnică. Albina vine de milenii și noi avem obligația să o protejăm. Suntem o țară care asigură autosuficiența pentru consum și exportăm jumătate din mierea produsă, dar, în mod ciudat, anual, importăm 4.000 – 5.000 de tone, adică aproape jumătate din mierea pe care o consumăm pe piața internă, or, acest lucru nu se justifică. Ar fi mare lucru ca acest produs natural să poată fi consumat aici, de copiii noștri. Avem Programul „Mierea în școli”, care nu funcționează nici după 17 ani de când a fost lansat. În schimb, importăm miere din Ucraina sau China de o calitate îndoielnică”, ne spune Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România.
Mierea de import vine la pachet cu două mari probleme: calitatea și prețul, adică ieftină și de proastă calitate. Calitatea se răsfrânge asupra consumului, pe când prețul pune în dificultate apicultorul român. Ioan Fetea nu își explică cum se poate produce un kilogram de miere cu numai 6 lei (preț de piață). „Apicultorii vor renunța, pentru că nu-ți permiți la ora aceasta să produci la asemenea prețuri. Prețurile de producție au crescut cu 30 – 40% . Kilogramul de miere din România ne costă 13 – 14 lei. Mierea din Ucraina sau din China vine la 6 lei. Păi cum să mă lupt eu, apicultor român, cu un preț de dumping? N-am cum să supraviețuiesc!”
Legislație permisivă cu importurile
Este aproape de domeniul evidenței faptul că nu poți să produci ieftin și să ai pretenția că produsul tău este 100% miere naturală. Ei bine, din acest moment, intră în scenă mierea contrafăcută. Se pare că „specialiștii” în falsificarea mierii aproape au atins perfecțiunea. Pseudomierea lor se apropie periculos de mult de gustul și consistența mierii adevărate.
Semnalul de alarmă este tras de Teodora Colțea, șef laborator în cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură: „Din păcate, în ultima vreme, falsificările sunt atât de bine făcute, încât câteodată este aproape imposibil să detectăm dacă mierea respectivă are adaosuri de falsificare. Cel mai indicat și mai sigur este examenul de laborator, care poate identifica agenții de falsificare ai mierii respective. Pot fi unele modificări organoleptice, dar uneori aceste însușiri organoleptice ale mierii nu sunt afectate de falsificarea respectivă și atunci este foarte greu să-ți dai seama dacă mierea a fost falsificată sau nu”.
Se pare că analiza mierii de import este rezolvarea problemei. În România, singurele laboratoare care contează sunt cele ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Dar, atât timp cât planul și bugetul permit analiza unei legături de pătrunjel pe lună, e greu de crezut că acele 4.000 – 5.000 de tone de miere de import au fost luate cu adevărat în serios de autoritățile abilitate.
Roxana Spulber, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA), este de părere că totul pleacă de la legislație: „Cred că avem o problemă cu legislația care este destul de permisivă în ceea ce privește importurile. Autoritățile încearcă să-și facă treaba, dar personalul este insuficient pentru câtă miere se importă. Vorbim despre miere suspectată de falsificare și asta nu o putem stabili noi doar văzând-o pe rafturile magazinelor. Cel mai mult are de pierdut consumatorul, care poate că se bucură de prețul mic al mierii. De fapt, acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. Nu se poate produce miere de calitate la 6 sau 8 lei/kg. Noi, ca institut, putem face analiza în laboratoarele noastre și chiar am semnalat ANSVSA atunci când am depistat miere contrafăcută, dar nu este atributul nostru, noi suntem un laborator privat. Este o chestiune reglementată de legislația în vigoare. Pe de altă parte, este o problemă și cu hipermarketurile care acceptă la raft produse pentru care nu au documente care să ateste calitatea în mod specific, or, această atestare trebuie să vină de la un laborator autorizat. Nu trebuie acceptate buletinele de analiză de import, care vin odată cu mierea. Evident, ele vor certifica o miere de calitate, deși nu este chiar așa. Ar trebui autorizat un laborator terț, un laborator neutru, să facă aceste analize”.
Miere care nu s-a întâlnit cu albina
Analiza timidă a mierii de import este o problemă care ține și de finanțarea precară, este de părere Ioan Fetea, președintele ACA. Mai mult, etichetarea mierii pare că mai degrabă maschează deficiențele de calitate decât să le scoată în evidență. „Lipsesc fondurile pentru a dezvolta laboratoare performante, așa cum au țările din Asia. Se pare că nu există interes pentru a finanța astfel de laboratoare, interesul este unul economic și atât. Pe de altă parte, etichetarea ar trebui să fie foarte simplă și să evidențieze clar țara de origine și sortimentul de miere. Abia acum s-a trezit Uniunea Europeană să recunoască, rușinos, faptul că sistemul de etichetare nu este eficient și 50% din mierea importată este adulterată. Este inacceptabil ca Uniunea Europeană să nu găsească soluții să verifice calitatea mierii. Într-un borcan, ne trezim cu amestecuri de miere care provin din cinci sau șase țări. Consumatorul nu mai știe ce consumă și își pierde încrederea”, arată Ioan Fetea.
Așa cum există lapte care nu a văzut vaca, este perfect posibil să găsim și miere care nu s-a întâlnit cu albina. Supoziția este confirmată de Roxana Spulber, directorul ICDA. „Este posibil să ne punem această întrebare și să fie foarte înțeleaptă. Este o problemă, dar nu putem vorbi despre calitatea unui produs, dacă nu l-am analizat. Mierea din China, suspectăm că este falsificastă cu un sirop de orez. Probabil că această miere, provenită din China, are un traseu atât de sinuos, încât se pierde originea mierii și o identificăm ca fiind miere produsă în UE, dar la origine ar putea fi din China”, afirmă Roxana Spulber.
Nu doar mierea de import are probleme de calitate. Avem și noi „magicienii” noștri, care transformă miraculos zahărul în miere. Cel mai des se apelează la siropul de zahăr, invertit artificial, care imită destul de bine mierea de salcâm, însă se folosește cu succes și glucoza industrială, care fie se adaugă în miere pentru a-i spori cantitatea, fie este consumată direct de albină din hrana preparată de apicultor.
Un lucru însă este cert, fără o analiză de laborator riguroasă pentru fiecare lot de miere care ajunge în țară și mai apoi pe raft, calitatea va fi mereu un motiv de suspiciune. Și, apropo de importuri, atât timp cât nu se aplică taxe pentru mierea venită din spațiul extracomunitar, apicultorul român riscă falimentul. Ambele măsuri țin de „voința” statului român. Oare ce-l împiedică să le impună?
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2024Abonamente, AICI!
Potrivit analizei Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cifrele finale pentru anul 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România.
Anul trecut, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.
Comparativ cu 2022, importurile au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Față de anul 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro, creșterea este semnificativă.
În ceea ce privește prețul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro/litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când prețul plătit per litru a fost de 1,59 euro.
Valoarea exporturilor a continuat să crească ușor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 și 72,5 milioane de euro în 2023. Prețul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro/l în 2021 la 1,97 euro/l în 2022 și 2,09 euro/l anul trecut. Totuși, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani, de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 și 34.600 de tone în 2023.
„La o primă vedere, nu există o mare diferență pe piața vinului din România în ceea ce privește exporturile și importurile din ultimii doi ani. Însă se întrevede o tendință destul de clară, o creștere a prețului mediu per litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 și 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferență între 2021 și 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume și că începem să avem și consumatori pe piața internațională care revin la vinurile românești. Într-un scenariu optimist, aș spune că asistăm la momentul în care consumatorii înțeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziției vinurilor premium românești, care va servi, sper, ca fundație pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Marinela Ardelean, cea care a fondat platforma Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO Wine.
Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preț mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflați încă la început de drum, care sunt curioși, experimentează, descoperă vinuri și regiuni noi. „Îmi doresc să existe o clasă de consumatori de vin cât mai vastă și cât mai educată în privința gustului, pentru că această comparație dintre vinurile de import și vinurile autohtone este în măsură să așeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci și aici, la noi acasă”, a punctat Marinela Ardelean.
Românii au cheltuit peste 40 milioane euro pe „bule”, iar cel mai mare volum de vin importat provine din regiunea Bordeaux
În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), față de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă, 15,05 milioane de euro pentru Champagne și 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicație geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru vinuri spumante din import.
Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) și 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).
Din punct de vedere al regiunii de proveniență, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de 2 litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franța, Ungaria și Italia.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.
Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.
Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.
Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.
Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.
În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.
Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.
Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Ca urmare a incidentului de duminică, 24 noiembrie 2019, prin care vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, având la bord 14.600 de capete de tineret ovin, s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele.
„În momentul în care am fost informat despre accidentul din portul Midia, am luat legătura de îndată cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dr. Csutak Laszlo Nagy, care mi-a comunicat detalii privind condițiile de bunăstare și sănătate la îmbarcarea animalelor pe navă. De asemenea, am solicitat verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele (documente de mișcare, certificate sanitare veterinare de transport animale vii, bonuri de achiziție etc.)”, a precizat ministrul de resort prin intermediul unei informări transmise presei.
El nu precupețește niciun efort și arată cu degetul spre fostul șef al ANSVSA, Geronimo Brănescu, oficial care a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA și a plasat punctele de inspecție la frontieră, din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local.
„Nava a fost autorizată de către DSVSA Constanța din luna martie 2019. Precizăm că actualul director DSVSA Constanța, Geronimo Brănescu, încă din 2018, când era președintele ANSVSA, a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”, a menționat Nechita-Adrian Oros. „Singura instituție abilitată pentru a autoriza și a monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră”.
Ministrul Agriculturii face referire inclusiv de tergiversarea inițiativei sale legislative privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe.
„Am atras atenția încă de anul trecut asupra neconformităților privind bunăstarea și sănătatea animalelor în timpul transportului animalelor vii, ovine, în special, din România către state terțe, mai ales în zona Golfului. De asemenea, am subliniat și condițiile total dezavantajoase din punct de vedere economic ale comerțului cu animale vii. Am depus în acest sens, încă din luna iulie a anului 2019, un proiect de lege privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe. Prin acest proiect se impunea, astfel, prezența unui medic veterinar la bord pe toată durata călătoriei, care să completeze un raport zilnic de transport, un raport de sfârșit de călătorie, precum și criterii de respingere a îmbarcării animalelor la bord”, a adăugat ministrul cabinetului Orban.
În acest moment, echipe mixte ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ale ANSVSA și ale Ministerul Apelor și Pădurilor fac verificări privind respectarea prevederilor legale.
„De îndată ce vor fi disponibile rezultatele anchetei, acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice”, a conchis Oros.
Nici ministrul Transporturilor nu a stat degeaba în acest caz
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, 25 noiembrie 2019, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade, rămânâd la marginea şenalului navigabil.
După ce, în timpul manevrei de plecare din portul Constanța – zona Midia, nava Queen Hind, cu pavilion Palau și destinația Jeddah – Arabia Saudită, având la bord 14.600 capete ovine vii, s-a înclinat la 60 grade, a balansat până în malul de pământ unde a rămas lipită cu tot bordul tribord în marginea șenalului navigabil, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.
Tot în acest context, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Dr. Csutak Laszlo Nagy, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.
Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.
„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.
Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.
„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.
Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.
„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.
În anul 2019, doar 5% din producţia naţională de carne de porc s-au mai folosit în procesare, ca urmare a efectelor nedorite generate de pesta porcină africană, restul fiind asigurat din schimburi intracomunitare, a afirmat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.
„Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă, şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a declarat Dana Tănase în cadrul conferinţei „Pactul Pro Porc”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).
Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435 834 de tone în 2016, la 461 149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206 468 de tone.
Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de două miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a trei miliarde lei. În semestrul I al acestui an, valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.
Din punctul de vedere al producţiei industriale de produse din carne de porc, aceasta a crescut în 2017 la 356 043 tone, faţă de 345 000 de tone în 2016, dar a scăzut la 324 175 de tone anul trecut, cantitate care s-ar putea obţine şi în acest an, în condiţiile în care în primul semestru s-au obţinut 175 946 de tone, a susţinut reprezentantul ARC.
Valoric, piaţa produselor din carne de porc a crescut de la patru miliarde de lei, în 2016, în jurul a cinci miliarde de lei, în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la trei miliarde de lei.
Conform datelor INS privind importurile de carne de porc, în 2016 schimburile intracomunitare au fost de 162 179 tone, în 2017 au depăşit 306 640 de tone, în 2018 - 458 766 tone, iar în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja 220 446 tone.
În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23 680 de tone de carne de porc, în 2017 - 41 637 tone, această cantitate a înregistrat anul trecut un recul până la 24 220 de tone, pentru ca, în primul semestru din 2019, să ajungă la numai 5 682 de tone.
Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, ca în 2018 să scadă semnificativ, la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro, în prima jumătate a acestui an.
Potrivit datelor INS, în 2017, importul de produse de carne de porc a fost de 45 833 tone, iar exportul de 48 504 tone. În 2018, s-au importat 52 014 tone produse carne de porc şi s-au exportat 52 242 de tone, iar în prima jumătate a lui 2019, cifrele INS arată 26 510 tone la import şi 26 326 tone la export. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 de milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 de milioane de euro. În primul semestru, s-a consemnat la import o valoare de 84 de milioane de euro, în timp ce la export s-au obţinut 98 de milioane de euro pe produse din carne de porc.
În primele șase luni ale lui 2019, țara noastră a comercializat peste graniță animale vii în valoare de 205,9 milioane de euro, cu 10,1% mai mult comparativ cu semestrul I al anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În altă ordine de idei, importurile de animale vii s-au cifrat la 100,6 milioane de euro (plus 6,8%), rezultând un excedent de 105,3 milioane de euro.
Din totalul exporturilor de animale vii, 41% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 84,4 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Croaţia (23,5 milioane de euro), Ungaria (23,4 milioane de euro) şi Italia (14,9 milioane de euro).
În ceea ce priveşte importurile, acestea au provenit în totalitate din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de animale vii de 44,8 milioane de euro), Germania (17,6 milioane de euro) şi Olanda (9,9 milioane de euro).
În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.
Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.
Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.
ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.
De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.
România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.
Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.
Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.
Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.
Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.
Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.
Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.
„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.
Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.
„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.
La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.
„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.
LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/
Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.
În primele patru luni ale acestui an, țara noastră a comercializat peste graniță cereale în valoare de 716,4 milioane de euro, cu 15,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În altă ordine de idei, importurile de cereale s-au cifrat la 161,1 milioane de euro (plus 28,8%), rezultând un excedent de 555,3 milioane de euro.
Exporturile de porumb au totalizat 391,4 milioane de euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de grâu şi meslin 310,94 milioane de euro (1,34% din total exporturi).
Din totalul exporturilor de cereale, 34,36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 248,2 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (45,2 milioane de euro), Germania (36,4 milioane de euro) şi Ungaria (29 milioane de euro).
În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94,1% (116,6 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 58,2 milioane de euro), Ungaria (53,2 milioane de euro) şi Franţa (25,7 milioane de euro).