În perioada 24 - 26 octombrie 2025 are loc festivalul „Treasures of the East”, la Ramada Plaza Craiova. Organizatorii subliniază că Treasures of the East este mai mult decât un festival de vin, este un festival ce îmbină zilele dedicate profesioniștilor din lumea vinului cu o zi dedicată publicului.

La Treasures of the East, 24 și 26 octombrie sunt zile dedicate B2B, în care se întâlnesc profesioniștii din domeniul vinului, ospitalității și turismului. Ziua de 25 octombrie este dedicată publicului larg interesat să afle despre vin, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos.

„Treasures of the East este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (România, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care dorim să construim o voce comună și alături de care să facem cunoscute lumii vinurile și produsele Europei de Est. Ne dorim să fie un mini Prowein al Europei de Est”, precizează organizatorii, adăugând că, în premieră, festivalul aduce în atenția publicului mai multe concursuri. „Wines of the East & Beers of the East sunt doar două dintre surprizele pe care le pregătim. Concursurile de vin și de bere sunt organizate în prezența unui juriu specializat și vor avea loc în ziua dedicată profesioniștilor în domeniu, urmând ca rezultatele să se anunțe public ulterior.”

De asemenea, sâmbătă – 25 octombrie, în ziua dedicată publicului, organizatorii pregătesc câteva surprize pentru cei ce vor vizita festivalul desfășurat la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova.

Programul festivalului

Prima zi a festivalului, vineri - 24 octombrie 2025, este dedicată B2B, profesioniștilor din industria vinului. Vor avea loc interacțiuni între profesioniștii care lucrează în lumea vinului din România și restul țărilor din Europa de Est.

Pe parcursul acestei zile vor avea loc două concursuri, unul de vin și unul de bere, ale căror rezultate vor fi făcute publice după încheierea festivalului.

Important de știut, publicul larg nu are acces la această zi.

Sâmbătă - 25 octombrie 2025, a doua zi a festivalului este dedicată publicului larg, care va avea acces la zona expozițională organizată la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova unde se vor putea degusta vinuri și produse disponibile la mesele expozanților. Accesul la expoziție va fi disponibil în intervalul orar 11:00 – 17:00, participarea fiind gratuită.

În cadrul acestei zile, va avea loc o conferință dedicată publicului, precum și o prezentare cu degustare de brânzeturi.

În prima parte a zilei de sâmbătă are loc și un masterclass dedicat HoReCa, la care accesul se face exclusiv pe bază de invitație, evenimentul fiind dedicat reprezentanților restaurantelor din Craiova.

Ultima zi a festivalului, duminică - 26 octombrie 2025, este dedicată unui schimb de experiență între profesioniștii din industria vinului și restaurantele din Craiova.

Pentru programul detaliat și lista expozanților accesați link-ul: https://weareromania.com/2025/09/24/treasures-of-the-east-24-26-octombrie-2025-craiova/

Festivalul „Treasures of the East" este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul ialoc, FNDA - Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer.

Parteneri media: Vinul.ro, Cosmin Dragomir, Gastroart, Winesday.ro, Winesday App, Economie Rurală, Revista Fermierului, G4Food, Trends by HRB, Horeca Insight, Winelover România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Festivalul RO-Wine revine la București cu ediția de toamnă, între 10 și 12 octombrie 2025 la Fratelli Studios, pentru a sărbători vinul, gastronomia și prieteniile care se nasc în jurul unui pahar de vin bun. Despre RO-Wine se spune că este mai mult decât un festival, fiind considerat un spectacol dedicat iubitorilor de vin, profesioniștilor din HoReCa și celor din industria gourmet.

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește zece ani de activitate în lumea vinurilor premium. Anul aniversar a început cu RO-Wine | The International Wine Festival of Romania la Cluj – Napoca, după care a urmat ediția de primăvară de la București, în luna mai, evenimente care au oferit vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. Și la ediția de toamnă din Capitală, 10 -12 octombrie, la Festivalul RO-Wine 2025 sunt puse în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate. RO-Wine a devenit și rămâne principala platformă care conectează producători, distribuitori, profesioniști și pasionați ai vinului și gastronomiei de calitate. Cu fiecare ediție, festivalul aduce în prim-plan diversitatea, excelența și inovația industriei”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania.

Ediția de toamnă RO-Wine | The International Wine Festival aduce un număr mai mare de expozanți, atât din zona vinului, cât și din segmentul gourmet. Vizitatorii vor descoperi în jur de o mie de vinuri premium din România și Republica Moldova, dar și selecții de top internaționale, din Franța, Italia, Spania, SUA și multe alte țări de origine. De asemenea vor fi vinuri și șampanii în premieră, Taittinger și Baron de Rotschild, Howards Fally venit din Portugalia, Tarongino – orange wine adus direct din Valencia, și multe altele. Există posibilitatea de a achiziționa tururi private cu somelier sau degustări exclusive cu vinuri premiate cu 100 de puncte Parker.

Pentru prima dată, RO-Wine găzduiește Asociația Producătorilor din Dealu Mare, alături de unele dintre cele mai remarcabile vinuri ale regiunii, participare susținută de Rubin Glass Factory, partener exclusiv pentru sticlă la RO-Wine. Cu o tradiție de peste 60 de ani și o poziție de lider în Balcani în producția de sticlă premium, Rubin Glass Factory oferă ambalaje de înaltă calitate pentru industria vinului și a băuturilor, investind constant în tehnologii moderne și soluții sustenabile.
O componentă importantă a evenimentului este sala exclusivă dedicată experiențelor culinare românești și internaționale, unde vizitatorii pot descoperi un adevărat spectacol gastronomic: demonstrații și show-uri culinare live, degustări de brânzeturi fine, mezeluri și delicatese tradiționale, dar și preparate rafinate din bucătării internaționale. Această zonă își propune să ofere un mix unic de arome autentice și inovație culinară, aducând împreună tradiția și inspirația globală.
Partenerul oficial gourmet al evenimentului, Macromex, aduce în atenția publicului cele mai inovatoare soluții HoReCa: meniuri speciale pentru evenimente, patiserie rafinată pentru coffee break, deserturi spectaculoase pentru candy bar și selecții à la carte. La standurile Macromex, vizitatorii pot degusta produse de top precum Philadelphia România, paste umplute, carne sous-vide și celebra Cheesecake cu cremă de brânză Philadelphia.
De asemenea, pasionații de cafea vor putea descoperi sortimentele Constantin Coffee, cafea de specialitate care completează perfect atmosfera rafinată a festivalului.

Ziua de vineri, 10 octombrie (14:00 - 20:00), este dedicată profesioniștilor HoReCa, iar în zilele de sâmbătă – 11 octombrie și duminică – 12 octombrie, între orele 12:00 - 20:00, are acces publicul larg. Link pentru bilete: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-autumn-edition-bucharest-2025-10-12-oct-2025/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După 28 de ani în echipa Alcedo și un mandat remarcabil ca președinte, Gabriela Rizescu își încheie parcursul la conducerea grupului, care-i mulțumește pentru leadership-ul autentic, pentru viziunea cu care a ghidat echipa și pentru modul în care a consolidat relația de încredere cu fermierii și partenerii din agribusiness.

Gabriela Rizescu a fost unul dintre oamenii de bază ai Grupului Alcedo, cu un parcurs profesional remarcabil, ocupând funcții importante în structurile de conducere și contribuind decisiv la consolidarea și creșterea companiei. Prin dedicarea sa, a creat un climat de încredere și stabilitate, atat în interiorul echipei, cât și în relația cu fermierii și partenerii din întreg agribusiness-ul.

Gabriela Rizescu a promovat constant practici agricole moderne, contribuind la educarea și susținerea comunității agricole prin proiecte de consiliere, instruire și parteneriate solide. Sub îndrumarea și viziunea ei, Alcedo a traversat cu succes perioade de transformare majoră în agricultura românească, adaptându-se mereu provocărilor pieței și integrând în permanență noutăți menite să răspundă nevoilor reale ale fermierilor. „Agricultura este într-o evoluție permanentă și trebuie să ne adaptăm provocărilor pe care le întâlnim”, sublinia mereu doamna Rizescu.

Ca președinte al Grupului Alcedo, Gabriela Rizescu a inspirat prin perseverență și prin capacitatea de a lua decizii strategice, a sprijinit dezvoltarea oamenilor din echipă, a încurajat diversitatea și a arătat că femeile pot juca un rol esențial și de succes în afacerile agricole.

Alcedo îi mulțumește Gabrielei Rizescu pentru contribuția extraordinară adusă companiei. „Sperăm ca această tranziție reprezintă o continuare a dezvoltării grupului, cu obiective și viziuni noi, ce deschide perspective proaspete de creștere și nu schimbă ceea ce contează cel mai mult: dedicarea noastră față de fermieri, calitatea serviciilor și a produselor pe care le oferim, precum și angajamentul echipei Alcedo de a fi mereu un partener de încredere. Ne bazăm pe valorile care ne-au adus până aici, profesionalism, inovație, respect pentru fermieri. Privim înainte cu încredere și responsabilitate”, transmite Alcedo.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o experiență de peste 15 ani în roluri de conducere și coordonare strategică, în care a contribuit la dezvoltarea și transformarea unor organizații de referință din agribusiness, FMCG și retail, Iulia Ursan se alătură echipei AGXecutive în calitate de Consultant Partener.

„De zece ani încoace, de când am fondat AGXecutive, am avut două idei directoare – în primul rând să devenim leaderul pieței în materie de servicii prin care să optimizăm competitivitatea organizațiilor de pe lanțul de valoare agroalimentar prin potențarea capitalului uman sub toate aspectele posibile și, în al doilea rând, să poziționăm firma ca o platformă de competențe de cel mai înalt nivel, care să întregească paleta de expertiză pe care o oferim beneficiarilor noștri. Alăturarea Iuliei, un profesionist senior care a confirmat pe deplin în toate misiunile și rolurile de până acum, ne întărește întru totul în acest deziderat”, a declarat Florin Constantin, fondator AGXecutive.

De-a lungul carierei, Iulia Ursan a dezvoltat și implementat strategii comerciale complexe, a construit parteneriate cu impact pe termen lung și a coordonat inițiative care au generat creștere sustenabilă și avantaj competitiv pentru companii naționale și internaționale. Expertiza sa include elaborarea și execuția planurilor strategice, optimizarea proceselor comerciale, dezvoltarea echipelor și integrarea instrumentelor moderne de management. „Acest parteneriat marchează o etapă importantă în cariera mea. Parteneriatul cu AGXecutive îmi oferă cadrul ideal pentru a valorifica experiența acumulată în strategie, marketing și dezvoltare organizațională și pentru a o transforma în valoare adăugată pentru companii. Împreună cu echipa AGXecutive, voi sprijini organizațiile să își atingă obiectivele prin soluții personalizate, adaptate fiecărui context de piață, cu accent pe performanță sustenabilă, consolidarea echipelor de leadership și creștere pe termen lung”, a precizat Iulia Ursan.

AGXecutive este o companie de consultanță de referință pentru sectorul agroalimentar, specializată în executive search, leadership development și soluții integrate pentru dezvoltare organizațională. Cu misiunea de a acționa ca un catalizator al competitivității prin capitalul uman, AGXecutive sprijină organizațiile de pe întreg lanțul de valoare agroalimentar să își consolideze performanța. Viziunea companiei este de a construi parteneriate pe termen lung, bazate pe profesionalism, transparență și dezvoltarea continuă a echipei de consultanți.

Prin colaborarea cu AGXecutive, Iulia Ursan își propune să ofere organizațiilor servicii de consultanță de nivel înalt, axate pe strategie de business, dezvoltare comercială și consolidarea leadershipului, contribuind la crearea unui avantaj competitiv durabil.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cerealcom Dolj, unul dintre puținii producători-exportatori de cereale din țara noastră, a obținut o hotărâre favorabilă într-un arbitraj internațional desfășurat la Londra, sub egida prestigioasei asociații internaționale GAFTA (Grain and Feed Trade Association), într-o dispută cu o entitate din Arabia Saudită referitoare la un contract comercial de producere și comercializare a 1.500.000 tone de grâu românesc, în valoare de peste 400 de milioane de dolari, destinat consumului națiunii saudite.

Tribunalul internațional GAFTA a concluzionat că firma saudită a încălcat contractul încheiat cu producătorul român în ceea ce privește obligațiile aferente recoltelor 2024 și 2025, precum și cele privind termenul de plată a avansului pentru recolta din 2023.

Totodată, a constatat că Cerealcom Dolj nu a încălcat contractul, având dreptul să suspende livrările ca urmare a neplăților, motiv pentru care decizia firmei saudite de a rezilia contractul nu este valabilă.

În plus, tribunalul a respins integral pretențiile formulate de compania saudită, în cuantum de aproape 25 de milioane de dolari. De asemenea, tribunalul internațional a confirmat că societatea Cerealcom Dolj este îndreptățită să solicite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cuantumul acestora urmând a fi determinat într-o procedură arbitrală separată.

„Primim cu mare satisfacție această hotărâre, care confirmă corectitudinea poziției noastre și recunoaște eforturile depuse de companie pentru respectarea contractului. Cerealcom rămâne un partener de încredere, care își onorează angajamentele și așteaptă același nivel de responsabilitate din partea tuturor colaboratorilor săi”, a declarat Mihai Anghel, director general Cerealcom Dolj.

Hotărârea tribunalului constituit sub egida GAFTA poate fi supusă unor căi de atac, însă Cerealcom Dolj are dreptul de a iniția imediat procedurile legale pentru stabilirea cuantumului compensațiilor financiare pentru prejudiciile suferite ca urmare a încălcărilor contractuale fundamentale comise de firma saudită.

În această procedură de arbitraj, Cerealcom Dolj a fost asistată de un consorțiu format din firma londoneză Mishcon de Reya, prin echipa condusă de domnul Greg Falkof, Partener, care a asigurat reprezentarea și asistența pe drept britanic, precum și de Reff & Asociații | Deloitte Legal, prin echipa de litigii coordonată de domnul Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Managementul riscurilor în agricultură, impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol, precum și perspectivele internaționale asupra asigurărilor agricole, cu accent pe modelele de parteneriat public-privat, care sunt dezvoltate la nivel global, sunt subiecte dezbătute la prima Conferință Est-Europeană a Brokerilor de Asigurare „AgraSure”, organizată la Viena de către compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), lider de piață în asigurările agricole din Austria și unul dintre cei mai importanți asigurători agricoli din Europa. La eveniment au participat peste o sută de brokeri de asigurare din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și România.

Sucursala Agra Asigurări România a fost prezentă în calitate de partener strategic și reprezentant al pieței locale de profil, alături de brokeri invitați din România, activi în sectorul agricol. „Este o onoare să fim parte din prima conferință AgraSure, care confirmă importanța dialogului și a colaborării între toți actorii implicați în sectorul agricol. Fermierii din România se confruntă tot mai des cu efectele schimbărilor climatice, iar asigurările agricole nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o necesitate. Misiunea noastră este să fim aproape de fermieri, să le oferim soluții inovatoare și să contribuim la dezvoltarea unei rețele de siguranță sustenabile, prin care agricultura să-și poată îndeplini rolul strategic – acela de a asigura securitatea alimentară”, a declarat Adrian Horia Lupu, directorul Sucursalei Agra Asigurări România, prezentă pe piața noastră din 2016. De altfel, Agra Asigurări este singurul asigurător specializat pe domeniul agricol.

Organizatorul conferinței AgraSure, compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), cu sucursale în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România și Bulgaria, oferă protecție pentru culturile agricole împotriva unui spectru larg de calamități naturale, precum grindină, secetă, inundații, furtuni, îngheț și altele. Totodată, ÖHV este cel mai mare asigurator de animale, acoperind riscurile pentru bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline și păsări. Cu cel mai modern sistem de management al daunelor din Europa, bazat inclusiv pe utilizarea datelor satelitare în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), compania asigură o procesare rapidă și eficientă a daunelor. Acest avantaj tehnologic contribuie semnificativ la gradul ridicat de satisfacție al fermierilor.

În discursul inaugural al conferinței de la Viena, dr. Kurt Weinberger, director general al companiei Österreichische Hagelversicherung, a subliniat că agricultura este puternic afectată de creșterea fenomenelor meteorologice extreme: „Agricultura se confruntă cu provocări majore din cauza intensificării fenomenelor meteo extreme generate de schimbările climatice și a volatilității prețurilor de piață. Cert este că agricultura, prin natura ei de activitate desfășurată sub cerul liber, este inseparabilă de locația în care se desfășoară. Spre deosebire de industrie, care poate reacționa la deteriorarea condițiilor prin relocarea fabricilor, fermierii se confruntă în mod direct cu riscurile climatice, care se tot intensifică. Însă doar un sector agricol stabil va putea hrăni, în viitor, nouă miliarde de oameni. În interesul întregii populații, agricultura are nevoie de o rețea de siguranță și mai solidă. Pentru aceasta este necesară o asigurare agricolă puternică și inovatoare, dar și un angajament clar al autorităților în direcția unor modele de parteneriat public-privat, o colaborare între agricultori, sectorul public și industria asigurărilor, așa cum se dezvoltă deja la nivel internațional, de exemplu în Statele Unite sau China”.

Consultantul Organizației Mondiale de Meteorologie (WMO), Michael Staudinger, a prezentat efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice asupra agriculturii, punctând că fermierii sunt primii care se confruntă direct cu riscurile generate de fenomenele meteo extreme.

Andreas Rohm, expert senior în subscrierea riscurilor agricole - Munich Re, a expus tendințele globale de risc și a demonstrat că, la nivel mondial, guvernele își extind schemele de subvenționare a primelor pentru asigurările agricole și animale, ca răspuns la amenințările tot mai mari reprezentate de dezastrele naturale și epizootii.

O perspectivă americană a fost oferită de Thomas Zacharias, președinte în cadrul Asociației Naționale a Serviciilor de Asigurare a Recoltei SUA (NCIS). Acesta a explicat oportunitățile pe care le oferă modelul american și a subliniat că atât Europa, cât și Statele Unite pot beneficia reciproc de pe urma schimbului de experiență în domeniul asigurărilor agricole. În SUA, asigurarea agricolă reprezintă cel mai important instrument de politică agricolă pentru asigurarea securității alimentare.

Perspectiva europeană a fost argumentată de Bence Major, adjunct șef în cadrul Comisiei Europene, care a evidențiat că o politică agricolă orientată spre viitor poate rămâne competitivă pe plan global doar prin instrumente solide de gestionare a riscurilor.

În încheiere, Matthias Grün, membru al Consiliului de administrație Esterhazy Betriebe AG, a împărtășit experiențe practice, demonstrând modul în care exploatațiile agricole pot gestiona riscurile și își pot consolida stabilitatea cu ajutorul asigurării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Introducerea unui sprijin cuplat de 200 de euro/hectar ar transforma cultura orzului de bere în România într-una profitabilă, cu efecte economico-sociale pozitive în zonele rurale și în sectorul agroalimentar. Cultura de hamei este eficientă din punct de vedere economic, însă costurile crescute de înființare a plantațiilor descurajează creșterea suprafețelor. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), la solicitarea Asociației Berarii României.

Lansat în cadrul unei dezbateri organizate marți, 23 septembrie 2025, cu sprijinul  Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților și a Ministerului Agriculturii, studiul realizat de ICEADR la solicitarea Berarii României analizează culturile de orz, orzoaică de bere și hamei în România. Analiza evidențiază importanța lor strategică pentru industria berii și potențialul de dezvoltare agricolă la nivel național. Studiul își propune să ofere o imagine a stării actuale a acestor culturi, identificând, totodată, provocările, oportunitățile și soluțiile pentru a stimula producția internă și a reduce dependența de importuri.

Producția de bere, strâns legată de agricultura locală

În prezent, cererea de materii prime agricole pentru bere este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii din România, fapt ce creează o oportunitate semnificativă de extindere și dezvoltare a acestor culturi la nivel local. În timp ce hameiul are o capacitate bună de autofinanțare și de generare a capitalului, orzul de bere nu înregistrează aceleași performanțe. De aceea, sprijinirea fermierilor pentru extinderea culturilor ar securiza aprovizionarea și ar dezvolta un lanț de producţie integrat, de la agricultură la produsul finit.

„Producția de bere din România este strâns legată de agricultura locală, care reprezintă prima sursă de materii prime. Dezvoltarea unor culturi rentabile securizează nu doar sectorul, ci oferă oportunități pentru fermieri, pentru procesatori, pentru tot lanțul valoric. În cei douăzeci de ani de Berarii României, dialogul cu Ministerul Agriculturii a fost constant și mereu în direcția unor măsuri cu rezultate concrete pentru fermieri. Studiul ICEADR aduce la zi date importante privind cultura materiilor prime necesare berii. Obiectivul producătorilor este ca acestea să fie disponibile în România și la o calitate ridicată”, a declarat Constantin Bratu, director general Berarii României.

Potrivit studiului, în anul agricol 2024/2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România. Sprijinul financiar din prezent, de 219 euro/hectar, nu acoperă costurile fermierilor, iar ratele de rentabilitate sunt negative pentru toate variantele de orz analizate.

În varianta acordării sprijinului cuplat, rentabilitatea culturilor ar putea crește de la pragurile negative din prezent – situate între minus 25% și minus 21% în funcție de tipul de cultură – până la niveluri de 7,7% - 17,8% pentru aceleași culturi.

„Ministerul Agriculturii dialoghează permanent cu fermierii, cu procesatorii de materii prime agricole și cu sectoarele care le folosesc în producție. Împreună cu Berarii României încercăm să identificăm soluții care să încurajeze cultivatorii locali în extinderea suprafețelor cu orz de bere și hamei. Obiectivul nostru comun este ca producătorii de bere din România să poată achiziționa mai multă materie primă de proveniență locală și, în acest fel, să reducem importurile pentru aceste două tipuri de culturi. În prezent, există fonduri europene separate în cadrul intervenției DR-17 adresate cultivatorilor de hamei și celor de struguri de masă. De asemenea, sunt în pregătire ghidurile solicitantului”, a precizat Violeta Mușat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În privința hameiului, studiul arată că resursele financiare alocate generează nu doar recuperarea integrală a investiției, ci și un profit net cumulativ care depășește valoarea ei. Însă costurile totale pentru înființarea unui hectar de plantație de hamei depășesc 13 mii de euro/hectar. Este o posibilă explicație a faptului că suprafețele cultivate în prezent nu depășesc 300 de hectare, față de 2.000 de hectare în 1994. Măsura propusă constă într-o schemă „de minimis”, respectiv ajutor financiar direct cultivatorilor de hamei.

„Susținerea fermierilor este prioritatea noastră numărul 1. De aceea, atunci când un sector economic vine cu propuneri care sunt în beneficiul acestora, așa cum o fac berarii, este important să le ascultăm. Creșterea suprafețelor cultivate cu orz de bere și hamei în România înseamnă cantități mai mari de materii prime agricole procesate local, utilizate mai departe de fabricile din țară. Adică valoare adăugată crescută pentru economia românească”, a subliniat Ionel Ciunt, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ca Legea Mirosului să nu se aplice sectorului agroalimentar deoarece s-ar pune în pericol continuitatea fermelor, a producției agroalimentare și securitatea alimentară a țării.

Legea Mirosului există deja de mulți ani, însă nu are norme de aplicare. Prin urmare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a elaborat metodologia de aplicare, iar cele două proiecte cu norme de aplicare privind „stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv” se află în consultare publică pe pagina de internet a MMAP. „Legea mirosului există de mai mulți ani, dar este inaplicabilă pentru că nu are normele de punere în aplicare. Am colaborat cu Ministerul Sănătății și am format un grup pentru a găsi cea mai bună variantă de lucru. Proiectele cu metodologia de aplicare sunt în consultare publică, iar observațiile cetățenilor și ale tuturor entităților sunt extrem de importante și sunt sigură că  forma finală a acestor acte normative va fi una coerentă, corectă și ambițioasă, astfel încât protejarea sănătății umane și a mediului să fie pe primul loc”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În urma consultărilor cu toate organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită exceptarea agriculturii și industriei alimentare de la aplicarea Legii Mirosului. Activitățile agricole presupun inevitabil emisii olfactive naturale, care nu pot fi eliminate complet, iar aplicarea strictă a normelor propuse ar pune în pericol continuitatea fermelor, unităților de procesare și securitatea alimentară a României.

AAC amintește că în state precum Franța, Germania, Olanda, Danemarca sau Austria există reglementări echilibrate, care protejează fermele deja autorizate și tratează diferențiat mirosurile agricole față de cele industriale. „Aceste principii trebuie implementate și în România, deoarece includ „prioritatea agricolă”, proporționalitatea măsurilor și excluderea sancționării retroactive a fermierilor pentru activități specifice agriculturii. Este absurd să se pretindă ca fermele și exploatațiile agricole, autorizate legal și funcționale de ani de zile, să fie supuse unor noi norme și penalizări ulterioare pentru mirosuri firești și inevitabile, specifice activității agricole. Producția de hrană pentru populatie trebuie exceptată de la această legislație, altfel riscăm să punem în pericol continuitatea fermelor, a producției agroalimentare și securitatea alimentară a României”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Principalele solicitări ale AAC:

• Exceptarea fermelor și unităților agroalimentare de la aplicarea Legii Mirosurilor;

• Dacă excepția nu este acceptată, implicarea oficială a Ministerului Agriculturii în elaborarea și aplicarea normelor;

• Protejarea exploatațiilor agricole autorizate anterior de reclamațiile generate de construcții ridicate ulterior fără respectarea distanțelor de protecție sanitară;

• Introducerea unor criterii clare și obiective pentru evaluarea disconfortului olfactiv, diferențiate între activitățile industriale și cele agricole;

• Limitarea plângerilor abuzive printr-un mecanism de verificare a sesizărilor și prin obligativitatea respectării normelor urbanistice de către reclamanți;

• Asigurarea continuității activităților agricole și comerciale în derulare, fără șicanări administrative sau juridice;

• Adoptarea unor norme proporționale, aliniate standardelor UE, care să evite abuzurile și să protejeze fermele existente.

„Ne exprimăm deschiderea de a participa activ la consultările publice și de a colabora cu autoritățile pentru găsirea unor soluții corecte și echilibrate, care să îmbine protecția mediului cu asigurarea continuității activităților agricole”, conchide AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura și industria alimentară din țara noastră se confruntă cu un deficit major de finanțare. Fermierii întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile publice nu acoperă pe deplin nevoile de investiții, iar investițiile private rămân reduse. Aceste probleme au efecte de domino asupra întregului lanț agroalimentar – de la producția primară până la procesare și distribuție – afectând competitivitatea și securitatea alimentară a țării. În fața acestor provocări, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat identificării de soluții.

Dificultățile sectorului agroalimentar sunt confirmate de date oficiale. Astfel, sondajul BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.

Acces dificil la credite bancare

Obținerea unui credit rămâne dificil pentru mulți fermieri români, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. Conform analizelor fi-compass, o parte semnificativă a fermierilor evită să aplice la bănci, iar dintre cei care aplică, rata de respingere este ridicată. Motivele invocate țin de garanții insuficiente, volatilitatea veniturilor și percepția de risc ridicat în agricultură.

În lipsa garanțiilor și a istoricului de creditare, multe ferme amână investiții esențiale (utilaje, irigații, depozitare), ceea ce limitează productivitatea. Creșterea costului finanțării în ultimii ani a accentuat această presiune.

Subvențiile reprezintă un sprijin esențial, dar insuficient

Subvențiile PAC (plăți directe și dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflația le reduce puterea de cumpărare și nu acoperă integral investițiile. Farm Europe notează un „șoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăți directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menține valoarea economică a sprijinului. Pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.

În același timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcționeze cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare.

Însă, accesarea fondurilor de investiții rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanțării și a duratei de rambursare.

Impactul lipsei capitalului privat și investițional

Capitalul privat (fonduri de investiții, capital de risc) în sectorul agroalimentar românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potențial. Excepții notabile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale. De pildă, în 2024, IFC a anunțat un pachet de finanțare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanțarea fermelor micro și IMM, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.

Subfinanțarea se transmite pe întreg lanțul valoric. Materia primă pleacă la export, iar România importă volume tot mai mari de produse procesate. În ultimul deceniu, deficitul comercial agroalimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari minusuri fiind la carne, lactate, produse de panificație și ciocolată.

O inițiativă pentru soluții, Grupul de Lucru „Instrumente Financiare în Agricultură”

Pentru a debloca finanțarea și a accelera investițiile în sector, Clubul Fermierilor Români lansează un grup de lucru dedicat finanțării agricole. Grupul reunește fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice pentru a proiecta instrumente complementare creditului și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate agriculturii, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.

„Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică”, punctează Jabbar Kanani, coordonator al Grupului de Lucru pentru Instrumente Financiare în Agricultură, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, președinte Agricover.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!