În 2025, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a lansat concursul „Spicul de Aur”, o competiție menită să recunoască excelența în producția de grâu și să promoveze fermierii performanți, alături de practicile agricole moderne și sustenabile.

Prima ediție a concursului „Spicul de Aur” a fost structurată pe trei regiuni ale țării, Moldova & Transilvania, Muntenia & Dobrogea și Oltenia & Câmpia de Vest, urmând ca cel mai performant dintre câștigătorii regionali să fie desemnat campion național.

La finalul competiției, trei ferme au fost premiate pentru rezultatele deosebite în producția de grâu:

• SC Costandache SRL – regiunea Muntenia & Dobrogea (județul Ialomița)

• SC Diosig SRL – regiunea Oltenia & Câmpia de Vest (județul Bihor)

• SC Evi Blossom SRL – regiunea Moldova & Transilvania (județul Iași)

Trofeul național „Spicul de Aur” a revenit societății Evi Blossom SRL, care a înregistrat o producție de 10.555 kg/ha, devenind astfel cea mai performantă fermă de grâu din România la această primă ediție. Ferma câștigătoare este din județul Iași, fiind administrată de Tiberiu Stan, fermier care deține funcția de vicepreședinte în cadrul Forumului APPR.

„Spicul de Aur nu este doar o competiție, ci un simbol al performanței, transparenței și al agriculturii moderne din România. Prin acest trofeu, Forumul APPR își propune să sprijine fermierii care obțin rezultate excepționale și să încurajeze practicile agricole sustenabile”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Forumul APPR va continua această inițiativă, transformând „Spicul de Aur” într-un reper anual al excelenței în agricultură, menit să inspire și să recompenseze fermierii din întreaga țară.

Regulamentul concursului „Spicul de Aur”

Reamintim că, Forumul APPR organizează de zece ani Congresul „De la fermieri pentru fermieri” în cadrul căruia sunt decernate trofeele „Porumbul de Aur”, o recunoaștere a excelenței în agricultură și a performanței fermierilor în anul precedent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 27 august 2025, în ferma Agrisan din județul Buzău, la Vernești, a avut loc Field Seeds Academy, un eveniment organizat de compania Syngenta și dedicat culturii de porumb. Au fost 150 de participanți. Fermierilor li s-au prezentat soluțiile tehnologice și digitale Syngenta care vin în ajutorul lor pentru a-și optimiza producția la cultura de porumb.

Field Seeds Academy este o inițiativă prin care sunt aduse împreună practica din fermă, cunoștințele și partea de cercetare-dezvoltare Syngenta.

Platforma Field Seeds Academy a fost dezvoltată ca un centru de învățare în câmp pentru echipa Syngenta și fermieri, prin care compania pune la dispoziție și împărtășește cunoștințele și experiența acumulată în cadrul cercetărilor și experiențelor realizate în ultimii ani în țara noastră și nu numai.

Divizia de semințe Syngenta România investește în fiecare an sume importante pentru selecția hibrizilor, care răspund cel mai bine la condițiile pedoclimatice și tehnologice din țara noastră. Anual, Syngenta România realizează cercetări în loturi de testare cu diferiți hibrizi în peste 300 de ferme/locații.

Porumbul are un rol important în portofoliul de culturi de câmp Syngenta, subliniază Alexandru Lavu, Manager portofoliu semințe porumb și rapiță Syngenta România, adăugând: „Porumbul este mai mult decât o cultură, este o decizie strategică, iar Syngenta este partenerul care o susține de la sămânță până la recoltă”.

Informația, practica și schimbul de experiență determină decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă

În cadrul platformei Field Seeds Academy 2025, din ferma Agrisan de la Vernești – Buzău, au fost organizate patru ateliere de lucru, cu prezentări și demonstrații.

Atelier 1 – Tehnologie și biologie: momentul semănatului, calitatea semințelor, polenizare

În cadrul acestui atelier, fermierii au aflat în detaliu despre importanța momentului optim de semănat, influența calității semințelor asupra răsăririi și dezvoltării plantelor, precum și rolul polenizării în obținerea unor producții ridicate. Au fost prezentate date și rezultate din testări interne privind performanța hibrizilor în funcție de epoca de semănat.

• Semănatul timpuriu poate aduce beneficii semnificative în dezvoltarea plantelor și evitarea stresului termic la înflorit, care pot duce la o producție mai stabilă.

• Calitatea seminței este esențială pentru o cultură uniformă și viguroasă, dar mai important este reglajul adâncimii de semănat în funcție de masa a o mie de boabe, mărimea semințelor.

• O polenizare bună este direct corelată cu randamentul final.

Atelier 2 – Poziționare portofoliu și cultura a doua

Acest atelier a fost dedicat poziționării hibrizilor Syngenta în funcție de zonele de cultură (zonarea hibrizilor) și nevoile fermierilor, cu accent pe flexibilitatea portofoliului de a răspunde provocărilor climatice. A fost abordată tema privind oportunitatea culturii a doua la porumb, în funcție de hibridul ales și fereastra de recoltare.

• Alegerea hibridului potrivit trebuie să țină cont de zonă, sol și obiectivele fermei.

• Cultura a doua poate aduce un plus de eficiență economică, dacă este planificată corect.

• Portofoliul Syngenta oferă soluții adaptate pentru diverse scenarii și condiții agronomice.

Atelier 3 – CropEx: produse noi, eficiența utilizării azotului (NUE), densități de semănat, drone

Agricultorii prezenți au fost introduși în platforma CropEx, unde au fost prezentate produse noi din portofoliul Syngenta, inclusiv hibrizi cu eficiență ridicată în utilizarea azotului (NUE). Au fost discutate aspecte legate de recomandări privind densitatea de semănat în funcție de hibrid și condițiile de cultură. Utilizarea dronelor reprezintă un suport pentru monitorizarea culturii și în sprijinul aplicării de precizie.

Concluzii:

• Hibrizii cu eficiență ridicată de utilizare a azotului pot reduce costurile și impactul asupra mediului.

• Stabilirea densității corecte de semănat maximizează potențialul genetic al hibridului.

• Dronele pot eficientiza activitățile din fermă și pot ajuta la reducea pierderilor.

Atelier 4 – Soluții digitale: Interra^® Scan, Cropwise Operations

Atelierul digital le-a oferit fermierilor o privire practică asupra soluțiilor Syngenta pentru agricultura de precizie. Interra^® Scan este un instrument digital de ultimă generație de scanare și cartare a solului, Cropwise Operations este platforma de management digital al fermei.

Agricultura de precizie începe prin cunoașterea proprietăților solului, iar Interra^® Scan oferă informații esențiale despre caracterisiticile solului și rețeta personalizată de fertilizare.

Platforma Cropwise Operations îi ajută pe fermieri sa ia decizii bine informate, bazate pe date.

„Evenimentul organizat în cadrul platformei Field Seeds Academy de la Vernești a demonstrat încă o dată angajamentul Syngenta de a se afla #aproapedefermieri, de a aduce pe piață ultimele tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, produse și soluții tehnologice, digitale și cunoștințe agronomice relevante. Prin cele patru ateliere de lucru organizate, fermierii participanți au avut ocazia să interacționeze direct cu echipa Syngenta, să pună întrebări și să primească răspunsuri și recomandări aplicate la provocările din câmp”, punctează Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România.

Informațiile aflate la evenimentul din câmpul fermei Agrisan îi pot ajuta pe fermieri să se adapteze mai ușor provocărilor din agricultura care e în continuă schimbare, pentru a rămâne performanți și competitivi.

Field Seeds Academy rămâne un univers de învățare și colaborare, unde informația, practica și schimbul de experiență se transformă în decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă. „Syngenta continuă să investească în cercetare, testare și inovație, pentru ca fiecare fermier să beneficieze la maximum de rezultatele științei și inovației, prin obținerea unor culturi sănătoase, de calitate și roditoare”, a conchis Andrei Măruțescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deputatul european Siegfried Mureșan transmite că Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene. Comisia Europeană a prezentat în luna iulie propunerea oficială pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

Organizațiile fermierilor din întreaga Uniune Europeană au tras semnale de alarmă susținând că fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară, sunt de părere fermierii.

„În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar că vom susține ferm noile priorități – apărarea și competitivitatea – dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri. Coeziunea și agricultura trebuie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu rata inflației. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană și transformă politica de coeziune într-un plan național gestionat centralizat. Agricultura și coeziunea nu se negociază. Rămân priorități clare ale Uniunii Europene – și așa trebuie să rămână și în buget”, subliniază eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Comasarea fondurilor dedicate agriculturii cu cele pentru coeziune sau cu orice alt fond ar fi o greșeală strategică majoră, pe care România nu își poate permite să o accepte. „Nu putem concura pe o piață unică având politici comerciale unitare, dar resurse fragmentate. Nu avem nevoie de 27 de versiuni naționale ale Politicii Agricole Comune, ci avem nevoie de o PAC puternică, unitară și echitabilă, în slujba fermierilor și a securității alimentare europene”, transmite Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

CITEȘTE ȘI: Agricultura României, viitor incert?

Viitorul agriculturii europene, dezbătut de COPA-COGECA și instituțiile UE, la Bruxelles

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) face un apel ferm către autorități: să renunțe la retorica de confruntare, să angajeze urgent specialiști cu experiență reală la un asemenea nivel și să adopte politici construite împreună cu mediul de afaceri romanesc, nu impotriva lui. Numai astfel va putea fi combătută eficient evaziunea fiscală, fără a sacrifica încrederea și parteneriatul dintre clienți și operatorii din ospitalitate.

În contextul în care a mărit TVA pentru HoReCa cu trei procente, făcând practic mai scumpă mâncarea cetățenilor și lăsând antreprenorii să încaseze ura propriilor concetățeni, ANAF a lansat recent o campanie prin care promite clienților masa gratuită în cazul în care nu primesc bon fiscal.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), reprezentată de peste o mie de companii românești și 26.000 de angajați, nu a văzut în ultimii 15 ani vânzare fără bon fiscal și consideră această abordare o măsură superficială, care tratează întreaga Românie ca și cum s-ar fi întors 20 de ani în timp, care nu rezolvă problemele reale și care pune o presiune nejustificată asupra mediului de afaceri, în timp ce jignește, efectiv, populația.

„Susținem respectarea legii și aplicarea regulilor fiscale. Dar transformarea clienților în „inspectori” și tratarea antreprenorilor ca „suspecți permanenți” nu reprezintă o soluție. Este o atitudine punitivă, ce poate crea neîncredere și ostilitate acolo unde ar trebui să existe respect și colaborare”, subliniază Cătălin Mahu, vicepreședinte FPIOR.

Din partea antreprenorilor, FPIOR va înainta guvernului o serie de măsuri reale care pot salva situația bugetului.

„Amintim că România este o țară educată, nu una bananieră, cum îi plăcea presei să spună acum 20 de ani. Observăm cu stupoare că au adus pe ordinea de zi o non-problemă, o problemă demult rezolvată, ca și cum cetățenii noștri acum ar fi aflat că trebuie să primească bon fiscal. Nu înțeleg exact ce ascunde această nouă găselniță, dacă este vorba despre lipsa de informare la nivel decizional sau dacă intenția este de a jigni populația și de ne întoarce unii împotriva altora, dar îmi permit să spun că este pueril, iresponsabil și…întârziat 15-20 de ani acest proiect”, afirmă Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.

Soluția este conlucrarea, nu confruntarea

Industria ospitalității traversează o perioadă extrem de dificilă: lipsa de forță de muncă, costuri în creștere exponențială și instabilitate economică. În loc să caute soluții reale și să ofere sprijin unui sector vital pentru economia națională și pentru imaginea României, autoritățile aleg să transmită mesaje care stigmatizează operatorii.

„Nu putem accepta ca HoReCa să fie pusă la zid prin campanii ce seamănă neîncredere între clienți și antreprenori. Respectarea regulilor fiscale este obligatorie, dar aceasta trebuie să fie însoțită de educație, sprijin și consultare, nu de măsuri populiste care compromit încrederea publicului. Soluțiile adevărate se găsesc doar prin colaborare loială între stat, industrie și consumatori”, precizează Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 7 septembrie 2025, la Loman – județul Alba, are loc cea de a XIII-a ediție a festivalului „Coborâtul oilor”, organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine Săsciori, Primăria Săsciori și Consiliul Județean Alba.

În comuna Săsciori, obiceiul coborâtului oilor de la munte pentru a le pregăti de iernat este păstrat de generații întregi de crescători, fiind sărbătorit toamna împreună cu întreaga comunitate locală, dar și cu fermieri și public din toată țara.

La festivalul „Coborâtul oilor”, crescătorii de ovine își expun animalele, au loc târguri de berbeci și de produse tradiționale, se prezintă obiceiurile și tradițiile pastorale, totul culminând cu spectacole folclorice.

Se spune că, toamna, la Loman se dă ora exactă în ceea ce privește prețul animalelor, având în vedere că în această parte de țară astfel de târguri de ovine și produse tradiționale au o vechime de peste o sută de ani.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Provocările fermierilor în 2024 nu au fost deloc puține și nici ușor de depășit. Dificultățile ridicate de schimbările climatice, pierderile economice adăugate an de an în urma secetei, prețurile mici ale produselor agricole, dar și care sunt soluțiile pe care le au astăzi fermierii pentru a-și proteja culturile sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat cu Vasile Iosif, Country Leader FMC România și Republica Moldova.

Reporter: Cum aţi caracteriza anul 2024?

Vasile Iosif: Anul trecut cred că a fost unul destul de provocator pentru toţi cei care lucrăm în agricultură, într-un fel sau în altul, dar mai ales pentru fermierii din partea de sud şi de est a ţării, mai puţin pentru cei din Transilvania care au acest privilegiu ca arcul Carpatic să oprească ploile mai mult la ei şi să lase mai puţine ploi pe partea de sud.

Din păcate, România „excelează” la volatilitatea producţiei agricole. Adică avem ani când condiţiile climatice sunt foarte bune şi avem producţii extraordinare şi ne lăudăm că avem cea mai mare producţie de porumb la nivelul UE sau la capitolul floarea-soarelui, dar fără să observăm că, de fapt, din punct de vedere productivitate şi calitate recoltate pe hectar suntem mult în urma altor ţări. Dar suprafaţa de multe ori ne avantajează net, pentru că România este un mare cultivator de porumb, de floarea-soarelui şi de cereale şi, în ultimii vreo 15 ani, de rapiţă.

Revenind la 2024, vorbeam de volatilitatea producţiei agricole pe care nu putem s-o stabilizăm, fapt care creează probleme pentru toţi fermierii din România, creează probleme pentru industria alimentară, pentru procesatori, dar şi pentru consumatori. Ştiu că la ora actuală Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii se uită cu foarte mare atenţie către industria agroalimentară, ceea ce este un lucru extraordinar, mai ales că ar trebui să exportăm mai puţină producţie brută şi să învăţăm să folosim această resursă pentru consumul nostru, al populaţiei.

„Observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară.”

Reporter: Aminteaţi de faptul că excelăm la suprafaţă, că fermierii cultivă suprafeţe foarte mari cu porumb şi floarea-soarelui, dar niciuna dintre ele nu excelează la producţie. Ca atare, rămânem tributari doar celor două culturi sau ne îndreptăm atenţia şi către alte culturi?

Vasile Iosif: Îmi amintesc cu plăcere când eram mult mai tânăr decât acum şi lucram la Ministerul Agriculturii, aveam în jur de 3,2 milioane de hectare de porumb. La ora actuală, dacă ne uităm pe partea statistică, anul trecut noi spunem că am avut undeva la 2,2 milioane, Ministerul Agriculturii spune undeva la aproximativ 2,4 milioane de hectare. Cert este că observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară, vedem o creştere destul de puternică a culturii de cereale păioase, dar mai ales a culturii de rapiţă, cu toate că România în partea de sud şi în cea de est nu este întotdeauna o zonă propice pentru cultura rapiţei. Atunci când avem secetă, când avem ierni fără zăpadă şi foarte dure din punctul de vedere al temperaturilor negative, categoric cultura de rapiţă, în cea mai mare proporţie, se pierde, se compromite în timpul iernii.

Pentru că trecutul este întotdeauna important să învăţăm ce am făcut bine şi ce nu, cred că ar trebui să realizăm că, în 2024, am avut aproximativ două milioane de hectare de culturi agricole compromise din cauza secetei şi a arşiţei. Din 1900 şi până în 2024, Institutul de Meteorologie raportează cele mai mari temperaturi înregistrate de când reuşim să înregistrăm temperaturile, în perioada iunie-august. Ceea ce ne duce cu gândul că avem de-a face cu schimbări climatice majore şi pentru acest lucru, cred cu tărie, culturile de primăvară, culturi care sunt binevenite în rotaţia culturilor şi în structura de culturi agricole a României, inclusiv soia, dar şi alte culturi care încep să crească, cred că va fi posibil să cultivăm acest gen de cultură numai în situaţia în care vom avea sisteme de irigaţii. În rest, cred că ar fi mai benefic să mergem pe culturi de toamnă şi să sperăm că în timpul iernii avem precipitaţii sau zăpadă în aşa fel încât fermierii, indiferent care este structura de culturi pe care o îmbrăţişează, să aibă profit. La final de zi sau la final de ciclu de producţie trebuie categoric să obţii profit, ca să poţi să mergi mai departe.

Reporter: În ce măsură situaţia financiară a fermierilor influenţează şi bunul mers al companiilor din sectorul furnizării de produse de protecţie a plantelor, de seminţe etc.?

Vasile Iosif: Cred că suntem legaţi unii de ceilalţi. Noi suntem cei care venim cu sănătatea culturilor agricole, avem colegi care se ocupă de partea de fertilizare, fertilizanţi foliari sau de bază, avem colegi care vin cu seminţe, deci sunt foarte mulţi furnizori de inputuri.

Ministrul Agriculturii estimează că, anul trecut, agricultura românească a pierdut, din cauza secetei şi a arşiţei, în jur de 1,8 miliarde de euro. Deci, din punct de vedere financiar, cred că anul 2025 va fi un an în care memoria fermierului va porni de la realitatea cruntă că s-a confruntat cu anumite pierderi în 2024 şi că trebuie să fie extrem de atent vizavi de ce cheltuieli adoptă, pentru ca, atunci când recoltează cultura respectivă, o parte din profitul pe care-l obţine anul acesta să acopere şi o parte din pierderea de anul trecut. Ştim că Ministerul Agriculturii a venit cu vreo 450 de milioane de euro ajutor pentru cei care au avut calamitate, dar asta înseamnă cam 30% din ceea ce s-a pierdut.

Suntem împreună în acest efort de a asigura securitatea alimentară a României şi întreaga echipă FMC, atât în România, cât şi în Republica Moldova, îşi va face datoria de a sta lângă fermierul român cu produsele, cu tehnologiile, cu recomandările noastre, vom continua toate programele pe care noi le-am implementat. Aş vrea aici să menţionez ARC^® farm intelligence, care este primul program digital de prognoză și avertizare ce folosește inteligența artificială și algoritmi predictivi pentru monitorizarea dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb, oferit gratuit fermierilor și distribuitorilor din România. Acest program îl avem de aproximativ patru ani, cu rezultate extraordinar de bune, şi îi asigur pe fermieri că vom continua programul gratuit şi în anul 2025.

„Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii șase-șapte ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ.”

Reporter: Să vorbim și despre piața produselor de protecția plantelor...

Vasile Iosif: La nivel global, piaţa de pesticide a crescut constant. La un anumit moment, acum doi ani, depăşisem 70 de miliarde de dolari la nivel global. Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii 6-7 ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ. De ce se întâmplă acest fenomen? Pentru faptul că UE, prin Pactul verde şi prin strategiile „de la fermă la consumator” care, mulţumesc lui Dumnezeu, a fost amânată, mai este strategia de biodiversitate, mai este directiva de utilizare durabilă, deci legislaţie ţintită pentru domeniul protecţiei plantelor, a făcut ca fermierii europeni să nu mai aibă acces la foarte multe molecule.

Dacă ne uităm astăzi în „The Pesticide Manual Book”, deci cartea care cuprinde toate moleculele, avem cam 920 de substanţe active de protecţie a plantelor, de produse destinate protecţiei plantelor. UE mai foloseşte în jur de 278. Deci, cam 30%. În rest, sunt scoase. Și ce se întâmplă scoţând moleculele care erau cele mai bune ca preţ, dar cu cele mai vechi? Categoric s-a pus mai multă presiune pe preţ. Mai pe româneşte, fermierul european foloseşte produse mult superioare faţă de ceilalţi fermieri din afara UE, dar mult mai scumpe ca medie.

De asemenea, România mai are 197 de substanţe active, deci cam 20% din ceea ce de exemplu aducem din Turcia sau dintr-o ţară terţă ca Ucraina, care are privilegiul să folosească 700, 800, 900 de substanţe active. Şi aici revenim la o problemă destul de spinoasă, care atinge puţin şi partea de Mercosur, de acel tratat faimos care a fost agreat şi semnat în decembrie anul trecut de către liderii din UE împreună cu Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, ţările care fac parte din acest grup. Cum facem? Pentru că noi vrem să fim verzi, până în 2050 să nu mai poluăm, să fixăm toate gazele atmosferice, vrem să folosim cele mai performante produse de protecţie a plantelor şi cele mai bune tehnologii. Totul este perfect salutar, dar ce faci în momentul în care fermierii noştri sunt clar dezavantajaţi într-o relaţie de import sau de aducere de produse agroalimentare din afara UE?

Totuşi, trebuie să spunem consumatorului european că la final de zi, indiferent unde lucrăm, în agricultură sau în altă parte, suntem consumatori, mâncăm de trei ori pe zi. Trebuie să spunem că avem la ora actuală, conform standardelor, cele mai bune produse agricole, adică cele mai curate din punct de vedere reziduuri de pesticide, cu o protejare a mediului foarte sofisticată, adică suntem foarte evoluaţi. Marea problemă pe care o avem nu sunt aceste decizii ale UE, ci faptul că noi suntem o insulă, suntem singurii care le aplicăm. SUA nu aplică, China nu aplică, ţările din jurul nostru nu le aplică, inclusiv ţările din Mercosur nu le aplică. Or, ce observăm acum prin acest tratat? De exemplu Europa poate să exporte carne de porc, dar categoric vom importa şi carne de porc din ţările din America Latină. Ori, dacă ne gândim câtă carne vom exporta noi şi câtă carne cu preţuri foarte joase vom aduce din ţări din America Latină, este puţin cam dificil şi aici trebuie să înţelegem mai bine prevederile acestui tratat care este salutar în sensul că după China, Europa este al doilea cel mai mare partener al ţărilor Mercosur, cu exporturi de aproximativ 83 miliarde de euro în 2023. Ceea ce înseamnă că, pentru Europa, este o piaţă importantă pentru echipamente, pentru maşini, pentru tehnologia informaţiei etc. Dar o să vedem ce facem cu agricultura, pentru că aici avem noi o problemă, şi mai ales România a avut cu siguranţă un impact negativ, prin faptul că una este să produci grâu în UE, în speţă în România, ai nişte costuri, şi alta este să produci în Ucraina, unde ai cu totul alte costuri, alte tehnologii, şi aş îndrăzni să spun la final de zi, şi o altă calitate. Adică mult inferioară faţă de ceea ce obţine un fermier european.

Sunt convins că sunt considerente economice foarte solide în spatele acestui acord de liber-schimb, Mercosur, dar eu cred că liderii noştri, atât din România, cât şi la nivelul UE, pot fi mai buni în susţinerea producătorilor noştri agricoli, îi pot proteja mai mult. Citeam recent o statistică referitoare la gradul de suicid la nivelul fermierilor. Este înspăimântător! Deci n-o să vă vină să credeţi, pe primul loc se situează Franţa cu cei mai mulţi fermieri care se sinucid. De asemenea, am văzut fermierii anul trecut într-un avânt forţat, aş putea spune, mergând în stradă şi revendicându-şi drepturile. Cred că întreaga societate trebuie să înţeleagă că vrem să mâncăm mai bine, vrem să mâncăm mai sănătos, dar ar trebui să avem grijă de fermierii noştri. Pentru că, la final de zi, una este să-ţi închizi anumite industrii şi să le delocalizezi în ţări precum China. Şi aţi observat, când a venit covidul peste noi nu aveam măşti, nu aveam dezinfectanţi, aşteptam înfriguraţi poate ne dau chinezii nişte măşti. Adică, sunt domenii strategice pe care liderii noştri ar trebui să le abordeze cu foarte, foarte multă delicateţe şi înţelegere. Iar agricultura, mâncarea, nu cunosc un domeniu mai strategic decât acesta. Şi sunt încredinţat că forţa fermierilor noştri, cuvântul, vocea lor, asociaţiile cum este Asociaţia Industriei de Protecţie a Plantelor, Europe CropLife, toţi trebuie să ne facem datoria şi să atragem atenţia că la final de zi suntem cu toţii consumatori, şi securitatea alimentară a fiecărui cetăţean european este extrem de importantă.

„Indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA.”

Reporter: Către ce credeţi că se va îndrepta agricultura europeană, şi mă refer aici la noutăţile din punctul de vedere al protecţiei plantelor. Cam pe unde ne vom situa în viitor, având în vedere că UE continuă să înăsprească legislaţia?

Vasile Iosif: Aş vrea să vă spun că indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA. Vrem să acceptăm sau nu, este o altă poveste. Înţeleg, nu am fost de acord cu plantele modificate genetic pentru că plantele modificate genetic, acele GMO, însemnau să aduci gene dintr-o bacterie care este din sol şi să inserezi în genomul plantei. Deci este vorba de un lucru pe care-l aduci din afara celulei plantei. În schimb, noile tehnici genomice, care merg pe CRISPR/Cas, în opinia mea, reprezintă viitorul omenirii, dacă aşteptăm să vindecăm cancerul, dacă aşteptăm să vindecăm boli grave imunitare. CRISPR/Cas este tehnologia care va schimba, din punctul meu de vedere, întregul genom uman în bine şi nu numai uman, animal, ci şi biologic, al plantelor, vegetal. Or, în momentul în care vorbim de noile tehnici genomice, noi avem deja o decizie a Curţii Europene de Justiţie care blochează acest proces. La ora actuală noi suntem încă în căutare cum să deblocăm cercetarea în acest domeniu. Aş vrea să vă spun că faptul că intervii la nivel de ADN şi închizi anumite secvenţe, anumiţi aminoacizi şi creezi rezistenţă sau toleranţă la nivel de genom sau la nivel de celulă vegetală este un lucru extraordinar şi cred că de aici vor veni marile descoperiri în partea de plante, despre care să spunem că nu se mai îmbolnăvesc, sau anumite boli devin desuete, deci dispar.

Revenind la protecţia plantelor, aş vrea să vă spun că la ora actuală mai sunt cinci companii care inovează. Şi FMC, compania la care lucrez, este una dintre companiile de cercetare şi dezvoltare. De ce au devenit cercetarea şi dezvoltarea atât de rare? Pentru că, pe vremea când eu lucram la Ministerul Agriculturii erau în jur de 15 companii care cercetau şi inovau. Astăzi, mai sunt cinci. Din cauza faptului că pentru a produce o moleculă nouă trebuie să investeşti 50 de dolari pe minut timp de 12 ani şi, dacă eşti norocos, după ce ai cheltuit 280 de milioane de dolari, vei fi obţinut o moleculă de produs fitosanitar. Deci atât de mult costă medicamentele pentru plante, şi pentru prima dată în existenţa noastră, 40% din acest cost merge numai să înţelegem impactul produsului asupra mediului, asupra organismelor secundare sau care sunt în afara razei produsului, impactul asupra apei, incluzând apele de adâncime etc.

Așadar, cercetarea a devenit foarte sofisticată. Se vorbeşte la ora actuală de produse biologice. Produsele biologice sunt utilizate cu mai mult sau mai puţin succes, depinde de ce domeniu vorbim, de prin 1970. E drept, cercetarea a evoluat şi avem la ora actuală produse biologice care sunt mult mai sofisticate decât ce aveam acum 30-40 de ani. Firma la care lucrez are astăzi o întreagă pleiadă de produse pe care le vinde la nivel global, şi aici este o altă discrepanţă pe care o avem la nivelul UE, în sensul că durează mult prea mult verificarea şi omologarea unui produs fitosanitar.

Reporter: Inclusiv pentru un produs biologic.

Vasile Iosif: Produsele biologice în Uniunea Europeană sunt abordate pe aceeaşi legislaţie, Regulamentul 11.07/2009, la fel ca un produs sintetic, aceleaşi criterii se aplică şi unui produs biologic. Ne dorim ca UE, care vrea să fie verde, să adopte anumite măsuri care să facă omologarea unui produs biologic mult mai facilă şi mult mai rapidă.

Venim la ora actuală cu produse pe bază de feromoni. FMC este prima companie la nivel global care a reuşit să reducă costul pentru a obţine un kilogram de feromon, de la 10.000 de dolari la 80 de dolari. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în curând, pentru că avem deja produsele în testare, inclusiv în România, fermierul va putea să facă un singur tratament, mai precis aplică un produs de tipul Coragen, care este un produs sintetic, dar foarte prietenos cu mediul, iar al doilea tratament nu mai trebuie să-l mai faci cu un produs sintetic. Aplici acest gen de feromon care dezorientează femela şi masculul, deci fluturii nu se mai întâlnesc, nemaiîmperechindu-se se reduce foarte mult populaţia şi eviţi un tratament. Adică pur şi simplu reduci numărul de tratamente pe hectar. Vedeţi cât de frumoase sunt cercetarea şi ştiinţa?

Reporter: Corect. Ai scăpat de un insecticid.

Vasile Iosif: Exact. Avem la ora actuală în lansare în Marea Britanie, pentru că Marea Britanie a ieşit din UE, dacă era în UE cu siguranţă puteam să vorbim de lansarea noului erbicid de la FMC, Isoflex, probabil în 2027 când îl aşteptăm şi noi în Europa, deci ei, ieşind din UE, procesul de omologare este mult mai rapid, deja compania poate de anul acesta să comercializeze Isoflex în cultura de cereale păioase. Noul produs înseamnă o nouă substanţă activă, cu un nou mod de acţiune pentru cultura de cereale păioase, ceea ce este revoluţionar. Avem multe alte produse pe care o să le aducem în piață. Compania FMC speră ca până în 2030, din produsele noi pe care le vom lansa în piaţă, să atingă circa două miliarde de dolari vânzări suplimentare.

În prezent, FMC are 40 de substanţe active, atât sintetice, cât şi biologice, în cercetare, din care aproximativ 18 într-o fază foarte avansată de a fi puse în piaţă.

În România, am lansat un nou erbicid pentru cereale păioase, un produs cu o formulare specială, un produs care se adaptează foarte bine condiţiilor de stres climatic. Este un produs complex, are două substanţe active şi combate, controlează toate buruienile problematice din cultura de cereale păioase. Produsul se numeşte Sentrallas şi fermierii noştri îl găsesc de anul acesta pe rafturile distribuitorilor.

Am mai lansat Accudo, un biostimulator biologic inovator pe bază de Bacillus Paralicheniformis RTI 184, care susține sănătatea solului și dezvoltarea rădăcinilor. Aceste noi produse sunt rezultatul cercetării și inovației continue ale FMC, care contribuie la rezolvarea provocărilor complexe cu care se confruntă fermierii în actualul context agricol.

FMC mai introduce în piață produse performante pentru combaterea dăunătorilor și bolilor, ca Priori Gold și Promino Xtra, care vor sprijini protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

„Sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes.”

Reporter: Încotro se îndreaptă agricultura?

Vasile Iosif: Cred că ne îndreptăm într-o direcţie în care, uşor-uşor, partea de digitalizare ne va face viaţa mult mai bună.

La ora actuală, companiile de protecţie a plantelor investesc peste zece miliarde de dolari la nivel global în a îmbunătăţi sistemele digitale. Mă gândesc, aş putea să spun fascinat, la inteligenţa artificială, care-şi va pune cu siguranţă amprenta şi asupra agriculturii, şi, da, eu cred că trebuie să devenim mult mai buni în ceea ce facem. Să fim oameni de afaceri care să înţelegem atât latura practică, cum producem, dar să înţelegem şi latura financiară, adică cu ce costuri producem, şi mai ales să devenim atât de buni, încât împreună să reuşim să creăm anumite grupuri alimentare, anumite pieţe care să ne ajute la final de zi să fim profitabili.

Astăzi, fermierul român este într-o concurenţă cu fermierii din celelalte ţări ale UE. Că ne place, că nu ne place, asta este viaţa. Aş îndrăzni să spun că niciodată agricultura românească nu a fost la un nivel mai înalt decât este la ora actuală, dar asta nu înseamnă că n-avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit. Trebuie să începem cu fiecare dintre noi, cu ferma noastră, să ne facem treaba, să avem producţii de calitate, să respectăm pământul, mediul înconjurător, pentru că spunea cineva că pământul este luat cu împrumut de la urmaşii noştri.

Cred că avem anumite lecţii dureroase din trecut, mă refer la agricultura comunistă, cred că mai avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit în această ţară, adică să ne ajutăm unii pe ceilalţi, să ne respectăm, indiferent de domenii. Sunt un optimist incurabil, sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes: are un pământ extraordinar, suntem – sper să nu greşesc – a cincea ţară ca suprafaţă arabilă la nivelul UE, avem apă, avem oameni extrem de inteligenţi, avem resurse naturale, nu trebuie decât să ne organizăm. Și, de asemenea, trebuie să înţelegem care sunt vulnerabilităţile – sistem de irigaţii, asigurări, poate într-o zi o bancă destinată fermierilor români – şi o să vedeţi, uşor-uşor, România va deveni o voce puternică pe arena internaţională, nu numai în agricultură, ci sunt convins că şi în celelalte domenii. 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

În 2025, Ziua Porumbului Orezu^® trece la următorul nivel, anunță Forumul APPR, organizatorul evenimentului. Se schimbă atât locația, cât și formatul.

Seceta severă i-a determinat pe organizatorii evenimentului Ziua Porumbului Orezu, care se desfășura tradițional toamna în ferma Elsit din județul Ialomița a familiei Sitaru, să schimbe locația și formatul, transformându-se în SUMMITUL NAȚIONAL AL PORUMBULUI, „o conferință strategică de nivel premium, ce va reuni liderii agriculturii din România, specialiști recunoscuți și companii de top din agribusiness”.

Astfel, Summitul Național al Porumbului are loc pe 17 septembrie 2025, tot în județul Ialomița, dar de data asta la Mihail Kogălniceanu, în ferma Sopema, a lui Arnaud Perrein.

„Această ediție specială marchează 16 ani de tradiție, aducând evenimentului o nouă dimensiune, orientată spre soluții inovatoare și strategii pentru viitor. Vom dezbate provocările actuale, dar mai ales gestionarea riscurilor în agricultură, cea mai mare provocare cu care se confruntă fermierii în prezent”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Forumul APPR subliniază că Ziua Porumbului Orezu^® continuă să fie un eveniment de referință care reunește fermieri, companii, cercetători și factori de decizie și, totodată, aduce în fața participanților prezentări și demonstrații în premieră.

Și la Summitul Național al Porumbului 2025, Concursul live „Mămăliga de aur” îi provoacă pe doritori să prepare rețeta lor cea mai bună.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gama Swifterdisc de la producătorul ceh de utilaje agricole Bednar cuprinde grape cu discuri pentru prelucrarea superficială, ideale pentru lucrările post-recoltă. Totodată, sunt modele care pot fi echipate cu unitatea de semănat BEDNAR ALFA DRILL, cu o capacitate de 400 de litri, realizându-se astfel prelucrarea solului și însămânțarea într-o singură trecere.

„O soluție eficientă și fiabilă pentru lucrările de prelucrare superficială a miriștii este gama Bednar Swifterdisc. De la modelele compacte Swifterdisc XN (1,75 m) până la Swifterdisc XE_MEGA (până la 18,4 m), această gamă se caracterizează prin capacitate de lucru la viteză mare; gestionare excelentă a resturilor vegetale; fiabilitate dovedită pentru ferme de orice dimensiune. De asemenea, dispunerea X-PRECISE a discurilor (versiunea PROFI) asigură o urmărire perfectă în spatele tractorului, fără deviere laterală”, arată Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

Swifterdisc XN este o grapă cu discuri cu lățime de lucru de la 3 la 4 metri. Datorită construcției compacte, mașina este adecvată pentru tractoare de putere redusă, 60 – 180 CP. Este o mașină pentru micii fermieri, cu proprietăți ale unor modele specializate mai mari, adecvată pentru cultivarea de bază a solului și pregătirea patului germinativ.

Noua generație oferă discuri cu un diametru de până la 560 mm, iar configurația de bază a grapei cu discuri Swifterdisc XN include setarea hidraulică a adâncimii de lucru.

„Acum, grapele pot fi echipate cu discuri Endurance furnizate de producătorul francez Forges de Niaux, oferind astfel o durată de exploatare mai lungă decât discurile standard, datorită rezistenței ridicate a discului în zona de lucru. Discurile Endurance excelează prin rezistența la impact și deformări extreme. Pentru modelele cu depliere XN 3000, XN 3500 și XN 4000R, discurile laterale pliabile sunt echipamente opționale. Acestea garantează utilizarea întregii lățimi de lucru a mașinii și transportul în siguranță pe drumuri. Discurile laterale pliabile sunt pliate mecanic în sus pentru transport. Swifterdisc XN oferă diverse opțiuni pentru tăvălugul posterior. De la ruloul tubular cu un diametru de 630 mm la U-RING cu două rânduri, cu un diametru al inelului de 500 mm. Alegerea tipului potrivit de tăvălug este importantă pentru a asigura închiderea corespunzătoare cu rambleu a solului și zdrobirea de înaltă calitate a bulgărilor”, precizează Sorin Aioanei.

În portofoliul producătorului ceh Bednar găsim o grapă cu discuri foarte late, cu un design standard și cea mai mare lățime de lucru de pe piață, considerată cea mai eficientă din lume. Swifterdisc XE_MEGA are lățimi de lucru de 14,4 -18,4 metri și se pretează pentru tractoare de 400-650 CP.

„Swifterdisc XE 18400 MEGA, cu lățimea de lucru de 18,4 metri, este una dintre cele mai eficiente grape cu discuri din lume. 769,36 hectare. Aceasta este suprafața cultivată cu Bednar Swifterdisc XE 18400 MEGA în timpul unei probe de funcționare continuă de 24 de ore (23 de ore și 36 de minute timp de funcționare netă), care a avut loc în iulie 2023. Evenimentul „24 HOURS RECORD” a avut loc în România”, subliniază Sorin Aioanei.

Grapa Swifterdisc XE_MEGA are secții de discuri dispuse în formă de X, ceea ce elimină devierea în lateral a utilajului. Astfel, grapa cu discuri poate să urmărească cu precizie traseul tractorului, iar discul central reduce riscul formării crestelor.

„Menținerea adâncimii de lucru setate pentru prelucrarea uniformă a profilului solului este baza cultivării de calitate a solului. Grapele Swifterdisc XE_MEGA asigură aceeași presiune pe discuri pe întreaga lățime a utilajului, datorită osiei tandem deplasate înainte și conceptului de două cadre laterale pliabile nedivizate. Designul structural al utilajului reduce numărul de cilindri hidraulici în care se poate pierde presiunea din cadrul lateral. Acest design reduce, de asemenea, numărul punctelor de lubrifiere și uzura generală a utilajului și simplifică manipularea utilajului atât pe teren, cât și pe drum”, spune reprezentantul Bednar FMT.

Swifterdisc XE_MEGA este ușor de manevrat, în ciuda lățimii sale maxime de lucru de 18,4 metri, chiar și la capete de rând. Utilajul virează utilizând tăvălugii posteriori, roţile de sprijin pivotante din față și osia de transport. Această construcție elimină sarcina negativă pe cuplaj și eliberează de sarcină tractorul când utilajul se află la capăt de rând.

Sistemul CTF (agricultură cu trafic controlat) elimină compactarea solului și optimizează trecerile ansamblurilor. În timpul lucrului, ansamblurile se deplasează pe câmp în grila dată a lățimii de lucru (6, 12, 18, 24 m etc), ceea ce împiedică apariția compactării inegale pe teren, precum și pe urmele care pot fi ușor cultivate.

Chiar dacă are cea mai mare lățime de lucru de pe piață, adică 18,4 metri, cultivatorul cu discuri lat Swifterdisc XE_MEGA este foarte compact pentru transport, deoarece nu depășește lățimea de transport de 3 metri, iar înălțimea sa este sub 4 metri, chiar și atunci când este echipat cu tăvălugi dubli V-RING sau U-RING. Acești parametri se ating în principal datorită plierii înainte a cadrului lateral, spre bara de tractare. Osia tandem de transport cu pneuri late asigură o deplasare lină.

Gama Swifterdisc de la Bednar cuprinde și alte grape cu discuri decât cele prezentate mai sus, mașini agricole care se pretează pentru toate tractoarele și orice dimensiune a exploatațiilor agricole. Le arătăm mai jos, împreună cu câteva caracteristici tehnice.

Swifterdisc XO_F este o linie de grape cu discuri universale cu discuri scurte, disponibile cu o lățime de lucru de la 4 la 7,5 metri și pretabilă pentru tractoare de 140 – 340 CP. Acestă grapă cu discuri a fost prima pe piață cu ax integrat, montat în fața tăvălugilor posteriori. Construcția asigură o distribuție uniformă a greutății, ceea ce înseamnă o stabilitate ridicată a utilajului și o viteză de lucru ridicată, esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a unei grape cu discuri.

Swifterdisc XO_PROFI este o nouă linie de grape cu discuri compacte din portofoliul Bednar, iar eticheta PROFI aduce fermierilor o serie întreagă de avantaje. Lățimile de lucru sunt între 6,25  și 7,25 metri, grapa din această gamă pretându-se la tractoare de 250 - 350 CP.

În categoria sa de grape cu discuri, Swifterdisc XO_PROFI are cea mai mare distanță dintre rândul din față și cel din spate al secției de discuri, adică 140 cm, iar distanța dintre discuri și axa ruloului posterior este de până la 160 cm. Garda la sol de 60 cm permite încorporarea unor cantități mari de materie organică.

Grapa cu discuri Swifterdisc XO_PROFI poate fi echipată cu tăvălug cu lame în față, o alegere ideală pentru tăierea reziduurilor de cultură și a tulpinilor dure. Reziduurile de cultură tăiate se descompun mai bine în sol și înlesnesc prelucrarea ulterioară a solului, prevenind înfundarea utilajului.

Swifterdisc XE are lățimi de lucru de 10 - 12,4 metri și are nevoie de tractoare de 350 - 500 CP. Este un utilaj potrivit pentru pregătirea superficială a solului și amestecarea intensă a reziduurilor de cultură cu solul.

Grapele cu discuri Swifterdisc XE asigură aceeași presiune pe discuri pe întreaga lățime a utilajului, datorită osiei deplasate înainte și conceptului de două cadre laterale pliabile.

Swifterdisc XE_PROFI, o grapă cu discuri cu lățime mare de lucru, asigură o producție zilnică maximă. Totodată, dispune de un cadru scurt și un control intuitiv simplu. Are două modele, ale căror lățimi de lucru de 10,4 și 12,4 metri și viteza de lucru proiectată de până la 18 km/h permit atingerea unei norme de lucru ridicate și, mai presus de toate, generează economii de costuri și producții zilnice ridicate.

Swifterdisc XE_PROFI este o grapă cu discuri complet compatibilă cu ISOBUS, mașina putând fi operată cu oricare terminal compatibil ISOBUS.

Software-ul Bednar EASY CONTROL asigură plierea și întinderea complet automată a utilajului utilizând un singur buton, iar toți parametrii de lucru sunt setați prin introducerea valorilor la terminal.

De reținut că, toate setările, inclusiv adâncimea de lucru, pot fi reglate confortabil și în timpul lucrului.

Modelele Swifterdisc XE_PROFI au secții de discuri dispuse în formă de X, eliminând astfel devierea în lateral a utilajului. Grapa cu discuri poate să urmărească cu precizie traseul tractorului. Discul central reduce riscul formării crestelor.

Grapa cu discuri cu lățime mare de lucru Swifterdisc XE_PROFI este conectată la ieșirea hidraulică LOAD-SENSING a tractorului utilizând numai trei furtunuri. Pompa reglabilă furnizează ulei sub presiune doar atât cât este necesar pentru sarcina specifică a funcției respective, totul fiind complet automatizat. Sistemul utilizează eficient presiunea din sistemul hidraulic și controlează funcțiile care necesită o putere ridicată.

„Un producător progresist de tehnologie agricolă”, așa se descrie constructorul de utilaje agricole Bednar. Compania înființată în anul 1997 în Cehia, astăzi este specializată în producția de tehnologie agricolă pentru cultivarea solului, semănat, cultivare între rânduri, tocare, fertilizare și gestionarea reziduurilor de cultură. Utilaje Bednar se găsesc în peste 39 de țări, lucrând în diferite condiții climatice și de sol.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii: lipsa schimbului de generații. Cu o medie de vârstă a fermierilor de peste 57 de ani și un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, viitorul producției agricole depinde de atragerea și formarea unei noi generații de fermieri. Clubul Fermierilor Români vine cu o soluție concretă, respectiv Programul Tineri Lideri pentru Agricultură.

Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că media de vârstă a fermierilor din UE este de 57 de ani, iar doar 11,9% dintre managerii de ferme au sub 40 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației agricole se accentuează anual, punând presiune pe sustenabilitatea sectorului. Printre cauzele majore se numără și lipsa unor programe de pregătire adaptate realităților actuale.

Tineri Lideri pentru Agricultură, răspunsul Clubului Fermierilor Români

Pentru a contracara această tendință, Clubul Fermierilor Români a dezvoltat programul Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), un proiect educațional dedicat pregătirii manageriale a noii generații de fermieri.

Lansat în 2019 și ajuns în prezent la Seria a VII-a, programul urmărește formarea a 1.000 de absolvenți până în 2027.
Curricula include module de leadership, politici agricole europene și naționale, strategie de business, inovare și digitalizare, precum și adaptarea la schimbările climatice. Pentru seria a șaptea a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, înscrerile se fac până la data de 25 septembrie 2025.

TLA este susținut integral de Grupul Agricover și se bazează pe networking, studii de caz și vizite de lucru în ferme și instituții din România și Uniunea Europeană.

De la reticență la leadership, exemplul lui Ciprian Olteanu

Ciprian Olteanu, actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, este unul dintre absolvenții programului. Contactul cu TLA i-a schimbat perspectiva.
„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a fost pentru mine mai mult decât un curs, a fost o investiție în viitor. Am învățat să comunic eficient, să iau decizii sustenabile și să îmi reprezint comunitatea. Am cunoscut tineri fermieri cu viziune și mentori dedicați, care m-au inspirat să fiu un lider responsabil. TLA m-a pregătit nu doar să fiu un fermier mai bun, ci și să contribui activ la schimbarea agriculturii românești”, punctează Ciprian Olteanu.
Povestea sa reflectă misiunea programului: atragerea și formarea tinerilor capabili să ducă mai departe agricultura românească, cu o abordare competitivă și sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Se lansează un centru de inovare și formare a antreprenorilor din agricultură

Ghid pentru digitalizarea agriculturii

Care sunt tehnologiile care asigură nu doar supraviețuirea, ci profitul, în condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă? Ne-a răspuns la întrebare Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, care a arătat care sunt avantajele, dar și costurile tehnologiilor conservative. Producătorul german Horsch este recunoscut pentru utilajele specializate în prelucrarea minimă a solului.

Schimbările climatice modifică regulile jocului. „Dacă schimbarea în ceea ce privește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într-un timp foarte scurt, într-un viitor apropiat s-ar putea să nici nu mai exiști pe piață”, atrage atenția Constantin Curcă.

Practic, sunt patru tehnologii de prelucrare a solului: tehnologia clasică, și tehnologiile minimum tillage, strip-till și no-till. Horsch produce utilaje pentru fiecare dintre aceste tehnologii de prelucrare a solului. „Dacă astăzi aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus, crește permeabilitatea solului, dacă faci culturi verzi, care ajută la creșterea capacității solului de reținerea apei, prin toate acestea îți creezi condițiile pentru semănat direct”, explică specialistul Horsch.

Avantaje, dezavantaje și costuri ale tehnologiei minimum tillage

Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, în orice situație, mai mici față de tehnologia clasică de prelucrare a solului. „Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic. Putem să cuantificăm foarte clar producția obținută, la prețul pieței.”

Constantin Curcă precizează că, pe lângă aceste avantaje măsurabile, sunt și câteva avantaje nemăsurabile. De pildă, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea permeabilității solului și a fertilității naturale a acestuia. Amestecul de resturi vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat.

Există, însă, și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii. „Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbicidare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie, deoarece pe de o parte asta înseamnă că am creat condiții mai bune de răsărire inclusiv plantelor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buruienile răsar mai repede, înainte de semănat, ne oferă posibilitatea de a le combate chimic sau mecanic”, arată Constantin Curcă.

Și fermierii mai mici au acces la utilajele Horsch

Condițiile pedoclimatice din ultimii ani i-au determinat pe unii fermieri să treacă spre o agricultură conservativă. Alții, probabil că cei mai mulți, nici nu vor să audă, încă. „Este de neînțeles să nu vrei ca măcar să experimentezi această tehnologie minimă, având nenumărate exemple de la fermieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în momentul în care faci bani nu te gândești să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.”

L-am întrebat pe reprezentantul Horsch dacă fermierii care exploatează suprafețe mai mici de teren agricol își permit utilajele producătorului german. Iată ce a răspuns: „Chiar dacă pe câmp vedeți tractoare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții tehnice și fermierilor care au tractoare de la 80-90 CP, cât și fermierilor care lucrează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utilajele Horsch. Avem o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”.

Oare statul n-ar putea sprijini fermierii cu fonduri special direcționate către cumpărarea de utilaje noi pentru agricultura conservativă? „România nu ar fi prima țară care ar aloca bani pentru tehnologiile conservative de prelucrare a solului. Spre exemplu, Republica Moldova are, din 2008 – 2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Ministerul Agriculturii din Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no-till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezultatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, ne-a spus Constantin Curcă.

În concluzie, fermierii trebuie să acorde atenție alegerii sistemului de prelucrare a solului, pentru că nu este de ajuns să facă doar un minimum de lucrări, ci trebuie să crească și calitatea solului astfel încât permeabilitatea acestuia să crească, la rândul său, iar gradul de tasare să se reducă așa încât rezultatul să aducă și un profit.

Foto: MEWI