Joi – 11 decembrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat în Regiunea Moldova Nord a doua conferință regională din seria AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035. Evenimentul, desfășurat la Hotel Coroana din Târgu Frumos - Iași, a reunit peste 180 de fermieri, procesatori, retaileri, reprezentanți ai autorităților și ai instituțiilor financiare, reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Următoarea conferință regională va avea loc la Timișoara, pe 22 ianuarie 2026.

Conferința dedicată Regiunii Moldova Nord a lansat un apel ferm la implicare activă în consultările naționale privind viitorul agriculturii, în contextul în care, în procesul PNRR 2021–2026, sectorul agricol a primit zero finanțare.

„Agricultura Regiunii Moldova Nord joacă un rol esențial în economia locală, iar provocările actuale – de la costurile de producție și lipsa forței de muncă, până la accesul la finanțare, digitalizare și dezvoltarea lanțului agroalimentar – necesită un dialog constant între fermieri, autorități și instituțiile de sprijin. Conferința regională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035 este un eveniment dedicat consultării și definirii priorităților pentru viitorul agriculturii la nivel regional și național”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Reprezentanții Clubului au subliniat necesitatea ca fermierii să fie parte din definirea politicilor, bugetelor și mecanismelor de finanțare pentru perioada 2028–2034, inclusiv în arhitectura noului Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR) și în redefinirea programelor strategice aflate în lucru, precum Agricultură Inteligentă Climatic, Programul Național de Management al Riscului și Centrul Național de Biosecuritate.

Politici Agricole & Competitivitate

Participanții au analizat provocările competitive ale fermelor românești, în special în contextul noului ciclu PAC și al presiunilor privind plafonarea/degresivitatea plăților. S-a discutat necesitatea consolidării poziției României în negocierile europene și a menținerii investițiilor în infrastructură critică precum irigațiile, digitalizarea și gestionarea riscului climatic.

Finanțarea, un deficit major care afectează fermierii din Moldova

Potrivit prezentării Băncii de Investiții și Dezvoltare, România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, un deficit sistemic și în creștere.

Câteva cifre îngrijorătoare:

• Aproximativ 3,81 miliarde euro reprezintă deficitul de finanțare care afectează tinerii fermieri, din cauza lipsei de capitalizare și garanții;

• 39% dintre firmele agricole declară că nivelul dobânzilor le limitează accesul la credit;

• Piața informală de creditare este estimată la circa un miliard de euro;

• Peste 75% din infrastructura de irigații este nefuncțională sau ineficientă, afectând direct productivitatea fermelor.

Aceste date subliniază nevoia urgentă de mecanisme de garantare, fonduri de investiții sectoriale, împrumuturi adaptate nevoilor agriculturii și colaborare strânsă între fermieri, bănci și autorități.

Tehnologii & Digitalizare, decalaj critic pentru România

Nivelul digitalizării fermelor românești rămâne printre cele mai reduse din UE, doar 0,03% dintre ferme fiind digitalizate prin programe guvernamentale dedicate.

Beneficiile observate în fermele digitalizate includ:

• Reducerea costurilor prin aplicare variabilă;

• Economii importante de apă prin irigații inteligente;

• Reducerea amprentei de carbon;

• Creșterea eficienței utilajelor și a randamentelor culturilor.

Clubul Fermierilor Români investește deja în formarea capitalului uman prin programe precum: Tineri Lideri pentru Agricultură (2019 - prezent); Antreprenor în Agricultura 4.0 (2020 - prezent); Specialist în Informatică Agricolă - SIA (2026 – 2028), un program național aflat în implementare, cu peste 1.000 de cursanți vizați și mentorat structurat.

Totodată, energia devine un pilon strategic. Costurile cu energia au crescut cu 40% - 60%, iar România dispune de 800.000 ha de terenuri degradate care pot genera 2.000 - 2.500 euro/ha/an.

Lanțul Valoric Agroalimentar, o oportunitate majoră pentru Moldova

Participanții au subliniat clar că România trebuie să își valorifice potențialul uriaș de procesare, să reducă exportul de materie primă și să dezvolte branduri regionale puternice, capabile să concureze în retail și la export. Este nevoie de standardizare, certificare și infrastructură, precum și de modele integrate fermă - procesare - piață pentru a întări poziția produsului românesc.

Concluzii și pașii următori

Conferința din Regiunea Moldova Nord reprezintă un pas decisiv în procesul național de consultare pentru elaborarea documentului strategic AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Clubul Fermierilor Români va continua dialogul cu fermierii, instituțiile financiare și autoritățile pentru a integra concluziile regionale în viziunea finală pentru agricultura românească.

CITEȘTE ȘI: „AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035” Sud‑Muntenia a deschis seria celor 10 conferințe organizate de Clubul Fermierilor în fiecare regiune de dezvoltare a țării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) aplicat îngrășămintelor. Efectele CBAM: costuri în creștere, incertitudine și risc de penurie, o combinație explozivă pentru fermieri.

Implementată într-un moment de vulnerabilitate fără precedent, măsura poate produce efecte negative severe asupra întregului lanț agroalimentar, de la fermieri până la consumatorul final.

Datele analizate de Forumul APPR arată că:

• Fermierii europeni se confruntă, încă din 2020, cu o explozie a costurilor de producție, care au dus marjele la niveluri istorice, uneori negative;

• Îngrășămintele reprezintă 15–30% din costul total de producție – cea mai mare cheltuială variabilă;

• Prețurile au crescut deja cu 10–15% ca urmare a restricțiilor impuse importurilor din Rusia și Belarus;

• UE depinde în proporție de aproximativ 50% de importurile din țări terțe, iar stocurile actuale acoperă doar 60% din necesarul pentru 2026.

În aceste condiții, aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, în forma actuală, poate determina:

• Creșteri suplimentare de preț de +10% până la peste +30%;

• Imposibilitatea comercianților de a plasa comenzi, din cauza lipsei unor formule de calcul complete;

• Risc real de lipsă de îngrășăminte la începutul anului agricol 2026;

• Diminuarea producției europene și pierderea competitivității față de țări terțe.

„Toate acestea vor afecta întregul lanț agroalimentar, culminând cu scumpirea alimentelor pentru consumatorii europeni”, arată Forumul APPR.

Deși aplicarea este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană nu a finalizat elementele tehnice fundamentale ale CBAM, respectiv valorile implicite; formulele finale de calcul; referințele pentru estimarea emisiilor.

„În paralel, contextul geopolitic – război la granițele UE, volatilitate extremă pe piețe, perturbări ale rutelor comerciale – nu a fost luat în considerare în analiza inițială de impact. Contrastul cu SUA este izbitor: Statele Unite au anunțat un pachet de 12 miliarde USD pentru sprijinirea fermierilor și suspendarea taxelor pe îngrășăminte, în timp ce UE reduce bugetul PAC cu 65 de miliarde euro și introduce o nouă taxă ce apasă direct asupra costurilor fermierilor”, subliniază FAPPR.

Forumul APPR solicită:

1. Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la finalizarea completă a cadrului tehnic;

2. Dezbatere urgentă în Parlamentul European pentru evaluarea consecințelor economice, tehnice și geopolitice;

3. Măsuri compensatorii clare, pentru a evita transferarea costurilor către fermieri și pierderea competitivității agriculturii UE.

„Fără aceste măsuri, CBAM riscă să declanșeze o criză de aprovizionare, o nouă creștere accentuată a prețurilor și o reducere drastică a producției agricole europene. În acest context critic, facem un apel ferm la responsabilitate, dialog și intervenție rapidă din partea autorităților naționale și europene”, transmite Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă în care se dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună, propunerile reformei PAC venite dinspre Comisia Europeană nemulțumind agricultorii din întreaga Uniune Europeană, am vrut să aflăm de la un lider de organizație profesională cum vede viitorul agriculturii europene și, totodată, al celei românești. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), așteaptă multe schimbări, însă nu le vede într-o lumină favorabilă agriculturii din România.

Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii europene?

Nicu Vasile: Mi se pare că priorităţile Europei diferă de priorităţile fermierului român. Mă refer la un sector prioritar în România, agricultura, ceea ce nu există în Europa de Vest. 47% dintre români locuiesc în mediul rural. În Vestul Europei, în ţările membre UE fondatoare, discutăm de undeva sub 20% din populaţie care lucrează şi locuiește în mediul rural. Prin urmare, România are nevoie de alte politici decât cele din Comunitatea Europeană.

34% din totalul fermierilor la nivel european este în România, unde găsim cea mai mică productivitate a muncii, dovadă fiind procentul de 3,2% din valoarea produsului agroalimentar la nivel naţional. De pildă, olandezii n-au decât 0,5% din totalul fermierilor la nivel european şi realizează 7% din valoarea produselor agroalimentare, aducând 27% la PIB-ul Olandei.

Noul buget european 2028-2034 înseamnă o diminuare a bugetului per total, de la 0,4, cât am primit în exerciţiul financiar până în 2027, la 0,15% din PIB-ul european. În afară de lucrul acesta, prin plafonările veniturilor pe ferme, mai mult de patru milioane de hectare de teren ale sectorului agricol românesc vor pierde aceste subvenţii. Ce se va întâmpla? Voi avea un cost de producţie mult mai mare. În 2025 faţă de 2024, fermierul din România înregistrează un cost de producţie mai mare cu 9% în comparaţie cu media europeană, unde avem o scădere cu 3% a costurilor de producţie.

Reporter: Și ajungem la ceea ce ne lipsește, strategia...

Nicu Vasile: Da, sunt foarte multe date care trebuie puse într-o strategie de ţară pe termene, lung, mediu şi scurt. Dar în timp am constatat că e destul de greu pentru noi să facem lucrul acesta. Singura strategie de ţară am văzut-o la Academia Română în 2015, dar nici măcar n-a avut curiozitatea careva să o deschidă și să o citească. Adică, discutăm de vreo 1.055 de pagini, cu 33 de pagini de cuprins.

Trebuie să discutăm de o strategie sectorială, multisectorială, iar când mă refer la agricultura României, discut de un sector dependent de alte economii, de industria chimică, petrochimică, constructoare de maşini.

Apoi, mai avem o mare problemă, demografică. Nimeni nu discută sau nu vrea să abordeze acest subiect: demografia în România. La 600 de decese sunt doar 19 naşteri. Procentul este dezastruos şi alarmant, va trebui să luăm măsuri urgente pentru dezvoltarea economică.

Ce se întâmplă în clipa de faţă, văd o constrângere economică la nivelul sectorului agricol, în afara faptului că fiecare kilogram de grâu pe care noi îl vindem înseamnă 80% bani care vin din alte economii sau ajutăm alte economii. De ce? Noi nu ştim să gândim unitar şi naţional. Să revenim la mediul rural, la dezvoltarea mediului rural, la mediul educaţional. Sunt multe lucruri de spus, aştept multe schimbări, dar, din păcate, nu le văd într-o lumină favorabilă agriculturii din România, dacă vrem să fim corecţi.

Reporter: Ce trebuie să facă România în context european, pentru a-şi salva interesul?

Nicu Vasile: Se numeşte lobby. În România nu putem discuta, dar la Bruxelles sunt peste 10.000 de organizaţii de lobby care fac lobby pentru ţările respective. Ce trebuie să facă România? Dacă stau şi mă uit că am 178 de acorduri comerciale la nivel european de liber-schimb cu ţări din întreaga lume, şi la nivel global avem 193-195 de ţări, e clar că eu pot să export produs înalt tehnologizat şi să aduc materie primă. Ăsta este cel mai bun business. Nu de a participa pe o bursă, ci de a participa în aceste schimburi comerciale. A fost încheiat şi acel acord cu ţările Americii de Sud, Mercosur, unde voi aduce foarte multă materie primă. După cum observăm, europeanul nu mai mănâncă zahăr din sfeclă de zahăr, mănâncă din trestie de zahăr. De ce? Randamentul este mult mai bun, costuri de producţie mult mai bune, dovadă România, din 400.000 de hectare de sfeclă, cât aveam cândva, şi 36 de fabrici de zahăr, nu mai avem decât Bodul, care ambalează zahăr din Ucraina, iar suprafeţele de sfeclă nu mai sunt decât 15.000 de hectare. Cam despre asta discutăm.

Trebuie să facem lobby. Luăm produse din vestul Europei şi le vindem global, cu aceste acorduri. România nu beneficiază de niciun fel de acord de liber-schimb, că nu avem produs finit. Nu mai discutăm de rezervele statale, nu mai discutăm de alte lucruri.

La Serele SupeR, zece milioane de caserole din plastic de unică folosință au fost înlocuite cu ambalaje din carton ondulat, circulare, reciclabile și certificate FSC^®. Producătorul horticol din județul Timiș colaborează cu DS Smith, o companie International Paper și lider global în domeniul soluțiilor de ambalare sustenabile din carton ondulat.

Serele SupeR au ales ambalajele sustenabile din carton ondulat considerând că astfel se vor diferenția pe o piață deja competitivă. „Pentru noi, trecerea la ambalaje sustenabile nu este doar o schimbare operațională, ci o alegere strategică și responsabilă. Am vrut să găsim o soluție care să răspundă nevoilor consumatorilor și partenerilor noștri, dar și să reducă în mod real impactul asupra mediului. Colaborarea cu DS Smith ne oferă mai mult decât un ambalaj inovator, ne oferă o direcție de creștere sustenabilă. Această transformare consolidează relația cu retailul actual și cu oamenii care aleg produsele noastre, tot mai atenți la amprenta ecologică. În spatele panerelor de carton stă o întreagă strategie: am integrat principiile sustenabilității în tot lanțul de aprovizionare, pentru a construi valoare durabilă și încredere pe termen lung. Credem cu tărie că parteneriatele solide, precum cel cu DS Smith pot accelera schimbări sistemice și pot seta noi standarde în agricultură și în ambalare”, subliniază Silvia Răileanu, fondator Serele SupeR.  

Astăzi, Serele SupeR reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de roșii din țara noastră și își desfășoară activitatea în Biled, județul Timiș. Compania are de atins o serie de obiective de sustenabilitate pentru a se conforma la legislația europeană în domeniul reducerii amprentei de carbon, inclusiv PPWR (Regulamentul privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje). Actul normativ își propune să reducă deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană și să traseze un cadru de lucru unitar în toate statele membre.

Cooperativa agricolă Serele SupeR, înființată în 2020, reunește producători locali care au un obiectiv comun: să ofere consumatorilor specialități de roșii cherry cultivate în sere moderne, dar cu gustul pe care îl aveau roșiile din grădinile de altădată. Sub marca înregistrată „Roșii cu gust de roșii”, produsele cooperativei se găsesc acum pe rafturile majorității retailerilor. Cooperativa intenționează creșterea capacității de producție, consolidarea parteneriatelor cu retailerii naționali, dar și investiția în tehnologii verzi, digitale, pentru a accelera tranziția proprie, dar și pe cea a întregului sector, către o agricultură sustenabilă și competitivă.

Parteneriatul dintre DS Smith și Serele SupeR a început în 2022, iar procesul de schimbare a ambalajelor a început cu dezvoltarea unei soluții personalizate. După ce au analizat ambalajele utilizate de Serele SupeR pentru a păstra roșiile proaspete în cele mai bune condiții, designerii DS Smith au creat patru panere din carton ondulat, adaptate sortimentelor de roșii comercializate. Noile panere pot fi ambalate mai ușor și mai rapid pe linia de producție și sunt 100% reciclabile.

Soluția propusă de DS Smith se remarcă și prin marginile înclinate, special concepute pentru a stoca diferitele varietăți de roșii, fiecare cu o anumită dimensiune. Astfel, forma panerelor reduce la minimum spațiul liber și simplifică, în același timp, procesele de producție și de ambalare de pe linia de ambalare hibridă a clientului. În plus, panerele sunt ambalate într-o folie flexibilă reciclabilă, ceea ce face ca produsele să fie mai ușor de reperat la raft și mai atractive vizual pentru consumatori.

În doar trei ani, colaborarea cu DS Smith a adus producătorului Serele SupeR o serie de beneficii, precum:

• 10 milioane de caserole din plastic de unică folosință eliminate și înlocuite cu panere din carton ondulat, 100% reciclabile și certificate FSC^®;

• Reducerea cu 46% a emisiilor de CO₂, față de ambalajele de tip PET realizate din PET (polietilen tereftalat, cunoscut și sub denumirea de polimer thermoplastic);

• Optimizarea consumului de materiale cu până la 21%, fără a afecta protecția produselor;

• Creșterea eficienței proceselor logistice, în concordanță cu cerințele actuale din retail.

Echipa de designeri experimentați a aplicat setul unic de Principii de Design Circular și a valorificat metodologia Circular Design Metrics (CDM) – lansată pentru prima dată în industrie de către DS Smith – pentru a măsura și a cuantifica performanța design-ului în termeni de sustenabilitate, urmărind opt repere cheie. Printre acestea se numără amprenta de carbon, reutilizarea, optimizarea lanțului de aprovizionare și reciclabilitatea, dar și utilizarea materialului sau ponderea elementelor reciclate.

Christian Schmidt, director General DS Smith Packaging România, a declarat: „Parteneriatul cu Serele SupeR demonstrează cum putem aduce valoare adăugată prin design circular și inovație în ambalare. Am reușit să reducem semnificativ utilizarea plasticului, să scădem emisiile și să sprijinim clientul în atingerea obiectivelor sale de mediu. Noile concepte au dovedit eficiența și eficacitatea ambalajelor sustenabile pentru întregul sector horticol din România și sperăm că și alți producători vor începe să le perceapă ca pe noul standard în domeniu. Ne bucurăm de rezultatele generate până acum și rămânem alături de Serele SupeR în tranziția lor către o economie circulară”.

DS Smith are o strategie de sustenabilitate cu obiective clare, Now & Next – Redefinim ambalajele pentru o lume în schimbare și și-a asumat să conducă tranziția întregii industrii către o economie circulară, începând cu dezvoltarea soluțiilor circulare sustenabile pentru clienții săi.

DS Smith, parte a grupului International Paper, este un furnizor global de top de ambalaje sustenabile din carton ondulat, susținut de operațiuni integrate de reciclare și producție de hârtie. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din sectoare precum e-commerce, bunuri de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și în domeniul industrial. În România, DS Smith deține un centru de coordonare pentru operațiunile de reciclare în București, două centre de colectare în Ștefănești și Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie la Zărnești, două unități de producție de ambalaje în Ghimbav și Timișoara și trei centre de servicii în Pitești, Timișoara și Buftea, județul Ilfov.

International Paper (NYSE: IP; LSE: IPC) este liderul global în soluții de ambalare sustenabile. Cu sediul central în Memphis, Tennessee, SUA, și sediul regional EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Londra, Marea Britanie, compania are peste 65.000 de angajați și deservește clienți din întreaga lume, prin operațiuni în mai mult de treizeci de țări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului, sărbătorită anual pe 5 decembrie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în zilele de 4 și 5 decembrie 2025, o nouă ediție a evenimentului educațional și interdisciplinar „Multidialog despre Sol – Bio-inspirație actuală pentru comunitățile generațiilor viitoare”.

Programul reunește profesori, cercetători, antreprenori, reprezentanți ai administrației publice, experți în sustenabilitate și tineri din România, Italia și Turcia, într-un cadru dedicat dialogului despre sol, bioeconomie și modele comunitare de dezvoltare durabilă. Totodată, programul include și activitățile proiectului ERASMUS+ „Eco-Culinary Innovators”, realizat împreună cu Colegiul de Servicii în Turism „Napoca”, în cadrul căruia tinerii lucrează în echipe mixte pentru a dezvolta concepte alimentare sustenabile sub tema Glocal Food: Thinking Global, Acting Local.

Importanța evenimentului

În contextul european actual, în care solul devine o resursă strategică pentru climă, hrană și reziliență urban-rurală, evenimentul de la Cluj reprezintă o platformă de conectare între educație, cercetare, industrie și comunitate. Aici se construiesc modele replicabile, bazate pe colaborare internațională, știință aplicată și soluții alimentare sau economice inspirate din natură.

„Ne dorim ca tinerii să înțeleagă solul nu doar prin laboratoare, ci și prin gastronomie locală, modele de afaceri și proiecte europene care creează punți între orașe, sate și comunități profesionale”, arată prof. dr. Felix Arion, coordonator proiect și cadru universitar USAMV Cluj-Napoca.

Un dialog continuu între știință, comunitate și inovație de Ziua Mondială a Solului

Ziua de 5 decembrie va începe cu prezentarea contextului evenimentului de către Felix Arion, urmat de introducerea proiectelor europene SOILTRIBES și BIO-INSPIRE, realizată de Iulia Arion și Felix Arion, care deschid discuția despre rolul solului în comunitățile viitorului.

Din partea Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu aduce o perspectivă urbană asupra solului ca element definitoriu al orașului, iar tinerii participanți ai proiectului Erasmus își prezintă conceptele în cadrul unei competiții de idei dedicată sustenabilității alimentare.

După ceremonia de premiere, seria de intervenții continuă cu teme care acoperă întregul spectru al relației dintre sol, oameni și economie: Zoltan Felfoldi vorbește despre proiectele pentru comunitate, Lucian Cuibus despre știința și practica hranei sustenabile, Horia Simon despre legătura dintre gastronomia satului și apetitul orașului, iar Bettina Peters prezintă exemple de cooperare între turism și producători locali din Germania.

În partea finală, Andreea Loredana Rhazzali explică oportunitățile de finanțare din cadrul proiectului FutureFoodS, Mihai Cuc prezintă soluții inovatoare pentru agricultura durabilă, iar Romulus Iagaru abordează prezentul și viitorul bioeconomiei. Ziua se încheie cu concluziile lui Felix Arion, marcând un parcurs care conectează educația, cercetarea și economia circulară.

„SOILTRIBES și BIO-INSPIRE arată că bioeconomia nu este doar un concept teoretic, ci o șansă reală pentru comunitățile care doresc să integreze sustenabilitatea în agricultură, turism, dezvoltare locală și politici urbane”, explică dr.ing. Zoltan Felfoldi, coordonator Terra Gloria.

Continuitate și viziune

Pentru Terra Gloria, această ediție marchează al treilea an consecutiv dedicat dialogului despre sol, după primul eveniment organizat pe 5 decembrie 2023, tot în parteneriat cu cadrele didactice ale Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală de la USAMV Cluj-Napoca. Evenimentul a crescut organic, reușind să adune din ce în ce mai multe comunități, inițiative europene și profesioniști care împărtășesc aceeași viziune asupra viitorului sustenabil.

Evenimentul, care se va desfășura în clădirea bibliotecii de la USAMV Cluj-Napoca, este deschis publicului, iar organizatorii încurajează participarea specialiștilor, profesorilor, studenților, reprezentanților ONG-urilor și tuturor celor interesați de mediu, educație, agricultură și viitorul comunităților urbane și rurale.

„Multidialog despre Sol – Bio-inspirație actuală pentru comunitățile generațiilor viitoare” este un eveniment organizat de Terra Gloria, împreună cu Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală – USAMV Cluj-Napoca și Departamentul de Științe Economice, cu sprijinul sponsorilor Hektar Seeds, Geo Rom și AgroTransilvania Cluster, alături de parteneri din inițiative europene precum SoilTribes, BIO-INSPIRE și FutureFoodS.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o prezență de aproape 20 de ani, mai exact 19, pe piața românească, Produse Moldovenești se mândrește cu un portofoliu generos de vinuri și divinuri fabricate peste Prut. După cum arată chiar numele, compania importă din Republica Moldova și distribuie pe piața noastră vinuri și distilate din vin de la crame de renume, premiate internațional, precum: Chateau Vartely, Crama Mircești, Vinum Estate, Kvint, Vinăria Ungheni, Suvorov Vin, Domeniile Pripa și Apriori Wine, fiind importator unic pentru acestea. Totodată, în portofoliul companiei găsim și alte crame din Republica Moldova, Produse Moldovenești având colaborare cu acestea pentru piața românească. De altfel, vizitatorii și expozanții celor două mari târguri agricole de la noi – Agraria și AgriPlanta – au avut posibilitatea în ultimii ani să cunoască și să deguste vinurile și divinurile de la Produse Moldovenești la standul publicației noastre – Revista Fermierului, unde în continuare puteți face cunoștință sau vă puteți reîntâlni cu gustul Moldovei de peste Prut.

Povestea românească a Produselor Moldovenești a început cu aproape două decenii în urmă, când drumurile celor doi acționari ai companiei s-au întâlnit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ștefan Ombun, originar din Republica Moldova, satul Chiștelnița – raion Telenești, și Daniel Lang, bihorean de la Aleșd, au absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor în 2004. Prietenia legată în anii de facultate a continuat și după absolvire, Ștefan și Daniel alegând să meragă pe același drum și în afaceri. Mai ales că au întrezărit un viitor frumos, gustos și, important pentru orice afacere, profitabil pentru produsele moldovenești în România.

Ștefan Ombun

Produse Moldovenești și-a început activitatea într-un moment greu pentru mărfurile Republicii Moldova, când Rusia a stopat importurile din această țară. Astfel că, acționarii companiei au pus bazele afacerii cu vinuri și divinuri moldovenești în anul 2006, în județul Bihor, la Aleșd, localitatea de origine a lui Daniel Lang. Aici, Ștefan și Daniel și-au făcut depozitul, birourile și au concentrat întreaga logistică. Cei doi și-au împărțit sarcinile, vânzările le-a preluat Ștefan, iar Daniel partea financiară.

Daniel Lang

Cu pași mici, dar siguri au crescut business-ul. Cum se zice, au mers din poartă-n poartă, au participat la târgurile, expozițiile și evenimentele de profil din toată țara pentru a-și face cunoscute produsele. An după an au reinvestit profitul, au investit în oameni și au reușit să-și crească afacerea. Ceea ce le-a permis dezvoltarea, așa încât depozitului Produse Moldovenești de la Aleșd i s-a adăugat și depozitul de lângă București, de la Chiajna, unde există de curând și un magazin. 

Diversitate de produse

Portofoliul Produse Moldovenești cuprinde o diversitate foarte mare de produse: vinuri liniștite, vinuri spumante, distilate din vin (cunoscute ca „divin” în Republica Moldova și „vinars” în România), precum și băuturi spirtoase. Produsele sunt disponibile atât pe siteul www.produse-moldovenesti.ro, precum și pe platforma B2B dedicată https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/.

„Ne mândrim cu faptul că oferim pieței cea mai amplă varietate de produse viti-vinicole importate în România. Indiferent de preferințe, consumatorul găsește la noi produsul perfect pentru a-și satisface dorințele, pentru că avem un portofoliu diversificat, cu vinuri liniștite, spumante, divinuri, cu vinuri seci, demiseci sau licoroase. Fiecare produs este selectat cu mare atenție și pasiune, pentru a oferi o experientă completă și plăcută”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.

Alin Dinu a punctat elementele forte ale Produse Modovenești care fac diferența într-o piață a băuturilor care ar putea părea aglomerată în România:

• Disponibilitatea în timp real a produselor ce pot fi găsite pe site și în platforma B2B;

• Livrarea în timp scurt (48 de ore);

• Produse Moldovenești este atât importator, cât și distribuitor, care lucrează la nivelul întregii țări cu toate rețelele internaționale Key Accounts, HoReCa și Traditional Trade (TT);

• Servicii de import;

• Servicii de depozitare și logistică, birouri pentru colaboratori;

• Flota auto;

• Area Sales Manager în țară, Regional Sales Manager, National Sales Manager;

• Parteneriate de durată. Produse Moldovenești se poate lăuda cu aceeași clienți de 18 ani;

• Magazin B2B Chiajna, la depozitul de lângă București (se va deschide curând).

Prin urmare, compania Produse Molovenești se adresează atât consumatorului final (B2C), având în vedere că vinurile și băuturile spirtoase sunt disponibile pe site-ul propriu și, totodată, pot fi găsite în marile magazine din toată țara, cât și companiilor, B2B, prin platforma dedicată (https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/ ). Platforma B2B este personalizată pentru fiecare companie în parte conform cu contractul de colaborare în vigoare, tarifele din platformă fiind actualizate în timp real conform înțelegerii dintre companii.

„Printr-un portofoliu vast și diversificat compania noastră aduce un beneficiu pieței din România prin disponibilitatea produselor în timp real, cât și pe termen lung, consumatorii fiind deja obișnuiți cu vinurile comercializate de noi pe care le caută din ce în ce mai mult pe raftul magazinelor, ceea ce ne bucură și ne dovedește încrederea pe care o are consumatorul în compania Produse Moldovenești”, a conchis Alin Dinu.

Alin Dinu

Vă invităm să descoperiți vinurile liniștite, spumantele, precum și distilatele aduse în România de către Produse Moldovenești. Ne este garantată o călătorie a gusturilor, indiferent că alegem să savurăm un pahar cu vin la o sărbătoare ori într-un moment de relaxare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Copa-Cogeca, organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, anunță că, pe 18 decembrie, în jur de 10.000 de fermieri vor protesta la Bruxelles. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a organizației europene, transmite că o delegație de 200 de participanți din Romania se va alătura protestului din Capitala Belgiei.

Nemulțumirile fermierilor europeni sunt legate, în principal, de reforma Politicii Agricole Comune, de bugetul strict al Uniunii Europene, de reglementările mult prea dure privind protecția plantelor, biodiversitatea, precum și de acordurile comerciale ale UE care afectează grav sectorul agroalimentar și nu numai, în special acordul propus cu Mercosur.

„Anul 2025 se apropie de final, iar așteptările noastre rămân neîndeplinite”, afirmă Copa-Cogeca, organizație care de-a lungul acestui an a tot tras semnale de alarmă și a avertizat autoritățile europene cu privire la impactul dezastruos al măsurilor anunțate de Comisia Europeană.

Potrivit presei belgiene, Copa-Cogeca a primit confirmarea de la aproximativ 40 de organizații de fermieri, fiind așteptați să se adune pe străzile din Bruxelles circa 10.000 de manifestanți pe 18 decembrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025 ‑ 2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul din regiunea Sud-Muntenia a reunit aproximativ 130 de fermieri, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.

Seria „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.

„Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare”, a spus Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”.

Reforma Politicii Agricole Comune 2028 ‑ 2034, provocări și lecții

Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 ‑ 2034. Raportul de însoțire al PAC arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15% din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023 ‑ 2027.

Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100.000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.

Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai curate și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor.

Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023 ‑ 2027, necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.

Finanțare și acces la capital, închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro

Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33% mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89%, cel mai ridicat din UE.

Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58% se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:

• Fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;

• Instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;

• Programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.

Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol.

Digitalizare și inovare, pregătirea unei agriculturi competitive

Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.

Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data sunt factori care pot crește productivitatea și pot reduce consumul de resurse.

Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă, care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.

Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna).

Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură, citat de raportul CAPI, arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10 - 20% și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15 - 30%.

De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.

Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial, de la materie primă la produse cu valoare adăugată

România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.

În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:

• Crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;

• Dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;

• Companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;

• Stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.

Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (manager Politici Agricole), Achim Irimescu (ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023 ‑ 2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028 ‑ 2034.

„Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri - 26 noiembrie 2025 - la București, evenimentul anual - „Cultivăm Împreună Viitorul”, un cadru de dialog și reflecție dedicat agriculturii. Moderat de jurnalistul Lucian Mîndruță, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai industriei de protecția plantelor și fermieri, oferind o perspectivă amplă asupra provocărilor și soluțiilor din domeniu.

Subiectul evenimentului anual AIPROM a fost rapița, o cultură strategică pentru economia agricolă a României și pentru tranziția către o agricultură sustenabilă și performantă.

În discursul de deschidere, Vasile Iosif, președintele AIPROM, a evidențiat progresele realizate în ultimul an și rolul esențial al industriei în asigurarea unui cadru reglementat, modern și responsabil pentru agricultura românească. „Anul 2025 a fost un an al schimbării. De la adoptarea noii legislații privind produsele de protecție a plantelor, la extinderea programului SCAPA în Republica Moldova, până la digitalizarea etichetelor prin platforma AgriGuide. Fiecare pas pe care l-am făcut a avut un scop comun: o agricultură mai sigură, mai transparentă și mai conectată la inovație”, a spus Vasile Iosif.

Printre temele dezbătute s-au numărat digitalizarea agriculturii, utilizarea dronelor în tratamentele fitosanitare, impactul substanțelor PFAS asupra industriei și extinderea proiectelor AIPROM pentru combaterea contrafacerii produselor.

Totodată, participanții au discutat despre rolul socio-economic al culturii de rapiță, care a înregistrat în 2025 o dublare a suprafețelor cultivate față de anul precedent și o recoltă record.

Au fost prezentate și rezultatele recente ale programului SCAPA, prin care peste 87% din ambalajele de produse de protecție a plantelor au fost colectate și valorificate ȋn anul 2024, reconfirmând angajamentul industriei pentru economia circulară și protejarea mediului.

„Avem un obiectiv comun, acela de a crea o piață funcțională, sigură, transparentă și aliniată la rigorile europene. Un rezultat emblematic al acestui parteneriat îl reprezintă promulgarea așa-zisei legi a pesticidelor. (...) Mai avem câteva proiecte importante în comun și mi-aș dori ca, în continuare, să ne bazăm pe parteneriatul cu dvs., pe expertiza și pe responsabilitatea industriei, pentru că, este limpede, doar împreună putem asigura un sector fitosanitar credibil și performant”, a declarat Romeo Șoldea, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare.

AIPROM, prin acest eveniment organizat anual, reafirmă importanța colaborării dintre industrie, fermieri și autorități, pentru a construi o agricultură competitivă și durabilă, bazată pe știință, inovație și responsabilitate.

Între invitați i-am remarcat pe Emma Brown - director Relații Publice și Comunicare la CropLife Europe; Lucian Buzdugan; Cristina Cionga; Cosmin Iancu și Andrei Solomon, specialişti, consultanți și lideri ai unor organizații reprezentative din sector.

Vom reveni cu materiale pe subiectele dezbătute în cadrul evenimentului AIPROM – „Cultivăm Împreună Viitorul”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!