Afişez elemetele după tag: oenoturism

Pe 26 septembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează Vinea Apoldia Maior Fest, la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Evenimentul ajuns la a cincea ediție este dedicat vinului, gastronomiei locale și muzicii, într-un decor unic de toamnă.

Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a USAMV Cluj-Napoca, din Apoldu de Sus - jud. Sibiu, va sărbători la final de septembrie recolta bogată de struguri. Participanții se vor bucura și de meniuri tradiționale, vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, plimbări și fotografii în plantația de viță-de-vie.

Studenți talentați și alți artiști invitați ai universității vor oferi recitaluri de muzică ușoară și populară, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al USAMV Cluj-Napoca și Asociația Culturală „Alexandru Fărcaș” vor completa programul festivalului cu momente pregătite special pentru această a cincea ediție a Vinea Apoldia Maior Fest.

Festivalul își va deschide porțile la ora 13.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 lei/persoană. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei. Prețul biletului include accesul în festival și la spectacolele din program, vinul servit la pahar și mâncarea.

Pe durata festivalului, participanții vor putea achiziționa, la prețuri speciale, vinuri îmbuteliate la Stațiunea viticolă Apoldia Maior, precum și sucuri 100% naturale obținute din strugurii din plantație.

Achiziționată de USAMV Cluj-Napoca în anul 2020, Stațiunea Viticolă Apoldia Maior continuă tradiția viticolă a zonei Sebeș-Apold, valorificând condițiile de terroir și potențialul plantației pentru obținerea unou vinuri autentice, elegante și expresive.

Stațiunea reunește atât soiuri consacrate, precum Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel și Riesling Italian, cât și plantații noi de Iordană, Fetească regală, Chardonnay, Pinot Noir, Fetească neagră, Syrah și Merlot, care completează diversitatea portofoliului Apoldia Maior.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Haideți să vedem cum un câmp frumos, un teren lângă o podgorie și o idee bună pot deveni cel mai neașteptat start-up al anului.

Dacă ai un teren agricol cu peisaj frumos ori câteva pogoane lângă o vie, un deal cu priveliște, o livadă uitată pe marginea unui drum de podgorie, și nu știi ce să faci cu el, există o veste bună: Europa vine spre tine. Poate și America. Cu rulota, cu campervanul, cu portbagajul plin de apetit pentru autenticitate. Și sunt dispuse să plătească pentru ceea ce tu, poate, nici nu bănuiai că ai de vânzare.

Oenoturismul mobil – turismul cu autorulota prin regiunile viticole – este unul dintre cele mai dinamice segmente de piață din Europa ultimului deceniu. Milioane de europeni din Germania, Olanda, Franța, Austria (mai nou, polonezii, cehii și balticii) aleg în fiecare an să-și încarce autorulota și să pornească prin podgorii, să doarmă lângă crame, să deguste vin direct de la producător și să simtă pulsul rural al continentului.

România, cu tot ce are, dealuri, vii, aer curat, ospitalitate autentică, este aproape complet absentă de pe această hartă. Aceasta este, în același timp, o problemă și o oportunitate uriașă. Cine înțelege primul lucrul acesta câștigă.

Nu ai nevoie de un hotel. Nu ai nevoie de o cramă. Ai nevoie de un teren, de o priză de curent și de dorința de a-i primi pe oameni.

Cel mai simplu business pe care nu l-ai văzut venit

Un camper stop – numit și „aires de service” în Franța, „campervan areas” pentru anglofoni sau „Stellplatz” în Germania – este, în esența lui, extrem de simplu: un spațiu amenajat minimal unde un turist cu autorulota sau rulota poate staționa în siguranță, se poate racorda la curent electric și apă și poate evacua controlat apele uzate. Nu este un camping clasic. Nu este un hotel. Este ceva între cele două, și anume, exact ce caută turistul european modern: libertate de mișcare, confort minimal, natură autentică și contact direct cu locul în care se află.

În Franța există peste 12.000 de astfel de locații. În Germania, peste 8.000. În România: poate 20, cele mai multe răspândite aleatoriu, fără standarde, fără promovare, fără vizibilitate internațională.

Iată exact ușa prin care poate intra oricine, de la proprietarul unui teren agricol cu priveliște la un plai viticol până la viticultorul care vrea un venit suplimentar, de la tânărul care a moștenit câteva hectare până la primăria care caută soluții de dezvoltare rurală.

Terenul tău vorbește. Trebuie doar să-l asculți

Frumusețea acestui model de business stă în accesibilitatea lui reală. Nu vorbim de investiții de sute de mii de euro. Nu vorbim de ani de autorizații și proiecte arhitecturale. Vorbim de ceva ce poate fi pornit în câteva luni, cu resurse limitate și cu ce ai deja la dispoziție.

Proprietarul de teren agricol cu peisaj

Un deal cu priveliște, o pajiște lângă o pădure, un teren pe marginea unui râu. Dacă oamenii se opresc să fotografieze când trec pe acolo, e semn clar că ar vrea să și rămână. Tu le poți oferi asta.

Proprietarul de teren lângă o podgorie

Nu trebuie să ai propria cramă. Dacă ești vecin cu una, ești deja pe ruta turistică. Turiștii care vin pentru vin vor dori să doarmă acolo, nu la un hotel din oraș. Tu le dai locul.

Viticultorul mic și mijlociu

Un camper stop în curtea sau pe marginea cramei tale transformă fiecare vizitator într-un oaspete. Cumpără mai mult vin, rămâne mai mult timp, recomandă mai departe. Vânzarea crește fără niciun efort de marketing. Fără eforturi logistice. Fără imobilizări financiare în piață și fără riscurile aferente.

Tânărul antreprenor rural

Ai 20, 25, 30 de ani și ai moștenit ceva pământ? Sau vrei să închiriezi un teren și să construiești ceva propriu? Camper stop-ul poate fi primul tău business, cu costuri de intrare rezonabile și cu o piață europeană gata să vină la tine.

Primăria sau comunitatea rurală

Un camper stop comunal poate aduce flux de turiști într-un sat altfel nevizibil. Veniturile rămân local. Imaginea comunei se schimbă. Investiția se amortizează rapid.

Fermierul ecologic sau apicultorul

Turiștii cu autorulota sunt exact publicul care caută miere locală, legume din grădină, ouă de la găini crescute liber. Un camper stop pe ferma ta e și un punct de vânzare direct, fără intermediari. Sunt oameni cu respect față de natură. De aceea își doresc să fie în mijlocul ei.

Turistul cu autorulota nu vine doar să doarmă. Vine să cumpere, să guste, să povestească. Și pleacă ambasador.

Atât de simplu, încât pare incredibil

Cel mai frecvent argument împotriva acestei idei este că „trebuie mult”. Nu este adevărat. Există un standard european minimal bine documentat, aplicat cu succes pe mii de locații din Europa de Vest. Iată-l tradus în pași concreți:

• Suprafața și accesul

Minimum 3–4 locuri de parcare pentru vehicule lungi (8–9 metri). Acces rutier cu posibilitate de întoarcere. Suprafața se poate impermeabiliza cu pietriș compactat sau gazon armat, nu este nevoie de asfalt.

• Racordul electric

Prize CEE 230V, standardul european. Un electrician autorizat, câteva posturi de alimentare, un contor sau un sistem de carduri de plată. Se practică și taxarea fixă pentru toate serviciile. Cost estimat: 3.000–8.000 de lei pentru o instalație de bază. Bineînțeles, un kit fotovoltaic n-ar strica. Unde e vie, este și soare!

• Apa și evacuarea

Un robinet de apă potabilă și o gură de evacuare pentru apele gri (chiuvetă, duș). Nu este obligatoriu un sistem de canalizare. Un bazin vidanjabil funcționează perfect și se poate instala rapid.

• Toaleta chimică

Stație de descărcare pentru toaletele chimice ale autorulotelor (Cassette Dump Station), un element esențial, ieftin, și care face diferența între o locație acceptată și una evitată pe platformele specializate. Sigur, cateva WC-uri și un duș aduc multe „plusuri”.

• Wi Fi și prezența digitală

Un router Wi Fi de exterior și o pagină pe Park4Night, ACSI sau Campercontact. De la acest moment, locația ta devine vizibilă pentru milioane de turiști europeni care planifică rute. Vizibilitatea e gratuită. Traficul vine singur.

• Elementul de farmec local

Un foișor din lemn, o grădină de plante aromatice, o priveliște curată, un coș cu produse locale la intrare. Aceasta este diferența dintre o parcare și o experiență. Iar experiența se plătește diferit.

Cât costă și cât se câștigă?

O locație de bază cu 4–6 locuri poate fi amenajată cu investiții între 15.000 și 40.000 de lei, în funcție de gradul de finisare și de facilitățile oferite.

Tariful mediu per noapte per vehicul în Europa: 15–35 de euro.

La o rată de ocupare modestă (60 nopți/sezon, 4 locuri) = 3.600–8.400 euro/sezon brut. La care se adaugă vânzările directe de vin, produse locale, vizite ghidate.

Amortizarea investiției: 1–3 sezoane.

Autostrada Podgoriilor e gata. Mai lipsesc parcelele

Ei bine, da! E de la sine înțeles că primii câștigători vor fi cei care au calea (autostrada) deschisă.

Județele Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, Iași (chiar și Galați) au toate ingredientele: o tradiție viticolă de secole, peisaje rurale autentice, crame mici și mari, acces direct prin coridorul A7 - deja botezat neoficial „Autostrada Podgoriilor”. Turiștii europeni cu autorulota ar putea veni deja. Dar nu găsesc unde să oprească. Nu găsesc unde să doarmă lângă vie. Nu găsesc informații, hărți, locații indexate pe platformele pe care le folosesc.

Tocmai din această cauză, VINARIUM, în parteneriat cu ADI Ținutul Vinului, a inițiat un proiect-pilot unic în România: un turneu demonstrativ cu o autorulotă închiriată, care va parcurge, mai întâi, cramele prahovene pentru a evalua infrastructura existentă, pentru a informa proprietarii și autoritățile locale și pentru a construi primul model funcțional de caravaning viticol integrat din România.

Proiectul, încurajat de Consiliul Județean Prahova, nu este un exercițiu academic. Este primul pas al unui ecosistem care, odată pornit, se poate extinde la nivel național. Începutul este în Dealu Mare.

Imaginați-vă: o familie din Germania planifică o vacanță de două săptămâni prin podgoriile Europei. Caută pe Park4Night locații lângă crame. Văd Prahova pe hartă, văd recenzii bune, văd că pot parca, se pot racorda la curent, pot cumpăra vinuri premiate direct de la cramă. Rezervă. Vin. Cheltuiesc. (Fac „export de pe loc”.) Povestesc acasă. Revin. Devin ambasadori. Aduc prieteni. Acesta este mecanismul. E simplu. Funcționează. Trebuie doar să existe locurile unde să oprească.

Nu ai nevoie de un algoritm. Ai nevoie de un deal sau de un platou. Frumos să fie!

Există o generație de tineri români care vor să construiască ceva al lor, dar nu știu de unde să înceapă. Care vor să trăiască din ceva ce iubesc – natura, vinul, ospitalitatea, libertatea. Camper stop-ul (camper park) poate fi exact acel „ceva”.

Nu ai nevoie de un MBA. Nu ai nevoie de un plan de business de 80 de pagini. Ai nevoie de un teren (propriu sau închiriat), de voința de a-l amenaja minimal și de curajul de a-l posta pe câteva platforme europene. Restul vine din fluxul organic al unei piețe de milioane de turiști care caută exact ce poți oferi tu.

Iar dacă accepți să te implici în proiectul-pilot din Prahova, ca voluntar, ca intern, ca documentarist, poți să înveți tot ce trebuie, să construiești o rețea de contacte și să lansezi propria locație cu o înțelegere pe care altfel ai dobândi-o în ani de greșeli costisitoare.

Noile ocupații pe care le poate genera acest segment sunt reale și în creștere: ghid de oenoturism mobil, manager de camper stop, creator de conținut turistic specializat, organizator de evenimente vitivinicole, coordonator evaluare senzorială etc. Niciuna nu exista acum zece ani. Toate vor fi căutate intens în România... de mâine.

Prahova va fi primul județ marcat pe această hartă.

Care va fi cel de-al doilea județ care se mobilizează?

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Foto: VINARIUM

Marinela Ardelean, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și cofondatoare a Festivalului RO-Wine, pornește în luna iunie a.c. cel mai amplu proiect documentar dedicat industriei vitivinicole românești. „România din cramă în cramă” este un serial documentar filmat în cele șapte regiuni viticole ale României, care aduce în prim-plan producătorii de vin, cramele și teritoriile viticole din fiecare regiune, de-a lungul a șapte episoade. La finalul anului, seria va fi sintetizată într-un documentar de lung metraj menit să devină un veritabil instrument de promovare a României pe plan internațional.

Potrivit studiilor de piață, enoturismul a depășit 40 de miliarde de dolari la nivel global. Experiențele din cramă, din vie și din teritoriu au devenit unele dintre cele mai căutate forme de turism cultural, cu o creștere accelerată în Europa în ultimii cinci ani. În acest context, România rămâne unul dintre cele mai puțin exploatate teritorii viticole din Europa, cu regiuni cu potențial uriaș și producători care acumulează premii internaționale, dar fără o narațiune editorială coerentă care să le facă cunoscute la nivel internațional.

„România are cramele, are oamenii, are teritoriul. Ca țară producătoare de vin, câștigăm medalii la concursuri internaționale de ani de zile, cu soiuri autohtone și internaționale, din regiuni variate, un palmares care confirmă maturitatea unei industrii capabile să livreze constant calitate. Exporturile s-au dublat în ultimii zece ani, de la 23 la 42 de milioane de euro. Nu este încă suficient, dar este un semnal clar al potențialului pe care îl are vinul românesc. În același timp, traversăm un moment singular în istoria acestei industrii: crame noi care rescriu harta, crame vechi care se reinventează și producători care își revendică locul pe scena internațională. Ce lipsește este o narațiune coerentă, cinematografică și exportabilă. Un importator din Londra sau Berlin nu riscă să investească într-o țară pe care publicul larg nu o cunoaște. Acest proiect este răspunsul nostru la această lipsă. România privită prin locurile, oamenii și poveștile care îi conturează identitatea, din cramă în cramă”, spune Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania. 

„România din cramă în cramă” acoperă șapte regiuni viticole: Transilvania (8–12 iunie), Banat (15–19 iunie), Moldova (29 iunie–3 iulie), Oltenia (6–10 iulie), Crișana & Maramureș (27–31 iulie), Muntenia (14-18 septembrie) și Dobrogea (21–25 septembrie). Fiecare etapă produce un episod documentar de 20–30 de minute filmat în crame private, cu producători care rareori apar în presă și în locuri inaccesibile publicului larg. Conținutul este distribuit simultan pe YouTube, Instagram, Linkedin, TikTok și Facebook, cu un jurnal de drum zilnic filmat de Marinela Ardelean direct din teren.

În cele 35 de zile de filmare, vor fi vizitate peste 80 de crame și intervievați peste 100 de profesioniști din industria vitivinicolă locală, o parte dintre aceștia aflați pentru prima dată în atenția publicului. Proiectul este realizat la standarde cinematografice superioare, conținutul fiind pregătit pentru piețe externe și coproducții cu parteneri internaționali.  
Fiecare episod al seriei va fi difuzat pe Prima TV, iar întregul tur va fi sintetizat într-un documentar de lung metraj, cu premiera pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României. Prezentat în țară și în străinătate, documentarul își propune să contribuie la promovarea imaginii României prin una dintre cele mai autentice expresii ale patrimoniului său cultural și economic: vinul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o prezență de aproape 20 de ani, mai exact 19, pe piața românească, Produse Moldovenești se mândrește cu un portofoliu generos de vinuri și divinuri fabricate peste Prut. După cum arată chiar numele, compania importă din Republica Moldova și distribuie pe piața noastră vinuri și distilate din vin de la crame de renume, premiate internațional, precum: Chateau Vartely, Crama Mircești, Vinum Estate, Kvint, Vinăria Ungheni, Suvorov Vin, Domeniile Pripa și Apriori Wine, fiind importator unic pentru acestea. Totodată, în portofoliul companiei găsim și alte crame din Republica Moldova, Produse Moldovenești având colaborare cu acestea pentru piața românească. De altfel, vizitatorii și expozanții celor două mari târguri agricole de la noi – Agraria și AgriPlanta – au avut posibilitatea în ultimii ani să cunoască și să deguste vinurile și divinurile de la Produse Moldovenești la standul publicației noastre – Revista Fermierului, unde în continuare puteți face cunoștință sau vă puteți reîntâlni cu gustul Moldovei de peste Prut.

Povestea românească a Produselor Moldovenești a început cu aproape două decenii în urmă, când drumurile celor doi acționari ai companiei s-au întâlnit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ștefan Ombun, originar din Republica Moldova, satul Chiștelnița – raion Telenești, și Daniel Lang, bihorean de la Aleșd, au absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor în 2004. Prietenia legată în anii de facultate a continuat și după absolvire, Ștefan și Daniel alegând să meragă pe același drum și în afaceri. Mai ales că au întrezărit un viitor frumos, gustos și, important pentru orice afacere, profitabil pentru produsele moldovenești în România.

Ștefan Ombun

Produse Moldovenești și-a început activitatea într-un moment greu pentru mărfurile Republicii Moldova, când Rusia a stopat importurile din această țară. Astfel că, acționarii companiei au pus bazele afacerii cu vinuri și divinuri moldovenești în anul 2006, în județul Bihor, la Aleșd, localitatea de origine a lui Daniel Lang. Aici, Ștefan și Daniel și-au făcut depozitul, birourile și au concentrat întreaga logistică. Cei doi și-au împărțit sarcinile, vânzările le-a preluat Ștefan, iar Daniel partea financiară.

Daniel Lang

Cu pași mici, dar siguri au crescut business-ul. Cum se zice, au mers din poartă-n poartă, au participat la târgurile, expozițiile și evenimentele de profil din toată țara pentru a-și face cunoscute produsele. An după an au reinvestit profitul, au investit în oameni și au reușit să-și crească afacerea. Ceea ce le-a permis dezvoltarea, așa încât depozitului Produse Moldovenești de la Aleșd i s-a adăugat și depozitul de lângă București, de la Chiajna, unde există de curând și un magazin. 

Diversitate de produse

Portofoliul Produse Moldovenești cuprinde o diversitate foarte mare de produse: vinuri liniștite, vinuri spumante, distilate din vin (cunoscute ca „divin” în Republica Moldova și „vinars” în România), precum și băuturi spirtoase. Produsele sunt disponibile atât pe siteul www.produse-moldovenesti.ro, precum și pe platforma B2B dedicată https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/.

„Ne mândrim cu faptul că oferim pieței cea mai amplă varietate de produse viti-vinicole importate în România. Indiferent de preferințe, consumatorul găsește la noi produsul perfect pentru a-și satisface dorințele, pentru că avem un portofoliu diversificat, cu vinuri liniștite, spumante, divinuri, cu vinuri seci, demiseci sau licoroase. Fiecare produs este selectat cu mare atenție și pasiune, pentru a oferi o experientă completă și plăcută”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.

Alin Dinu a punctat elementele forte ale Produse Modovenești care fac diferența într-o piață a băuturilor care ar putea părea aglomerată în România:

• Disponibilitatea în timp real a produselor ce pot fi găsite pe site și în platforma B2B;

• Livrarea în timp scurt (48 de ore);

• Produse Moldovenești este atât importator, cât și distribuitor, care lucrează la nivelul întregii țări cu toate rețelele internaționale Key Accounts, HoReCa și Traditional Trade (TT);

• Servicii de import;

• Servicii de depozitare și logistică, birouri pentru colaboratori;

• Flota auto;

• Area Sales Manager în țară, Regional Sales Manager, National Sales Manager;

• Parteneriate de durată. Produse Moldovenești se poate lăuda cu aceeași clienți de 18 ani;

• Magazin B2B Chiajna, la depozitul de lângă București (se va deschide curând).

Prin urmare, compania Produse Molovenești se adresează atât consumatorului final (B2C), având în vedere că vinurile și băuturile spirtoase sunt disponibile pe site-ul propriu și, totodată, pot fi găsite în marile magazine din toată țara, cât și companiilor, B2B, prin platforma dedicată (https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/ ). Platforma B2B este personalizată pentru fiecare companie în parte conform cu contractul de colaborare în vigoare, tarifele din platformă fiind actualizate în timp real conform înțelegerii dintre companii.

„Printr-un portofoliu vast și diversificat compania noastră aduce un beneficiu pieței din România prin disponibilitatea produselor în timp real, cât și pe termen lung, consumatorii fiind deja obișnuiți cu vinurile comercializate de noi pe care le caută din ce în ce mai mult pe raftul magazinelor, ceea ce ne bucură și ne dovedește încrederea pe care o are consumatorul în compania Produse Moldovenești”, a conchis Alin Dinu.

Alin Dinu

Vă invităm să descoperiți vinurile liniștite, spumantele, precum și distilatele aduse în România de către Produse Moldovenești. Ne este garantată o călătorie a gusturilor, indiferent că alegem să savurăm un pahar cu vin la o sărbătoare ori într-un moment de relaxare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Copiii frumoși se nasc greu, zice o vorbă din popor. Adevărat sau nu în cadrul maternității, metafora este realitate în societatea noastră unde proiectele bune apar cu mare greutate. Și totuși...

...am hotărât să ne mai opintim încă o dată pentru urnirea bolovanului branduirii României ca țară viticolă, cu accente pe toate zonele de producere a vinurilor de calitate.

Fără să fi iertat vreodată gafele, inconsistența și incoerența politicului, am fost – deopotrivă – de acord să recunosc meritele „Administrației” acolo unde se fac simțite.

Chiar dacă sub forma conceptualizării unui proiect, hotărârea Consiliului Județean Prahova îmi dă speranțe. Ca atare, subscriu eforturilor colective ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Vinului și UAT-urilor din componență și ale Instituțiilor Statului de a genera bunăstare prin exploatarea inteligentă a resursei numită VIN. Așadar, cuplăm experiența, expertiza, avangardismul, care compun VINARIUM, și trecem la luptă.

Până când vom termina arhitectura unui chestionar dedicat, unul care să inventarieze nevoi / așteptări, idei bune cu circulație, idei bune abandonate și măsurarea propriilor noastre idei, atașez gândurile grupului de lucru.

Forma suplă, schematică, nu este decât vârful aisbergului, dar, evident, v-am fi recunoscători pentru eventualele ajustări, modificări, îmbunătățiri.

1. BRANDING ȘI IDENTITATE REGIONALĂ

Obiectiv:

Crearea unei identități coerente și memorabile pentru oenoturismul din Prahova.

Acțiuni:

Slogan regional (ex. „Prahova – Ținutul Vinului” sau „Dealu Mare: vin, cultură și distracție”).

Logo oficial pentru rutele vinului – folosit pe panouri, materiale de promovare, vinuri locale etc.

Hartă turistică a cramelor și atracțiilor conexe – tipărită și în format digital.

2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SEMNALIZARE TURISTICĂ

Obiectiv:

Facilitarea accesului și orientării turiștilor spre crame și atracții adiacente.

Acțiuni:

Indicatori rutieri personalizați spre crame, spații de degustare, muzee ale vinului.

Totemuri moderne de orientare în localități-cheie (Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani etc.).

Colaborare cu CNAIR pentru semnalizare pe DN1, DN1B și A3 („Ținutul Vinului – ieșire Urlați” etc.) și A7 – Autostrada Podgoriilor.

Adaptarea stațiilor CFR de pe ruta Ploiești – Buzău pentru pachete turistice de tip wine train.

3. PACHETE TURISTICE & EXPERIENȚE LOCALE

Obiectiv:

Creșterea duratei sejurului prin experiențe tematice integrate.

Acțiuni:

Crearea unor „weekenduri tematice”:

„Vin & istorie” (cu vizită la Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească)

„Vin & natură” (cu drumeții, călărie, vizite la crame eco)

„Vin & gastronomie” (mese cu preparate locale + pairing)

Târguri sezoniere: „Toamna Vinului”, „Paștele în Dealu Mare”, „Flori și vin” (în mai).

Tururi ghidate cu microbuze sau e-bike între crame, organizate zilnic în sezon.

Introducerea unui „Wine Pass” – card care oferă acces cu reducere la degustări, cazare, evenimente sau chiar al unui pașaport generator de premii.

4. PROMOVARE MULTICANAL

Obiectiv:

Creșterea vizibilității locale, naționale și internaționale.

Acțiuni:

Platformă digitală unică (site + aplicație): „TinutulvinuluiPrahova.ro”, cu rezervări directe.

Campanie de promovare pe rețele sociale și YouTube – clipuri cu crame, experiențe, povești locale.

Colaborare cu influenceri în turism, gastronomie și vin (români + străini).

Participare cu stand propriu la târguri internaționale.

Miniserial TV sau YouTube: „Drumul Vinului din Prahova” (10 episoade x 5-10 min.), cu actori și vinificatori locali.

5. EDUCAȚIE & COMUNITATE

Obiectiv:

Implicarea localnicilor și crearea unui ecosistem durabil.

Acțiuni:

Cursuri pentru gazde (Airbnb, pensiuni) despre ospitalitate, vin, storytelling.

Proiecte cu licee și universități (agricultură, turism, arte culinare).

Festival al tinerilor viticultori și creatori locali – vin, design de etichete, muzică live.

Finanțare prin fonduri europene pentru reconversii de gospodării în pensiuni tematice viticole.

BONUS: Idei de diferențiere

Degustări cu neurofeedback (pilotat de VINARIUM) pentru turiști curioși de „ce le place cu adevărat”.

Rute pentru rulote & campinguri viticole (cu infrastructură de bază la crame).

Colțuri tematice „Instagramabile” în fiecare cramă (branduit cu „#Ținutul Vinului”).

Acțiuni suplimentare:

Integrarea conceptului „Ținutul Vinului” pe toate materialele de promovare, astfel încât să devină un brand recunoscut al regiunii Prahova.

Panouri tematice la intrările în județ și pe principalele artere, cu mesaje de bun-venit în „Ținutul Vinului”.

Semnalizare pe Autostrada A7: Panouri mari, de tip turistic (similar celor din Franța), care să indice „Autostrada Podgoriilor” și ieșirile către Dealu Mare și alte atracții oenoturistice.

Indicatoare locale în interiorul localităților, care să ghideze turiștii spre A7 – Autostrada Podgoriilor dar și evidențiind legătura între crame, zone de camping, piste de biciclete etc.

Hărți stradale mari în stațiunile montane (Sinaia, Bușteni, Azuga), dar și în Ploiești, care să includă destinațiile (până la) și rutele oenoturistice, traseele de ciclism și alte atracții, oferind o perspectivă unitară asupra întregii regiuni, nu doar a locului „unde te afli”.

Tururi ghidate care să includă și explorarea Autostrăzii Podgoriilor, cu opriri la puncte de belvedere, crame și zone de degustare.

Pachete speciale pentru rulote și campinguri viticole, promovate pe platforme internaționale de caravaning.

Campanii dedicate Autostrăzii Podgoriilor pe rețele sociale, promovând-o ca o rută turistică în sine, cu filmulețe, interviuri cu vinificatori și turiști.

Colaborări cu platforme internaționale de turism pentru a include Prahova și Autostrada Podgoriilor în traseele recomandate pentru turiștii internaționali.

Ateliere de informare pentru localnici despre beneficiile oenoturismului și despre importanța Autostrăzii Podgoriilor pentru dezvoltarea regiunii.

Programe de voluntariat pentru tinerii din zonă, implicându-i în proiectele de promovare a oenoturismului și infrastructurii turistice.

Astfel, planul devine mai amplu și mai bine ancorat în realitatea regiunii, evidențiind atât potențialul turistic al Prahovei, cât și rolul Autostrăzii Podgoriilor în conectarea și promovarea acestei regiuni viticole.

6. MUZEUL VIEI ȘI VINULUI – „CITÉ DU VIN” DE PRAHOVA

Pentru a aduce un plus de valoare și a consolida identitatea regiunii, propunem crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un adevărat „Cité du Vin” al Prahovei. Acesta va fi un spațiu de edutainment, care să îmbine informația despre tradiția viticolă cu tehnologiile moderne, oferind vizitatorilor o experiență imersivă și interactivă.

Concept:

Expoziții interactive 3D și holograme, care să prezinte istoria vinului în regiune, procesul de vinificație și specificul fiecărei crame.

Zone de degustare virtuală, unde vizitatorii pot experimenta diferite arome și alege vinul preferat prin intermediul tehnologiei.

Ateliere de upgrade profesional, dedicate atât pasionaților, cât și profesioniștilor din domeniu, contribuind la creșterea cunoștințelor și abilităților acestora.

Evenimente tematice și lansări de vinuri, care să transforme muzeul într-un punct de referință pentru întreaga comunitate viticolă și pentru turiști.

Spații winebar.

Beneficii:

Creșterea brandului regional: un astfel de muzeu va contribui la consolidarea imaginii Prahovei ca destinație oenoturistică de top, atrăgând turiști din țară și din străinătate.

Valoare adăugată: vinurile din Prahova, dar și celelalte produse vor beneficia de o notorietate crescută, ceea ce va aduce beneficii întregii economii locale.

Astfel, integrarea unui muzeu modern al viei și vinului va reprezenta un punct de atracție central în „Ținutul Vinului”, susținând dezvoltarea turismului și a brandului regional.

Prahova își propune să devină destinația principală a oenoturismului din România, printr-un plan complex și inovator, ce aduce în prim-plan conceptele de „Ținutul Vinului” și „Autostrada Podgoriilor” (A7). Iată cum se va transforma această regiune într-un adevărat paradis pentru iubitorii de vin:

Prahova va fi cunoscută drept „Ținutul Vinului”, cu un logo distinct și un slogan memorabil. Fiecare cramă, fiecare pachet turistic va reflecta această identitate, creând o experiență unitară și coerentă.

Autostrada A7 va deveni la nivelul mentalului colectiv „Autostrada Podgoriilor”, cu panouri turistice speciale care vor ghida turiștii spre Dealu Mare, crame, campinguri și alte atracții. În localitățile din Prahova, totemuri moderne vor indica distanțele și direcțiile către crame, piste de biciclete și alte puncte de interes.

Vizitatorii se vor bucura de tururi tematice – de la „Vin & istorie” la „Vin & gastronomie” – și de pachete dedicate rulotelor, toate, menite să prelungească șederea și să creeze amintiri de neuitat.

O platformă digitală dedicată va centraliza toate informațiile și va facilita rezervările. Campaniile pe rețele sociale, colaborările cu influenceri și participarea la târguri internaționale vor aduce Prahova în atenția întregii lumi.

Educație și comunitate

Localnicii vor fi implicați activ prin cursuri de ospitalitate, iar tinerii vor putea participa la programe de voluntariat și evenimente dedicate, contribuind la creșterea brandului regional.

Muzeul Viei și Vinului – „Cité du Vin” de Prahova

Un proiect de viitor ambițios este crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un spațiu de edutainment care va aduce împreună istoria, tradiția, tehnologiile avansate și buna-dispoziție.

Prin acest plan, Prahova își propune să devină nu doar o destinație turistică, ci și un simbol al excelenței economiei sustenabile, un loc în care ruralul și urbanul se întâlnesc armonios.

Ziua Internațională a Viei și Vinului va fi valorificată în mod plenar, racordată direct la mărimea și importanța zonei viticole prahovene.

Ca notă particulară – heraldica județului include și un strugure!

Sperăm ca, odată cu primii pași făcuți în implementare, noua realitate prahoveană să devină exemplu de bune practici și pentru celelalte județe, mai ales pentru cele de pe A7 – Autostrada Podgoriilor.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025

Abonamente, AICI!

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește un deceniu de activitate în lumea vinurilor premium. În cadrul edițiilor aniversare, RO-Wine | The International Wine Festival of Romania de la Cluj – Napoca și cele de primăvară și de toamnă de la București, vor putea fi degustate vinuri rafinate și delicii culinare într-o atmosferă sofisticată, alături de crame renumite din țări precum Italia, Franța, Grecia, SUA, Spania, Republica Moldova și, bineînțeles, România, anunță organizatorii.

Anul aniversar aduce o selecție vastă de crame care vor debuta la festival, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. RO-Wine 2025 va pune în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine.
Fiecare ediție a fost o poveste unică, creată cu grijă și pasiune pentru a oferi vizitatorilor o experiență completă, a completat Liviu Popescu, co-fondator RO-Wine, adăugând: „În 2025 ne dorim să surprindem din nou prin selecții rafinate și noutăți care reflectă dinamica fascinantă a industriei vinului. Festivalul a crescut împărtășind pasiunea comună pentru vin cu mii de vizitatori, crame renumite și povești dedicate acestei arte”.

La RO-Wine 2025, „Gustul Italiei” va fi adus din nou de Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, într-un spațiu dedicat exclusiv participării oficiale italiene. „Această prezență remarcabilă marchează un parteneriat menit să promoveze excelența italiană în materie de vinuri și produse alimentare premium. Lounge-ul „Gustul Italiei” va oferi o experiență autentică, dedicată descoperirii unor produse rafinate, reprezentative pentru cultura și tradiția culinară italiană, prezentate în premieră în cadrul festivalului nostru”, subliniază Marinela Ardelean.
De asemenea, Macromex, unul dintre liderii industriei alimentare din România, va participa la toate edițiile din 2025 ale festivalului RO-Wine, aducând un plus de savoare și rafinament printr-o selecție atent aleasă de produse culinare. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere preparate deosebite în cadrul standurilor dedicate, unde vor fi organizate sesiuni de live-cooking și degustări. Fiecare preparat este conceput pentru a completa armonios experiența de degustare a vinurilor, oferind o combinație perfectă între gust și calitate.

Pentru a completa experiența senzorială, edițiile RO-Wine 2025 vor include standuri dedicate delicateselor gourmet și cafelei de specialitate, într-un spațiu generos dedicat pairing-urilor gastronomice. Fiecare zi de festival va fi o invitație la explorarea celor mai rafinate combinații între vinuri și preparate culinare sofisticate.

Calendarul edițiilor aniversare RO-Wine 2025:

• Cluj-Napoca: 22-23 martie, Chios Social Lounge, Parcul Central

• București - Ediția de Primăvară: 16-18 mai, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

• București - Ediția de Toamnă: 10-12 octombrie, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

CITEȘTE ȘI: „50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

România importă mai mult vin decât exportă

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am vizitat Crama Liuta, din județul Tulcea, unde am stat de vorbă cu inginerul Eugen Nicolescu despre activitatea actuală din vie, dar și despre perspective. Mai precis, despre obiectivele pe care și le-au propus, greutățile pe care le întâmpină, dar și despre soluțiile cu care speră să le depășească. Eugen Nicolescu administrează plantația cramei Liuta, aflată în podgoria Babadag.

Activitatea curentă cu care se ocupau cei pe care i-am găsit la plantația Liuta, din podgoria Babadag, era, așa cum ne informează inginerul Eugen Nicolescu, legată de reconversie. „Am muncit toată iarna, finalizăm măsura 2, pe reconversie-replantare. Am replantat 55 de hectare, am început în 2023 şi terminăm acum, lucrurile merg bine, fonduri europene 90%, suntem în grafic.” Spune că au început în 2023, dar, de fapt, este vorba doar de o ultimă etapă, pentru că procesul este mult mai amplu în timp. „De fapt, suntem la capătul a opt ani de reconversie, am tot plantat până am refăcut în totalitate plantaţia, aproape 200 de hectare”, ne lămurește Eugen Nicolescu, care este conștient că nu se află la un capăt de drum, pentru că de abia acum începe greul, deoarece sunt obligați să obțină rezultate bune, ceea ce înseamnă muncă foarte multă. „În momentul în care facem o replantare, ne gândim la o direcţie de producţie, adică ne gândim la ce trebuie să ajungă pe raft, ce vom vinde, şi o luăm înapoi, şi vedem ce alegem, astfel încât să ajungem la sticla, la vinul îmbuteliat sau la vinul în vrac, la bag-in-box, la ce avem în planul de afaceri să realizăm ulterior. Deci am replantat clone de calitate, de cantitate, clone medii, struguri albi, roşii, rose, acoperim în momentul ăsta cam toată gama de struguri de pe piaţa românească, avem aproape 20 de soiuri. Avem Aligote de Babadag, foarte bune rezultate pe Feteasca Neagră, Merlot foarte bun şi apoi soiurile clasice: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Tămâioasă Românească, am diversificat şi cu Pinot Gris, cu Tranimer, avem soiuri noi, am plantat Negru de Drăgăşani, avem gamă completă şi, în urma investiţiilor de la cramă, o modernizare foarte bine pusă la punct, rezultatele vor apărea, au apărut deja pe calitatea vinurilor pe care le producem.”

După 40 de ani, în același terroir

Această replantare se impunea, dat fiind timpul care a trecut de la ultima plantare a viei în această plantație. „Vorbim cam de 40 de ani după ultima plantare, că timpul trece foarte repede. Este o plantaţie care a fost realizată în anii ’80 cu rezultate bune, iar noi continuăm aceeaşi linie.”, arată Eugen Nicolescu. Așadar, se vede că aici s-a făcut mereu o treabă bună, dar chiar dacă au dorit să păstreze continuitatea, au fost nevoiți să vină și cu noutăți, așa cum ne-a și spus inginerul: „Structura de bază este cea de atunci, pe care am diversificat-o aşa cum cere piaţa, pentru că la momentul ăsta trebuie să ai o soluţie la orice, piaţa e dinamică, se schimbă, e aşezată, mai ales pe vinul la sticlă unde, acolo, se face profitul, şi putem să facem cam orice cere piaţa acum şi ne putem adapta la cererile pieței”.

Eugen Nicolescu ne dezvăluie că succesul pe care îl au și pe care îl așteaptă în continuare vine pe lângă muncă și din caracteristicile bune ale terroir-ului: „Bogăţia acestei zone din punct de vedere viticol este deosebită. Sol calcaros, aciditate, o acumulare echilibrată a zahărului, a culorii, a acidităţii din struguri, ne putem întinde chiar şi la cules pe o perioadă destul de lungă, fără afectarea calităţii strugurilor, ne aduce foarte multe avantaje. Deci este o zonă în care se pot face atât vinuri albe, roşii, cât şi rose de mare calitate. Microclimatul foarte bun, suntem pe malul lacului Babadag, este fostă lagună a Mării Negre, are un climat maritim, suntem la poalele unei păduri de stejari rezervaţie naturală, avem seara răcoare, avem acest climat mediteranean, aceste două caracteristici îmbinându-se foarte bine pentru acest areal al podgoriei Babadag. Este o zonă pretabilă la toate aceste pretenții pe care le impune piaţa”.

Se așteaptă un an bun

Prima jumătate a anului a fost bună pentru viticultura din această zonă a Dobrogei. „Sperăm că va fi un an bun, cu ceva precipitaţii. Am avut ceva precipitaţii în timpul iernii, adică am avut puţină zăpadă, puţină brumă, am acumulat ceva apă de la precipitaţiile pe care le-am avut, deci din punctul meu de vedere 2024 a început bine, în principiu stăm mai bine decât în alţi ani, premisele sunt foarte bune pentru producţia ulterioară de anul ăsta, din toate punctele de vedere: precipitaţii și temperaturi. Avem, astfel, şi o şansă de a revigora toată plantaţia în urma a 3-4 ani de secetă pedologică, premisele sunt bune”, spune Eugen Nicolescu. Și cu toate că a fost greu în anii trecuți din cauza secetei, calitatea și tinerețea plantației au dus la producții peste media altor podgorii, deci motivele de optimism sunt justificate. 

Probleme și soluții

Din păcate, nu putem vorbi doar de optimism, pentru că lipsa irigațiilor nu poate fi ignorată. Speri să obții mai bine, în condițiile proaste pe care le ai, dar asta nu înseamnă că nu ai putea avea rezultate și mai bune. A fi pe linia de plutire nu este un aspect chiar pozitiv într-o afacere care, apriori, trebuie să aducă profit. Iar la aceste deficiențe moștenite și nerezolvate de atâta amar de vreme se adaugă și unele măsuri administrative care au efect nefast asupra lor. „Nu există forţă de muncă, acum trebuie să plătim şi mai mult la impozite, pentru noi este o lovitură treaba asta, nu cred că s-a gândit foarte bine măsura, pentru că soluţia este foarte simplă: nu vom mai lucra cu oameni, nu avem cum să suportăm costurile, nu ieşim cu producţia de struguri în costuri şi nu cred că se iese nicăieri în România, atât timp cât nu ai acces la apă”, explică Eugen Nicolescu cumulul de probleme.

Chestiunea de personal oricum era deficitară, așa cum se întâmplă în toată țara, iar soluția este una logică, mecanizarea intensivă. O fi bine? „Încercăm să ne orientăm, să ne adaptăm la ce avem, am mecanizat foarte mult, inclusiv tăiatul se face 70% mecanizat cu maşină de pretăiat, venim doar cu o cosmetizare în spate. În principiu nu mai legăm, vedem ce condiţii ulterioare vom avea, vedem cum merge piaţa, vedem cum va evolua vânzarea vinurilor la nivel de România şi la nivel global, şi în momentul ăla vom vedea ce facem.” Ei trebuie să găsească soluții pentru că sunt constrânși, o dată financiar și, apoi, de angajamentele pe care le au în baza accesării fondurilor europene, și așa greu de accesat. „Nu este o situaţie fericită din punct de vedere financiar şi al condiţiilor care ni se impun, dar încercăm să trecem peste, că în primul rând avem obligaţii pe fonduri europene, dar nu putem accesa anumite lucruri iarăşi din cauza unor formalităţi birocratice excesive care, văd, evoluează nu foarte bine în România”, menționează Eugen Nicolescu. Așadar, perpetua problemă a birocrației. 

El recunoaște că, într-o oarecare măsură, lucrurile au evoluat, dar nu atât cât ar fi trebuit. „Nu se poate pune problema că statul nu ne ajută, dar trebuie să ne ajute mult mai mult, adică trebuie o implicare mult mai mare în domeniul acesta, în culturile speciale, cum este vița-de-vie. Atât timp cât nu accelerezi procesele de irigaţii... Viticultura este un patrimoniu al statului român. Trebuie ajutată din toate punctele de vedere. Trebuie simplificate toate procedurile, pentru că, până la urmă, ne interesează să putem să hrănim aceste plante, să nu moară de sete, pentru că vremea care s-a schimbat și inclusiv vița-de-vie nu mai poate face faţă secetei acesteia. Şi trebuie să fim ajutaţi. Totul trebuie să se mişte foarte repede din punctul de vedere al accesului fermierului la apă pentru irigaţii.”.

Fondurile europene au ajutat foarte mult

Consideră că lucrul cel mai bun care s-a făcut în domeniul viticulturii este acest aport de fonduri europene. „Dacă n-ar fi fost programele europene de reconversie-replantare, cred că România nu ar mai fi fost o ţară viticolă. Costurile sunt foarte mari pentru a face un vin, pentru că trebuie să pleci de la plantarea unei viţe, totul costă foarte mult, sumele sunt colosale, cheltuielile sunt foarte mari pe hectar, sunt din ce în ce mai mari, exigenţele sunt din ce în ce mai mari, nu avem nişte legi care să ne ajute, capital, şi atunci a trebuit să ne luptăm cu foarte multe lucruri, dar iată că, uşor-uşor, industria se dezvoltă şi reuşim, sper eu, să câştigăm războiul cu piaţa”, punctează Eugen Nicolescu. 

Ar mai fi multe de făcut în domeniu, cum ar fi turismul viticol, dar în care inginerul care administrează Crama Liuta nu prea crede, pentru că investițiile nu sunt legate doar de ce poate face un viticultor, ci sunt mult mai ample. „Nu putem face turism prin forţe proprii, numai societăţile care investesc în zonele viticole şi schimbă efectiv statutul social al zonei respective. Din punct de vedere turistic şi cultural, până la urmă, trebuie să fie o implicare și o politică a statului român pentru această comoară pe care o avem noi cu statutul de ţară viticolă. Deci atât timp cât nu vom avea o implicare a statului român în nişte „Drumuri ale vinului”, într-o promovare agresivă a acestui domeniu de care beneficiem în ţara asta, va fi foarte greu. Dar probabil că lucrurile se vor mişca, uşor-uşor, şi cu ajutorul banilor europeni vom ajunge la un moment dat și acolo.” 

O piață în creștere

Ceea ce ne place la inginerul Eugen Nicolescu este că la orice problemă expusă nu și-a pierdut speranța că va fi bine, la un moment dat. Așa că încheiem tot într-o notă optimistă, cu aprecierea pe care o are față de evoluția pieței. „Lucrurile, în principal, au evoluat în bine, pentru că odată cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu deschiderea faţă de lumea civilizată, vinul la sticlă a început să crească în vânzare. Omul a început să recunoască un vin bun, să aibă preferinţe, are de unde alege, sunt câteva sute de crame în România care vin cu o ofertă foarte bună, foarte variată, foarte bine pusă la punct, care uşor-uşor cred că se va impune şi afară, pentru că va fi creştere. Avem destul de puţine vinuri pe raft în UE şi în alte locuri, spre deosebire de vecinii noştri, dar tendinţa este de creştere. Calitatea vinului în România creşte de la an la an. Cerinţele şi exigenţele băutorilor de vin la sticlă, mai ales, sunt din ce în ce mai mari, încep să cunoască despre ce este vorba şi noi trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe. Iar plusul de valoare, atât cât se poate face, şi pentru o plantație pe termen lung, este vinul la sticlă la un preţ mediu.” Nu putem decât să le dorim succes.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

În perioada 14 – 16 iunie 2024, la Tulcea, a avut loc întâlnirea trimestrială a Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). Membrii ADAR au avut ocazia să descopere și să evalueze vinurile regionale, împărtășindu-și cunoștințele și pasiunea pentru vinificație.

Întâlnirea a debutat vineri, 14 iunie, cu activități care au combinat istoria, cultura și vinurile. Prima oprire a fost la Crama Delta Dunării - La Sapata, urmată de o prezentare a Cramei Sarica Niculițel la Monumentul Paleocreștin Niculițel. Aici, participanții au degustat vinurile din gama „Caii de la Letea” vol. I și II și „Princeps”, acompaniate de preparate tradiționale, precum șuberek cu carne și plăcinte cu brânză.

În continuare, membrii ADAR au vizitat cetatea medievală Enisala și Lacul Razelm, bucurându-se de peisajele pitorești ale zonei. După-amiaza a continuat cu vizita la Crama Liuta Babadag, în prezența proprietarului Adam Liuta, iar ziua s-a încheiat la Crama Hamangia din localitatea Baia, unde au fost ghidați de proprietarul Ion Bălan.

„S-au degustat vinuri de la mai multe crame din regiune. Fiecare cramă cu viziunea proprie, cu direcție comercială diferită. Nivelul calitativ mediu al vinurilor degustate a fost ridicat, multe vinuri interesante, unele obținute din soiuri cu potențial mare în zona respectivă, ca de exemplu Aligote. Mulțumim colegilor din zonă care ne-au găzduit și care au făcut posibil ca vizitele tehnice să fie foarte interesante și pline de informații utile”, a declarat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

Sâmbătă dimineața, participanții au asistat la o prezentare tehnică susținută de reprezentanții firmei Bevitech, furnizori de materiale oenologice și soluții tehnice pentru viticultură și vinificație și partenerul financiar al evenimentului. După simpozion, membrii ADAR au petrecut câteva ore în Delta Dunării, degustând probe de vin și discutând într-o atmosferă destinsă pe un vapor. Întâlnirea s-a încheiat duminică dimineața, cu promisiunea reîntâlnirii în luna august 2024.

Reuniunile trimestriale ale membrilor ADAR nu doar că aduc împreună experți în vinuri, dar și oferă oportunitatea de a aprecia bogăția și diversitatea vinurilor din România. Astfel de întâlniri sunt esențiale pentru crearea și consolidarea relațiilor profesionale între producători, degustători și alți specialiști din domeniu. Ele permit explorarea unor noi tehnologii și metode de vinificație, precum și descoperirea unor soiuri locale de struguri cu potențial ridicat. În plus, aceste evenimente contribuie la promovarea regiunilor viticole românești, evidențiind tradițiile și inovațiile locale.

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) este o organizație formată din profesioniști dedicați științei degustării vinurilor. Fondată cu scopul de a promova excelența în domeniul oenologiei, ADAR reunește experți în vinuri și producători din întreaga țară. Asociația organizează evenimente, degustări, conferințe și sesiuni de formare profesională, oferind membrilor săi o platformă pentru schimbul de cunoștințe și experiențe.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei SERVE, cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, de la Ceptura – județul Prahova. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Astfel, la trei decenii de la înființare, la Crama SERVE se face tranziția către noua generație.

Silviana Petre-Badea a condus JLL Romania timp de opt ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners. „Fac tranziția la o industrie complet nouă, cu o piață extrem de competitivă și cu concurenți pentru care am un mare respect. Cei 20 de ani în domeniul consultanței m-au pregătit pentru multe și mai știu că, indiferent de domeniu sau de produs, ingredientele sunt aceleași: grija față de oameni și locul lor în ecosistemul în care funcționează, focus pe rezultat, inovație și excelență în fiecare detaliu și cât mai multă bucurie în fiecare zi și în fiecare proiect. Avem deja o echipă minunată în cramă și vie, cu o medie a retenției de peste 20 de ani, și am creat o echipă de vânzări și marketing de care putem fi mândri”, a declarat Silviana Petre-Badea.

Crama SERVE, situată în regiunea viticolă Dealu Mare, din județul Prahova, are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro, în creștere față de anul anterior.

Silviana Petre-Badea este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management. De la cârma afacerii familiei, ea va promova excelența în interiorul companiei, va face noi recrutări și va crea sisteme moderne, care să permită scalarea business-ului începând din 2025.

Mihaela Tyrel de Poix, mama Silvianei, îi va sta alături, rămânând implicată în afacere și va acompania tranziția. De asemenea, alături de noul director general de la Crama SERVE va fi și fratele Paul Badea. La rândul său, acesta din urmă a preluat poziția de Non Executive Partner, din care va gestiona relația cu anumiți clienți și parteneri strategici și va participa la creionarea strategiei pe termen lung a companiei.

Mihaela Tyrel de Poix

„Ne propunem ca în cinci ani să devenim cel mai admirat business de vinuri din România, nu doar pentru vinurile, istoria și povestea noastră, dar și pentru valoarea pe care o aducem partenerilor cu care lucrăm - angajați, furnizori și clienți, mediului de afaceri, industriei de vinuri și societății în general. Vrem ca SERVE să rămână o companie pentru care oamenii să își dorească să lucreze și cu care partenerii să dorească să facă business. Avem forța să stăm alături de alți producători cu aceleași valori și viziune în a poziționa vinul ca brand de țară pentru România”, a mai spus Silviana Petre-Badea.

Compania explorează în prezent oportunități atât în zona de producție, cât și în cea de marketing și vânzări, respectiv cultura și vinul BIO, sustenabilitate și ESG în viticultură, inovație în packaging pentru reducerea amprentei de carbon, demistificarea vinului pentru consumatori și oenoturism.

Pe lângă tranziția către noua generație, Crama SERVE marchează anul acesta și 30 de ani de existență. În 1994, contele francez Guy Tyrel de Poix împreună cu Mihaela de Poix puneau bazele uneia dintre celei mai mari afaceri viticole, înființând prima firmă privată de vinuri din România.

Vinurile SERVE au obținut peste 250 de medalii începând cu anul 1996, când Merlot Chevalier de Dionys 1995 lua medalie de bronz la competiția Selections Mondiales din Canada. Totodată, Guy si Mihaela de Poix au readus soiul Fetească neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, iar SERVE este autorul primului vin Fetească neagră notat cu peste 90 puncte Parker.

**********

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!