oenoturism - REVISTA FERMIERULUI

Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei SERVE, cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, de la Ceptura – județul Prahova. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Astfel, la trei decenii de la înființare, la Crama SERVE se face tranziția către noua generație.

serve vie

Silviana Petre-Badea a condus JLL Romania timp de opt ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners. „Fac tranziția la o industrie complet nouă, cu o piață extrem de competitivă și cu concurenți pentru care am un mare respect. Cei 20 de ani în domeniul consultanței m-au pregătit pentru multe și mai știu că, indiferent de domeniu sau de produs, ingredientele sunt aceleași: grija față de oameni și locul lor în ecosistemul în care funcționează, focus pe rezultat, inovație și excelență în fiecare detaliu și cât mai multă bucurie în fiecare zi și în fiecare proiect. Avem deja o echipă minunată în cramă și vie, cu o medie a retenției de peste 20 de ani, și am creat o echipă de vânzări și marketing de care putem fi mândri”, a declarat Silviana Petre-Badea.

Crama SERVE, situată în regiunea viticolă Dealu Mare, din județul Prahova, are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro, în creștere față de anul anterior.

serve vinuri

Silviana Petre-Badea este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management. De la cârma afacerii familiei, ea va promova excelența în interiorul companiei, va face noi recrutări și va crea sisteme moderne, care să permită scalarea business-ului începând din 2025.

Mihaela Tyrel de Poix, mama Silvianei, îi va sta alături, rămânând implicată în afacere și va acompania tranziția. De asemenea, alături de noul director general de la Crama SERVE va fi și fratele Paul Badea. La rândul său, acesta din urmă a preluat poziția de Non Executive Partner, din care va gestiona relația cu anumiți clienți și parteneri strategici și va participa la creionarea strategiei pe termen lung a companiei.

Mihaela Tyrel de Poix

mihaela serve

„Ne propunem ca în cinci ani să devenim cel mai admirat business de vinuri din România, nu doar pentru vinurile, istoria și povestea noastră, dar și pentru valoarea pe care o aducem partenerilor cu care lucrăm - angajați, furnizori și clienți, mediului de afaceri, industriei de vinuri și societății în general. Vrem ca SERVE să rămână o companie pentru care oamenii să își dorească să lucreze și cu care partenerii să dorească să facă business. Avem forța să stăm alături de alți producători cu aceleași valori și viziune în a poziționa vinul ca brand de țară pentru România”, a mai spus Silviana Petre-Badea.

Compania explorează în prezent oportunități atât în zona de producție, cât și în cea de marketing și vânzări, respectiv cultura și vinul BIO, sustenabilitate și ESG în viticultură, inovație în packaging pentru reducerea amprentei de carbon, demistificarea vinului pentru consumatori și oenoturism.

servie butuc vie

Pe lângă tranziția către noua generație, Crama SERVE marchează anul acesta și 30 de ani de existență. În 1994, contele francez Guy Tyrel de Poix împreună cu Mihaela de Poix puneau bazele uneia dintre celei mai mari afaceri viticole, înființând prima firmă privată de vinuri din România.

Vinurile SERVE au obținut peste 250 de medalii începând cu anul 1996, când Merlot Chevalier de Dionys 1995 lua medalie de bronz la competiția Selections Mondiales din Canada. Totodată, Guy si Mihaela de Poix au readus soiul Fetească neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, iar SERVE este autorul primului vin Fetească neagră notat cu peste 90 puncte Parker.

serve baric

 

**********

Despre Crama SERVE
Crama SERVE - Societatea Euro-Română pentru Vinuri de Excepție - este cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, regiune renumită pentru condițiile climatice ideale pentru cultivarea strugurilor roșii.
Crama SERVE deține și exploatează 65 de hectare de viță-de-vie în zona Ceptura, având o producție anuală de circa 500.000 de sticle de vin și o cifră de afaceri de circa două milioane de euro. Printre brandurile de vin produse se numără „Vinul Cavalerului”, „Terra Romana” și gama „Cuvee”.
serve struguri
Crama este în special cunoscută pentru produsele premium Cuvee Charlotte, Cuvee Guy de POIX, Cuvee Clemence, Cuvee Amaury, Cuvee Sissi și Cuvee Pacs, precum și pentru asocierea de soiuri autohtone precum Fetească neagră sau Fetească albă cu soiuri internaționale, în asamblaje excepționale.
Pe lângă producția de vin, Crama SERVE oferă clienților și experiențe de descoperire a lumii vinului, precum degustări de recunoaștere de soiuri, degustări verticale (vinuri din recolte din ani diferiți), experiențe de blending și experiențe legate de activitățile din vie.
 
Foto: https://www.serve.ro/
 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Am pus mai multe întrebări AI-ului în legătură cu ce ar trebui făcut ca vinul, via și turismul viticol să contribuie la binele general. Urmăriți aceste răspunsuri. Majoritatea sunt LMC.

... și atunci, dacă avem răspunsuri la îndemână, de ce nu avem și „mișcarea” adecvată din partea politicienilor, a oamenilor din administrație?

Eu: Ai auzit de Oracolul din Delphi? 

AI: Da, Oracolul din Delphi era un important centru de profeție din Grecia Antică, situat în sanctuarul dedicat zeiței Apollo la Delphi. Oamenii veneau acolo să primească sfaturi și predicții despre viitor de la preoții care serveau drept intermediari între oameni și zei. Este cunoscut pentru influența sa puternică în lumea antică greacă.

Eu: Dar știi că răspunsurile erau cam ambigue, un fel de politically correct de astăzi?

AI: Da, există multe relatări care sugerează că răspunsurile date de Oracolul din Delphi erau adesea vagi sau ambigue, permițând interpretări multiple. Acest lucru putea fi folosit pentru a satisface diferitele dorințe sau interpretări ale celor care căutau sfatul oracolului. Astfel, putea fi comparat într-un fel cu "politically correct"-ul din ziua de azi, în sensul că răspunsurile erau formulate într-un mod care să nu supere pe nimeni și să rămână deschise la interpretare.

Eu: Totuși, dacă trebuie să vorbim de alb sau negru nu ne putem opri la gri - ca fiind opțiunea care nu supără pe nimeni.

AI: Este adevărat că uneori este necesar să se aleagă una dintre două poziții opuse și să nu ne oprim la o soluție de compromis care să fie considerată neutră sau nedureroasă. În multe situații, este important să se facă alegeri clare și să se susțină principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri. Este esențial să căutăm adevărul și justiția, chiar și atunci când acestea implică alegeri dificile sau conflicte.

Eu: Suntem în perfect acord. Spune-mi atunci, crezi că o agricultură din ce în ce mai performantă, care, prin folosirea tehnologiei de ultimă oră, are nevoie de oameni într-un număr din ce în ce mai mic, este în folosul satelor, populației de acolo (aproape deloc implicată în fenomen nici ca forță de muncă, nici antreprenorial) și, prin extensie logică - sporului demografic al României (astăzi, negativ)?

AI: Este o întrebare complexă și există multiple aspecte de luat în considerare. Pe de o parte, tehnologia și automatizarea pot îmbunătăți eficiența și productivitatea în agricultură, permițând o mai bună utilizare a resurselor și reducând dependența de forța de muncă umană. Totuși, acest lucru poate duce la o scădere a necesarului de muncă în sectorul agricol, ceea ce poate afecta comunitățile rurale care depind în mare măsură de agricultură pentru traiul lor.

Pentru a contracara acest efect negativ, este important să se investească în programe de reconversie profesională și educație pentru a ajuta populația rurală să-și găsească noi oportunități de angajare în alte sectoare sau să devină antreprenori în domenii non-agricole sau agricole de nișă. De asemenea, este crucial să se dezvolte infrastructura și să se ofere sprijin pentru stimularea antreprenoriatului rural și diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește sporul demografic al României, acesta poate fi influențat de multipli factori, inclusiv de migrație și de schimbările economice și sociale din țară. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale poate contribui la menținerea și creșterea populației prin crearea de noi oportunități și condiții de viață mai bune pentru locuitorii acestora și, posibil, la declanșarea fenomenului de migrație inversă.

Desigur, am și două seturi de argumente, unul pentru a convinge autoritățile și altul pentru a prezenta oportunitatea enoturismului cetățenilor, țăranilor:

Argumente pentru autorități:

Economic: Enoturismul poate stimula dezvoltarea economică a zonelor rurale prin crearea de noi locuri de muncă în domenii precum turismul, ospitalitatea, gastronomia, lărgirea ariei de servicii și dezvoltarea comerțului cu produse locale.

Promovarea patrimoniului cultural: Podgoriile și vinăriile sunt adesea însoțite de istorie și tradiție bogată, iar enoturismul poate contribui la promovarea și conservarea acestui patrimoniu cultural prin vizitarea și învățarea despre istoria și procesul de producție a vinului, cu resurse atrase de la public.

Infrastructură și servicii publice: Dezvoltarea enoturismului poate stimula investițiile în infrastructură și servicii publice în zonele rurale, cum ar fi drumurile, rețelele de apă și canalizare, facilități de agrement și siguranță.

Promovarea sustenabilității: Enoturismul poate promova practici agricole și de producție durabile, precum agricultura ecologică și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător. Produse derivate sau chiar deșeurile pot fi valorificate ca îngrășăminte sau materie pentru producerea energiei.

Argumente pentru cetățeni, țărani:

Oportunitate de afaceri: Enoturismul oferă oportunități pentru tinerii antreprenori și fermieri să-și dezvolte propriile afaceri în domenii precum turismul rural, cazarea și restaurantele tradiționale.

Suplimentarea veniturilor: Participarea la enoturism poate aduce venituri suplimentare familiilor rurale prin vânzarea de produse locale, servicii de ghidaj turistic sau cazare și masă pentru turiști.

Promovarea culturii și tradițiilor locale: Enoturismul oferă oportunități pentru comunitățile rurale să își promoveze cultura, tradițiile și produsele locale, ceea ce poate duce la o mai mare apreciere și recunoaștere a valorilor lor în rândul turiștilor.

Creșterea comunității: Participarea la activități de enoturism poate consolida legăturile sociale în comunitățile rurale, creând oportunități pentru interacțiune și schimb de experiențe între locuitori și vizitatori.

Prin comunicarea și promovarea acestor argumente, atât autoritățile, cât și oamenii simpli ar putea fi convinși de beneficiile enoturismului și ar putea fi încurajați să sprijine și să participe la dezvoltarea acestui sector în zonele rurale, totul, în numele bunăstării generale crescute. Un element esențial este chiar fixarea persoanelor tinere în zonele rurale, zone supuse depopulării.

Eu: În cazul României, concret, vinul este privit doar ca produs agricol și de aceea „este legat” de Ministerul Agriculturii (MADR). Din păcate, Ministerul Agriculturii nu poate ține pasul cu schimbările de comportament economic, social, cultural. Nu se poate implica într-o strategie în care vinul poate deveni element principal al brandului de țară ca produs cultural, identitar, catalizator al unei noi vieți și al dezvoltării în mediul rural. Te rog, furnizează-mi separat, pentru fiecare minister, argumentele pentru care s-ar implica în promovarea vinului și a enoturismului (turismului vitivinicol), presupunând că ar exista legile care să le permită acest lucru. Personal, am în vedere Ministerele Culturii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării (Învățământ), Ministerul Turismului.

AI: Înțeleg. Iată argumente pentru implicarea fiecărui minister în promovarea vinului și a enoturismului:

Ministerul Culturii:

1. Promovarea patrimoniului cultural: Vinul are o importanță semnificativă în cultura și tradițiile românești, iar promovarea acestuia poate contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării. Acest model există în Franța, de exemplu.

2. Evenimente culturale și festivaluri: Ministerul Culturii ar putea sprijini organizarea de evenimente culturale, festivaluri și expoziții legate de vin și tradițiile vitivinicole românești pentru a încuraja participarea și interesul publicului, dar și pentru a crește vitalitatea unor localități.

3. Sprijin pentru artă și creație: Enoturismul poate stimula interesul pentru arta și creația locale, cum ar fi arhitectura tradițională, arta culinară și artele decorative, pe care Ministerul Culturii ar putea să le sprijine și să le promoveze. Arta universală poate deveni parte integrantă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. Crearea de locuri de muncă: Dezvoltarea enoturismului poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, în special în domenii precum turismul, ospitalitatea, meșteșugurile și gastronomia, ceea ce ar putea reduce șomajul și ar putea îmbunătăți nivelul de trai al comunităților locale.

2. Sprijin pentru antreprenoriat și formare profesională: Ministerul Muncii ar putea să ofere sprijin financiar și consultanță pentru antreprenorii locali din sectorul enoturistic și să dezvolte programe de formare profesională pentru a pregăti forța de muncă locală pentru noile oportunități de angajare.

Ministerul Afacerilor Externe:

1. Promovarea brandului de țară: Vinul românesc poate fi un ambasador puternic al brandului de țară în străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine promovarea și exportul vinului românesc prin intermediul rețelelor diplomatice și al campaniilor de marketing internațional.

2. Diplomație culturală: Enoturismul poate fi un instrument eficient în diplomația culturală, facilitând schimburile culturale și promovând imaginea României în lumea întreagă. Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine inițiativele de promovare culturală care includ și elemente enoturistice. Diaspora poate reprezenta un avanpost valoros.

Ministerul Cercetării și Învățământului:

1. Cercetare și inovare: Ministerul Cercetării ar putea să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul vitivinicol pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor românești, pentru a promova practici sustenabile în agricultură, pentru a crea noi produse cu valoare adăugată mare.

2. Educație și formare: Ministerul Învățământului ar putea să integreze în programele școlare educație despre viticultură, enologie și enoturism pentru a pregăti viitoarea generație de profesioniști din industria vitivinicolă.

Ministerul Turismului:

1. Promovarea turismului rural: Enoturismul poate fi un element important în promovarea turismului rural în România, iar Ministerul Turismului ar putea să dezvolte strategii și programe specifice pentru a atrage turiști către zonele vitivinicole din țară.

2. Infrastructură și facilități turistice: Ministerul Turismului ar putea să sprijine investițiile în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților turistice în zonele vitivinicole, inclusiv prin identificarea unor trasee cu potențial în vederea construirii și modernizării de drumuri, restaurante, pensiuni și alte facilități de cazare și agrement.

Alte organizații și instituții:

- Asociații și organizații viticole: Aceste organizații ar putea juca un rol important în promovarea vinului și a enoturismului la nivel local și național și ar putea colabora cu autoritățile pentru dezvoltarea sectorului.

- Asociații de dezvoltare locală: Aceste asociații pot fi partenere-cheie în implementarea proiectelor și inițiativelor de dezvoltare a enoturismului la nivel comunitar și regional.

- Organizații non-guvernamentale: ONG-urile pot sprijini dezvoltarea enoturismului prin proiecte de dezvoltare rurală, educație și formare profesională, conservare a mediului și promovare culturală.

Prin implicarea și colaborarea acestor ministere, organizații și instituții, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării durabile a mediului rural și a întregii economii naționale.

Notă lămuritoare:
LMC = La Mintea Cocoșului.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Paharul cu... visuri

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, s-a desfășurat, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines of Romania, platformă dedicată vinului. Din acest an, competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor și a doua pentru studenți. Marii câștigători sunt consultantul Paul Huieț și studenta de la USAMV București - Alexandra Bardoș.

Vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

431121306 412789437993755 7495312264550537392 n

„A fost o zi plină și frumoasă, cu tururi de cramă, concursul, workshopuri, degustări de vinuri și brânzeturi. Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, am lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Menționez că, participanții la concurs folosesc foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride. Însă, cel mai important este că aducem la lumină această dimensiune a vinului, cea care nu se vede, munca din teren, în frig, în ploaie, ninsoare sau căldură extrema. Această competiție este încă o dovadă că vinul românesc este pe drumul cel bun, cu experți care își demonstrează competențele în vie și studenți din toată țara dornici să devină specialiști în domeniu și care intră astfel în atenția viitorilor angajatori”, a arătat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

431117137 412788984660467 5529684686854650821 n

Concursul „Cel mai bun viticultor” este împărțit în două secțiuni: Experți – viticultori cu experiență, cei mai mulți angajați ai cramelor și Studenți – câte trei studenți din anii terminali, desemnați de facultățile de profil din țară. A doua ediție a competiției a constat în tăierea pregătitoare pentru rod a zece butuci pentru fiecare concurent. Viticultorii cu experiență au avut la dispoziție 20 de minute, iar studenții au avut 30 de minute. „Este un lucru simplu, de felul în care tai via depinde cum și cât va trăi plantația ta. Iar tăierea trebuie adaptată la intenție, dacă vrei să schimbi butucii dupa 5, 10, 15, 25 de ani sau mai mult”, a explicat unul dintre jurații internaționali care au jurizat lucrările viticultorilor cu vechime, Fabio Sorgiacomo, expert Giotto Consulting.

Sorin Marin, director general SCDVV Pietroasa, a punctat: „Un lucru care a devenit evident în acest concurs este că munca din teren este esențială pentru calitatea pregătirii în școală. Munca de viticultor nu este ușoară, dar este plină de satisfacții. Să faci parte din viața vinului, din cultura care îl înconjoară, să fii bun la ceea ce faci și să știi că ai un rol important în acest act de creație, este un sentiment rar. Vom avea mai multi oameni pasionați de meseria de viticultor, iar acest lucru se va simți în gustul vinurilor românești”.

Cel mai bun viticultor din Romania 1024x683

 

Cei mai buni viticultori din România, câștigătorii

 

Paul Huieț – consultant și Alexandra Bardoș – student la USAMV București, sunt marii câștigători ai celei de-a doua ediții a concursului „Cel mai bun viticultor din România”.

Castigator Concurs viticultura 2024 2 1024x1024

Marinela Ardelean si Alexandra Bardos loc 1 2 1024x1024

Clasamentul competiției:

Secțiunea Experți:

  • Locul 1 - Paul Huieț

  • Locul 2 - Constantin Udrea

  • Locul 3 - Ionel Tun

Secțiunea Studenți: 

  • Locul 1 - Alexandra Bardoș (USAMV București)

  • Locul 2 - Florin Pușcaș (USAMV Cluj-Napoca)

  • Locul 3 – Marius Cristian Donea (USV Iași)

Au fost acordate și mențiuni: Ionuț Dumitru Bozianu (USV Iași), Cătălin Ciobanu (USAMV Cluj-Napoca), Augustin Victor Bădița (UCV Craiova), Bogdan Raul Morar (USAMV Cluj-Napoca), Alin Mirea (USV Timișoara), Andreea Iulia Florea (USAMV București).

În urma analizei rezultatelor tuturor studenților participanți, a fost realizat și un clasament al universităților de profil. Astfel, pe primul loc s-a clasat USAMV Cluj-Napoca, urmată de USV Iași, iar locul trei i-a revenit USAMV București.

Câștigătorii concursului au fost premiați de: Corteva Agriscience (experții au primit tratamente pentru patru hectare de vie, iar studenții au primit foarfeci, fierăstraie și seturi de degustare); Da Bacco (un aparat de legat electric și două multicultivatoare pentru experți, iar pentru studenți - trei zile de experiență în companie); Valdo Invest (un butoi de stejar pentru câștigătorul primului loc); SCDVP Pietroasa-Istrița (vinuri de colecție).

431220105 412788981327134 4797591866784318237 n

Juriul care a analizat lucrările viticultorilor veterani a fost compus din Fabio Sorgiacomo - expert Giotto Consulting; Vicenç Canals - profesor la Academia de Tăiere a Viței-de-Vie (Academia de Poda) din Spania; Marian Ion - președinte, doctor în științe, cu peste 30 de ani de experiență în viticultură.

Juriul care a evaluat studenții a fost prezidat de Alina Donici, director al Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru (Galați), alături de Alfred Ștefan (Corteva Agriscience) și Dan Ploscaru, câștigătorul concursului de anul trecut.

Juriu studenti concurs viticultura scaled e1709570292796 1024x703

„Am fost plăcut surprinsă să văd că studenții care au participat la concurs au fost foarte bine pregătiți. Deși au avut mari emoții, fiind primul lor concurs de acest fel, au reușit să arate că dețin cunoștințe solide despre principiile tăierii de rodire la vița-de-vie. Ei sunt viitorii specialiști ce vor duce mai departe tradiția viticulturii în România. Sunt mândră de toți studenții care au participat la concurs și vreau să le transmit că toți au fost câștigătorii acestei ediții doar prin faptul că au concurat la Cel mai bun viticultor din România. Felicit profesorii de la catedrele de Viticultură din cadrul universităților care au pregătit studenții pentru concurs. Prin studenții lor, au demonstrat implicare, dăruire și asigurarea unui învățământ superior de calitate”, a declarat Alina Donici, președintele juriului pentru studenți.

Concurenți Experți

Concurenti Experti Concurs Viticultura scaled e1709570317596 1024x800

Concurenți Studenți

Concurenti Studenti Concurs Viticultura 1024x775

 

*****

WinesOfRomania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, producătorilor, importatorilor și investitorilor.

Foto: Wines of Romania

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

A opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box, organizat de compania Azoc-Star, are loc pe 15 februarie 2024, în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român. 

În competiție sunt înscrise 208 vinuri, 89 albe, 58 roze și 61 vinuri roșii. Pentru calibrare, organizatorul a adus vinuri produse în Franța și ambalate la bag-in-box. De la an la an, numărul probelor de la Concursul Național Vin Bag-In-Box a crescut, ceea ce înseamnă că vinul ambalat la bag-in-box este pe un trend ascendent.

bib concurs

„De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Vinurile ambalate la bag-in-box cu disticția concursului sunt certificate în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți din România. Un aspect de luat în seamă este și promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general Azoc-Star.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box sunt trei jurii. Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, desemnează câștigătorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”. Juriul 2, format din președinții comisiilor din juriul 1 și președintele concursului, desemnează câștigătorii distincției „Vinul Președintelui”, iar juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, desemnează câștigătorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul oferă minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, selectează minimum zece vinuri și le înscrie la Concours International Wine In Box, Toulouse, Franța, www.best-wine-in-box.com, care va avea loc pe 27 martie 2024. „Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, anual au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concursul din țara noastră, organizatorul va înscrie vinuri la VINARIUM International Wine Contest (https://www.iwcb.ro/), care va avea loc în perioada 23 - 26 mai 2024.

costiniuc

Azoc-Star SRL este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Asociația Winelover România a lansat al doilea volum „Wine Secrets of Romania”, seria de cărți din cadrul proiectului ProViRo, de prezentare și promovare a cramelor și vinurilor românești în străinătate. Volumul este dedicat regiunii Dobrogea și este semnat de Elizabeth Gabay MW.

„Ambițiosul proiect ProViRo, ce a debutat în 2021 și se derulează pe parcursul a trei ani, cuprinde editarea a șapte volume, scrise în limba engleză, despre regiunile vitivinicole din România. Volumele sunt semnate de somelieri, critici și comentatori de vin cu activitate în străinătate și sunt traduse în limbi de circulație pentru a oferi expunere și susținere vinurilor românești”, arată Răzvan Stoenescu, președintele Winelover România.

Al doilea volum al seriei, dedicat regiunii Dobrogea, este redactat de Elizabeth Gabay MW și este disponibil în România într-o ediție limitată de 200 de exemplare. În premieră, un Master of Wine (MW) scrie o carte despre o regiune viticolă din țara noastră. Împreună cu membrii Asociației Winelover, Elizabeth Gabay MW a mers în vizită la cramele dobrogene, pentru a le descoperi povestea și vinurile, experiență pe care a descris-o în cartea proaspăt ieșită din tipar.

Volumul II „Wine Secrets of Romania” cuprinde un scurt istoric al vinificației în Dobrogea, detalii despre poziția geografică și terenul zonei, soiurile de struguri și cramele din regiune, cât și povești despre enoturism și gastronomia tradițională românească. Volumul este dedicat unui public larg, care include comunitatea internațională Winelover, ai cărei membri se întâlnesc periodic în diverse țări, educatori în vin, cât și organizatori de concursuri de vin.

Primul volum, lansat în 2023, este dedicat regiunii Drăgășani și a fost redactat de Julia și Bruno Scavo.

Asociația Winelover România promovează constant vinurile românești în țară și în străinătate, prin organizarea de evenimente care reunesc comunități de iubitori de vin pasionați și dornici să descopere cramele și vinurile din România.

Proiectul Asociației Winelover a beneficiat de susținerea Fundației Banca Transilvania, Media Sat, Carpathian Springs și Eximprod Grup.

Cartea este disponibilă online, pe site-ul Asociației Winelover România, în shop; în București, la sediul CopyShop Document (Calea Griviței nr.8-10, parter, tel. 0744.500.155), dar și în Brăila, la Original Liquor Store (Bdul. Independenței 20 B, tel. 0771.791.928) și Iași, la Asociația Blessing Hearts (tel. 0745.008.174).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în Irlanda pe parcursul a două zile, 27 și 28 noiembrie 2023, în cadrul unor evenimente în care vinul românesc a fost în centrul atenției. Dublin 2023, cum l-au numit organizatorii - Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc și Jean Smullen WSET Dip, a fost un eveniment mare și unic, care poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

Special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin, evenimentul de la Dublin a beneficiat de prezența a 52 de branduri românești și peste 200 de etichete de vin.

20231128 191656

Laurențiu-Mihai Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda, a declarat: „De la bun început, Ambasada României în Irlanda nu a dorit să facă un simplu eveniment de degustare de vinuri, care s-ar fi pierdut ușor printre celelalte zeci de evenimente de promovare, degustare sau vânzare a vinurilor din țări cu tradiție. A dorit ceva de anvergură, care să nu poată fi ratat de specialiștii irlandezi, ca un fel de „bang” primordial care să atragă atenția tuturor companiilor și persoanelor cu putere de decizie în a aduce pe piața irlandeză vinul românesc.

Pentru a da anvergură acestui eveniment, Ambasada a organizat practic recepția tradițională de Ziua Națională în jurul lui. Recepția a oferit cadrul perfect pentru a promova vinurile româneșți în Irlanda și imaginea României ca țară producătoare de vinuri de calitate, iar evenimentul de degustare de vinuri românești s-a bucurat astfel din plecare de o atenție sporită și de o participare numeroasă.

În al doilea rând, Ambasada a stabilit un parteneriat cu Iulian Bărbuceanu, inițiatorul Atlasului Vinului Românesc, care a reușit să atragă interesul a peste 50 de crame din România, convingând jumătate din ele să își trimită reprezentanți la degustarea de vinuri românești din Dublin.

În al treilea rând, Ambasada a lucrat cu un consultant irlandez recunoscut pe plan național cu o experiență îndelungată în organizarea unor astfel de evenimente pentru a ne asigura de participarea consistentă a importatorilor, comercianților, proprietarilor de magazine de băuturi, de restaurante, somelieri și jurnaliști specializați.

Această rețetă și un efort susținut și la Dublin și în România au dat roadele așteptate. Evenimentul a fost unul unic, atât în istoria unor evenimente similare organizate de misiunile diplomatice ale Româniai, cât și ca impact în lumea vinului din Irlanda. Dar, dincolo de aprecierile strânse în urma evenimentului, se vede efortul care trebuie depus în continuare ca acest prim demers să fie fructificat deplin”.

dascalu

 

Două zile de evenimente au dat valoare vinului din România

 

La Dublin 2023, practic, au avut loc trei evenimente desfășurate pe durata a două zile.

Pe 27 noiembrie a avut loc o întâlnire B2B în cadrul Ambasadei României din Irlanda. Au participat echipele de top management a 25 de branduri din România, care au discutat cu reprezentanți ai Asociației Restaurantelor din Irlanda, Bibendum, Solera Wine Merchants, Diaspora Brands, OvBCS Business Consultancy, Vinifinesse, Jeans Smullen, The Guild of Sommeliers etc. Jean Smullen Dip WSET și Paul Lenehan (președintele Restaurants Association of Ireland) au susținut o prezentare detaliată a pieței din Irlanda, urmată de discuții și prezentări ale participanților. Această primă zi a vinurilor noastre în Irlanda s-a încheiat la restaurantul Hellfire Dublin, unde programul RePatriot a oferit o recepție pentru producătorii români de vinuri.

20231128 131101

20231127 153937

Pe 28 noiembrie s-a desfășurat masterclass-ul „Understanding the new Romanian wines”, susținut de către Betty Darabont, Dip WSET, student MW, la sediul Ambasadei României în Irlanda. Rolul masterclass-ului a fost să puncteze separat de cele 220 de sortimente din degustarea principală anumite soiuri, sortimente și puncte cheie care țin de standardul înalt la care a ajuns industria vinului în România. „Acest obiectiv a fost îndeplinit cu succes, participanții fiind de acord asupra calității și oportunității de a susține promovarea vinul românesc pe piața din Irlanda”, ne-a zis Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

20231128 122414

Selecția de vinuri: Frâncușă (vin spumant, Cotnari/Millesime Frâncusă 2016); Fetească regală (vin liniștit, Liliac); Zghihară de Huși (vin liniștit, Averești/Diamond Selection); Fetească albă (vin liniștit, Dagon/Clearstone Rezerve 2019); Fetească neagră (rose, vin liniștit, Darabont/Fleurt); Negru de Drăgășani (vin liniștit, Vitis Metamorfosis/Via Marchizului); Fetească neagră (vin liniștit, Caii de la Letea - Epiphanie); Cupaj Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot (vin liniștit, DAVINO/Flamboyant). Participanții la masterclass au fost: Ana Săpungiu MW (Londra); Karen O’Donoghue (Dunnes); Shiva Gautam (Monty’s of Kathmandu); Anke Hartmann (Wine Educator); Nisea Doddy (Shelbourne Hotel); Eric Arens (Westbury Hotel/Wild Dublin); Barbara Boyle MW (Wine Mason); Jean Smullen WSET Dip (The Guild of Sommeliers).

Și tot în ziua de 28 noiembrie, la sala de gală a RCSI Dublin a avut loc marea degustare din cadrul evenimentului Dublin 2023, unde au fost prezente 52 de branduri, 220 de sortimente disponibile pentru degustare, 22 de echipe de top management/marketing/vânzări și patru somelieri din România care au reprezentat alți 27 de producători.

20231126 115201

În intervalul orar 18:30 – 19:30, accesul la degustare a fost disponibil doar pentru aproximativ 60 de reprezentanți ai industriei vinului din Irlanda, iar după ora 19:30, au mai putut participa la degustrea vinurilor românești alte aproximativ o sută de persoane, printre care diplomați, afaceriști, avocați, reprezentanți ai comunității de români etc.

20231128 194629

La intrare, invitații au primit un catalog tipărit în care fiecare sortiment degustat avea numărul propriu pentru navigarea mai ușoară în sală unde numărul total de sortimente disponibile a fost foarte mare. „Au fost invitați care au venit special pentru anumite sortimente, dar au fost și cei care au preferat să exploreze fiind ghidați de către expozanți, și nu de către catalogul tipărit. La plecare, participanții au primit un gift bag cu materiale promoționale furnizate de expozanți și o hartă tipărită din Atlasul Vinului Românesc, un model dedicat evenimentului de la Dublin. Dinamica evenimentului a fost una foarte bună, lumea a fost mereu în mișcare, raportul expozanți – public fiind gândit să ofere timp pentru discuții, dar să asigure și degustarea unui număr cât mai mare de sortimente, așa încât un număr cât mai mare de participanți să ia contact cu vinul românesc”, povestește Iulian Bărbuceanu.

20231128 194452

Așezarea în sală a fost făcută pe regiuni (în cazul brandurilor prezente cu reprezentanți), respectiv pe tip de vin (culoare/regiuni/soiuri/branduri) în cazul sortimentelor de la masa somelierilor. 27 de producători nu și-au trimis reprezentanți și au optat doar să trimită vinurile și să fie reprezentanți de echipa de somelieri din România, formată din: Irinel Macici, Eduard Jakab, Mihai Ciucur și Lorand Antal. „Cel puțin un exemplar din fiecare sortiment disponibil a fost deschis încă de la începutul evenimentului, așadar toate vinurile înscrise au fost disponibile pentru degustare încă de la începutul evenimentului. Din totalul de peste 450 de sticle disponibile un număr de 111 sticle (dubluri) au rămas nedeschise și vor fi folosite în continuare în proiect în cadrul unor degustări și Masterclass-uri care vor fi organizate în Irlanda în următorul an, acest proiect fiind unul întins pe 365 de zile”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

dracula

În jur de 24 de producători din România au fost prezenți (proprietari de crame, directori de export, administratori, somelieri, distribuitori etc) atât în cadrul evenimentului B2B, cât și la degustarea principală. Un mare câștig pentru toți participanții a fost interacțiunea directă dintre cei veniți să deguste și top-managementul producătorilor, putând fi discutate astfel aspecte concrete și stabilindu-se conexiuni importante. „În cazul celor 25 de branduri reprezentate direct, cei interesați să importe vinurile au putut discuta direct cu reprezentanții producătorilor și/sau distribuitorii, iar în cazul celor 27 de branduri reprezentate la masa somelierilor cei interesați au primit informații generale sau punctuale de la cei patru somelieri români, fiind încurajați să își noteze toate sortimentele care prezintă interes și să continue discuțiile cu echipa de organizare astfel încât discuții și întâlniri ulterioare să fie susține în cadrul proiectului de promovare”, a specificat Iulian Bărbuceanu.

sommtoti

 

Impresiile producătorilor participanți

 

Rareș-Vasile Florea, CEO Domeniile Averești: „Pentru noi, Domeniile Averești, Dublin 2023 a fost un prilej foarte bun să ne întâlnim cu clienții existenți, dar și să concretizăm încă un client nou pentru piața irlandeză. Am fost prezenți cu Zghihara Diamond alb sec, noi fiind singurul producător de Zghihară din lume, vin foarte apreciat în cadrul masterclass-ului de vinuri românești. De asemenea, prezentă a fost și Busuioaca Diamond Rose Sec, cel mai premiat vin al nostru și, bineînțeles, Fetească neagră roșu sec Diamond, vin distins cu Mare Medalie de Aur la Meininger pentru recolta curentă.

Evenimentul a fost foarte bine organizat, lead-urile prezente în sală au fost calificate și suntem în discuții cu un mare retailer și cu doi distribuitori de HoReCa din Irlanda datorită evenimentului Dublin 2023”.

rares averesti

 

Roberto Di Filippo, co-proprietar Crama Delta Dunării La Sapata: „Un eveniment remarcabil pentru vinurile create în România. Concluzia noastră e că și vinurile românești pot face istorie. De cinci ani, vinurile La Sapata sunt pe piața irlandeză prin importator și distribuitor. Comenzile au crescut de la an la an și asta, ca să citez importatorul, se datorează seriozității și calității constante.”

sapata

 

Mihaela Tyrel de Poix, proprietar SERVE Ceptura: „Se poate dacă se vrea și dacă există coordonare, implicare și viziune. Cu sprijinul Excelenței Sale, domnul Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan și al echipei sale și la inițiativa lui Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc, am găsit, după 20 de ani de la ultimul export în Dublin, o piață irlandeză deschisă din nou vinului românesc.

Au fost două zile foarte bine organizate și gândite astfel încât să aducă valoare atât cramelor românești, cât și importatorilor irlandezi. Am fost ghidați în deschiderea acestei piețe de către unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu: Jean Smullen DipWSET.

Ambasada României la Dublin a transformat recepția dedicată Zilei Naționale a României într-o gală a vinului, în care cramele românești au prezentat o selecție reprezentativă și consistentă de vinuri din toate regiunile viticole ale țării. Dacă fiecare reprezentanță a României în străinătate ar folosi vinul ca brand de țară am avea un punct de pornire și o speranță să recuperăm poziția pe care viticultura românească o merită în lumea vinului. Felicitări pentru acest eveniment!”.

serve

 

Costel Cainamisir, director export Vintruvian Estate Group: „Un mare om, iubitor de vin, E.S. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan! Imi este drag ceea ce s-a întâmplat sub bagheta acestui Om, a distinsei sale soții, a echipei Ambasadei și nu în ultimul rând a dirijorului șef, Iulian Bărbuceanu. Cel mai frumos și mai elegant eveniment de promovare a vinului românesc, eveniment despre care s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi prin Ambasadele României din toate capitalele lumii. Mulțumirile mele Domnului Ambasador pentru grija de a avea cel mai reusit eveniment de Ziua Națională a României, membrilor Ambasadei pentru ajutor și dăruire, colegilor somelieri pentru echipa frumoasă pe care am sudat-o la Dublin și tuturor reprezentanților producătorilor români cu care am fost onorat să mă prezint în fața iubitorilor de vin din Irlanda. Iulian, data viitoare vreau să stai și tu în lumina reflectoarelor, dar știu că nu iți place. Tu ești omul pe care l-am văzut implicat în tot ceea ce a însemnat organizarea perfectă a acestui eveniment. Ești cel care acum era la pupitru dând indicații clare, cel care erai lângă mine să mă întrebi dacă totul e OK și dacă mai am nevoie de ceva. Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici și mă înclin. La mulți ani, România! La mulți ani, oameni minunați! RESPECT!”.

cainamisir

 

Steluța și Gabriel Bercea, proprietari Crama GABAI: „A fost cel mai bine organizat eveniment la care am participat. Felicitări! Mulțumim organizatorilor că s-au gândit și la cramele mai mici”.

gabai

 

Monica Florean, Marketing Manager Crama Budureasca: „O seară memorabilă de degustare a vinurilor româneșți organizată cu măiestrie de Ambasada României în Irlanda”.

budureasca

 

Betty Darabont, proprietar Familia Darabont: „Un eveniment foarte bine organizat, cu un public de calitate, oameni implicați din domeniu cu putere de decizie. Ne-am întors cu mai multe contacte care au exprimat interes real în posibile colaborări în viitor. De aici depinde de noi cum și cât de mult putem profita de pe urma lor, având în continuare la dispoziție asistența Ambasadei României în Irlanda și a proiectului pe următorul an.

Masterclass-ul a fost unul cu succes. Toate vinurile au fost apreciate, a fost o experiență unică pentru cei prezenți, care au avut ocazia să deguste șase soiuri românești diferite pe care nu le-au mai întâlnit până atunci”.

betty

 

Răzvan Demian, reprezentant Crama Fort Silvan: „Un eveniment perfect realizat pentru promovarea vinului românesc în străinătate. Echidistant, elgant și complet. Un început benefic pentru producătorii mari, mici și mijlocii. Continuarea este la latitudinea noastră. Așadar, se poate! Mulțumim, organizatorilor!”.

fort silvan demian

 

Ioana Mechea, Brand Ambassador Domaine Dumetrier: „Vinul românesc a fost promovat în Irlanda printr-un eveniment realizat impecabil, cu suflet și pasiune pentru vin, pentru țară”.

dumetrier

 

Attila Takacs, proprietar Crama Takacs: „Mă bucur mult că am făcut parte din această echipă formată din oameni excepționali, profesioniști și de valoare, fără de care vinul și industria vinului românesc nu ar exista. Mulțumesc, Excelenței Sale Dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, lui Iulian Bărbuceanu (Atlasul Vinului Românesc) și echipei de somelieri: Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab pentru organizare și implicare, dar și întregii echipe a Ambasadei României care a făcut posibilă organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a acestui eveniment remarcabil. Mulțumim, totodată, comunității româneșți din Dublin, dar și tuturor celor care au vizitat standurile și au degustat cele mai de seamă vinuri românești. Am avut parte de prezența iubitorilor de vin din toate categoriile, Masters of Wine (MW), ziariști, critici de vin, oameni de afaceri, ambasadori, oameni politici, precum și oameni simpli care îndrăgesc vinul.

Concluzia este clară, vinul românesc are valoare, însă are nevoie de mai mult spațiu de exprimare. Prin acest eveniment s-a oferit o oportunitate tuturor celor prezenți și nu numai și a pus bazele unui pod stabil între două culturi, pod care așteaptă să fie exploatat. Best ever wine event... We are better Together!”.

VB 07758

 

Eckehardt Zaig, proprietar Casa de Vinuri ZAIG: „Un eveniment care ar trebui să fie luat ca referință. Organizare perfectă pe toate planurile. Felicitări!”.

zaig

 

Vinea Apoldia Maior: „Am fost onorați să facem parte din reuniunea de promovare a vinurilor românești la Dublin2023, în pragul Zilei Naționale. Aducem calde mulțumiri și felicitări Ambasadorului României în Irlanda, Excelența Sa Laurențiu Mihai-Ștefan și întregii echipe de organizare din România și Irlanda!”.

VB 07770

 

Primul pas, unul mare și important pentru industria vitivinicolă

 

Poate că unora nu le vine să creadă, însă Dublin 2023 este un eveniment organizat în mai puțin de trei luni. Da, a fost propus, schițat, asumat și implementat în această perioadă scurtă pentru o asemenea manifestare.

De asemenea, merită menționat că a fost un eveniment fără taxă de participare. „A fost posibil prin implicarea directă a Ambasadei României în Irlanda în calitate de organizator și prin generozitatea unor sponsori și parteneri cheie din România și din Irlanda. Implicarea mea și a echipei de somelieri din România (Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab) a fost pro bono, noi toți considerând că avem oportunitatea cu acest eveniment să implementăm idei noi, tehnologii și strategii de pe urma cărora va beneficia pe termen scurt, mediu și lung toată industria. Niciodată nu m-am îndoit de succesul evenimentului, știam că fiind un proiect asumat la cel mai înalt nivel nu poate exista alt deznodământ, amploarea pe care a luat-o într-un timp foarte scurt, însă, a fost cea mai mare reușită personală pentru mine. Pentru Dublin 2023 am ținut legătura cu aproape 70 de producători, cu zeci de specialiști din industria din România și câțiva din Irlanda, iar pregătirile au mers impecabil. Multă muncă, foarte multă muncă, dar am simțit constant că fac parte dintr-o echipă care dacă beneficiază de comunicare eficientă, un cadru ideal și o motivație pe măsură, poate implementa orice.

20231128 190003

În discursul din seara degustării, Ana Săpungiu MW a punctat foarte bine și m-am bucurat să aud în acel moment, în acel loc, următorul lucru: industria a găsit un glas comun, un mesaj comun asumat impecabil de la mic producător la foarte mare și feedback-ul primit a fost pe măsură.

Acesta a fost doar primul pas. Unul mare și important, acum vom muta atenția de la vinurile care au fost degustate și a căror valoare a fost validată înspre producători, înspre oamenii din spatele vinurilor și înspre industrie în sine, înspre capacitatea de export și interesele explicite de business ale producătorilor implicați.

panciu

Ca proiect, finalitatea este susținerea importurilor de vinuri românești în Irlanda, promovând în același timp interesele punctuale ale fiecărui producător implicat, dar și promovarea vinului românesc la nivel de industrie. Acest echilibru, echidistanța și comunicarea eficientă în cadrul proiectului, au făcut și vor face diferența pe termen lung. Pentru a menține un randament mare al acestui proiect, în primul an nu vom implica și alți producători, vom continua strict în formula în care am început”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

gramma

Autorul Atlasului Vinului Românesc punctează că va continua cu activități pe teritoriul României, la care vor lua parte persoane cheie ale industriei din Irlanda.

„Vom începe degustări și masterclass-uri specializate în Irlanda și vom susține punctual toate interesele producătorilor implicați, în măsura posibilităților, bineînțeles, astfel încât vinurile românești să ajungă pe rafturile și în meniurile din Irlanda. Producătorii care au avut posibilitatea să vină în Irlanda au acest avantaj în prezent: au întâlnit în persoană posibili importatori sau distribuitori, iar în perioada următoare activitățile din cadrul proiectului vor pune accent pe recuperarea terenului de către producătorii care doar au trimis vinuri, discutăm despre 27 de producători cu sortimente pregătite pentru export (unii dintre ei foarte mici, ale căror vinuri produse în loturi de 200-250 de sticle au fost apreciate explicit în cadrul degustării alături de etichete ale altor mari producători din țară) care pot adăuga în cotinuare foarte multă valoare proiectului, deși nu au fost prezenți cu stand propriu în Dublin.

alexandrion

Doresc să mulțumesc ES. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, echipei Ambasadei, lui Sorin Darlosan pentru rolul crucial în a transporta logistica necesară și vinurile din România în Irlanda, sponsorilor și partenerilor, colegilor mei de echipă și lui Jean Smullen DipWSET, Anei Săpungiu MW și, bineînțeles, tuturor producătorilor implicați în acest proiect, atât cei care au participat la Dublin, cât și celor care au trimis doar vinuri. Avem un an întreg la dispoziție să creștem cota de piață a vinurilor în Irlanda, și poate și mai important, să devenim una dintre cele mai performante industrii ale vinului din lume, în materie de cooperare și promovare pe plan intern și internațional. Acesta este doar începutul și consider că a fost unul perfect”, a concluzionat Iulian Bărbuceanu.

valaeden

 

Crame și soiuri românești prezente la Dublin 2023

 

23 de producători și două branduri naționale au participat cu propriile echipe de top management/marketing sau prin distribuitori:

Crișana și Maramureș

  1. Familia Darabont

  2. Crama Fort Silvan

Banat

  1. Crama Valeaeden

Podișul Transilvaniei

  1. Vinea Apoldia Maior

  2. Crama Zaig

  3. Crama Takács

Dealurile Moldovei

  1. Domeniile Averești

  2. Crama Gramma

  3. Beciul Domnesc

  4. Domeniile Panciu (prin distribuitor)

Dealurile Munteniei și Olteniei

  1. Domeniile Dascălu

  2. Meninni (Olterra) (Vintruvian Estates)

  3. Budureasca

  4. DeMatei (Vintruvian Estates)

  5. SERVE

  6. Domeniile Alexandrion Rhein 1892 (prin distribuitor)

  7. DAVINO (prin distribuitor)

  8. Vitis Metamorfosis (prin distribuitor)

Colinele Dobrogei

  1. Caii de la Letea (Vintruvian Estates)

  2. Domaine Dumetrier

  3. Crama Histria (Vintruvian Estates)

  4. Crama Gabai

  5. Crama Delta Dunării - La Sapata

Două branduri naționale prin echipa de top-management:

  1. Legendary Dracula

  2. Folklore

27 de producători au fost reprezentați de echipa de somelieri a evenimentului:

  1. Crama Balla Geza

  2. Crama Carastelec

  3. Casa de Vinuri Cotnari

  4. Corcova Roy & Dâmboviceanu

  5. Crama Tata și Fiul

  6. Crama Varvara

  7. Crama Dagon

  8. Domeniile Franco Române

  9. Domeniul Aristiței

  10. Crama Dradara

  11. Crama Gramofon

  12. Crama Jelna

  13. Crama La Salina

  14. Crama Licorna Winehouse

  15. Crama Liliac

  16. Crama Maximarc

  17. Crama Pandora

  18. Crama Petro Vaselo

  19. Pivnița Savu

  20. SCDVV Blaj

  21. Stațiunea Murfatlar

  22. SCDVV Iași

  23. Crama Strunga

  24. Crama Velvet Winery

  25. Crama Villa Vinea

  26. Vinaria Jugrestan

  27. Crama Rasova

Alături de 15 soiuri internaționale, la Dublin 2023 au fost prezente următoarele soiuri românești:

  1. Frâncușă (Casa de Vinuri Cotnari) spumant și vin liniștit;

  2. Zghihară de Huși (Domeniile Averești);

  3. Șarbă (Folklore și Domeniile Panciu);

  4. Mustoasă de Măderat (Maximarc, Balla Geza);

  5. Fetească albă (Liliac, Cotnari, Strunga, Licorna Winehouse, Dagon, Legendary Dracula, DeMatei);

  6. Fetească regală (Darabont, Fort Silvan, Dradara, Liliac, Villa Vinea, Budureasca);

  7. Grasă de Cotnari (Cotnari);

  8. Tămâioasă românească (Vinaria Jugrestan, Cotnari, Beciul Domnesc, Strunga, Budureasca, Domeniile Dascălu);

  9. Busuioacă de Bohotin (Averești, Beciul Domnesc, Folklore);

  10. Golia (SCDVV Iași);

  11. Blasius (SCDVV Blaj);

  12. Columna (SCDVV Murfatlar);

  13. Ramades (SCDVV Blaj);

  14. Selena (SCDVV Blaj);

  15. Fetească neagră (34 de sortimente din Crișana, Maramureș, Banat, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Colinele Dobrogei);

  16. Băbească neagră (Tata și Fiul);

  17. Negru de Drăgășani (Vitis Metamorfosis, Folklore, Meninni);

  18. Cadarcă (Balla Geza, Maximarc). De menționat că, la acest soi, originile sunt în dezbatere.

20231128 130514

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, s-a desfășurat, în premieră, în două capitale europene simultan, la București și la Amsterdam, luni - 4 decembrie. Au intrat la jurizare 46 de vinuri spumante, 34 obținute prin metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și 12 realizate prin metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

spumante concurs 1

spumante concurs 2

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în anul 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. „Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din țara noastră”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

tibi onutu

spumante concurs 3

spumante concurs 5

spumante concurs 4

În România, activează 29 de producători care cumulează 117 mărci de vinuri spumante.

 

Topul ediției 5 a Concursului de Vinuri Spumante Românești 2023

 

Spumante albe, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca, Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa, Cuvée Celést, 2018, brut

Spumante rosé, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Lux, magnum, 2019, brut  

2. Villa Vinèa Rosé Celést, 2021, brut

3. Domeniile Panciu, Domeniile Panciu, 2015, brut

Spumante albe, metoda Charmat

1. Budureasca, Shine, 2019, brut

2. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

3. Crama Hermeziu, Thrubilo, brut nature

Spumante rosé, metoda Charmat

1. Crama Hermeziu, C'est Soir, brut

2. Budureasca, Shine, 2019, sec

3. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

Clasament general

1. Podgoria Silvania Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa Cuvée Celést, 2018, brut

4. Cramele Jidvei, Jidvei, extrabrut

5. Podgoria Silvania, Blanc de blancs, 2019, brut

Mai multe detalii despre Concursul de Vinuri Spumante Românești 2023 am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5953-concursul-de-vinuri-spumante-romanesti-2023-ajuns-la-editia-cu-numarul-5-are-loc-pe-4-decembrie.html

intro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă
Duminică, 03 Decembrie 2023 18:21

Jidvei, o afacere ajunsă la a treia generație

În urmă cu aproape 25 de ani, familia Necșulescu a început să rescrie povestea vinurilor obținute pe văile Târnavelor, în județul Alba. Astăzi, Jidvei este o afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului, având în vedere că la conducerea companiei se află a treia generație a familiei interlocutorului nostru – Claudiu Necșulescu. Însă nu trebuie să uităm că trăim în România și în nicio afacere nu curge doar lapte și miere, iar piața vitivinicolă este încă neașezată, cu nenumărate provocări, incertitudini, cu felurite probleme la tot pasul. Totuși, Claudiu Necșulescu privește partea plină a paharului, fiind preocupat permanent de a merge mai departe. Iar noi dorim să punctăm efortul continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

DSC07050

„Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol. Sunt convins că 90% din companii, în realitate, sunt pe minus.”

Reporter: Ce înseamnă să fii om de afaceri în viticultură şi vinificaţie astăzi?

Claudiu Necșulescu: Cred că e o misiune foarte grea astăzi. Sigur, din motive mai mult sau mai puţin obiective, ultimii trei ani au fost nişte ani cu încercări şi provocări foarte puternice. Eu spun că de multe ori poate astea chiar te întăresc şi vorbim de rezilienţă, dar durerea cea mare este că unele dintre provocările sau neajunsurile din mediul de afaceri nu vin neapărat din nişte condiţii obiective, ci vin dintr-o proastă înţelegere sau o lipsă a dialogului cu autorităţile. Sau, şi dacă există, de multe ori parcă mimăm dialogul, adică ne-am întâlnit, am discutat, dar nu se întâmplă nimic. Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol, şi o spun cu asumarea cuvintelor, deci eu sunt convins că 90% din companiile din sectorul vitivinicol în realitate sunt pe minus. Sigur că, prin eforturi, prin transferuri de fonduri din alte activităţi încearcă să acopere gaura din sectorul vitivinicol, din ce înseamnă partea vinicolă. Discut foarte mult cu membrii ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă) şi cu alţi producători de vin şi toţi au aceeaşi problemă. E clar că scumpirile, pornind de la energie, îngrăşăminte, sticle, etichete, ele nu au putut fi transferate pe raft, pentru că aducea produsul într-o zonă de respingere din partea consumatorului, şi atunci n-au făcut decât să mănânce din marja care era sau să aducă produsul chiar pe minus. Companiile din sectorul vitivinicol au plantaţii, produc vin şi cifra de afaceri se realizează prin valorificarea vinului.

Reporter: Aveți cu cine lucra via, în cramă, știut fiind că forţa de muncă este o mare problemă?

Claudiu Necșulescu: Noi am adus forță de muncă din Nepal. Avem 250 de nepalezi, acum am mai comandat, am încheiat contracte pentru încă 250 de nepalezi, este un deficit major de forţă de muncă pentru activităţile din agricultură. Personal, mă bucur că n-am intrat momentan în Schengen, pentru că am fi rămas şi fără această forţă de muncă adusă din afară. În momentul aderării la Schengen, automat această forță de muncă ieftină intră în piaţa muncii europeană şi toți oamenii ăștia nu au nicio problemă să se ducă să lucreze în țările mai dezvoltate.

Reporter: Și totuși, iată că omul de afaceri din România se descurcă. Dar asta nu înseamnă că guvernanţii trebuie să se bazeze pe faptul că omul de afaceri român se descurcă...

Claudiu Necșulescu: Aici, facilităţile sunt foarte simple. O scădere a impozitării muncii şi o creştere a salariului minim. Astea sunt măsurile, nu există altele, în ceea ce privește forța de muncă. Prin creşterea salariului minim automat scazi presiunea de emigraţie în afară a forţei de muncă şi pe fondul creşterii îţi poţi permite să scazi impozitarea muncii, care la noi în ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană. Astăzi, dacă le dai şi 200 de lei pe zi net, nu-ţi vin la muncă. Sectorul vitivinicol este un sector în care nu poţi regla producţia după piaţă. Noi vrem - nu vrem trebuie să lucrăm via, chiar dacă anul, condiţiile din piaţă sunt mai proaste şi nu poţi valorifica întreaga cantitate. La vie nu poţi să-i spui: anul ăsta stai pe loc, ne vedem la anul şi ne apucăm de producţie. Şi aici apar cele mai mari probleme. Nu vorbesc şi de costuri de stocare, şi toate elementele astea vin să genereze costuri suplimentare.

interviu 245 claudiu necsulescu 5

Cultura viței-de-vie nu o poţi abandona. Dacă am rămas pe stoc cu porumb anul ăsta, anul viitor categoric pun mai puţin porumb. La vie nu pot să-i spun: anul ăsta stop, nu cheltui cu tine, nu fac tăieri, nu fac dirijări sau tratamente, pentru că dacă ai făcut asta, anul următor clar nu mai faci nimic. Şi atunci eşti obligat s-o întreţii.

Pentru cultura viţei-de-vie, pot să spun că suntem la maximumul de favorabilitate. Dacă înainte oarecum aveam riscurile îngheţului excesiv şi îngheţului târziu, şi un excedent de umiditate, acum practic suntem la maximumul de favorabilitate. Acum doar greşelile noastre pot să ne afecteze producţia din Transilvania. Sigur, în zona de sud seceta e o problemă majoră, dar acolo trebuie programe naţionale care să ajute fermierii. România încă nu are o strategie naţională legată de agricultură.

„Acum cei mai mulţi bani merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar.”

interviu 245 claudiu necsulescu 7

Reporter: În viticultură aţi avut un program şi-l aveţi în continuare, cel al reconversiei...

Claudiu Necșulescu: Anul ăsta sperăm să ajungem din nou la o absorbţie de sută la sută. În ultimii trei ani, pe fondul pandemiei, pe urmă a început războiul, a fost o stagnare, dar anul ăsta se pare că reuşim să consumăm toţi banii alocaţi pentru partea de reconversie şi, sigur, şi partea de investiţii.

La ora asta, producătorii mari au un handicap, că primesc doar 25% din proiect pe partea de investiţii. Dar ceea ce mă bucură e faptul că, într-adevăr, noi tot timpul ne-am lăudat că am fost sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri şi că a fost o politică coerentă.

„SGR (Sistemul Garanție – Returnare) nu există în UE, nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin.”

Reporter: Adică sumele alocate sectorului vitivinicol au fost consumate integral.

Claudiu Necșulescu: Eram un pic dezamăgit pentru ultimii trei-patru ani, când nu mai exista apetit în zona asta investiţională. Acum cei mai mulţi bani e drept că merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar. Cred că ce este şi ce ar trebui luat în considerare e că vinul, chiar în situaţiile de criză şi cu încărcătură emoţională puternică, el fiind un produs de confort, că nu este un produs de necesitate, piaţa acestuia suferă foarte mult. Niciodată, dacă ai o stare şi eşti încărcat emoţional, nu ai dispoziţia să bei un pahar de vin. Că mulţi spun: lasă, că alcoolul merge! Dar vinul nu este alcool. Ăla care vrea să-şi înece amarul eventual bea o votcă, o tărie, n-o să bea un pahar de vin să-şi înece amarul. Că până ajunge să-şi înece cu vin amarul se plictiseşte, uită de ce s-a apucat.

Provocări sunt multe şi ceea ce ne preocupă cel mai mult acum, în perioada asta, este un mecanism introdus pe zona asta de colectare şi reciclare a deşeurilor, unde într-un mod… n-aş găsi o definiţie să nu exagerez sau să nu fiu vulgar, dar cum se vorbea atunci „noaptea ca hoţii”, cam aşa a fost introdus şi sectorul de vin. Noul mecanism propus, SGR (Sistemul Garanție – Returnare), nu există în UE. Nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin din raţiuni foarte clare: un om care plăteşte 30-40 de lei pe o sticlă de vin nu se va întoarce cu sticla la magazin să-şi ia 50 de bani. Şi atunci e clar că nu putem avea aşteptări în a fi un mecanism eficient. Nimeni nu şi-a pus întrebarea: de ce noi? Măcar să întrebe celelalte state UE de ce nu au prins și vinul în SGR. Marele paradox e că sticla la noi se colectează cu mecanismele vechi. Sticla chiar şi-a îndeplinit în fiecare an cota. Problemele apar pe pet şi pe aluminiu, acolo nu reuşim să ajungem la cotele asumate şi pe care trebuie să le realizăm. Nu ştiu ce se urmăreşte, este clar o concurenţă neloială. Eu sunt om de afaceri din ’90, nu de ieri-de azi, şi am luat-o de la zero. Un astfel de contract precum SGR, care ne-a fost propus – impus – spre semnare, n-am întâlnit. Adică orice om, fără să ai nici cea mai mică pregătire în zona juridică, deci un contract în care nu spui ce face, ci doar ce fac eu, adică ce am să-ţi plătesc, obligaţii, dar nici alea stabilite şi să spună că atât te costă taxa de administrare, atâta taxa de gestiune și doar cu o anumită companie, cu una singură, așa ceva n-am întâlnit. E ceva de noaptea minţii! Repet, la ora asta pentru foarte mulţi dintre noi impactul este foarte mare, adică aşa cum stau lucrurile eu estimez că impactul pentru mine va fi undeva la 3-4% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm. Dar problema acum nu mai este nici măcar de bani. E o chestie de demnitate a noastră, n-am fost chemaţi la nicio negociere, am fost băgaţi într-un mecanism în care nici măcar nu ne regăsim.

interviu 245 claudiu necsulescu 1

Reporter: În cadrul ONIV, unde sunteţi şi preşedinte, care este opinia celorlalţi colegi în privinţa asta? Sau, mai bine zis, ce ar trebui să faceţi ca să rezolvaţi problema aceasta?

Claudiu Necșulescu: Sunt câţiva mici producători care au semnat. Am încercat, am făcut demersuri la preşedinţie, la Ministerul Mediului, la Consiliul Concurenţei, aşteptăm acum să vedem ce reacţii vor fi. Repet, discutăm de un sector în care 99% din sector este capital românesc. Şi un sector care nu poate fi dislocat. Şi singurul. Adică eu nu cunosc alt sector economic cu activitate în care să aibă o astfel de pondere capitalul românesc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar e dureros când vezi că ţi se impune ceva, fără ca măcar să discuţi. Un contract e voinţa părţilor, în primul rând, nu poţi să-mi impui. I-am spus ministrului: de ce nu faceţi voi? Vouă vă plătesc şi semnez contractul mâine, dacă preluaţi voi, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Mediului, intensitatea taxelor nu e o problemă, problema e dacă statul e capabil să colecteze de la toţi la fel. Deoarece cu cât creşte nivelul de impozitare, cu atât evaziunea creşte. Şi atunci, pentru cei care-şi doresc o afacere curată şi să fie în pas cu tot ce înseamnă impozitare, nu pot face faţă, nu pot rezista. Aşa e şi acum, plus că ne pui în competiţie, adică vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem o competiţie între bere şi vin. Dacă iei primii cinci jucători din sectorul berii la nivel mondial, ca business, corporaţie, au mai mult decât PIB-ul României. Şi noi suntem puşi să ne batem cu ei, în loc ca statul să ne sprijine, așa cum merităm. 

DSC07067

„Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business.”

 

Turism viticol la Castel

 

Reporter: Suntem în curtea deja vestitului castel de pe etichetele sticlelor de Jidvei, Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. De ceva vreme vorbim şi în România de oenoturism sau turism viticol. La Jidvei ați început să primiți oaspeți, iubitori de vin, să practicați turismul viticol?

Claudiu Necșulescu: Da. E o activitate suport pentru tot ce înseamnă viticultură şi, probabil, încă sunt resurse neexploatate în zona asta. Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business. Conceptul de la Jidvei este unul aparte, porneşte de la ideea că tot ceea ce se consumă în Castelul Jidvei este produs în cadrul fermei, care este autorizată bio, deci toate produsele pe care le consumăm la Castel sunt produse în cadrul fermei, cu activităţi pornind de la găini, vaci, oi, struţi, gâşte, raţe, legume, absolut toate sunt produse aici, uleiuri. Deci, ăsta este conceptul. Lucrăm doar pe grupuri organizate, pentru că aţi văzut foarte bine, la modul în care am renovat şi reabilitat Castelul, a fost o investiţie foarte mare şi nu-mi permit să se degradeze, adică să primesc oameni pe care să nu-i cunosc şi să nu am garanţia că ştiu să respecte valorile pe care le regăsesc în incinta Castelului şi în camere.

fetele jidvei necsulescu

„Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business.”

Reporter: Să vorbim despre viitorul Jidvei. Dumneavoastră ați început afacerea aceasta și ați lucrat alături de tatăl dvs., de domnul Liviu Necşulescu. De câțiva ani, aţi luat alături copiii, fetele...

Claudiu Necșulescu: Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business. Vreau să-mi las fetele, pe Ana și Maria, să gestioneze activitatea asta cu vinul, cu turismul viticol, şi eu să-mi găsesc alte preocupări, ca să nu interferez şi să nu îmi mai dau cu părerea. Să mă ocup de ferme, de partea alimentară, de grădină. Aici, la Castel, sunt cinci hectare de grădină bio şi am mai pregătit în reconversie 2,5 hectare, plus 1,5 hectare cu arbuşti, aronia, afine, zmeură…

interviu 245 claudiu necsulescu 4

Reporter: Când vă copleşesc problemele din viticultură, din vinificație, veniţi în partea asta de horticultură, la grădină, şi vă recreaţi?

Claudiu Necșulescu: Tocmai unul dintre motivele pentru care m-am implicat şi încerc să dezvolt un alt business este acesta, pentru a le lăsa pe fete să gestioneze activitatea din sectorul vitivinicol. Afacerea Jidvei a trecut deja de vreo cinci ani la o nouă generație, am făcut practic schimbul de generație predându-le ștafeta fiicelor mele.

interviu 245 claudiu necsulescu 8

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

dublin 2023 interior

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

În cadrul concursului Vin la Munte, desfășurat în avanpremiera festivalului omonim, 210 probe au fost supuse examinării juriului. S-au acordat 6 mari medalii de aur, 56 medalii de aur și 78 de medalii de argint.

Ca număr de medalii, crama Fautor, din Republica Moldova, conduce de departe topul celor mai apreciați producători de vin, cu 14 medalii, dintre care 6 de aur, din totalul de 16 probe trimise către jurizare. Ca procentaj, însă, micii producători continuă să aibe cele mai bune procentaje, la fel ca în anii trecuți: Crama Ferdi a obținut, cu două vinuri înscrise, o mare medalie de aur și una de argint, iar Familia Darabont, care și-a organizat și lansarea oficială în cadrul festivalului Vin la Munte, a obținut șase medalii (dintre care trei de aur) cu toate cele șase probe înscrise.

Nici importatorii nu au fost mai prejos, cu vinuri precum Piandimare Maja (Montepulciano d'Abruzzo) sau Vinicentani Santa Maria Pecorino 2021, vinuri care au fost selectate drept unice reprezentante ale producătorilor lor și care au obținut mari medalii de aur – Maja se află, de fapt, la al doilea asemenea titlu, cu același an de recoltă.

Concursul a fost plin de surprize plăcute, de la cele mai noi crame (Menessi din Miniș-Măderat, Crama Unu din Vrancea sau Serenum din Dealu Mare), la reconfirmările unor producători care au făcut performanță în ultimii ani (1000 de Chipuri, Familia Mitroi, Valeaeden, Crama Mennini, Crama Darie, Familia Vlădoi) – până la noile game ale unor producători consacrați, precum Naiv de la Casa de Vinuri Cotnari sau Quintessence de la Via Viticola Sarica Niculițel, alături de noile recolte Vinarte, Petro Vaselo, Avincis, La Sapata, Corcova Roy & Dâmboviceanu și multe altele.

Reamintim că, în zilele de 1 și 2 aprilie 2023, la Brașov, a avut loc cea de-a șasea ediție a festivalului Vin la Munte, eveniment al vinurilor premium și superpremium dedicate pieței HoReCa.

Iubitorii de vin au avut ocazia să deguste peste 700 de vinuri premium și superpremium de la 90 de crame din România și din Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Georgia, Armenia, Serbia, Austria și alte țări cu tradiție.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros.

 

Vinurile medaliate

 

Mari medalii de aur

  • Menessy, Aszu Tokaj 2017

  • 1000 de Chipuri, Shiraz 2018

  • Crama Ferdi, Cuvee Francisc 2021

  • Menessi, Cabernet Sauvignon 2020

  • Piandimare, Maja, Montepulciano D'Abruzzo 2016

  • Vinicentanni Santa Maria Offida Pecorino 2021

 

Medalii de aur

  • Fautor, Illustro

  • Familia Darabont, Urme, Cupaj Alb 2021

  • Valeaeden, Feteasca Neagra 2020

  • Beciul Domnesc, Miorita 18

  • Fautor, Cuvee Blanca

  • Chateau Cristi, Cuvee Rouge Royal 2020

  • Serenum, Zero, Tămâioasă Românească

  • Domeniile Panciu, Vinoteca, Riesling Italian 2017

  • Fautor, Late Harvest Rhein Riesling 2019

  • I-u-s-o, Demeter Fetească Neagră / Merlot

  • Crama Darie, Cuvee Ruxandra Chardonnay

  • Feudo Croce, Imperio LXXIV, Primitivo di Manduria 2019

  • Crama Unu, Cavaliro Not4Males, Fetească neagră / Merlot

  • Fautor, Late Harvest Sauvignon blanc B 2017

  • Fautor, Late Harvest Traminer 2019

  • Fautor, Tempranillo 2019

  • Da Vinci, Romagna Metodo Leonardo Sangiovese 2021

  • Domeniile Dealu Mare Urlați, Saac Feteasca Albă / Sauvignon Blanc 2022

  • Crama de Piatra, Boian

  • 1000 de Chipuri, Carpathia Heritage, Red Blend 2019

  • Cramele Bolgiu, Spiritul Sfant 2016

  • Bodegas Loli Casado, Polus, Graciano 2013

  • Agape Arta si Natura, CabS, 2019

  • Cramele Bolgiu, Iakov 2018

  • Avincis, Rose 2022

  • Familia Darabont, Merlot 2020+2021

  • Via Viticola, Petit Matei, Merlot 2016

  • La Sapata, Aligote 2022

  • Purcari , Nocturn, Rara Neagra 2021

  • Petro Vaselo, Melgis, Feteasca Neagra 2019

  • Domeniile Panciu, Brut Blanc de Blancs 2016

  • Domeniile Panciu, Editie Limitata Chardonnay 2022

  • Domeniile Mitroi, Exclusive Proprietor Selection, Chardonnay 2021

  • Crama Viisoara, David, Chardonnay Barrique 2021

  • Fautor, Sauvignon blanc, Fumee Blanc 2019

  • Via Viticola, Caii de la Letea, Sauvignon Blanc Fumee 2020

  • Hafner, Finest Kosher Brandy, XO 15

  • Crama Viisoara, Antik, Chardonnay 2021

  • Beciul Domnesc, Sceptrus Chardonnay / Sauvignon Blanc 2021

  • Crama Gabai, Miraz Rose, 2021

  • Delobel, Angle Droit, Sauvignon Blanc 2022

  • Familia Darabont, Pinot Gris 2021

  • Da Vinci, I capolovori Dama con l'ermellino, Pinot Gris 2022

  • Il Casato, Pinot Gris 2021

  • Familia Vladoi, Anca Maria Sauvignon Blanc 2021

  • Familia Darabont, Traminer 2021

  • Otto The Sweet Blue, Muscat Ottonel 2020

  • Vinarte Prince Mircea Negru de Dragasani 2020

  • Avincis Vila Dobrusa, Negru de Dragasani 2019

  • Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Pinot Noir 2020

  • Domeniile Franco Romane ,Vigneron, Pinot Noir 2018

  • Loli Casado, Los Tapiales, Tempranillo 2019

  • Amantia, Uva del Hielo, Tempranillo

  • Fautor, Ice wine, Traminer/Muscat Ottonel 2016

  • Crama Ferdi, Lady Black, Feteasca Neagra 2021

  • Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Feteasca neagra 2019

  • Beciul Domnesc, Grand reserve, Tamaioasa Romaneasca 2018

  • Petro Vaselo, Maletine, Chardonnay 2021

 

Medalii de argint

  • Valeaeden, Chardonnay 2021

  • Vila Babiciu, Brut Muller Thurgau

  • Hafner, Old Vienna, Brut Rose des Rouges

  • Hafner, Old Vienna, Brut Gold Sparkling

  • Familia Vladoi, Chardonnay 2018

  • Chateau Cristi, Chardonnay 2020

  • Tenuta Romana, Soliditas, White Blend

  • Beciul Domnesc, Mirabilis Machina, Pinot Noir alb 2019

  • Fautor, Vin Orange, Traminer 2021

  • Fautor, Vin Orange, Rhein Riesling 2021

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Orange Feteasca Regala 2022

  • Familia Darabont, Rose Burgund mare / Merlot 2021

  • Valeaeden, Sauvignon blanc 2022

  • Chateau Cristi, Bravoure, Malbec 2022

  • Dorvena Rose 2022

  • Licorna Winehouse, Francesca, Sangiovese 2022

  • Domeniile Urlati, Saac, Feteasca Neagra 2020

  • Menessi, Merlot 2020

  • Fautor, Autore , Rara Neagra 2019

  • Crama Andronic, Cabernet Franc 2020

  • Corcova, Reserve Syrah 2017

  • Crama de Piatră, Boian 2018

  • Lafage, Double Passage 2019

  • Dealu Dorului, Maestro, Cabernet Sauvignon /Merlot 2017

  • Trantu, Daima Fetească Neagră 2020

  • Crama Lupu, Regina Istriței, Tamâioasă Românească 2009

  • Colesel, Prosecco Glera

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Fetească Regală 2022

  • Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Feteasca Regala 2021

  • Fautor, Aurore , Feteasca Regala 2021

  • Crama Viisoara, Antika, Sauvignon Blanc 2021

  • Domeniile Panciu, Podgoria Domneasca, Sauvignon Blanc 2021

  • Fautor, Vivienne Cuvee 2021

  • I-U-S-O Demeter Fetească Neagră / Cabernet Sauvignon 2021

  • Via Viticola Sarica Niculitel, Caii de la Letea, Fetească neagră, Pinot noir, Syrah 2021

  • Dorvena, Pinot Noir 2017

  • Crama Mennini, Paolo Mennini, Negru de Dragasani 2018

  • Crama Viișoara, Antik, Feteasca Neagra 2019

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Feteasca Neagra 2021

  • Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Neagra 2017

  • Crama Viișoara, Cuvee Ioan 2016

  • Beciul Domnesc, Grand Reserva Cabernet Sauvignon 2016

  • Familia Darabont, Cuvee 21, 2021

  • Jota Flores Roble, 9 Meses, Tempranillo 2021

  • Familia Darabont, Urme, Cupaj Rosu 2021

  • Lebada Neagra, Egreta, rose 2021

  • 1502 Da Vinci , Duomo di Paenza, Trebbiano 2022

  • Domeniile Franco Romane, Vigneron, rose, Pinot Noir 2021

  • Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Alba 2022

  • Domeniile Panciu, Spumant Dulce, Muscat Ottonel 2022

  • Domeniile Averesti, Diamond Busuioaca de Bohotin, sec 2022

  • Daniel's Wine, Feteasca Neagra 2020

  • Beciul Domnesc, Rose Verite, Busuioaca de Bohotin demidulce 2022

  • Gramofon Wine, Virtuoz Fetească Neagră / M 2018

  • Crama Strunga, Nori, Busuioaca de Bohotin 2021

  • Corcova, Lecram 2017

  • Fautor, Barbaro 2019

  • Via Viticola, Caii de la Letea, Volumul II Quintessence, Cupaj roșu

  • Crama de Piatra, Boian 2020

  • Domeniile Mitroi, Premier Rose 2021

  • Crama Darie, Strabun, Chardonnay 2019

  • Crama Darie, Strabun, rose 2020

  • Crama Dealu Dorului, Maestoso, Burgund Mare 2019

  • Petro Vaselo, Ovas 2019

  • Beciul Domnesc, Sceptrus Cabernet Sauvignon / Fetească Neagră / Merlot

  • Agape Arta si Natura, Fetească Neagră 2019

  • Corcova, Rose 2021

  • Crama Gabai, Feteasca Neagra 2019

  • Dorvena, Feteasca Neagra 2019

  • Familia Vladoi, Shiraz 2018

  • Masso Antico, Le Anfore, Rosso Salento 2021

  • Domeniile Panciu, Limited Edition Feteasca neagra, 2019

  • 1000 de Chipuri, Feteasca neagra 2017

  • Domeniile Franco Romane, Fetească neagră, 2021

  • Crama Strunga, Velier, Cabernet Sauvignon Rose 2022

  • Da Vinci din Romagna, Rocca di Cessena, Sangiovese 2019

  • Domeniile Panciu, Limited Edition Babeasca Neagra, 2018

  • Domeniile Urlati, Saac rose, 2022

  • Crama Viișoara, Antik, Cabernet Sauvignon Rose 2021

  • Crama Mennini, Moments, Pinot Noir / Negru De Drăgășani 2021

  • Terra Valleverde, Sauvignon Blanc 2022

  • Domeniile Mitroi, Cabernet Sauvignon Rose, 2021

  • Domeniile Panciu, Muscat Ottonel 2021

  • Purcari, Sapiens, Sauvignon Blanc 2021

  • Avincis, Cramposie Selectionata 2022

  • Mennesy, Moskotaly 2018

  • Familia Darabont, Spumant Brut Median 2021

  • Domeniile Panciu, Cuvee Prestige 2015

  • Domeniile Mitroi, Premier alb 2021

  • Purcari , Nocturne, 2022

  • Domeniile Mitroi, Sauvignon Blanc 2021

  • Crama Mennini, Moments, Sauvignon blanc 2021

  • Hafner, Old Vienna, spumant brut, Gruner Veltliner

  • Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Tamâioasă Românească 2021

  • Casa de Vinuri Cotnari, Vibe, Francușă 2021

  • Menessi, rose 2022

vin la munte

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista