Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul concursului Vin la Munte, desfășurat în avanpremiera festivalului omonim, 210 probe au fost supuse examinării juriului. S-au acordat 6 mari medalii de aur, 56 medalii de aur și 78 de medalii de argint.

Ca număr de medalii, crama Fautor, din Republica Moldova, conduce de departe topul celor mai apreciați producători de vin, cu 14 medalii, dintre care 6 de aur, din totalul de 16 probe trimise către jurizare. Ca procentaj, însă, micii producători continuă să aibe cele mai bune procentaje, la fel ca în anii trecuți: Crama Ferdi a obținut, cu două vinuri înscrise, o mare medalie de aur și una de argint, iar Familia Darabont, care și-a organizat și lansarea oficială în cadrul festivalului Vin la Munte, a obținut șase medalii (dintre care trei de aur) cu toate cele șase probe înscrise.

Nici importatorii nu au fost mai prejos, cu vinuri precum Piandimare Maja (Montepulciano d'Abruzzo) sau Vinicentani Santa Maria Pecorino 2021, vinuri care au fost selectate drept unice reprezentante ale producătorilor lor și care au obținut mari medalii de aur – Maja se află, de fapt, la al doilea asemenea titlu, cu același an de recoltă.

Concursul a fost plin de surprize plăcute, de la cele mai noi crame (Menessi din Miniș-Măderat, Crama Unu din Vrancea sau Serenum din Dealu Mare), la reconfirmările unor producători care au făcut performanță în ultimii ani (1000 de Chipuri, Familia Mitroi, Valeaeden, Crama Mennini, Crama Darie, Familia Vlădoi) – până la noile game ale unor producători consacrați, precum Naiv de la Casa de Vinuri Cotnari sau Quintessence de la Via Viticola Sarica Niculițel, alături de noile recolte Vinarte, Petro Vaselo, Avincis, La Sapata, Corcova Roy & Dâmboviceanu și multe altele.

Reamintim că, în zilele de 1 și 2 aprilie 2023, la Brașov, a avut loc cea de-a șasea ediție a festivalului Vin la Munte, eveniment al vinurilor premium și superpremium dedicate pieței HoReCa.

Iubitorii de vin au avut ocazia să deguste peste 700 de vinuri premium și superpremium de la 90 de crame din România și din Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Georgia, Armenia, Serbia, Austria și alte țări cu tradiție.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros.

Vinurile medaliate

Mari medalii de aur

• Menessy, Aszu Tokaj 2017

• 1000 de Chipuri, Shiraz 2018

• Crama Ferdi, Cuvee Francisc 2021

• Menessi, Cabernet Sauvignon 2020

• Piandimare, Maja, Montepulciano D'Abruzzo 2016

• Vinicentanni Santa Maria Offida Pecorino 2021

Medalii de aur

• Fautor, Illustro

• Familia Darabont, Urme, Cupaj Alb 2021

• Valeaeden, Feteasca Neagra 2020

• Beciul Domnesc, Miorita 18

• Fautor, Cuvee Blanca

• Chateau Cristi, Cuvee Rouge Royal 2020

• Serenum, Zero, Tămâioasă Românească

• Domeniile Panciu, Vinoteca, Riesling Italian 2017

• Fautor, Late Harvest Rhein Riesling 2019

• I-u-s-o, Demeter Fetească Neagră / Merlot

• Crama Darie, Cuvee Ruxandra Chardonnay

• Feudo Croce, Imperio LXXIV, Primitivo di Manduria 2019

• Crama Unu, Cavaliro Not4Males, Fetească neagră / Merlot

• Fautor, Late Harvest Sauvignon blanc B 2017

• Fautor, Late Harvest Traminer 2019

• Fautor, Tempranillo 2019

• Da Vinci, Romagna Metodo Leonardo Sangiovese 2021

• Domeniile Dealu Mare Urlați, Saac Feteasca Albă / Sauvignon Blanc 2022

• Crama de Piatra, Boian

• 1000 de Chipuri, Carpathia Heritage, Red Blend 2019

• Cramele Bolgiu, Spiritul Sfant 2016

• Bodegas Loli Casado, Polus, Graciano 2013

• Agape Arta si Natura, CabS, 2019

• Cramele Bolgiu, Iakov 2018

• Avincis, Rose 2022

• Familia Darabont, Merlot 2020+2021

• Via Viticola, Petit Matei, Merlot 2016

• La Sapata, Aligote 2022

• Purcari , Nocturn, Rara Neagra 2021

• Petro Vaselo, Melgis, Feteasca Neagra 2019

• Domeniile Panciu, Brut Blanc de Blancs 2016

• Domeniile Panciu, Editie Limitata Chardonnay 2022

• Domeniile Mitroi, Exclusive Proprietor Selection, Chardonnay 2021

• Crama Viisoara, David, Chardonnay Barrique 2021

• Fautor, Sauvignon blanc, Fumee Blanc 2019

• Via Viticola, Caii de la Letea, Sauvignon Blanc Fumee 2020

• Hafner, Finest Kosher Brandy, XO 15

• Crama Viisoara, Antik, Chardonnay 2021

• Beciul Domnesc, Sceptrus Chardonnay / Sauvignon Blanc 2021

• Crama Gabai, Miraz Rose, 2021

• Delobel, Angle Droit, Sauvignon Blanc 2022

• Familia Darabont, Pinot Gris 2021

• Da Vinci, I capolovori Dama con l'ermellino, Pinot Gris 2022

• Il Casato, Pinot Gris 2021

• Familia Vladoi, Anca Maria Sauvignon Blanc 2021

• Familia Darabont, Traminer 2021

• Otto The Sweet Blue, Muscat Ottonel 2020

• Vinarte Prince Mircea Negru de Dragasani 2020

• Avincis Vila Dobrusa, Negru de Dragasani 2019

• Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Pinot Noir 2020

• Domeniile Franco Romane ,Vigneron, Pinot Noir 2018

• Loli Casado, Los Tapiales, Tempranillo 2019

• Amantia, Uva del Hielo, Tempranillo

• Fautor, Ice wine, Traminer/Muscat Ottonel 2016

• Crama Ferdi, Lady Black, Feteasca Neagra 2021

• Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Feteasca neagra 2019

• Beciul Domnesc, Grand reserve, Tamaioasa Romaneasca 2018

• Petro Vaselo, Maletine, Chardonnay 2021

Medalii de argint

• Valeaeden, Chardonnay 2021

• Vila Babiciu, Brut Muller Thurgau

• Hafner, Old Vienna, Brut Rose des Rouges

• Hafner, Old Vienna, Brut Gold Sparkling

• Familia Vladoi, Chardonnay 2018

• Chateau Cristi, Chardonnay 2020

• Tenuta Romana, Soliditas, White Blend

• Beciul Domnesc, Mirabilis Machina, Pinot Noir alb 2019

• Fautor, Vin Orange, Traminer 2021

• Fautor, Vin Orange, Rhein Riesling 2021

• Crama Delta Dunarii, La Sapata, Orange Feteasca Regala 2022

• Familia Darabont, Rose Burgund mare / Merlot 2021

• Valeaeden, Sauvignon blanc 2022

• Chateau Cristi, Bravoure, Malbec 2022

• Dorvena Rose 2022

• Licorna Winehouse, Francesca, Sangiovese 2022

• Domeniile Urlati, Saac, Feteasca Neagra 2020

• Menessi, Merlot 2020

• Fautor, Autore , Rara Neagra 2019

• Crama Andronic, Cabernet Franc 2020

• Corcova, Reserve Syrah 2017

• Crama de Piatră, Boian 2018

• Lafage, Double Passage 2019

• Dealu Dorului, Maestro, Cabernet Sauvignon /Merlot 2017

• Trantu, Daima Fetească Neagră 2020

• Crama Lupu, Regina Istriței, Tamâioasă Românească 2009

• Colesel, Prosecco Glera

• Crama Delta Dunarii, La Sapata, Fetească Regală 2022

• Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Feteasca Regala 2021

• Fautor, Aurore , Feteasca Regala 2021

• Crama Viisoara, Antika, Sauvignon Blanc 2021

• Domeniile Panciu, Podgoria Domneasca, Sauvignon Blanc 2021

• Fautor, Vivienne Cuvee 2021

• I-U-S-O Demeter Fetească Neagră / Cabernet Sauvignon 2021

• Via Viticola Sarica Niculitel, Caii de la Letea, Fetească neagră, Pinot noir, Syrah 2021

• Dorvena, Pinot Noir 2017

• Crama Mennini, Paolo Mennini, Negru de Dragasani 2018

• Crama Viișoara, Antik, Feteasca Neagra 2019

• Crama Delta Dunarii, La Sapata, Feteasca Neagra 2021

• Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Neagra 2017

• Crama Viișoara, Cuvee Ioan 2016

• Beciul Domnesc, Grand Reserva Cabernet Sauvignon 2016

• Familia Darabont, Cuvee 21, 2021

• Jota Flores Roble, 9 Meses, Tempranillo 2021

• Familia Darabont, Urme, Cupaj Rosu 2021

• Lebada Neagra, Egreta, rose 2021

• 1502 Da Vinci , Duomo di Paenza, Trebbiano 2022

• Domeniile Franco Romane, Vigneron, rose, Pinot Noir 2021

• Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Alba 2022

• Domeniile Panciu, Spumant Dulce, Muscat Ottonel 2022

• Domeniile Averesti, Diamond Busuioaca de Bohotin, sec 2022

• Daniel's Wine, Feteasca Neagra 2020

• Beciul Domnesc, Rose Verite, Busuioaca de Bohotin demidulce 2022

• Gramofon Wine, Virtuoz Fetească Neagră / M 2018

• Crama Strunga, Nori, Busuioaca de Bohotin 2021

• Corcova, Lecram 2017

• Fautor, Barbaro 2019

• Via Viticola, Caii de la Letea, Volumul II Quintessence, Cupaj roșu

• Crama de Piatra, Boian 2020

• Domeniile Mitroi, Premier Rose 2021

• Crama Darie, Strabun, Chardonnay 2019

• Crama Darie, Strabun, rose 2020

• Crama Dealu Dorului, Maestoso, Burgund Mare 2019

• Petro Vaselo, Ovas 2019

• Beciul Domnesc, Sceptrus Cabernet Sauvignon / Fetească Neagră / Merlot

• Agape Arta si Natura, Fetească Neagră 2019

• Corcova, Rose 2021

• Crama Gabai, Feteasca Neagra 2019

• Dorvena, Feteasca Neagra 2019

• Familia Vladoi, Shiraz 2018

• Masso Antico, Le Anfore, Rosso Salento 2021

• Domeniile Panciu, Limited Edition Feteasca neagra, 2019

• 1000 de Chipuri, Feteasca neagra 2017

• Domeniile Franco Romane, Fetească neagră, 2021

• Crama Strunga, Velier, Cabernet Sauvignon Rose 2022

• Da Vinci din Romagna, Rocca di Cessena, Sangiovese 2019

• Domeniile Panciu, Limited Edition Babeasca Neagra, 2018

• Domeniile Urlati, Saac rose, 2022

• Crama Viișoara, Antik, Cabernet Sauvignon Rose 2021

• Crama Mennini, Moments, Pinot Noir / Negru De Drăgășani 2021

• Terra Valleverde, Sauvignon Blanc 2022

• Domeniile Mitroi, Cabernet Sauvignon Rose, 2021

• Domeniile Panciu, Muscat Ottonel 2021

• Purcari, Sapiens, Sauvignon Blanc 2021

• Avincis, Cramposie Selectionata 2022

• Mennesy, Moskotaly 2018

• Familia Darabont, Spumant Brut Median 2021

• Domeniile Panciu, Cuvee Prestige 2015

• Domeniile Mitroi, Premier alb 2021

• Purcari , Nocturne, 2022

• Domeniile Mitroi, Sauvignon Blanc 2021

• Crama Mennini, Moments, Sauvignon blanc 2021

• Hafner, Old Vienna, spumant brut, Gruner Veltliner

• Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Tamâioasă Românească 2021

• Casa de Vinuri Cotnari, Vibe, Francușă 2021

• Menessi, rose 2022

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 23 martie 2023 a avut loc, la Oradea, etapa regională Banat și Transilvania din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare sunt:

Vinuri albe

• Sauvignon Blanc 2022, sec, Crama La Salina

• Riesling Italian 2021, sec, Crama Corbuț

• Fetească Regală 2022, sec, Pivnița Savu

Vinuri roze

• Pinot Noir 2022, sec, Crama La Salina

• Cabernet Sauvignon & Merlot 2021, sec, Crama Corbuț

• Cabernet Sauvignon 2022, demisec, Crama Triterra

Vinuri roșii

• Cabernet Sauvignon 2021, sec, Domeniul Miranic

• Merlot 2018, sec, Crama Milo

• Merlot 2019, demisec, Reizer Wine

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Banat și Transilvania a fost votată „1251, Chardonnay”, de la Crama Podgoria Silvania.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 9 martie 2023 a avut loc prima etapă din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare din regiunea Moldova sunt:

Vinuri albe

• Muscat Ottonel, dulce, 2021 - SC Vinuri Pancene SRL (Moșia Domnească)

• Sauvignon Blanc, sec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

• Chardonnay, sec, 2022 - SC Apcovin Imp-Exp SRL (Crama Tata și Fiul)

Vinuri roze

• Băbească Neagră, sec, 2021 - Crama Valente

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - Olteanu G. Marian PFA (Crama Gramma)

Vinuri roșii

• Fetească Neagră barique, sec, 2020 - Stegariu F. Florin PFA (Crama Strunga)

• Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2019 - SC Vitisim Cotești ((Domeniul Vitisim)

• Fetească Neagră, sec, 2020 - SC European Project Sud-Est SRL (Crama Unu)

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Moldova a fost votată „Apus de soare”, Panciu, Moșia Domnească, roze 2021, un vin produs de SC Vinuri Pancene SRL.

În etapa I Moldova, prima a concursului „Povești cu vinuri românești” din 2023, au fost peste o sută de probe înscrise.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Marți, 14 februarie 2023, compania BASF Agricultural Solutions România a dat startul înscrierilor la competiția „Povești cu vinuri românești”, ediția a VIII-a. Concursul este organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) și se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare.

Condițiile de participare la concursul național „Povești cu vinuri românești” sunt simple: suprafața cultivată cu viță-de-vie să fie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2020 (cu excepția celor roșii care să nu fie mai vechi de 2018).

Competiția se desfășoară în patru etape regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei etape regionale, membrii comisiei de jurizare, formată din degustători experți, membri ai ADAR, desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 36 de vinuri calificate în marea finală națională. Pentru faza națională, cele 36 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze).

Producătorii de vin se pot înscrie la etapele locale după cum urmează:

• Etapa regională Moldova: 9 martie, înscrieri până pe 27 februarie;

• Etapa regională Muntenia: 15 martie, înscrieri până pe 3 martie;

• Etapa regională Banat și Transilvania: 23 martie, înscrieri până pe 9 martie;

• Etapa regională Oltenia și Dobrogea: 30 martie, înscrieri până pe 17 martie.

Pentru adresele la care trebuie trimise mostrele și alte detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/concurs-vinuri/editia-curenta/.

Premii oferite de BASF

La final, locul 1 al fiecărei categorii va obține marele premiu constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare totală de 5.000 de euro, care poate fi configurat în funcție de nevoile câștigătorilor. Se poate opta pentru una dintre cele două variante: un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie sau pachet format din produse BASF pentru protecția viței-de-vie.

Valoarea totală comercială a premiilor oferite în cadrul concursului este de 15.000 de euro. În cadrul acestui concurs nu se permite acordarea contravalorii în bani a premiilor câștigate sau schimbarea premiilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexandrion Group, producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri din România, a sărbătorit 130 de ani de la ȋnfiinţarea Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892, printr-un eveniment organizat pe 15 octombrie 2022, ȋn ziua centenarului Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Furnizor oficial al Casei Regale a României din 1904, spumantul Rhein, produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892, a fost servit la dineul care a urmat ceremoniei de ȋncoronare de la Alba-Iulia, din 15 octombrie 1922.

La 130 de ani de la ȋnfiinţare Pivințele Rhein & CIE Azuga 1892 și-au păstrat farmecul și rafinamentul pe care acest complex îl avea la finalul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Pivniţele au o tradiție neîntreruptă în producția de vin spumant, prin metoda tradițională, cu fermentație secundară în sticlă, un proces foarte meticulos și complex, bine controlat, în care vinul care constituie baza, timpul și temperatura de fermentare sunt esenţiale. Domeniul include o cramă supraterană unde se organizează tururi ghidate, un muzeu în care fiecare moment important al istoriei locului este marcat, o pensiune pentru cei care doresc să ȋnnopteze ȋn zonă și un restaurant unde poate fi savurat meniu regal, o reintrepretare a preparatelor preferate ale Familiei Regală a României, din acea perioadă, ȋn asociere cu spumantul Rhein.

„Anul acesta aniversăm 130 de ani de când familia Rhein a pus piatra de temelie pentru construcţia Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892. În 1886, când Wilhelm Rhein, primul dintre cei trei frați Rhein, sosea la Azuga, zona era aproape pustie. Doar 14 ani mai târziu despre locul acesta se vorbea cu admirație la Expoziția Universală de la Paris. Regele Carol I, care a ȋnţeles potenţialul extraordinar al zonei a fost motorul acestui proces rapid de modernizare. Industria de la Azuga s-a ridicat cu sprijinul său direct. Fraţii Rhein au fost oamenii care au pus bazele unui imperiu industrial, iar urmașii lor au continuat munca. Astăzi suntem aici datorită lor și ȋi onorăm pe fondatori. Iar eu sunt mândru că Alexandrion Group poate duce mai departe tradiţia Pivnițelor și calitatea spumantului Rhein, cu respect pentru fondatori și determinarea de a crește notorietatea acestei mărci și mai mult. Am păstrat rețeta tradițională care a asigurat succesul spumantului, dar investim permanent în modernizarea acestei locații, a liniei de producție, pentru a menţine calitatea la cele mai înalte standarde. Periodic facem schimbări de identitate vizuală pentru ca imaginea produsului să rămână fresh. Prin tot ceea ce dezvoltăm aici îmi doresc ca Alexandrion Group să facă legătura dintre trecut și prezent și să contureze viitorul”, a spus dr. Nawaf Salameh, președintele fondator al Grupului Alexandrion.

Cea mai veche marcă de spumant românesc, Rhein este cunoscută în istorie ca spumantul regilor, al elitei și al evenimentelor istoriei anilor 1900-1948. Calitățile sale remarcabile au fost recunoscute la doar câţiva ani de la debutul producţiei. În 1905, Rhein obţinea medalia de aur la Expoziţia Colonială de la Londra, ȋn 1929 la Expoziţia Generală de la Barcelona, ȋn 1935 la cea de la Bruxelles, iar astăzi continuă să fie medaliat la competiţii internaţionale din ȋntreaga lume, precum International Wine Challenge, International Wine & Spirit Competition, Decanter World Wine Awards sau VINARIUM.

Cartea de onoare a Pivnițelor Rhein&Cie 1892 este o dovadă vie a aprecierii și bucuriei celor care la Azuga au  descoperit un rarisim spațiu cu istorie și tradiție neîntreruptă. Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892 oferă călătorului care le vizitează  trăiri și experiențe unice: el calcă pe urmele pașilor celor patru regi ai României care au vizitat adeseori aceste locuri, este martor privilegiat al istoriei locurilor de unde a început procesul de modernizare a Vechiului Regat.

Pentru a marca acest moment important, 130 de ani de existență, ȋn parcursul Pivnițelor Rhein & CIE Azuga 1892, istoricul și doctorul ȋn istorie al Universităţii București, Dorin Stănescu a lansat recent cartea „Șampania Regilor – O istorie a primei fabrici de șampanie din România. Pivnițele Rhein & CIE (1892 - 2022)”, un efort de cercetare aprofundată, materializat ȋntr-o monografie care dezvăluie elementele care au dus la succesul spumantului Rhein și la dezvoltarea fără precedent a localităților nou-industrializate.

***

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

Producții bune în ultimii ani

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

Toate soiurile spun o poveste

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

Mustul, salvare pentru micii producători

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

Dezvoltare pas cu pas

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

În perioada 9 – 11 aprilie 2022, pasionații și vinul premium își dau întâlnire pe Calea Victoriei din București, la cea de-a cincea ediție a Salonului de vinuri și turism viticol ReVino Bucharest Wine Show. Evenimentul este găzduit de Hotel Novotel.

Sâmbătă – 9 aprilie și duminică – 10 aprilie, iubitorii de vin și profesioniștii vor putea degusta vinuri de la cramele locale sau internaționale, vor putea descoperi zonele viticole fascinante ale României și vor putea planifica vizite la crame. A treia zi a evenimentului, luni – 11 aprilie, este dedicată profesioniștilor HoReCa.

„ReVino Bucharest Wine Show 2022 este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame. Expozanții vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat. Indiferent care sunt preferințele, suntem siguri că avem un vin potrivit pentru toate gusturile”, ne-a spus organizatorul salonului de vinuri și turism viticol, Alina Iancu, fondator și director general CrameRomania.ro și Revino.ro.

La ReVino Bucharest Wine Show 2022 participă aproape 40 de expozanți care vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat.

Conceptul Revino a fost creat de Alina Iancu, care descoperă vinurile românești de mai bine de 12 ani. Această pasiune a purtat-o în toate regiunile viticole ale României. A vizitat peste o sută de crame autohtone, dar și altele din țări cu tradiție în domeniu. A realizat o hartă viticolă bilingvă, un film de promovare despre vin și gastronomie și s-a specializat în turism viticol la noi în țară și în organizarea de evenimente cu brânzeturi și vinuri. Realizează proiecte complete de promovare a vinului românesc, de la evenimente de profil, comunicare și până la producție foto.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina de internet a evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Geneza poporului român și a limbii române, obiceiurile, tradițiile și credințele, spațiul (cultural și fizic) stăpânit de români au devenit subiecte care polarizează dramatic societatea noastră.

„Suntem cei mai buni, dar am avut o soartă potrivnică”. „Suntem cei mai proști, nu avem nicio șansă să ne schimbăm destinul”. Aceste păreri, diametral opuse, exprimă, aşadar, extremele de poziționare ale românilor cu privire la propria ființare ca națiune. Spun extreme deoarece numărul celor atrași spre acești poli „magnetici” ai chestiunii fac nesemnificativ numărul celor poziţionaţi pe segmentele intermediare despărţite de punctul de echilibru. Fenomenul este extrem de vizibil în postulările care fac referire la istoria oamenilor de pe aceste meleaguri – în forma antagonică „dacopați - dacofobi”. Situația creată este, cumva, ingrată, întrucât istoria universală nu începe de la daci, dar nici istoria noastră nu este exclusiv o sumă a influențelor străine. Influențe care, după dacofobi (susținătorii ultimei idei), au dispărut astăzi când, iată, putem avea o percepție clară, fără interferențe nocive. Oare?!

Foarte ciudat, gruparea negaționistă (cel puțin dacă e să ne luăm după frecvența și intensitatea clamărilor din social media) este mult mai numeroasă. Asta, în condițiile în care este denunțată o inoculare instituționalizată a dacismului în perioada '80-'90. Este adevărat, putem fixa în epocă această tușă îngroșată. România Socialistă a avut nevoie de argumente ale „excepționalului” românesc (în toate formele), iar originea „deosebită” şi caracteristicile moştenite de la un popor „dârz”(!) fiind argumente potrivite în „religia” timpului. Din păcate, tezele au luat locul cercetării și diseminarea s-a făcut prin aceleași mijloace de comunicare cu cele ale „directivelor”, către un public – în cel mai fericit caz – semidoct. Astfel, pentru erudiţi, teza valorilor de istorie veche (multe, puține – nici nu contează) a devenit o asumpţie diluată.

Mai mult, demagogia nu este o abilitate căpătată astăzi de politicieni. Bine practicată de către cadrele de partid, „vorbăraia goală” a distrus cercetarea în domeniu. Să nu uităm că șantierul arheologic de la Cucuteni (Iași) a fost închis în acea perioadă (chiar dacă sub un slogan generos, de tip „generațiile viitoare vor putea extrage informația cu mai mare acuitate, dat fiind nivelul științific și tehnic mai avansat de peste ani”).

Tot în acea perioadă, șantierele socialiste turnau beton peste multe situri arheologice pentru a nu încetini marșul triumfător al marilor „realizări”. Chiar și așa, dovezi reale ale istoriei noastre îndepărtate nu au trecut neinventariate. La urma urmei, oricât ar părea de trist sau de ciudat, naționalismul lui Ceaușescu a creat o fereastră de oportunitate pentru cercetarea românească sau, mai exact, pentru cercetarea românească neviciată de obediența faţă de slavismul impus de sovietici. Segmentul de timp a fost scurt și nu a dus la o firească „așezare” a concluziilor. Acestea, chiar și „nematurate”, au fost aspirate de aparatul de propagandă. În absența continuării cercetărilor serioase de după '90, în vârtejul globalizării (cu impulsuri mai puternice din exterior decât ceea ce puteam genera noi), prin diluarea actului de educație, avem astăzi un revers încărcat de negație, denigrare, miștocăreală și ură până și pentru ideea de a (re)judeca procesul plămădirii noastre ca națiune. Prin șabloane, dacofobii aruncă în derizoriu orice proces de evaluare a istoriei vechi. Nu spun că plasarea noastră de către analfabeți și răspândaci ai teoriei „buricul Pământului” ne-ar face bine. Dimpotrivă. Dar este cât se poate de clar că abandonarea unor zone de cercetare „fără luptă” (a se citi fără evaluare şi utilizarea câtimilor obţinute) de către intelectuali și îmbrățișarea unei (non)ideologii servite de-a gata este condamnabilă și, în esență, păguboasă. Nu am văzut reacții pertinente ale lingviștilor, etnologilor, antropologilor, istoricilor, la bălăcăreala visceral combativă (bazată doar pe „cred” și nu pe „știu”) pe tema (in)existenței cuvintelor dacice în lexicul românesc. Poate că o explicație detaliată, făcută cu răbdare, despre ceea ce a însemnat acum 10.000, 9.000, 8.000 de ani migrația umană în zona indo-europeană, obârșia unor limbi moderne sau considerate „matcă” (latina, de exemplu) sau tangența acestora cu grupul proto-indo-european, momentul (atenţie!) și modul în care au fost scrise (puținele) dicționare etimologice de la noi – toate acestea, spun, ar fi creat o altă componență a publicului prezent în aula dezbaterii, cu șanse mai mari de a fructifica în folosul nostru ceea ce ne „aparține”, separând „neghina” afirmațiilor hazardate, dar şi cucuta turnată de „omul nou”. Este de notat, totuși, că alte națiuni nu se feresc de afirmații „curajoase” pentru a-și „brandui” țara (să admitem că noi am putea ocoli acest modus operandi). Inițial, am vrut chiar să înșirui câteva exemple de cuvinte din agricultură și din viticultură în mod special (cu favoritul „vin” care se regăsește pe toată linia PIE, provenind, cel mai probabil, din sanscrită, nefiind preluat din latină, aşa cum se vehiculează). Astfel de exemple, odată înţelese, acceptate şi adoptate, ar putea crește brandul și puterea afacerilor agricole românești. N-am s-o fac însă, până când nu vom găsi resursele necesare pentru documentare și argumentare judicioase. Nu găsim, asta e! Rămânem cu vin din vinum și cu ștampila (pusă cu satisfacţie de o parte din conaţionalii noştri) unui metisaj lingvistic nedemn de luat în seamă. Nici măcar de către tinerii noștri.

P.S.: soiul istoric „Creaţă”, prezent în tot Banatul românesc şi sârbesc, este trecut într-o valoroasă ampelografie, Kreaca. Un semn clar al ierarhizării limbilor din zonă de către străini, în cazul de faţă, sârba fiind mai bine cotată decât limba română, în opinia autorului.

Opinie care, până una-alta, are o justificată circulaţie internaţională, dar care nu a fost confruntată cu nicio  altă părere venită din partea noastră. Pentru că nu avem nicio părere.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Ce definește vinul românesc? Pământul. Clima. Bazinul hidrografic. Mix-ul de soiuri. Particularitățile viticole și vinicole naționale/regionale/zonale. Într-un cuvânt, terroir-ul. Ce poate fi diferit la toate acestea față de aceleași elemente din Franța, de pildă?! Totul. Avem și noi vii pe paralela 45, dar greșim când facem comparații cu podgoriile bordoleze străbătute de același reper cartografic. Natura solului face să nu semene podgoriile noastre între ele, darămite cu cele de la peste 2.000 de kilometri distanță. Apoi, Bordeaux este la malul apelor (bord d’eaux), Dealu Mare abia este străbătut de un firicel de apă. Ne stă împotrivă natura?! Nu, nici vorbă.

Se pare că soiurile românești și internaționale plantate la noi se bucură de topografia de aici cu înclinarea şi orientarea pantelor, în corelaţie cu orele de soare, cu nivelul precipitațiilor și cu direcția curenților de aer calzi, reci, umezi, uscați din care se nasc combinații matematice câştigătoare care duc combinaţiile aromelor din pahar, ca într-un caleidoscop al gusturilor, spre infinit. Asta e bogăția noastră. Chiar și „amestecul” vinurilor din soiuri locale cu cele din soiuri aduse din toată lumea e un „ceva” ireproductibil în alte părți. Vinul românesc este pe o scară orizontală – a diversității – la un loc cu toate vinurile bune din lume. Nu e mai jos, să ne-nțelegem. Am avut de lucrat timp de două decenii la sincronizarea tehnologică cu „clasicii” mondiali. În acest segment al „devenirii” vinului, da, se poate face o ierarhie, un top.

Din fericire, astăzi, prin investițiile gigantice făcute, România vitivinicolă se află în vârf. Absorbția fondurilor europene a fost, încă de la debutul programelor de reconversie și retehnologizare, de 100%. Cu alte cuvinte, ne putem diferenția de alte puteri vitivinicole prin varietatea terroir-urilor, a caracterului local pe care-l manifestă soiurile internaționale (modelat și cu ajutorul omului) și prin identitatea multiseculară (de ce nu şi multimilenară?) a unor soiuri românești. Să notăm şi pe cele care nu sunt prefiloxerice. România adaugă patrimoniului mondial soiuri valoroase, din care unele sunt rezultatul unor selecționări (cu o istorie mai lungă decât dovezile scrise) din vitis silvestris – așa cum este Feteasca Neagră, dar vitis vinifera o găsim şi în culturile vechi de acum 7.000 de ani. Și, pentru că am pomenit de „oenostarul” românesc, haideți să recapitulăm catalogul fraților și surorilor cu cetățenie românească – moștenită sau dobândită (ca urmare a unei rezidențe vechi), cu vârste mai mari și mai mici: Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Băbeasca Neagră (Rară), Zghihară, Șarbă, Cadarcă, Negru de Drăgăşani, Novac, Crâmpoşie. Au răspuns „prezent” doar cele cu care se lucrează în... prezent. Mai există în colecții ampelografice sau pe suprafețe mici în cultură și alte soiuri românești care așteaptă să fie scoase-n lume. Vinurile obţinute din aceste soiuri, din fiecare în parte, cupajate între ele sau cu orice vin din soiuri internaționale, devin semnături unice pe care trebuie să mizăm așa cum mizăm pe numele pe care-l purtăm de la părinți.

Tehnologia. Ce înseamnă tehnologia în vinificație? De fapt, trebuie să înțelegem și tehnica viticolă. Mai întâi, vii plantate după riguroase măsurători ai factorilor climatici, ale caracteristicilor solului, vii îngrijite în spiritul respectului față de natură. Ideea de a nu fi agresivi şi abţinerea de la folosirea substanțelor chimice se vede cel mai bine în crame. Tehnologia – căci de la ea plecasem – asigură un circuit lipsit de riscurile contaminărilor și oxidărilor. Controlul temperaturii, coroborat cu cele de mai sus, exclude aproape în totalitate până și clasicul SO₂. Orice adăugare de aditivi în vin este strict interzisă. Nu există arome, îndulcitori. Orice concurent din spațiul UE poate controla asta, iar prin Legea Viei și Vinului, poate obține condamnări penale (mai are vreun aliment o astfel de lege?). Însă orice vinar își construiește un brand, un nume, asset-uri pe care nu și le dorește distruse prin mișcări hazardate și absolut nenecesare. Într-o enumerare rapidă (nicidecum exhaustivă), trecem în zestrea cramelor românești: cules în lădițe mici de plastic, transportul strugurilor la rece (unde este cazul), zdrobitoare moderne, trasee gravitaționale, prese de mare „finețe” (gentile), pompe peristaltice, capacități de fermentare, maturare și stocare cu control de temperatură. Urmează, pentru anumite vinuri, baricarea. Trecerea prin butoiașele-bijuterie ale vinificației de clasă. Baricul. Acesta este un ajutor relativ nou la noi. Butoiașul de 225 sau 228 de litri, confecționat doar din anumite specii de stejar, cu o anumită densitate, folosește la „finisarea” vinurilor, în special a celor roșii. Utilizarea lui este limitată în timp și are o viață destul de scurtă (până la trei ani). Acest obiect scump și pretențios nu este un înlocuitor al vechilor vase de păstrare. Misiunea lui este de a rotunji (prin microoxigenare) vinul, de a-i transfera arome de vanilie, condimente și nota specifică de fum (identificată prin descriptori ca pâine prăjită, coajă de pâine etc.). Fără a diminua identitatea vinului românesc, baricul are darul de a-i conferi o tresă nobilă, universal recunoscută. Vinurile românești au reușit să comprime timpii de afirmare prin distincțiile obținute la concursurile internaționale. Întocmai ca VINARIUM, ele sunt concepute, monitorizate și desfășurate în spiritul și litera regulamentelor unor autorități globale (Organizația Internațională a Viei și Vinului), asigurând vizibilitatea și convertibilitatea comercială pe întreg mapamondul. Sigur, ar fi nevoie și de implicarea statului pentru a consolida un brand vitivinicol național. Ar fi imperioasă acțiunea autorităților pentru promovarea oenoturismului, o adevărată comoară a întregii națiuni, neexploatată, încă.

Oenoturism?! Da, avem iarăși un concept nou. Confundat, destul de des, cu agroturismul, acest soi (!) special de edutainment poate face mult bine economiei românești, stabilității demografice, brandului de țară. Dacă până mai ieri cu greu găseai o sală de degustare destinată publicului, astăzi, extensiile oenoturistice descriu un arc de cerc al ofertei de la căbănuțe în vie până la resorturi exclusiviste – care au în lista mijloacelor fixe SPA-uri, piscine, terenuri de tenis ș.a.m.d. Mai toate vizează turismul „de familie”. Pentru a forma un curent nou de opinie – atât în țară, cât și în străinătate – în favoarea practicării turismului – în general – în România, nu putem miza pe formarea unor noi munți, a unei noi Delte sau a unui alt litoral. Pentru a le repune în atenția potențialilor turiști, pentru a le crește gradul de atractivitate, putem miza însă pe oenoturismul românesc. N-o spunem noi, ci modelele de succes din Toscana, Provence, California sau Valea Rinului.

Aşadar, vorbim despre un motor economic, dar şi de o valoare acorporală care interconectează istoria, cultura, coeziunea socială, proiecţiile unui viitor sănătos pentru ţară şi, să nu fugim de cuvintele care exprimă o realitate clară, despre şansa de a reda românilor... bucuria de a trăi. Aici. Acasă.

Suficient, nu?!

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB