Creditul-furnizor reprezintă un mecanism esențial de finanțare a fermierilor, însă practicile bazate pe facturarea la preț de listă și acordarea unor discounturi „off-invoice” condiționate trebuie reglementate pentru a preveni supraîndatorarea artificială și potentialele abuzuri asupra fermierilor.

Clubul Fermierilor Români a participat luni, 27 aprilie 2026, la ședința de lucru organizată în cadrul Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, dedicată analizării mecanismului de finanțare credit-furnizor și identificării unor soluții alternative pentru optimizarea activității agricole.

Clubul Fermierilor Români subliniază că nu mecanismul de credit-furnizor în sine reprezintă problema, ci dimpotrivă, acordarea de termene de plată până la recoltă de către furnizorii de inputuri agricole constituie una dintre cele mai importante forme de finanțare operațională pentru fermieri. Acest mecanism este cu atât mai relevant în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent în raport cu riscurile și volatilitatea specifice agriculturii.

În același timp, Clubul atrage atenția că anumite practici comerciale asociate creditului-furnizor pot produce efecte profund dezechilibrate în relația dintre distribuitori și fermieri. În special practica facturării la „preț de listă”, urmată de acordarea unui discount „off invoice” doar dacă fermierul achită integral și la termen, poate crea premisele unor abuzuri severe.

În piață au fost semnalate situații în care discounturile „off invoice” ajung până la 40% din prețul de listă. Aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și în cazul unor întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul a negociat comercial achiziția având în vedere prețul net rezultat după aplicarea discountului.

Această practică poate conduce la o creștere artificială a gradului de îndatorare a fermierilor, la presiuni suplimentare de lichiditate și la dezechilibre majore. În anumite cazuri, anularea discountului poate genera pentru distribuitor un câștig mai mare decât marja comercială normală obținută în condiții de piață. De asemenea, există semnale din piață că unii operatori au transformat utilizarea acestor mecanisme într-un model de business bazat pe valorificarea clauzelor de penalizare și pe proceduri de recuperare forțată a creanțelor împotriva fermierilor.

„Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Discounturile ar trebui acordate la facturare, direct pe factură

Clubul Fermierilor Români susține reglementarea clară a acestor practici comerciale, prin eliminarea discounturilor „off invoice”. Discounturile comerciale ar trebui acordate direct pe factură, la momentul facturării („on invoice”), astfel încât fermierul să fie facturat la prețul net real. Eventualele întârzieri la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme comerciale rezonabile, cum ar fi penalități de întârziere proporționale și transparente.

Prin aceste propuneri, Clubul Fermierilor Români urmărește protejarea funcției economice corecte a creditului-furnizor: aceea de a asigura fermierilor acces la inputuri agricole în timp util, în corelare cu ciclul de producție și cu momentul încasării veniturilor după recoltă.

Clubul solicită un cadru de reglementare care să asigure:

• Transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole;

• Predictibilitate contractuală pentru fermieri;

• Eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate sub forma anulării discounturilor;

• Tratament echilibrat al întârzierilor la plată;

• Menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare a agriculturii;

• Prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor.

„Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de presiuni climatice, financiare și economice semnificative. În acest context, accesul fermierilor la finanțare trebuie consolidat, nu blocat. Soluția nu este eliminarea creditului-furnizor, ci reglementarea corectă a practicilor care pot deturna acest mecanism de la scopul său economic legitim. Clubul Fermierilor Români își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile de reglementare, sectorul bancar, furnizorii și distribuitorii de inputuri agricole, pentru definirea unor reguli comerciale echilibrate, transparente și adaptate specificului agriculturii”, precizează Florian Ciolacu.

Creditul-furnizor trebuie să rămână un sprijin pentru fermieri, nu un instrument prin care aceștia pot fi împinși în supraîndatorare sau executare silită disproporționată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 13 și 14 aprilie 2026, o delegație a Clubului Fermierilor Români, formată din tineri, a participat la Bruxelles la o serie de întâlniri la nivel european, cu scopul de a înțelege și a influența direcțiile care vor defini agricultura românească în următorul deceniu. Programul a inclus o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, prezența la FFA Annual Conference 2026 - unul dintre cele mai importante forumuri europene pe teme agricole, precum și o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membru al Comisiei de Agricultură.

Delegația a fost formată din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la Maratonul de Business, din cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o generație care își construiește acum cariera în agricultură și care a ales să înțeleagă direct de la sursă mecanismele care îi vor afecta activitatea în anii următori.

Mai puțini bani, mai multe condiții, în PAC 2028 - 2034

Discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și negociator al aderării României la UE, a scos în evidență amploarea reformei în curs a Politicii Agricole Comune. Concluziile sunt îngrijorătoare: bugetul PAC urmează să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în perioada 2028 - 2034, iar alocarea totală pentru România se reduce cu aproape 5 miliarde de euro față de actuala perioadă de programare, de la 21,5 la 16,57 miliarde de euro.

Printre schimbările cu impact direct asupra fermierilor români:

• Pilonul 2 - Dezvoltarea Rurală, prin care România și-a modernizat agricultura în ultimele două decenii, dispare practic din structura noii PAC;

• Se introduc reduceri progresive ale plăților directe pentru fermele care depășesc 20.000 de euro, mergând până la eliminarea completă a plății de bază pentru sumele peste 100.000 de euro;

• Sprijinul suplimentar de 50 euro/ha pentru fermierii tineri urmează să fie eliminat, iar înlocuirea propusă este considerată insuficientă în contextul barierelor structurale din România: lipsa accesului la teren și dobânzile de peste 10% față de 2-3% în Europa de Vest;

• Regula N+1 - banii neabsorbiți într-un an se restituie, punând presiune enormă pe capacitatea administrativă a statelor membre.

Cum se face legislația care ne afectează în fiecare zi, la Parlamentul European

Delegația tinerilor din Clubul Fermierilor Români a avut parte de o prezentare directă a mecanismelor de legiferare europeană, inclusiv un tur al spațiilor Parlamentului European în care se negociază, se amendează și se votează legile aplicabile în toate cele 27 de state membre.

Eurodeputatul Maria Grapini a explicat procedura legislativă, de la propunerea Comisiei, prin trialogul cu Consiliul, până la votul final în plenară, dar a și clarificat o serie de distincții esențiale ignorate frecvent în spațiul public românesc.

Câteva concluzii cheie:

• Rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative. Ele nu sunt obligatorii și nu pot fi aplicate direct, o distincție crucială în înțelegerea dezbaterilor europene;

• Noul Regulament Vamal al UE intră în vigoare în circa doi ani. România administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE. Fără laboratoare de control al conținutului produselor și fără personal integru, țara riscă să devină principalul punct de intrare pentru mărfuri neconforme în toată piața internă, cu posibile consecințe sub formă de proceduri de infringement;

• Un eurodeputat poate interpela orice guvern din cele 27 de state, nu doar pe cel al țării de origine. Pe această cale, românii din Austria au obținut alocații egale cu cetățenii autohtoni, după o decizie a Curții Europene de Justiție.

„Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj, ci este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit”, transmite Andrew Brind, manager comunicare în cadrul Clubului Fermierilor Români,

Agricultura europeană, în fața unor alegeri fundamentale

Delegația Clubul Fermierilor Români a participat și la Forum for the Future of Agriculture, conferința anuală care reunește factori de decizie, fermieri, reprezentanți ai industriei și ai societății civile din toată Europa. Dezbaterile au confirmat tensiunile din jurul reformei PAC și au subliniat importanța prezenței active a organizațiilor reprezentative naționale în procesul de negociere la Bruxelles.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români atrage atenția că măsura de reducere de la 8% la 2% a cantității de bioetanol din benzină, dispusă prin ordonanță de urgență în contextul crizei pe piața petrolului, nu este una benefică agriculturii. Producătorii agricoli nu au fost consultați, mai ales că nu există vreun mecanism de compensare garantat.

Măsura elimină practic, în șase luni, un canal de piață care absorbea o parte esențială a producției interne de cereale, canal construit tocmai ca urmare a angajamentelor europene de tranziție energetică pe care fermierii le-au onorat.

O lovitură de 100 de milioane de lei dată agriculturii

Reducerea cotei minime de biocombustibil la 2% înseamnă scoaterea, în doar șase luni, a aproximativ 142.000 de tone de cereale din circuitul intern al biocombustibililor, cu o valoare estimată la peste 100 de milioane de lei. Această sumă dispare practic din veniturile potențiale ale fermierilor, fără nicio garanție că va fi recuperată.

Contracția bruscă a cererii vine tocmai în anul în care recolta de porumb se anunță a fi cea mai bună din ultimii trei ani, o conjunctură care, în condiții normale de piață, ar fi trebuit să reprezinte un avantaj competitiv pentru România. În schimb, eliminarea acestui canal de valorificare va amplifica riscul de supraofertă, cu presiune directă asupra prețurilor de achiziție la poarta fermei, lovind cel mai dur fermele mici și medii.

Ajustarea se face pe spatele agriculturii, un precedent periculos

Fermierii nu au fost consultați înaintea adoptării acestei ordonanțe, deși decizia îi lovește direct în veniturile aferente producției de materii prime pentru biocarburanți. Guvernul justifică măsura prin necesitatea de a tempera creșterea prețurilor la pompă și de a preveni disfuncționalitățile în aprovizionare - obiective legitime, pe care Clubul Fermierilor Români nu le contestă. „Ce contestăm este soluția aleasă și anume transferarea întregii poveri a ajustării asupra sectorului agricol. Ordonanța prevede doar generic o eventuală analiză și posibile măsuri compensatorii la 30 de zile după încheierea perioadei de criză. Formularea este insuficientă și lipsită de orice angajament concret. Fermierii nu pot opera pe baza unor promisiuni vagi, mai ales când pierderile sunt imediate și cuantificabile”, transmite Clubul Fermierilor Români.

Risc de încălcare a normelor europene

Măsura contravine spiritului angajamentelor europene privind ponderea energiei regenerabile în transporturi și rolul biocombustibililor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asumate în cadrul Directivei RED III. Pe baza acestor angajamente, agricultorii au fost încurajați ani la rând să producă materii prime pentru biocarburant și au investit în consecință. „Nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a adoptat o măsură similară, iar România nu a notificat Comisia Europeană cu privire la această derogare”, subliniază Clubul Fermierilor.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României să adopte urgent:

1.  Un mecanism clar și garantat de compensare a pierderilor suportate de fermierii producători de materii prime pentru bioetanol, cu un calendar ferm de implementare;

2.  Un calendar ferm de revenire la pragul de 8% pentru biocombustibili, astfel încât investițiile agricole orientate spre bioenergie să nu fie abandonate;

3.  Consultarea obligatorie a organizațiilor reprezentative ale fermierilor în orice decizie legislativă cu impact direct asupra piețelor agricole interne;

4.  Explorarea unor instrumente alternative de temperare a crizei la pompă, inclusiv reducerea temporară a accizei la carburanți, care să nu sacrifice lanțul de valoare al biocombustibililor.

„Criza prețurilor la pompă nu poate fi rezolvată durabil prin sacrificarea lanțului de valoare al biocombustibililor. Soluțiile corecte protejează atât consumatorul, cât și fermierul care produce materia primă. România nu poate abandona simultan agricultura și tranziția verde la care s-a angajat în fața Europei”, semnalează Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În țara noastră, opt din zece fermieri nu mai au acces la credit bancar. Prețurile la grâu și porumb au stagnat la nivelul anilor 2010-2012, în timp ce costurile cu forța de muncă au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru pentru prima dată în istoria țării. Acestea sunt realitățile trăite de mii de ferme de la noi și au fost expuse la cea de-a șasea Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români.

La Vaslui, Conferința Regională Moldova Centru, care face parte din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035, a reunit fermieri, finanțatori, procesatori, autorități locale și experți în politici agricole, funcționând ca un sismograf al crizei: fiecare panel a confirmat că România riscă să piardă o generație întreagă de fermieri dacă nu se intervine urgent cu soluții concrete de finanțare, simplificare legislativă și acces real la piață.

„Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de cinci ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză, ci este o catastrofă lentă”, a spus Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români.

Prețuri mici, costuri uriașe

Conferința a debutat cu o diagnoză nemiloasă a sectorului agricol românesc, prezentată de Dan Hurduc, președintele Clubului. Mesajul central a fost că fermierii sunt prinși într-o foarfecă economică din care nu mai pot ieși fără intervenție externă.

Pe de o parte, prețurile produselor agricole - grâu, porumb, floarea-soarelui - sunt practic identice cu cele din urmă cu 15 ani, iar pe de altă parte inputurile s-au scumpit exploziv: fertilizanții, pesticidele, energia și forța de muncă au urcat cu 400-500% față de 2010. Această diferență este suportată integral de fermieri, care au epuizat orice rezervă financiară.

Situația a fost agravată de efectul Ucraina. Începând cu 2023, importul masiv de cereale ucrainene ieftine a distrus echilibrul pieței românești. Traderii s-au supraîndatorat cu stocuri nevandabile și au intrat în insolvență, blocând lanțul de plăți. Fermierii nu și-au mai putut încasa recoltele. Băncile au tăiat liniile de credit. Cercul vicios s-a închis.

La aceste presiuni s-a adăugat Ordonanța de amânare a plăților, care, paradoxal, a creat o iluzie de respiro urmată, în august 2025, de o avalanșă de scadențe concentrate. Participanții au numit-o efectul iceberg-ului: masa cea mai periculoasă era ascunsă sub apă.

„Județul Vaslui are un indice de reziliență agricolă de 4,1 din 10. Aceasta înseamnă că fermierii din această regiune sunt printre cei mai vulnerabili din România la orice șoc extern: climatic, de piață sau legislativ. Nu ne putem permite să ignorăm aceste cifre”, a precizat prof. Gavril Ștefan, expert în politici agricole regionale.

Sistemul financiar, un perete de beton pentru fermieri

Panelul dedicat finanțării a scos la lumină una dintre cele mai acute probleme ale momentului: accesul la credit agricol a devenit practic imposibil pentru marea majoritate a fermierilor mici și mijlocii. Reprezentanții bancari prezenți la conferință au recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, iar criteriile de eligibilitate au fost înăsprite semnificativ în ultimele 18 luni.

Din cei aproximativ 7.000 de fermieri activi în județul Vaslui, mai puțin de 12% au contracte directe cu procesatori sau retaileri, singurul mecanism care ar putea oferi garanția unui flux de venituri previzibil. Restul vinde pe piețele spot, la prețuri dictate de intermediari, fără putere de negociere.

Soluțiile propuse la conferință includ: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole, crearea unor fonduri de lichiditate de urgență la nivel regional, accelerarea decontărilor APIA și AFIR și introducerea unor instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă, testată deja în câteva județe-pilot.

Legislația imprevizibilă, dușmanul numărul unu al investițiilor

Un capitol aparte al conferinței a fost dedicat impactului modificărilor legislative asupra planificării agricole. Fermierii au exprimat frustrare acumulată față de succesiunea rapidă de ordonanțe și regulamente care schimbă regulile jocului în mijlocul sezonului agricol. Reforma PAC pentru ciclul 2028-2034 se află în pregătire, iar fermierii cer insistent să fie consultați în mod real, nu doar de formă.

Raluca Daminescu, reprezentantul APIA la conferință, a recunoscut că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local.

„Fermierii români nu cer subvenții la infinit. Cer un teren de joc echitabil: prețuri corecte pentru produsele lor, acces real la finanțare și o legislație care să nu se schimbe de la un trimestru la altul. Dacă nu construim un lanț valoric național acum, vom importa mâncarea pe care o puteam produce noi”, a subliniat Ciprian Dron, expert în lanțul valoric agricol.

Cereri concrete

Conferința s-a încheiat cu adoptarea unui set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor de resort și Parlamentului European:

1. Deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare.

2. Simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile.

3. Crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile.

4. Consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la orice modificare legislativă cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile.

5. Lansarea unui program pilot de contractare directă între fermierii din Moldova și lanțurile mari de retail, cu prețuri minime garantate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români salută adoptarea, cu unanimitate de voturi, a Raportului comun al comisiilor de specialitate ale Senatului privind Propunerea legislativă L654/2025, prin care producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice sunt incluse în categoria subsectoarelor de infrastructură critică națională, prin completarea anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 98/2010. Clubul solicită Camerei Deputaților, cameră decizională în acest caz, adoptarea urgentă a actului normativ și Guvernului transpunerea sa imediată în planuri concrete de protecție operațională, în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.

Situația actuală a Combinatului Azomureș ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească, susține Clubul Fermierilor Români.

Combinatul din Târgu-Mureș, care a fost cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o capacitate anuală de 1,8 milioane de tone și o pondere de 75% în aprovizionarea pieței agricole interne, a declanșat procedura de concediere colectivă și a intrat în conservare. România importă deja cea mai mare parte a îngrășămintelor necesare agriculturii, inclusiv din Rusia și Belarus.

„Pierderea singurului producător intern de referință transformă o dependență inacceptabilă într-o vulnerabilitate structurală cu efecte directe asupra costurilor de producție, competitivității fermelor și securității alimentare a României.

Sectorul agricol din România traversează o perioadă caracterizată de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor, cu efecte asupra rezilienței fermelor și stabilității lanțului agroalimentar.

Incertitudinile legate de implementarea de la 1 ianuarie 2026 a unor noi obligații europene de mediu au contribuit la distorsiuni pe piața îngrășămintelor, reflectate în creșteri de prețuri și blocaje temporare în aprovizionare, într-un moment critic pentru achiziția inputurilor agricole. Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent”, se arată într-un comunicat de presă al Clubului.

Recent, în cadrul unei întâlniri cu Radu Burnete - consilier prezidențial al Departamentului Politici Economice și Sociale, Clubul Fermierilor a susținut că România trebuie să solicite la Bruxelles suspendarea temporară a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, tocmai ca urmare a blocajelor apărute pe piața inputurilor și a costurilor semnificative suportate de fermieri.

„Criza Azomureș confirmă că această solicitare nu era conjuncturală, ci reflecta o vulnerabilitate structurală care, neadresată, devine astăzi o urgență națională. Această criză survine exact în momentul în care România dispune de resursele necesare pentru a o rezolva în mod strategic. Producția internă de gaze naturale urmează să se dubleze odată cu intrarea în producție a perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, estimată pentru 2027. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România și deținătorul a 50% din proiectul Neptun Deep, se află în negocieri pentru preluarea activelor Azomureș.

Lanțul valoric este coerent și la îndemână: gaze românești extrase din resurse românești, procesate intern în îngrășăminte pentru agricultura românească, la prețuri integrate în costul de extracție”, se precizează în comunicatul Clubului.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului deblocarea acestor negocieri înainte de închiderea definitivă a platformei și corelarea strategiei energetice privind Marea Neagră cu o politică agricolă și industrială clară, care să valorifice resursele țării în beneficiul fermierilor români.

Clubul consideră că logica recunoașterii îngrășămintelor ca infrastructură critică națională trebuie extinsă cu consecvență: dacă inputul esențial al agriculturii beneficiază de protecția statului, cu atât mai mult activitatea care îl utilizează trebuie tratată explicit ca sector strategic național.

Această solicitare nu este nouă. „Clubul Fermierilor Români solicită asumarea transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035 și stabilirea unui mecanism inter-instituțional și multi-partenerial pentru coordonarea politicilor agricole, tocmai pentru a asigura predictibilitate și coerență pe termen lung, independent de ciclurile electorale.

Cazul Azomureș demonstrează că absența unui statut strategic clar pentru agricultură are costuri reale și imediate. Clubul Fermierilor Români solicită autorităților un răspuns la înălțimea mizei.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semiintegrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor, în prezent având în exploatare 2.200 de hectare în județul Vaslui. Cu Dan Hurduc, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, am abordat cam întreaga problematică a agriculturii momentului.

„Niciun politician nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar.”

Dan Hurduc: Am început anul 2026 în funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, un mandat care demarează cu responsabilitate şi vine într-un moment greu pentru fermieri. De fapt, în ultimii cinci ani putem spune că mai toate momentele în afară de 2021 au fost grele pentru fermieri, momente care într-un fel sau altul, chiar dacă este greu, fermierii trebuie să-și continue activitatea. Spun cu responsabilitate, pentru că organizația noastră întotdeauna a venit cu acţiuni fundamentate, şi în acest mandat îmi propun, pe lângă continuarea politicilor Clubului care au fost până acum, şi cu anumite acţiuni specifice zonei în care activez, Moldova. Că, de fapt, rotaţia preşedinţilor se face ca fiecare membru din Consiliul director şi acum din Consiliul naţional de coordonare să vină cu probleme specifice din zona lui. România este o ţară mare, cu probleme destul de diverse. De aceea este important ca fiecare preşedinte să aducă problemele din zona lui şi, într-un fel, noi ca o asociaţie de reprezentare, ca un ONG, nu putem decât să le aducem în atenţia decidenţilor şi doar politicul decide. De multe ori, factorii politici, decidenţii, nici măcar nu se apleacă asupra problemelor sectorului şi nu sunt puține momentele în care credem că vorbim degeaba. Dar datoria noastră credem că este să continuăm să aducem problemele în atenţie, dar să venim și cu soluţiile care ar face ca sectorul să fie profesionalizat.

Care sunt priorităţile dvs. în acest mandat, 1 ianuarie – 1 iulie 2026?

Dan Hurduc: Am avut proiecte strategice majore ale Clubului în perioada anterioară, şi cele mai importante pe care le-am adus în atenţie s-au referit la reducerea deficitului balanţei comerciale a produselor alimentare. Am avut noi mecanisme de finanţare a fermierilor, adoptarea unui mecanism sau a unor mecanisme de gestionare a riscurilor climatice şi de piaţă, şi nu în ultimul rând digitalizarea agriculturii. Dar, cel mai important obiectiv este reprezentarea activă şi constantă a intereselor fermierilor prin luări de poziţii, prin aducerea în atenţie a problemelor.

Să nu uităm că din 2027 Politica Agricolă Comună se schimbă. Există o propunere de PAC nu tocmai favorabilă fermierilor şi vrem să o dezbatem cu fermierii, prin organizarea de conferinţe pe regiuni. În aceste șase luni vom avea conferinţele Clubului în fiecare regiune, în cadrul cărora vom discuta cu fermierii provocările care sunt propuse în noua PAC, care nu sunt în avantajul fermierilor. Pe lângă scăderea bugetului, pe lângă cumularea fondurilor pentru agricultură cu fondurile de coeziune, sunt destul de multe probleme, iar fermierii nu sunt atât de conştienţi că problemele vin. Cum a apărut şi acum acordul Mercosur şi dintr-o dată este foarte multă emoţie în piaţă şi toată lumea discută de Mercosur, o parte din politicieni plâng pe umerii fermierilor că „ce fac fermierii”, dar întotdeauna când am avut discuţii, în ultimii trei ani, noi, Clubul Fermierilor, am avut poziţii destul de tranşante vizavi de adoptarea acestui acord Mercosur. Am venit cu fundamentări că acordul impactează agricultura României, dar practic nu ne-a ascultat nimeni şi probabil nici în continuare nu o să ne asculte. Chiar dacă oarecum acordul era previzibil că o să fie adoptat, ne-am fi dorit ca reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Agriculturii şi chiar ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Economiei să ne solicite măcar o analiză de impact, în care să vadă cum va fi afectată agricultura României şi la ce nivel de cost va fi impactată, şi dacă nu puteam să evităm semnarea acordului, măcar imaginam nişte mecanisme de protecţie, care ar fi făcut ca toată munca din ultimii ani şi toţi banii din PAC să nu se ducă pe apa sâmbetei.

Poziția României este unică în Europa faţă de a celorlalte state, iar noi ar fi trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. România a fost cea mai impactată ţară de fenomenul Ucraina, țara noastră a dus greul, chiar mai mult decât Polonia, a dus greul cerealelor care au tranzitat România şi care au rămas aici. Decapitalizarea fermierilor se trage și de la fenomenul în care cerealele au scăzut timp de un an jumătate foarte mult, ne-au invadat mărfurile ucrainene, ne‑au scumpit logistica, ne-au preluat şi piaţa internă şi atunci nu aveam cum să rezistăm decât prin noi împrumuturi la bancă. Şi aceste noi împrumuturi duc la grad mare de îndatorare, iar acum fermierii nu mai au loc să ia împrumuturi pe termen scurt, capital de lucru, că gradul de îndatorare nu le permite. Singura modalitate ar fi mecanisme noi de finanţare, prin care creditele să meargă pe termen mediu şi lung. Când a fost vorba de compensaţii, UE ne-a acordat în primă fază în jur de 25 de milioane de euro, după aceea 45 de milioane de euro, la o pierdere pe care noi am estimat-o la 3-4 miliarde de euro la nivelul întregii agriculturi româneşti. Or, să vii cu o compensare de 24-45 milioane de euro este o glumă care ne face să credem că mecanismele de protecţie la nivelul acordului Mercosur vor fi la fel de eficiente. Tocmai de aceea România ar fi trebuit să voteze poate împotriva acordului, pentru că nu eram pregătiţi, pentru că am mai preluat un şoc pe care l-am preluat pentru toată Uniunea.

Franţa şi Polonia, ţări eminamente cu agricultură puternică, s-au opus acordului UE - Mercosur, şi chiar cu industrie mai mare ca noi, de exemplu Polonia nu are deficit de balanţă comercială, chiar are plus, şi atunci dacă aceste țări au spus „nu”, în condiţiile în care pot fi favorizate de acord, noi am spus „da”, fără să avem o discuţie la nivel de asociaţii din cadrul sectorului, în care să vedem sau măcar să ştim impactul. Considerăm o lipsă de responsabilitate. Agricultorii nu sunt milogi, așa cum ne cataloghează unele televiziuni generaliste. Sunt discuţii în piaţă că putem să luăm produse alimentare mai ieftine. Ce este mai ieftin nu înseamnă și mai bun. Dacă tot clamăm decarbonizarea agriculturii, dacă tot clamăm o mulţime de probleme de mediu, că vrem să mâncăm sănătos, că vrem să fim într-un mediu curat şi toate aceste aspecte să le facă agricultorul, şi când e vorba de alte discuţii, agricultorii au subvenţii şi cer o grămadă de bani. Poziţiile acestea sunt total neprofesioniste şi nu fac bine, sunt într-o zonă de tip politicianism, de tip demagog. Politicienii care în general sunt în opoziţie şi sesizează o problemă pe care ar putea-o specula, acum plâng pe umerii agricultorilor, ceea ce noi, Clubul Fermierilor, nu accesăm opinii politice şi nu ne interesează la nivel politic, dar niciunul dintre politicieni, nici dintre cei de la guvernare şi nici dintre cei din opoziţie, nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar românesc.

Doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare

Finanțarea este în acest moment o mare greutate pentru agricultorii din România. Ce soluții are Clubul Fermierilor Români la această problemă?

Dan Hurduc: Noi tragem un semnal de alarmă şi aducem în atenţia decidenţilor politici că sectorul este împovărat, că niciodată sectorul agroalimentar nu a avut un grad de îndatorare atât de mare. Așadar, problema numărul unu, pe lângă problemele climatice, pe lângă crizele internaţionale, concurenţa neloială internaţională, cea mai mare problemă a sectorului este lipsa finanţării. Pentru că fermierii nu se mai pot finanţa pentru capital pe termen scurt, nu mai pot accesa finanţări, că au un grad mare de îndatorare.

Ne dorim să găsim împreună cu Ministerul Agriculturii sau cu Guvernul soluţii de finanţare pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen mediu şi lung pot aduce o gură de oxigen în ecuaţia aceasta a capitalului de lucru în agricultură. Eu estimez că doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare, deci 70% din sector are gradul de îndatorare care nu mai permite să acceseze capital de lucru pe termen scurt. Acest moment face ca finanţatorii, ştiind lucrul acesta, să-şi reducă expunerile pe agricultură. O soluție ar fi creditele sindicalizate, ar fi creditele analizate la nivel total al antreprenorilor din agricultură şi să meargă pe credite pe termen lung şi mediu, cu oarecare garanţii guvernamentale. Fermierii nu reuşesc să treacă la nivelul următor. Cauzele le știm, situația climatică din ultimii patru ani, fenomenul Ucraina, iar acum acest acord Mercosur. Toate astea îndepărtează finanţatorii de sector. Noi acum atragem atenţia că sunt probleme în sector, dar finanţatorii, când ştiu că în acest moment preţurile vor scădea şi randamentele nu sunt cele scontate, o să fie şi mai greu în agricultură. Prin urmare, soluţiile sunt creditele cu scadenţe pe termen mediu şi pe termen lung, dar fermierii nu pot convinge singuri finanţatorii să vină cu soluţii pe termen mediu şi lung. Trebuie instrumente financiare realizate de autorităţi. Altfel, vorbim ca să vorbim. De regulă, noi, organizaţiile profesionale, nu putem decât să vorbim şi să aducem în atenţie. Nu noi hotărâm, nu noi decidem, totul este la latitudinea politicului.

Clubul Fermierilor Români vrea să dezvolte parteneriate strategice, instituţionale cu decidenţi la nivel naţional, la nivel european, cu mediul academic, cu mediul universitar, ca soluţiile pe care le prezentăm să aibă o oarecare greutate, să fie filtrate şi să fie soluţiile pe care trebuie să mergem. Nu că spunem noi, sectorul, că avem nevoie de bani, dar sunt şi organizaţii din mediul universitar, din mediul academic, trebuie să strângem rândurile şi să încercăm să depăşim aceste etape, dacă ne dorim ca pe viitor să avem produse sănătoase sau o agricultură performantă.

Gestionarea riscurilor din agricultură

Cum gestionăm riscurile climatice? Zona în care aveți ferma este una afectată foarte mult de schimbările climatice. Sunt ani buni de când nu mai plouă în regiunea Moldovei, în Vaslui la dvs. vă luptați an de an cu seceta severă.

Dan Hurduc: De câţiva ani se încearcă găsirea unui mecanism de gestionare a riscului climatic şi a riscului de piaţă, nu doar a riscului climatic. Noi, Clubul Fermierilor, am avut întâlniri cu reprezentanţii asigurătorilor în care am încercat să-i convingem că putem să facem un mecanism de gestiune a riscului, asemănător cu cel de la locuinţe. Numai că, pentru a convinge asigurătorii, trebuie să intervină şi Ministerul Agriculturii şi eventual dintr‑o zonă guvernamentală, pentru că atunci când îşi calculează riscul la nivel naţional, asigurătorul nu e convins şi practic nici nu-şi doreşte să intre într-un asemenea mecanism, dacă acest mecanism nu este un business.

Avem discuţii cu reprezentanţii pe agricultură ai Băncii Mondiale, în care să facem un studiu prin care să demonstrăm că acest mecanism de gestionare a riscului ar fi fezabil. Vom demara un proiect-pilot prin care să demonstrăm dacă este fezabil sau nu un mecanism de gestionare a riscului, în care cât mai mulţi asigurători să facă parte din el. Pentru că un asigurător, dacă are de despăgubit mai mult de o dată la zece ani, el nu vine în parteneriat. Şi în discuţiile cu asigurătorii s-a dovedit că nu au un apetit atât de mare pentru acest mecanism de gestionare a riscului. Noi ne bazăm pe Ministerul Agriculturii, mai ales că sunt bani care sunt opriţi de la fermieri, pe hectar, tocmai pentru aceste riscuri. Un dezastru climatic la nivel naţional nu-l poate susţine nimeni. Este atât de mare, încât nicio societate de asigurare sau Guvernul nu-l poate susţine. De aceea este nevoie de expertiza asigurătorilor, de expertiza asociaţiilor de fermieri, de expertiza guvernamentală şi de sume din PAC.

Pentru că ați amintit de PAC, să vorbim puțin de viitoarea Politică Agricolă Comună, care, în propunerea Comisiei Europene, e mult schimbată comparativ cu cea de până acum. 

Dan Hurduc: Propunerea Comisiei Europene este ca noua PAC, care va începe în 2027, să se schimbe substanţial. Adică, fondurile pentru agricultură să fie împreună cu fondurile de coeziune, ceea ce dezavantajează agricultura, bugetul să fie redus cu 15% şi să fie la comun cu bugetul fondurilor de coeziune, pretenţiile de mediu să rămână aceleaşi sau chiar să crească. Probabil această propunere de PAC mai are mult până va deveni regulament şi va trece. Avem un dublu standard. Comisia, pe de o parte, îşi doreşte în Europa să avem foarte multe lucrări pentru mediu, să avem o mulţime de acţiuni, să avem decarbonizarea agriculturii, să avem o mulţime de lucruri pe care doar fermierul să le facă, fără să fie remunerat…

O reducere a utilizării îngrăşămintelor, se interzic multe substanțe active din produsele pentru protecţia plantelor...

Dan Hurduc: Exact. Şi, totodată, avem acordul cu Mercosur. Noi ştim că ţările din Mercosur folosesc undeva la 12-13 kg de pesticide pe hectar, pe când în România suntem undeva la 0,8-2,8 kg/ha. Deci, standardul acesta dublu prin care fermierii europeni sunt obligaţi să respecte standardele de mediu, să aibă costuri crescute pentru a respecta acest standard de mediu şi într-un final de a avea producţii mai scăzute, vin în contradicţie cu acordurile pe care le semnează Comisia Europeană, şi în special cu Mercosur, în care or să vină poate produse agricole mai ieftine, dar care nu respectă niciun standard. Practic, consumatorul european are posibilitatea să cumpere produse ieftine şi cu probleme de siguranţă alimentară, iar fermierul european este falimentat pentru că el nu poate să producă la nivelul costurilor din zona Americii de Sud, unde avem precipitaţii de până la 2.000 litri pe metru pătrat, faţă de ce avem noi în Dobrogea sau în centrul Moldovei şi 200 litri sau sub 200 litri pe metru pătrat. Prin urmare, avem precipitaţii de zece ori mai multe, avem energie, în zonele din America de Sud energia este de două-trei ori mai ieftină decât în România, avem 1.500 de substanţe active în plus, care au fost dovedite şi eliminate din Codex-ul UE, pe care le folosesc şi automat sunt mai ieftine, şi atunci concurenţa este totalmente neloială. Probabil undeva, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor scăpa de sub control.

Tinerii sunt viitorul

Digitalizarea. Un alt subiect foarte important, iar dvs. cred că sunteți pionier în ceea ce înseamnă digitalizarea activităţilor din fermă.

Dan Hurduc: Da, schimbările climatice m-au determinat să digitalizez ferma. Noi, Clubul Fermierilor, prin programele noastre educative, punem un accent destul de mare pe digitalizare, ca fenomen de optimizare. Nu că e un moft sau că este la modă acum, noi privim digitalizarea ca un element sau ca un fenomen de scădere a costurilor. În momentul când ne digitalizăm, putem să atragem în agricultură şi tineri, adică resursă nouă, şi în acelaşi timp putem să optimizăm şi procesele în fermă. Acum au apărut utilaje destul de performante în care putem să facem o grămadă de lucruri asistate, pentru că nu mai este nici forţă de muncă, eficienţă ridicată şi noi considerăm că digitalizarea trebuie să continue şi facem şi eforturi în sensul acesta la Clubul Fermierilor.

„AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, un program național nou al Clubului Fermierilor Români. Despre ce este vorba mai exact?

Dan Hurduc: În cadrul acestui program naţional „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” avem patru programe pilot, prin care am plecat cu acţiuni privind reducerea balanţei comerciale a produselor alimentare, noi mecanisme de finanţare, mecanismul de gestionare a riscurilor de climă şi piaţă şi digitalizarea. Aceste proiecte-pilot au făcut într-un final să elaborăm o strategie, cum să se dezvolte agricultura până în 2035 şi am înaintat-o decidenţilor. Dezvoltarea viitoare a agriculturii îşi găseşte piloni în cadrul acestei strategii. Dacă ne ţinem de strategie sau nu, este doar atributul politicului. Și s-a văzut că în ultima perioadă România nu a avut nicio coerenţă în acţiuni privind strategia de dezvoltare a agriculturii până în 2035. Ne-am luat doar după propunerile Comisiei, şi când vorbim câteodată de agricultura României, vorbim de ceva care este doar subvenţionat şi doar se duce în buzunarele fermierilor. Dar vedem acum că fermierii nu sunt capitalizaţi, dacă ar fi dus-o atât de bine în agricultură fermierii ar fi fost capitalizaţi, vedem aceste utilaje performante şi ne duce gândul că avem aceste utilaje, dar ele sunt luate pe credit şi, ca să poţi face faţă costurilor în UE nu poţi să o faci decât cu utilaje moderne şi cu tehnologii moderne. Deci pledăm pentru o agricultură modernă, dar când vedem că se desfăşoară la nivel înalt, considerăm că este suprafinanţată şi ar trebui să mai aducem şi din import produse agroalimentare.

Prin urmare, Clubul Fermierilor are acţiuni strategice, are viziune strategică pe termen mediu şi lung, ne ţinem de ea chiar dacă în această perioadă lucrurile nu sunt atât de favorabile şi este atât de multă emoţie în piaţă, încercăm să aducem la masă autorităţile naţionale, autorităţile europene, mediul universitar, mediul academic, parteneri strategici care pot contribui la dezvoltarea agriculturii.

Trebuie să amintim și proiectele educaționale derulate de Club.

Dan Hurduc: Proiectele educaţionale sunt în prim-plan şi le ducem mai departe. E vorba de „Tineri lideri pentru agricultură” şi „Antreprenor pentru agricultura 4.0”. Avem o latură educaţională pe lângă promovare şi reprezentare, continuăm deoarece considerăm că tinerii sunt viitorul şi al agriculturii, nu numai al omenirii.

Mai aveți acele think tank-uri Agrinnovator.

Dan Hurduc: Da, Agrinnovator înseamnă grupuri de lucru în care luăm un domeniu, îl analizăm cu atenţie şi se vine în cadrul grupului cu propuneri pentru acel domeniu şi, într-un final, ajungem la o strategie. Dar, cum mai spuneam şi mă repet, şi datorită emoţiei din piaţă acum, dacă cine ar trebui să audă şi să vadă nu ia în calcul aceste aspecte, nouă nu ne rămâne decât să ne continuăm activitatea. Atributul de dezvoltare şi de demarare, de acţiune este al politicului. Politica agricolă este făcută de Guvern şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, în cadrul PAC, bineînţeles.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Pe 20 ianuarie 2026, Clubul Fermierilor Români a găzduit o masă rotundă cu delegația Băncii Mondiale responsabilă pentru agricultură în Europa și Asia Centrală. Întâlnirea face parte din procesul de elaborare a unui program național de agricultură inteligentă climatic, complementar Politicii Agricole Comune.

Un program național de agricultură inteligentă climatic are menirea de a transforma practicile agricole și infrastructura prin tehnologii avansate, digitalizare și soluții inovatoare, de a crea locuri de muncă incluzive și de a consolida reziliența sectorului agroalimentar în fața schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Băncii Mondiale s-a subliniat necesitatea de a integra efectele schimbărilor climatice în orice strategie viitoare, de a asigura securitatea alimentară, de a moderniza lanțurile valorice și de a gestiona eficient riscurile din teren.

Clubul Fermierilor Români, inițiatorul discuțiilor cu Banca Mondială, și-a expus încă de la înființare dorința de a contribui la transformarea agriculturii românești. „Creșterea competitivităţii este legată de maniera inteligentă de a valorifica resursele disponibile și a exploata noi modele economice și tehnologice, adaptate schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate”, a arătat Dan Hurduc, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.

Prin propunerile de politici și strategii promovate prin progamele și acțiunile desfășurate în ultimii șapte ani, Clubul Fermierilor Români urmărește să asigure o platformă multi-partenerială pentru întregul sector agroalimentar. „Ne dorim o transformare care să conducă la o agricultură inteligentă, competitivă și rezilientă la crizele climatice, financiare și de securitate, adaptată tehnologic și integrată digital. Este necesară integrarea lanțurilor valorice și creșterea valorii adăugate prin procesare, investițiile în agricultură având o mare nevoie de finanțare. Clubul Fermierilor Români vrea și poate transforma agricultura românească”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

La masa rotundă de la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români au participat reprezentanții Băncii Mondiale (Sameh Naguib Wahba  - director Departamentul Planetă, Holger Kray - manager regional pentru Agricultură și Alimentație, Irina Schuman - economist șef pentru Agricultură, Adina Păsărel -specialist senior în Agricultură și Evelyn Smith - oițer de investiții, IFC) alături de membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, parlamentari români, reprezentanți ai AFIR, ANSVSA, ANM, ai Autorității pentru Digitalizarea României și mediul academic.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, director general al Evel‑H Company, preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2026. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă rămâne atașat principiului reprezentativității și al echilibrului, prin mecanismul președinției rotative, introdus pentru prima dată la nivelul organizațiilor profesionale din România.

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H Company, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semi-integrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor. Experiența sa în managementul fermei și în tehnologii avansate constituie un atu important pentru poziția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare în județul Vaslui.

„În fața provocărilor climatice, a presiunii concurenței neloiale internaționale, a politicilor publice pe termen scurt, a gradului major de îndatorare a fermierilor, precum și a lipsei de finanțare adecvată a sectorului - o criză fără precedent în accesul la finanțare al fermierilor - vom pune fermierii români în centrul deciziilor, promovând accesul la tehnologie, piețe echitabile și produse de creditare avantajoase pe termen mediu și lung. Clubul Fermierilor Români a demonstrat că poate fi o voce puternică și profesionistă, vom continua să construim pe această temelie, pentru o agricultură românească competitivă, digitală și durabilă”, a declarat Dan Hurduc.

Noi obiective, dar și continuitate în proiectele Clubului

Anul 2025 a fost marcat de proiecte strategice majore ale Clubului Fermierilor Români, respectiv formarea tinerilor lideri și a antreprenorilor în agricultură, lansarea programului național AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 și demararea celor patru proiecte‑pilon – (1) reducerea deficitului balanței comerciale pentru produse agroalimentare, (2) noi mecanisme de finanțare a agriculturii, (3) sistemul național de gestionare a riscurilor climatice și de piață și (4) digitalizarea agriculturii.

Clubul a organizat opt Forumuri Regionale, reunind peste 1.500 de participanți, în urma cărora a construit o strategie integrată pentru agricultură performantă, într-un orizont 2035. De asemenea, conferința națională AGRI4FUTURE din luna octombrie a adus împreună peste 700 de fermieri, reprezentanți guvernamentali și europeni și comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pentru a dezbate actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

În actualul mandat, Dan Hurduc va continua acțiunile inițiate și urmărite de Consiliul Național de Coordonare al Clubului, dar își propune să atingă și următoarele obiective specifice zonei agricole în care activează:

• Promovarea unei viziuni strategice, integrate, pe termen lung, pentru dezvoltarea agriculturii românești, în cadrul procesului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, care cuprinde acțiuni și proiecte vizând integrarea lanțului valoric agroalimentar, finanțarea, digitalizarea și managementul riscului, cu scopul de a construi o agricultură performantă, sustenabilă și investibilă;

• Desfășurarea campaniei naționale de consultare multi-partenerială a tuturor actorilor din sectorul agroalimentar, pentru o poziție coerentă, asumată și favorabilă a României în ce privește viitoarea Reformă PAC post-2027;

• Promovarea și sprijinirea identificării și lansării unor noi instrumente de finanțare și facilitare a accesului la finanțare, pentru gestionarea actualei crize de finanțare a capitalului de lucru și pentru investiții în agricultură (MADR, FGCR, BID);

• Promovarea unui mecanism național de gestiune integrată a riscurilor climatice care afectează agricultura, care să includă la rubrica de riscuri majore seceta și arșița;

• Promovarea la nivel național a unor modele testate de utilizare a noilor tehnologii digitale și AI pentru integrarea proceselor în fermă în luare deciziilor, gestiunea cheltuielilor, managementul culturilor, realizarea de investiții;

• Extinderea masivă a informării beneficiilor agriculturii conservative în zonele secetoase.

Proiectele Clubului care vor continua în timpul mandatului lui Dan Hurduc sunt următoarele:

• Reprezentarea activă și constantă a intereselor fermierilor, prin dialog instituțional, întâlniri oficiale, poziții publice, scrisori, consultări și utilizarea tuturor instrumentelor legale necesare pentru apărarea competitivității și predictibilității sectorului agricol;

• Formarea noii generații de lideri și antreprenori în agricultură, prin programele de educație dedicate Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, care susțin profesionalizarea fermelor, reînnoirea generațională și dezvoltarea competențelor de management, leadership și reprezentare;

• Organizarea și continuarea seriei de conferințe regionale pentru Viitorul Agriculturii, desfășurate în toate regiunile strategice ale României, ca platforme de dialog și consultare pentru viitorul agriculturii românești. Evenimentele reunesc fermieri, autorități, instituții financiare, mediul academic și parteneri din agribusiness, abordând teme-cheie precum politici agricole, finanțare, managementul riscului, digitalizare, energie, irigații și dezvoltarea lanțului agroalimentar. Evenimentele își propun să creeze un parteneriat multi-sectorial pentru integrarea lanțului agroalimentar românesc în context european;

• Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor strategice cu instituții naționale și europene, mediul academic, parteneri comerciali și agenții publice, în vederea susținerii investițiilor, inovării și transferului de know-how către fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 decembrie 2025, la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români, a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, un eveniment care evidențiază un decalaj major de digitalizare în agricultura românească, țara noastră rămânând mult sub media Uniunii Europene.

Datele prezentate în cadrul Agrinnovator Hackathon 2025 arată că mai puțin de 10% dintre fermierii români utilizează sisteme informatice pentru managementul fermei, iar procentul de ferme digitalizate prin programe guvernamentale dedicate este de doar 0,03%. Prin comparație, Belgia și Finlanda au digitalizat peste 70 – 80% dintre fermele lor. În 2024, România atinge un nivel de digitalizare de circa 19% la nivelul fermelor, față de 57,5% media Uniunii Europene, diferență care afectează competitivitatea, eficiența și sustenabilitatea sectorului agricol.

Agrinnovator pune agricultura în mișcare

Agenda Hackathonului este construită de șase think‑tank‑uri: Transformare Digitală, Agricultură Regenerativă, Produs Românesc, Economie Circulară, Agricultură Sustenabilă și Investibilă, precum și Energie Regenerabilă, toate reunite sub platforma Agrinnovator. Pe parcursul zilei în care a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, coordonatorii acestor grupuri au prezentat stadiul proiectelor, au analizat blocajele și au trasat acțiunile necesare pentru 2026, de la dezvoltarea de soluții digitale și biotehnologice până la integrarea principiilor de economie circulară și energie regenerabilă.

„În cadrul think tank-urilor Agrinnovator pornim de la problemele concrete din teren și lucrăm împreună cu fermierii, procesatorii și autoritățile pentru soluții care pot fi puse rapid în practică. Fără integrare în lanțul valoric, fără date și fără digitalizare, agricultura românească rămâne vulnerabilă. Rolul nostru este să aducem acești actori la aceeași masă și să transformăm dialogul în politici și instrumente funcționale”, explică Dan Grigore, manager think tank-uri Agrinnovator.

De la strategie la implementare

La eveniment a participat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, care a prezentat liniile viitoarei strategii naționale pentru digitalizarea agriculturii, axată pe armonizarea datelor fermierilor și crearea unui centru permanent de formare. Rezumatul său subliniază că România nu a alocat fonduri din Politica Agricolă Comună pentru digitalizarea fermelor și că ținta PNS este ca doar 0,03% din ferme să beneficieze de sprijin european până în 2029.

„Rolul statului nu este să creeze aplicații izolate, ci să asigure infrastructura, standardele și interoperabilitatea necesare pentru ca digitalizarea agriculturii să funcționeze la scară națională și să producă efecte reale. Acest lucru se poate realiza doar printr-o colaborare strânsă cu fermierii și cu întregul sector agroalimentar, agricultura fiind un domeniu strategic pentru economia României și pentru securitatea sa alimentară”, a arătat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Digital Farming Academy, un parteneriat Bayer Digital & Agrinnovator

Un moment-cheie al Hackathonului a fost soft launch-ul Digital Farming Academy, platforma creată de Bayer Digital în parteneriat cu Agrinnovator, destinată instruirii fermierilor și tinerilor lideri în utilizarea tehnologiilor de precizie. Programul oferă module online și workshopuri dedicate, abordând utilizarea dronelor, a stațiilor meteo și a sistemelor ERP pentru ferme. Prin acest proiect, Bayer și Agrinnovator urmăresc să reducă decalajul de cunoștințe și să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale în fermele românești.

„Digitalizarea nu mai este o opțiune pentru agricultura românească, ci o condiție esențială pentru performanță și sustenabilitate. La Bayer, credem că productivitatea și sustenabilitatea trebuie să evolueze împreună, iar tehnologiile digitale sunt instrumentul care le face compatibile. Prin lansarea Digital Farming Academy, în parteneriat cu Think Tank-ul Agrinnovator din cadrul Clubului Fermierilor Români, continuăm să sprijinim fermierii cu soluții tehnologice și cunoștințe necesare pentru a transforma aceste soluții în rezultate concrete. Obiectivul nostru este să ajutăm fermierii să producă mai mult cu mai puțin și să reducem impactul asupra mediului”, a precizat Alin‑Sebastian Nemțișor, director Digitalizare Bayer România.

În concluzie, agricultura românească are nevoie de inovație, iar aceasta înseamnă predictibilitate, competitivitate și reducerea costurilor.

Digitalizarea, prin management informatizat, soluții de agricultură de precizie, sisteme de irigații inteligente și platforme de analiză a datelor, poate aduce economii semnificative la consumul de inputuri și apă, reducerea amprentei de carbon și creșterea randamentelor la hectar. Agrinnovator Hackathon își propune să transforme aceste obiective în realitate, demonstrând că tehnologia și colaborarea strategică sunt pilonii unei agriculturi moderne și sustenabile în România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi – 11 decembrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat în Regiunea Moldova Nord a doua conferință regională din seria AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035. Evenimentul, desfășurat la Hotel Coroana din Târgu Frumos - Iași, a reunit peste 180 de fermieri, procesatori, retaileri, reprezentanți ai autorităților și ai instituțiilor financiare, reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Următoarea conferință regională va avea loc la Timișoara, pe 22 ianuarie 2026.

Conferința dedicată Regiunii Moldova Nord a lansat un apel ferm la implicare activă în consultările naționale privind viitorul agriculturii, în contextul în care, în procesul PNRR 2021–2026, sectorul agricol a primit zero finanțare.

„Agricultura Regiunii Moldova Nord joacă un rol esențial în economia locală, iar provocările actuale – de la costurile de producție și lipsa forței de muncă, până la accesul la finanțare, digitalizare și dezvoltarea lanțului agroalimentar – necesită un dialog constant între fermieri, autorități și instituțiile de sprijin. Conferința regională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035 este un eveniment dedicat consultării și definirii priorităților pentru viitorul agriculturii la nivel regional și național”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Reprezentanții Clubului au subliniat necesitatea ca fermierii să fie parte din definirea politicilor, bugetelor și mecanismelor de finanțare pentru perioada 2028–2034, inclusiv în arhitectura noului Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR) și în redefinirea programelor strategice aflate în lucru, precum Agricultură Inteligentă Climatic, Programul Național de Management al Riscului și Centrul Național de Biosecuritate.

Politici Agricole & Competitivitate

Participanții au analizat provocările competitive ale fermelor românești, în special în contextul noului ciclu PAC și al presiunilor privind plafonarea/degresivitatea plăților. S-a discutat necesitatea consolidării poziției României în negocierile europene și a menținerii investițiilor în infrastructură critică precum irigațiile, digitalizarea și gestionarea riscului climatic.

Finanțarea, un deficit major care afectează fermierii din Moldova

Potrivit prezentării Băncii de Investiții și Dezvoltare, România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, un deficit sistemic și în creștere.

Câteva cifre îngrijorătoare:

• Aproximativ 3,81 miliarde euro reprezintă deficitul de finanțare care afectează tinerii fermieri, din cauza lipsei de capitalizare și garanții;

• 39% dintre firmele agricole declară că nivelul dobânzilor le limitează accesul la credit;

• Piața informală de creditare este estimată la circa un miliard de euro;

• Peste 75% din infrastructura de irigații este nefuncțională sau ineficientă, afectând direct productivitatea fermelor.

Aceste date subliniază nevoia urgentă de mecanisme de garantare, fonduri de investiții sectoriale, împrumuturi adaptate nevoilor agriculturii și colaborare strânsă între fermieri, bănci și autorități.

Tehnologii & Digitalizare, decalaj critic pentru România

Nivelul digitalizării fermelor românești rămâne printre cele mai reduse din UE, doar 0,03% dintre ferme fiind digitalizate prin programe guvernamentale dedicate.

Beneficiile observate în fermele digitalizate includ:

• Reducerea costurilor prin aplicare variabilă;

• Economii importante de apă prin irigații inteligente;

• Reducerea amprentei de carbon;

• Creșterea eficienței utilajelor și a randamentelor culturilor.

Clubul Fermierilor Români investește deja în formarea capitalului uman prin programe precum: Tineri Lideri pentru Agricultură (2019 - prezent); Antreprenor în Agricultura 4.0 (2020 - prezent); Specialist în Informatică Agricolă - SIA (2026 – 2028), un program național aflat în implementare, cu peste 1.000 de cursanți vizați și mentorat structurat.

Totodată, energia devine un pilon strategic. Costurile cu energia au crescut cu 40% - 60%, iar România dispune de 800.000 ha de terenuri degradate care pot genera 2.000 - 2.500 euro/ha/an.

Lanțul Valoric Agroalimentar, o oportunitate majoră pentru Moldova

Participanții au subliniat clar că România trebuie să își valorifice potențialul uriaș de procesare, să reducă exportul de materie primă și să dezvolte branduri regionale puternice, capabile să concureze în retail și la export. Este nevoie de standardizare, certificare și infrastructură, precum și de modele integrate fermă - procesare - piață pentru a întări poziția produsului românesc.

Concluzii și pașii următori

Conferința din Regiunea Moldova Nord reprezintă un pas decisiv în procesul național de consultare pentru elaborarea documentului strategic AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Clubul Fermierilor Români va continua dialogul cu fermierii, instituțiile financiare și autoritățile pentru a integra concluziile regionale în viziunea finală pentru agricultura românească.

CITEȘTE ȘI: „AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035” Sud‑Muntenia a deschis seria celor 10 conferințe organizate de Clubul Fermierilor în fiecare regiune de dezvoltare a țării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!