În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE)2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024. Regulamentul a intrat în vigoare miercuri - 14 februarie, și se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă și dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acționa asupra suprafeței respective, între:

• Înființarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale;

• Înființarea unei culturi fixatoare de azot;

• Asigurarea unei zone neproductive.

De asemenea, fermierul poate să opteze fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiții simultan pe suprafața de 4%.

Culturile intermediare și culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor.

„Îmi mențin poziția că cea mai bună soluție era cea a derogării totale, așa cum am susținut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europene oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noștri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În același timp, faptul că propunerea inițială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să țină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăți în ultimii ani”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că decizia CE vine după ce propunerea inițială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reușit să primească susținerea statelor membre. „România este unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultățile cu care se confruntă fermierii”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere că România se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA), Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Şișesti” (ASAS), prin Secţia de Medicină Veterinară, a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanţi ai ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA judeţene, precum și ai organizaţiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor, ca urmare a situaţiei epidemiologice unice privind creșterea suinelor din țara noastră.

Situaţia României este unică în Uniunea Europeană. În timp ce toate celelalte state membre UE raportează doar cazuri de infecţie la porcii mistreți, în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Faţă de această situaţie, ASAS, prin Secţia de Medicină Veterinară, a considerat necesară consultarea tuturor celor implicați în domeniul creșterii suinelor, pentru a identifica acţiuni imperative în situaţia epidemiologică de facto.

Astfel, în urma discuţiilor, concluziile transmise de ASAS sunt următoarele:

• Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului;

• Finanţarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și naţională;

• Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situaţii epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană;

• În cadrul programului de cercetare ADER (2023-2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toţi furnizorii de cercetare veterinară din ţară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin;

• Trebuie precizat însă, că instituţiile publice cu atribuţii în medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - deţin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/testărilor numai la nivel de laborator;

• În România nu există facilităţi (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerinţelor ştiințifice și legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecţii de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA. Realizarea unei astfel de facilităţi reprezintă o urgenţă majoră;

• România este printre puţinele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar;

• Faţă de această realitate epidemiologică și instituțională, se consideră că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgenţă a CSAT.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tendința actuală în domeniul agriculturii este de a înlocui produsele ce conțin substanțe chimice cu produse cât mai puțin poluante pentru sol, plante și animale, precum și de a asigura necesarul de produse ecologice cerute de piață.

Compania Romvac produce de câțiva ani Rom-Agrobiofertil NP, un îngrășământ pe bază de culturi bacteriene și care este certificat ecologic de Ecocert. Acesta conține bacterii fixatoare de azot și fosfor ce facilitează descompunerea detritusului și a resturilor vegetale, fixează azotul atmosferic şi transformă fosfaţii insolubili din sol în forme solubile ușor asimilabile.

Alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, de la Romvac

Solul este factorul care influențează creșterea și dezvoltarea plantelor. Dacă solul este sărac în nutrienți, recolta va fi una de proastă calitate. În schimb, dacă solul este îmbogățit cu biofertilizatori, acesta va deveni mai bogat și, astfel, producția de plante va fi mai mare.  

În culturi, plantele au nevoie de substanţe necesare creşterii, cea mai importantă dintre acestea fiind azotul, utilizat în producţia de clorofilă, aminoacizi, proteine etc. Acesta poate fi absorbit din aer, sol şi fertilizatori chimici care sunt forme greu asimilabile. Bacteriile biofertilizatoare din sol asigură compuşi potriviţi dezvoltării plantelor, fără riscul poluării mediului înconjurător, adică al solului şi apei. Plantele folosesc materia organică din sol ca material energetic și pentru construirea corpului lor.

Rom-Agrobiofertil NP este o alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, în vederea asigurării unui spor de producţie plantelor cultivate.

Acesta este un îngrășământ biologic ce conţine trei culturi bacteriene: Azospirillum lipoferum, Azotobacter croococcum și Bacillus megaterium. Pe lângă rolul lor de fixare a nutrienților, cele trei bacterii sunt selectate din microbiota normală a solului și nu au efect patogen asupra plantelor și viețuitoarelor.

Rom-Agrobiofertil NP, beneficii și avantaje

Rom-Agrobiofertil NP, îngrășământul pe bază de culturi bacteriene, certificat ecologic, prezintă mai multe beneficii, cum ar fi:

• Reduce poluarea mediului și a solului;

• Susține creșterea producției agricole (s-au obținut creșteri de 25 - 35% la toate speciile de plante, față de culturile netratate);

• Îmbunătățește textura solului și a proceselor din interiorul său;

• Accelerează procesele microbiene din structura solului;

• Solubilizează fosforul și fixează azotul atmosferic.

Avantajele utilizării biofertilizatorului Rom-Agrobiofertil NP sunt:

• Costuri mai mici față de costurile fertilizării chimice;

• Administrarea se realizează prin pulverizare pe sol, cu utilajele uzuale din dotarea fermelor agricole - agregate de erbicidat, aspersoare etc.;

• Este aplicabil la toate culturile.

Eficiență prin administrare corectă

Pentru obținerea unor sporuri de producție se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură. Prima administrare, atât la culturile de toamnă - cereale, rapiță etc. -, cât și la cele de primăvară - porumb, sfeclă, cartof, legume etc. -, se va efectua înainte de însămânțare, pe patul germinativ.

Pentru o mai bună difuzare a bacteriilor în sol, se recomandă încorporarea în sol prin arare, discuire sau administrare înaintea ploilor. Această primă administrare înainte de însămânțare favorizează o mai bună răsărire și obținerea unor plante mai viguroase și mai rezistente.

A doua administrare se va efectua în culturile mari după răsărire.

La plantațiile de legume, prima administrare se va efectua înaintea plantării, iar a doua, după prinderea răsadurilor.

Articol scris de: dr. VIORICA CHIURCIU, DVM, PHD, director general Romvac Company S.A.

Cererile de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, pentru pierderile aferente perioadei 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023, pot fi depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 9 februarie – 21 martie 2024, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de stat care se acordă beneficiarilor este de 100 euro/cap bovină de carne, respectiv bubalină.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, care se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se face până la data de 30 iunie 2024. Se pot efectua plăți și după această dată pentru conturi invalide, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2024.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit la Centrele judeţene/locale ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, însoțite și de declarația pe propria răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform modelului  prevăzut în anexa nr.1 pct.III  din ordonanța de urgență. Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pe secțiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor, pct. 62, lit.a) din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C1188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

Informații suplimentare

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoţită de următoarele documente justificative:

a) Copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;

b) Coordonate bancare/trezorerie;

c) Documentul emis de utilizatorii Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor, denumit în continuare SNIIA, din care rezultă efectivul deținut potrivit art.2 lit.b) și/sau c), precum și efectivul de bovine de carne/bubaline din ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, în exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, înscrisă /înscrise în cerere;

d) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă efectivul de bovine de carne înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii;

e) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm efectivul de bubaline înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii.

În situaţia în care beneficiarii prevăzuţi la art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2024 deţin mai multe exploatații de bovine de carne, respectiv bubaline cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la Centrul judeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Ajutorul de stat acordat conform Ordonanței Guvernului nr. 13/2024, se acordă beneficiarilor care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) Dețin bovine de carne astfel cum sunt prevăzute la 2 lit. b) și/sau bubaline astfel cum sunt prevăzute la art. 2 lit.c), în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar, înscrise în BND;

b) Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

c) Să nu se afle în lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 24 februarie 2022;

d) Dețin, în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel puţin 50% din numărul de bovine și/sau bubaline prevăzut la lit.a).

Animalele pentru care s-a acordat ajutor de stat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.110/2023, nu sunt eligibile pentru schema de ajutor de stat în baza Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei până la data de 14 martie 2024 inclusiv.

Cuantumul ajutorului de stat este de:

• 100 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat și/sau animale de reproducție, respectiv scoafe și/sau scrofițe montate;

• 100 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei (echivalentul a 25.600.000 euro) pentru sectorul suin, respectiv 151.934.300 lei (echivalentul a 30.700.000 euro) pentru sectorul avicol. Banii se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se face de către APIA – Aparat Central până la data de 30 iunie 2024, în baza cererilor autorizate la plată de către Centrele APIA. Se pot efectua plăți și după această dată pentru conturi invalide, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2024.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de plată pentru M14 sau DR 06. Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro. Cursul valutar utilizat este cel stabilit la rata de schimb de 4,9334 lei pentru un euro.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat pe secţiunea 2.1 - Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pct. 62 lit. a) întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C 1.188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat o hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1872/2005. Prin adoptarea acestui act normativ se stabilește modalitatea de decontare a cheltuielilor, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesare funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, care se  suportă de la bugetul de stat, cheltuieli înregistrate în anul anterior și neplătite, din sumele alocate pentru anul următor.

În funcție de valoarea maximă a plafonului anual alocat cu această destinație se stabilește procedura de aprobare, prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a cotei de până la 50%, fără a limita la anul în curs, fiind creată posibilitatea decontării cheltuielilor din anul anterior din bugetul alocat pentru anul următor.

„Soluția legislativă privind decontarea pentru anul 2023 din bugetul alocat pentru anul 2024 are în vedere redresarea economică a producătorilor, urmare a lipsei resurselor financiare necesare pentru continuarea activităților agricole și generarea riscului de a fi în imposibilitatea de achitare a datoriilor către furnizori, salarii, credite, utilități, la termenele scadente”, transmite MADR.

Astfel, prin decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații pentru anul 2023 este vizată diminuarea efectelor fenomenului de secetă asupra producției agricole, cât și pentru reducerea impactului asupra anului agricol următor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”, în ședința de joi – 8 februarie 2024.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin măsura „Creditul Fermierului”, acordă un ajutor de stat, sub formă de grant, care acoperă componenta de dobândă, reprezentând partea de ROBOR la trei luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 de luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este formată din ROBOR la trei luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

Prin implementarea schemei se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 3.500 de beneficiari.

Bugetul schemei de ajutor de stat are o valoare de maximum 815,5 milioane lei, echivalentul a 164,1 milioane euro şi se asigură în limita sumelor disponibile din contul „Fondul pentru creditare și garantare a creditelor”, precum și a prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinație în bugetul MADR.

Beneficiarii eligibili sunt operatorii economici care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare definite prin Codurile CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente; CAEN 012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente; CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulțire; CAEN 014 - Creșterea animalelor și CAEN 015 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor), indiferent de mărimea acestora.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

ADAMA Ltd., lider global în industria de produse pentru protecția plantelor, a anunțat lansarea a cinci fungicide noi pentru cereale pe piața din Europa pentru a combate cele mai importante boli care afectează randamentul producțiilor în cele mai critice faze de dezvoltare ale culturii. Noile produse oferă clienților ADAMA un portofoliu cuprinzător de soluții inovatoare concepute pentru a oferi rezultate excelente în domeniu, fiind aplicabile în diferite etape ale tratamentului (T1, T2 sau T3) și acoperind diferite segmente de preț.

Odată cu această lansare, ADAMA va avea unul dintre cele mai robuste portofolii din industria soluțiilor pentru controlul bolilor cerealelor din Europa. Cele cinci produse au la bază molecula performantă DMI, care constituie în prezent fundamentul pentru tratarea bolilor cerealelor, după ce au fost retrase treptat de pe piață alte substanțe active cheie.

Totodată, compania a introdus noua sa tehnologie brevetată - Asorbital^® - pentru a îmbunătăți activitatea produselor sale, oferind o penetrare îmbunătățită, o mișcare sistemică excelentă în țesutul frunzelor, un control superior și de lungă durată al bolii și o rezistență excelentă la spălare.

„Noul nostru portofoliu de fungicide pentru cereale reafirmă capacitatea companiei de a oferi valoare și inovație prin îmbunătățirea performanței moleculelor existente cu tehnologii de formulare brevetate și prin livrarea de produse care oferă un control excelent al bolilor, mențin recolta în siguranță și abordează diferitele segmente de preț de pe piață. Știm că agricultorii se confruntă cu provocări diferite și au nevoi diferite. O abordare unică pentru toate aceste nevoi nu funcționează. De aceea, am creat un portofoliu specific, adecvat scopului, pentru a răspunde diferitelor probleme ale fermierilor, indiferent că este vorba de tipul de boală sau de momentul în care este nevoie de control”, a declarat Alex Mills, Director Global Fungicide ADAMA.

Portofoliul european de fungicide pentru cereale ADAMA include:

• Soratel^®, o soluție versatilă și cu spectru larg bazată pe tehnologia de formulare Asorbital^® brevetată de ADAMA, care poate fi utilizată în diferite segmente, singură sau în amestec.

• Maxentis^®, un fungicid cu spectru larg, aplicabil în diverse culturi, ușor de utilizat, cu fereastră de aplicare flexibilă, care poate fi adăugat cu ușurință în orice program de tratament al grâului, în T1 sau T2.

• Forapro^® este un fungicid cu spectru larg bazat pe tehnologia de formulare Asorbital^® care controlează toate bolile majore ale grâului din T1, cum ar fi Septoria, Rugina și Făinarea.

• Maganic^®, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital^®, este un fungicid aplicabil în T3 care protejează grâul împotriva tuturor bolilor apărute la nivelul spicelor, inclusiv Fusarium spp., asigurând protecție împotriva acumulării de micotoxine și cereale de calitate superioară.

• Avastel^® este fungicidul premium cu spectru larg de la ADAMA, aplicabil în T2, cu control atât curativ, cât și preventiv al bolilor, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital^®, care oferă un nou standard de eficacitate și protecție de lungă durată.

„În urmă cu 10 ani, am luat decizia strategică de a investi în sprijinul cultivatorilor de cereale din Europa, având în vedere că anticipam eliminarea treptată a reglementărilor privind substanțele active cheie de pe această piață. Am conceput un plan pentru a ne asigura că fermierii au astăzi produsele necesare pentru a răspunde presiunii tot mai mari generate de apariția și controlul bolilor, de noile provocări agronomice și de cerințele privind sustenabilitatea. Portofoliul pe care vi-l prezentăm astăzi, îmbunătățit cu cinci produse noi, vizează toate aceste aspecte. Acest portofoliu le permite partenerilor noștri să le ofere fermierilor soluțiile cele mai potrivite, astfel încât să aleagă acel produs sau acea combinație de produse care corespunde unor nevoi specifice. Fiecare fermier va găsi o soluție potrivită pentru el și pentru provocările cu care se confruntă”, a precizat Sergio Dedominici Paz, Vicepreședinte EAME, ADAMA.

ADAMA a început să-și prezinte noul portofoliu de fungicide pentru cereale în 2023, odată cu introducerea Soratel^® în Marea Britanie, iar lansările vor continua în Europa, în Marea Britanie și Irlanda pe tot parcursul anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Institutul European pentru Studii Economice a publicat un studiu care arată haosul din sectorul agricol și propune soluții pentru îmbunătățirea acestuia.

Studiul intitulat „Decontaminarea Agriculturii de Politici Incoerente” evidențiază provocările semnificative ale agriculturii românești și propune o serie de soluții concrete pentru îmbunătățirea sectorului. Acest raport pune accentul pe discrepanțele și incoerențele actuale din politica agricolă, subliniind efectele negative ale subvențiilor și ale reglementărilor privind Organismele Modificate Genetic (OMG), precum și problemele emergente legate de importurile de cereale netaxate din Ucraina.

Studiul realizat de Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Năsulea arată că, deși subvențiile sunt destinate să sprijine agricultura, ele adesea favorizează marile exploatații agricole și distorsionează piața, în timp ce fermele mici luptă să rămână competitive. Mai mult, subvențiile nu îmbunătățesc neapărat productivitatea agriculturii românești. „Procesul de aplicare pentru subvenții și asigurarea conformității cu diverse reglementări poate fi descurajant, mai ales pentru fermele mici”, spune Radu Nechita.

În plus, autorii studiului remarcă existența unor preocupări legitime cu privire la efectele negative ale subvențiilor asupra mediului. Conform acestora, subvențiile pot încuraja supraproducția și utilizarea excesivă a fertilizanților, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele, ceea ce în final contribuie la degradarea solului, poluarea apei și pierderea biodiversității.

O altă problemă analizată se referă la importurile netaxate de cereale din Ucraina, care au creat o concurență neloială pentru fermierii români, afectând prețurile și competitivitatea cerealelor românești pe piața internă. „Într-un sistem de piață cu adevărat liber, neîngrădit de distorsiuni artificiale precum subvențiile și standardele agricole stricte, astfel de provocări legate de concurență probabil nu ar apărea în aceeași măsură”, arată Diana Năsulea.

În ceea ce privește Organismele Modificate Genetic (OMG), autorii studiului subliniază că nu există dovezi științifice care să susțină afirmația că acestea ar fi dăunătoare sănătății, însă ele pot crește randamentele și pot reduce utilizarea pesticidelor, care sunt dovedite a avea un impact negativ asupra sănătății. „Sănătatea mai bună și îngrijirea mai bună a mediului ar trebui să fie obiectivele noastre principale. Nimic nu va fi vreodată 100% sigur. Tehnicile agricole tradiționale pot provoca multe daune mediului și pot avea efecte negative asupra sănătății oamenilor. Culturile modificate genetic nu sunt automat rele și culturile tradiționale nu sunt perfecte. Obiectivul nostru ar trebui să fie găsirea celui mai bun amestec care poate asigura siguranța publică și a mediului, valorificând progresele în biotehnologie”, afirmă Christian Năsulea.

Politici publice menite să îmbunătățească sectorul agricol din România, propuse de autorii studiului:

• Reformarea sistemului de distribuire a subvențiilor pentru a încuraja echitabilitatea;

• Reducerea distorsiunilor de pe piață pentru a se ajunge la un echilibru între costurile generate de subvenții pentru contribuabili și securitatea alimentară;

• Îmbunătățirea infrastructurii agricole pentru a îmbunătăți productivitatea și reziliența;

• Dezvoltarea asociațiilor de fermieri pentru a îmbunătăți accesul pe piață, eficiența și puterea de negociere colectivă a acestora;

• Încurajarea utilizării metodelor sustenabile în agricultură prin realinierea subvențiilor pentru a sprijini inițiativele care prioritizează conservarea mediului;

• Impulsionarea cercetării în domeniul OMG și reviziuirea cadrului de reglementare pentru a explora și întregul spectru de beneficii potențiale ale acestor culturi.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2023 de către Institutul European pentru Studii Economice, cu sprijinul EPICENTER. Studiul în varianta extinsă poate fi accesat la adresa: https://ies-europe.ro/202401-decontaminarea-agriculturii-de-politici-incoerente.htm

Despre autorii studiului

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în sesiunea 20 decembrie 2023 - 5 februarie 2024, care a avut o alocare totală de 210.300.000 de euro.

Solicitările depuse de procesatori depășesc un miliard de euro. Mai exact s-au depus 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro).

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la zece milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

„Faptul că succesul Programului INVESTALIM este dublat de interesul manifestat de procesatori pentru această măsură de investiții, DR-22, ne arată că suntem pe drumul corect în ceea ce privește sprijinirea producției românești”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectele de investiții depuse pe site-ul oficial al AFIR în această sesiune propun pentru finanțare construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!