Performanță, cunoștințe, experiență. ELATUS™ ERA (tehnologia SOLATENOL™ + Prothioconazol) aplicat în dozele omologate oferă un vârf de control împotriva ruginilor și septoriozei, precum și a altor boli la cultura de cereale.
Stimați parteneri,
Syngenta, companie globală de vârf în protecția culturilor și top 3 mondial în genetică, prețuiește întotdeauna inovația - cea care ne simplifică și îmbunătățește viața, care stimulează activitățile și afacerile. Syngenta pune, de asemenea, valoare pe sustenabilitate, gestionarea responsabilă, performanța, valoare adăugată și experiență, și are întotdeauna o abordare justă față de fermieri, comunitățile agricole și partenerii din distribuție, în ceea ce privește aspectele științifice (transparență în legătură cu substanțele active și produse) și de afaceri, străduindu-se să susțină dezvoltarea întregului lanț agricol.
Cu câteva luni înainte de sfârșitul anului 2024, o companie globală, inspirată de lansarea unei noi substanțe active, a început să exprime public și să înfățișeze declarații negative în legătură cu performanța și formularea produsului ELATUS™ ERA, care depășesc, conform Syngenta România, un comportament de afaceri etic, corect și relevant pentru piața de agribusiness din România, și care păreau să vizeze direct subminarea eficacității și formulării produsului ELATUS™ ERA. Syngenta România va răspunde la această abordare cu importanța și maniera pe care o consideră potrivită.
Nu avem intenția să transformăm această Declarație într-o fișă tehnică de date și avalanșă de acuzații. Reafirmăm încrederea noastră în puterea și caracterul exhaustiv a produsului ELATUS™ ERA pentru piața românească, iar în legătură cu aceasta, dorim să împărtășim câteva aspecte despre acest produs:
1. Suntem dezamăgiți și considerăm neprofesionist modul în care acest aparent atac asupra produsului ELATUS™ ERA a fost orchestrat, fără ca, compania în cauză să spună fermierilor și mass-media adevărul complet.
2. ELATUS™ ERA (și SOLATENOL™ din mai multe formulări) este omologat la nivel mondial, pe diferite continente, și este un jucător major în controlul bolilor la cultura de cereale de ani buni. În Europa, după 2020, ELATUS™ ERA devine un fungicid de top în controlul bolilor la cultura de cereale și se bucură de încrederea fermierilor, acoperind peste două milioane de hectare pe an în Europa. ELATUS™ ERA este bine consacrat și apreciat de fermierii din România și în țările vecine.
3. Credem cu tărie că produsul ELATUS™ ERA oferă cel mai ridicat nivel de eficacitate și un raport cost-eficiență crescut în controlul bolilor la cultura de cereale în România. Proprietățile SOLATENOL™ din ELATUS™ ERA, cum ar fi eficacitatea, mișcarea translaminară, distribuția uniformă în interiorul frunzelor (protejând țesuturile existente și cele în creștere), și eficacitatea pe termen lung asupra bolilor, au contribuit la adoptarea și extinderea utilizării sale rapide în România, în întreaga Europă de Sud-Est și în întreaga Europă. Performanța ridicată a ELATUS™ ERA se bazează și pe faptul că acesta este un instrument important în mâinile fermierilor, având un spectru larg de control al bolilor, performanța de vârf împotriva ruginilor, Septoria spp., fuzariozei spicelor și o eficacitate preventivă și curativă ridicată, caracteristici complementate cu o formulare de ultimă generație, cu aderență puternică și penetrare rapidă în țesuturile plantelor. Toate aceste atribute fac ca ELATUS™ ERA să fie potrivit pentru orice situație, presiune a bolilor sau condiții climatice, bineînțeles, atunci când este aplicată doza corectă.
4. ELATUS™ ERA se aproprie de momentul reînnoirii substanței active în Uniunea Europeană, iar în 2023/24 Syngenta a realizat mai multe teste cerute prin cadrul de reglementare privind răspunsul la doză și eficacitatea sa în condițiile din Europa de Sud-Est, iar rezultatele sunt extrem de promițătoare, fără niciun compromis de la standardele de eficacitate de vârf pentru bolile relevante. Ne bazăm afirmațiile și încrederea în ELATUS™ ERA pe fapte, analize și rezultate din România și țări învecinate, precum și din zone geografice cu factori și condiții climatice și de boli similare.
Stimați parteneri, credem cu tărie că vă puteți baza pe ELATUS™ ERA, un produs inovativ, consacrat și recunoscut, care alături de o echipă de specialiști dedicați, vă ajută să faceți față provocărilor în obținerea unor recolte bogate, sănătoase și sustenabile financiar.
Syngenta România
Aplicarea corectă a tratamentelor de iarnă ușurează munca pomicultorului, asigurând încă din anotimpul rece o igienă corespunzătoare pomilor. Aceste tratamente se fac cu scopul diminuării rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor care iernează sub diferite forme (ouă, larvă sau adult).
Primul tratament se poate începe cu stropirile așa-zise „în albastru”, folosind fungicide cuprice care pot fi formulate ca pulberi umectabile (PU, WP), granule dispersabile (GD, WG), soluție lichidă (SL) și altele. Aceste fungicide au acțiune preventivă și curativă și combat: rapănul, monilioza, focul bacterian la semințoase (măr, păr), precum și ciuruirea frunzelor la cireș și bășicarea frunzelor la piersic.
Pot fi luate în considerare unul din următoarele produse pentru primul tratament: Alcupral 50 PU în concentrație de 0,3% la semințoase și 0,2%la sâmburoase; Champ 77 WG în concentrație de 0,2%; Zeamă Bordeleză TIP MIF (pulbere umectabilă) în concentrație de 0,5%.
Al doilea tratament se face pentru combaterea dăunătorilor care iernează în crăpăturile ramurilor și tulpinilor sau la baza mugurilor, cum ar fi: larvele păduchelui San Jose, păduchele lânos, ouăle de acarieni, afide, păianjeni, larvele moliilor, fluturele cu abdomenul auriu, dar și gărgărița florilor de măr, în stare adultă.
Pentru combaterea dăunătorilor se folosește uleiul horticol combinat cu un insecticid care acționează prin intoxicare și asfixierea larvelor și ouălor. Produsele recomandate sunt: Confidor OIL în concentrație de 1,5% sau Nuprid OIL - 1,5 % sau Emerite OIL – 1,5%.
Se poate face și al treilea tratament cu zeamă sulfocalcică sau sulf muiabil contra făinării, cu precădere la măr (soiul Ionatan).
Stropirile trebuie să se facă în zile liniștite, fără vânt, în ferestrele calde din lunile februarie și martie, sau când temperaturile sunt de 4-50C. Stropirea pomilor se face prin îmbăiere, fără curgerea soluției de pe tulpini la sol.
Pomicultorii trebuie să fie atenți la următoarele:
Respectarea cu strictețe a concentrațiilor prescrise;
Folosirea echipamentului de protecție adecvat (mască, mănuși, ochelari);
Respectarea normelor impuse de mediu în ceea ce privește poluarea solului și a apei;
Respectarea măsurilor de igienă și de protecția muncii.
Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2025Abonamente, AICI!
CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă
Tratamentul de iarnă în pomicultură, cu Yagos și Mospilan OIL
Corteva Agriscience continuă angajamentul de a oferi fermierilor soluții de ultimă generație pentru protecția culturilor și securizarea producțiilor. Începând cu anul 2025 Corteva introduce pe piața din România fungicidul QUEEN. Astfel, compania oferă fermierilor din România acces la o nouă grupă de fungicide numită Picolinamide, reprezentând prima inovație în segmentul cerealelor păioase, după mai bine de 20 de ani.
Fungicidul Queen® are la bază Inatreq™ active, cea mai nouă moleculă din portofoliu. Inatreq este o substanță activă inspirată din natură, fiind rezultată în urma unui proces de fermentație a unei bacterii, fapt ce îi conferă un profil ecotoxic favorabil, precum și performanțe remarcabile. QUEEN reprezintă o soluție inovatoare care schimbă abordarea în protecția culturilor de cereale păioase și stabilește un nou standard în controlul septoriozei.
Septorioza este cel mai păgubitor agent patogen, iar Inatreq acționează în toate stadiile de dezvoltare ale acestuia, fiind eficient chiar și în stadul de picnidii, moment în care reduce viabilitatea sporilor, stopează extinderea bolii și reduce rezerva de infecție pentru sezonul următor. Inatreq acționează într-un mod unic, diferit de alte substanțe active disponibile, fapt ce îi conferă o eficacitate ridicată, cât și un management anti rezistență robust.
Queen poate fi aplicat din stadiul de dezvoltare BBCH 39-69 (alungirea paiului până la sfârșitul înfloririi) și poate reprezenta o soluție atât în T1, cât și în T2.
În primul tratament, Queen poate fi o soluție în cazul unui atac puternic de septorioză, dar poziționarea ideală este în al doilea tratament, pentru a vedea beneficiile maxime ale efectului de lungă durată asupra bolilor precum făinare, rugină galbenă, rugină brună și pătarea reticulară.
Articol de: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & SAT Corteva Agriscience RO & MD
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Helmintosporioza lenticulară a grâului este o boală periculoasă care apare în culturile de grâu în anii când condițiile climatice sunt propice infecțiilor. În rândurile de mai jos sunt informații despre simptomatologia, biologia și strategia de combatere a acestei boli care poate produce pagube importante în producția de grâu.
Fungul Drechslera tritici – repentis a apărut în culturile de grâu din vestul României de prin anul 2002, dar din cauza tabloului simptomatic asemănător cu cel al fungului Septoria nodorum, a trecut neobservat (din cauza confuziei era raportat ca fiind Septoria nodorum). Identificarea corectă și prima raportare cu privire la acest patogen în Câmpia Banatului a fost făcută de către Cotuna & Popescu în anul 2007. În celelalte zone din țară patogenul era deja raportat.
Importanța economică și supraviețuirea patogenului
Helmintosporioza lenticulară este o boală gravă a grâului, capabilă să producă pagube cuprinse între 3% și 40% și chiar mai mult în anii extrem de favorabili. Infecțiile din timpul înfloritului sunt periculoase deoarece patogenul trece în sămânță. Cele mai mari pagube în producție se înregistrează atunci când infecțiile au loc în fazele de burduf și de înflorit [Shabeer & Bockus, 1988].
O sursă de inocul importantă este miceliul din seminţele infectate. Miceliul se dezvoltă în condiţii de temperatură cuprinse între 5 – 350C (la fel ca şi conidiile). Boabele sunt infectate sau predispuse la infecţie mai ales atunci când frunza stindard este afectată de boală şi când umiditatea este mare în perioada înspicatului. De altfel, ele pot fi infectate oricând de-a lungul perioadei de vegetaţie, însă predispoziţia maximă de îmbolnăvire este în timpul înspicatului. La suprafaţa cariopselor infectate apare simptomul de „red smudge” sau pată roşie – McMullen & Adhikari, 2009.
Fungul trăiește în mod saprofit pe resturile vegetale ale plantei gazdă, care constituie sursa principală de inocul primar. Pe paiele care rămân pe sol peste anotimpul de iarnă se formează pseudoteciile (forma telomorfă sau sexuată) cu asce şi ascospori.
Recunoașterea simptomelor
Simptomele macroscopice ale bolii apar de obicei în patru etape:
Stadiul de pată, când pe locul de infecţie iniţial după două zile apare o coloraţie închisă la culoare;
Pată înconjurată de cloroză, care apare la 4 – 6 zile după infecţie;
Necroza apare la 6 – 8 zile de la infecţie, iar clorozele se transformă în necroze şi în paralel începe sporularea;
Colapsarea frunzelor, acestea fiind afectate în întregime, iar sporularea este maximă.
Simptomele macroscopice sau externe apar prima dată pe frunzele bazale, sub forma unor puncte sau pete mici, circulare, de culoare maro deschis. Aceste pete sunt rezultatul infecţiilor primare, care au loc de regulă în lunile aprilie – mai. Cel mai mare pericol de infecţie este la grâul care s-a cultivat după grâu, datorită resturilor vegetale care rămân la suprafaţa solului. Frunzele bătrâne sunt primele infectate sau predispuse la infecţie.
Pe măsură ce patogenul evoluează, petele capătă formă ovală sau lenticulară, au culoare maro deschis şi sunt înconjurate de un halou gălbui (rezultatul infecţiilor secundare) – Schilder & Bergstrom, 1993; Cotuna & Popescu, 2008. În condiții favorabile de climă (nopţi umede şi calde), petele cresc în dimensiuni, se unesc iar pe frunze apar pete mari, cu aspect neregulat, la care se mai observă punctul iniţial de infecţie (aspect de necroză). Frunzele puternic atacate se usucă începând de la vârf. În faze avansate de infecţie, haloul sau zona clorotică din jurul petelor nu se mai observă (Wolf, 1991).
Pentru evitarea punerii unui diagnostic greșit (risc de confuzie cu Septoria nodorum), petele trebuie atent analizate pentru a vedea dacă pe ele apar suporţii negri ai sporilor. La mostrele colectate din câmp, conidiile nu se observă imediat, de aceea este necesară incubarea pe hîrtie umedă [Maraite et al., 1998; Cotuna, 2007].
A nu se confunda cu Septoria nodorum
Realizarea infecțiilor
Cercetările efectuate în ultimii ani în ceea ce priveşte epidemiologia acestei boli arată că, efectele cumulate ale temperaturilor ridicate, umidităţii relative mari şi a duratei de umectare a frunzelor mai mare de 12 ore (precipitaţii, rouă) conduc la apariţia şi dezvoltarea patogenului Drechslera tritici – repentis (Duveiller, 2004). Dezvoltarea patogenului este optimă la temperaturi cuprinse între 20 – 280C. Boala este asociată de regulă cu câmpurile pe care o cantitate mare de paie rămâne la suprafaţa solului (Bockus & Claassen, 1992).
Primele infecții sau infecțiile primare sunt realizate de ascosporii din pseudotecii care devin maturi primăvara. În condiții de umiditate, pe timp de noapte aceștia sunt eliberaţi din pseudotecii. Emisia de ascospori este maximă în lunile martie – aprilie şi are loc în condiţii de umiditate (şi roua este suficientă). Ascosporii sunt eliberaţi din asce la distanţe mici, de câţiva centimetri, spre deosebire de conidii care pot fi propagate pe distanţe mai mari cu ajutorul vântului (Rees & Platz, 1992; Murray et al., 2009).
Conidiile produc infecţiile secundare care afectează frunzele din etajele superioare (astfel apar şi pagubele în recoltă). Conidioforii se formează pe timp ploios, iar conidiile în timpul nopţilor calde şi umede la suprafaţa necrozelor de pe frunze şi sunt diseminate de vânt către plantele sau frunzele sănătoase. Dispersarea conidiilor are loc în timpul după – amiezei. Conidiogeneza, după cum am arătat mai sus, are loc în timpul nopţii, când umiditatea este mai ridicată şi alte suprafeţe purtătoare de conidii sunt uscate (Morrall & Howard, 1975; Platt & Morrall, 1980a, 1980b; Francl & Jordahl, 1992; Francl, 1997).
Sporii anamorfi pot fi dispersați pe kilometri întregi şi chiar zeci de kilometri (diseminare anemochoră), în zilele calde şi secetoase la temperaturi de 21 – 230C (optim). Ei germinează şi infectează grâul în condiţii variate de temperatură (5 – 350C), când frunzele sunt umede o perioadă de timp specifică, de aici rezidă și agresivitatea fungului.
În centrul petelor, punctul de infecție rămâne vizibil și după uscarea frunzelor
Managementul integrat al „helmintosporiozei lenticulare a grâului”
În cadrul sistemului de combatere integrată există o serie de măsuri care trebuie utilizate echilibrat pentru a ține sub control această boală.
Factorii care susțin infecțiile sunt:
Rotațiile scurte;
Lucrările minimale ale solului;
Densitatea mare a plantelor;
Rezistența la fungicide;
Soiurile sensibile;
Temperaturile ridicate;
Umiditatea relativă mare [Bockus & Claassen, 1992; Duveiller, 2004].
Măsuri profilactice
În general, helmintosporioza grâului este gravă în sistemele de cultivare în care lucrările solului sunt minimale sau nu se fac deloc (no tillage, minimum tillage) şi resturile vegetale rămân la suprafaţa solului. În sistemele convenţionale, boala este mai redusă din cauza îngropării resturilor vegetale. Se poate spune că factorii care influenţează intensitatea atacului sunt: lucrările minimale ale solului, irigarea, semănatul în afara epocii optime, fertilitatea scăzută a solului, monocultura (Sharma & Duveiller, 2003).
Prevenția constă în respectarea următoarelor măsuri agrofitotehnice:
Îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora pentru reducerea sursei de inocul (Diehl et al., 1982);
Utilizarea la semănat a soiurilor rezistente la boală este esențială;
Seminţele să fie libere de patogen;
Tratarea seminţelor înainte de semănat;
Respectarea asolamentului (asolament cu alte culturi care nu sunt gazde pentru patogen);
Rotaţia culturilor de cel puţin 3 – 4 ani;
Evitarea monoculturii;
Evitarea irigatului în perioada împăierii – înspicării (Docea & Severin, 1990);
Respectarea epocii optime de semănat.
Măsuri chimice
În cadrul strategiei de combatere, măsurile chimice dețin ponderea în prezent. Tratarea semințelor și aplicările foliare în timpul sezonului de vegetație sunt importante în combaterea helmintosporiozei lenticulare.
Combaterea chimică este dificilă atunci când infecţia s-a realizat deja, deoarece evoluţia acestei boli cu greu mai poate fi oprită de fungicide.
Simptomul de red smudge apare mai rar la Triticum aestivum și mai des la Triticum durum.Cel mai întâlnit simptom este de albire însoțit uneori de șiștăvireÎnainte de semănat se recomandă tratarea seminţelor. În Aplicația Pesticide 2.24.8.2 (2024) este doar un singur fungicid omologat la triticale, dar nu și la grâu, pe bază de difenoconazol + fludioxonil. Cu siguranță, fungicidele omologate pentru alți patogeni din sămânță controlează și patogenul Pyrenophora tritici repentis. În trecut erau mai multe produse de protecția plantelor omologate. Se pare că au fost scoase, deși apar omologate la alte helmintosporioze (ale orzului, de exemplu).
Fungul Drechslera tritici – repentis este greu combătut cu fungicide după ce frunzele sunt infectate. Este indicată aplicarea fungicidelor la apariţia primelor sporulări (stadiul EC 32 – 37). Deoarece sporularea are loc la suprafaţa necrozelor, analizele pentru stabilirea diagnosticului se vor face la frunzele bazale care de obicei sunt şi cele mai afectate (Kremer & Hoffman, 1993; Habermeyer & Gerhard, 1997).
Se recomandă ca tratamentele chimice să se efectueze în urma controlului fitosanitar al culturilor de grâu. Dacă se constată că sunt simptome, trebuie intervenit rapid pentru stoparea infecției, deoarece patogenul este destul de greu de ținut sub control din momentul în care infecția s-a realizat. În anii deosebit de favorabili, ciuperca și-a făcut apariția în culturi chiar din a treia decadă a lunii martie (în Banat).
Fungicidele ce pot fi utilizate în combatere sunt: Protioconazol + tebuconazol; Fenpropidin; Tebuconazol; Protioconazol; Bixafen + tebuconazol; Azoxistrobin; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Benzovindiflupir; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Proquinazid + protioconazol; Bixafen + protioconazol; Bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin; Tetraconazol; Fluxapyroxad + metconazol; Piraclostrobin;
Mefentrifluconazol + metrafenonă + piraclostrobin; Fluxapyroxad + metconazol [APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024].
În prezent, se recomandă utilizarea cu prudenţă a pesticidelor, aplicarea tratamentelor la momentul optim sau când se întrunește pragul economic de dăunare, respectarea dozelor recomandate de producători. Procedând așa, numărul de tratamente se va reduce simțitor, la fel și costurile.
Wolf & Hoffman (1994), în urma cercetărilor efectuate în Bavaria au stabilit două praguri pentru aplicarea unui tratament:
Când conidiile sunt găsite pe 5% din frunze;
Când simptomele apar la peste 5% din frunzele din etajul superior al plantelor.
Măsuri biologice
Tratarea semințelor cu agentul biologic Bacillus subtillis a dat rezultate foarte bune în controlul acestui patogen. Fungii Limonomyces roseipellis și Laetisaria arvalis (basidiomicotine) aplicați pe paiele de grâu în prezența umidității au redus sursa de inocul în procente ridicate. În urma aplicării s-a constatat că fungul Limonomyces roseipellis a redus inoculul cu 50 până la 80 și chiar 99% în anumite situații [Pfender et al., 1993].
BibliografieBochus W. W., Classen M. M., 1992 – Effects of crop rotation and residues management practices on severity of tan spot of winter wheat. Plant Dis., 76: 633 – 636.Cotuna Otilia, Popescu Gheorghe, 2008 – Helmintosporioza lenticulară, o boală nouă la grâul cultivat în Câmpia Banatului, Rev. Sănătatea plantelor, 2008;Diehl J. A., Tinline R. D., Kochhann R. A., Shipton P. J., Rovira A. A., 1982 – The effect of fallow periods on common root rot of wheat in Rio Grande do Sul, Brazil. Phytopathology, 72: 1297 – 1301.Docea E., Severin V., 1990 – Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor agricole, vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti, 320 p.Duveiller E., 2004 – Controlling foliar blight of wheat in the rice – wheat systems of Asia. Plant Dis. 88: 552 – 556.Francl L. J., Jordahl Y. G.,1992 – Spike inoculation of durum wheat with Pyrenophora tritici – repentis and seed symptomology. Proceeding of the second International Tan Spot Worshop, Fargo, ND.Francl L., 1997 – Local and mesodistance dispersal of Pyrenophora tritici – repentHabermeyer J., Gerharg M., 1997 – Pilzkrankheiten und Schasymptome im Getreidebau, BASF, p. 41 – 45.Kremer M., Hoffman G. M., 1993 – Effekte von Blattinfektionen durch Drechslera tritici – repentis auf den kohlenhydrat und stickstoffhaus halt von weizenpflanzen.Maraite H., Di Zinno T., Longrée H., Daumerie V., Duveiller E., 1998 – Fungi associated with foliar blight of wheat in warm areas. In E. Duveiller, H. J. Dubin, J. Reeves & A. McNab, eds. Proc. Int. Workshop Helminthosporium Diseases of wheat: Spot Blotch and tan spot, CIMMYT, El Batan, Mexico, 9 – 14 Feb. 1997, p. 293 – 300.McMullen Marcia, Tika Adhikari, 2009 – Fungal leaf spot Diseases of wheat: Tan spot, Stagonospora nodorum blotch and Septoria tritici blotch. PP – 1249 (revised), disponibil pe www.ag.ndsu.edu.Morrall R. A. A., Howard R. J., 1975 – The epidemiology of leaf spot disease in a native prairie 11 Airborne spore populations of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Bot., 53: 2345 – 2353.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.Pflender W. F., Zhang W., Nus A., 1993. Biological control to reduce inoculum of the tan spot pathogen Pyrenophora tritici-repentis in surface - borne residues of wheat fields. Phytopathology, 83: 371 - 375.Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980a – Effects of light intensity and relative humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 53 – 57.Platt H. W., Morrall R. A. A., 1980b – Effects of wind speed and humidity on conidiation of Pyrenophora tritici – repentis. Can J. Plant Pathol., 2: 58 – 64.Rees R. G., Platz G. J., 1992 – Tan spot and its control – some Australian experiences. In L. J. Francl, J. M. Krupinsky, M. P. Mc.Mullen, eds. Advances in tan spot research, p. 1 – 15, NDSU Agric. Exp. Sta. Publ. 146 pp.Shabeer A., Bockus W. W., 1988. Tan spot effects on yield and yield components relative to growth stage in winter wheat. Plant Disease, 72: 599 - 602.Sharma R. C., Duveiller E., 2003 – Effect of stress on Helminthosporium leaf blight in wheat. Pages 140 – 144 in: Proc. 4th Int. Wheat Tan spot and spot blotch Workshop. J. B. Rasmussen, T. L. Friesen and S. Ali, eds. North Dakota State University, Fargo;Schilder A. M. C., Bergstrom G., 1993 – Tan spot. In S. B. Mathur & B. M. Cunfer, eds. Seedborne diseases and seed health testing of wheat, p. 113 – 122. Copenhagen, Denmark, Jordburgsforlaget;Wolf P., 1991 – Biology, epidemiology, Schadrelevantz, konzeption für eine integrierte Bekämpfung von Drechslera tritici – repentis (Died.) Shoem., (Perfektstadium Pyrenophora tritici – repentis (Died.) Drechs., dem Erreger einer Blattfleckenkrankheit. Dissertation TU München;Wolf P. F. J., Hoffmann G. M., 1994. Decision model based on the epidemiology for integrated control of Drechslera tritici-repentis (Died.) Shoem., (teleomorph Pyrenophora tritici-repentis (Died.) Drechs.). Gesunde Pflanzen 46, 164–173.***APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.8.2, 2024.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cartoful este unul dintre alimentele de bază în hrana oamenilor, iar cultura acestuia devine tot mai provocatoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Aparent o plantă puțin pretențioasă, cartoful are nevoie, pe lângă solul potrivit și apă, și de aplicarea soluțiilor necesare pentru o dezvoltare sănătoasă, iar compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor o serie de produse care să-i ajute în obținerea recoltelor dorite. Insecticide, fungicide, erbicide, dar și un biostimulator revoluționar Utrisha™ care asigură cultura cu azot atunci când plantele au nevoie de el, sunt soluțiile din portofoliul companiei pe care trebuie să le cunoască orice producător de cartof.
„Nu mai este un secret pentru nimeni că avem produse deosebite și pentru ceea ce noi numim culturi speciale. Mă refer inclusiv la cultura cartofului, o cultură cândva foarte importantă în agricultura țării, pe care noi încercăm să o susținem și să oferim soluțiile potrivite pentru obținerea unor producții mulțumitoare pentru cultivatori. În acest moment cred că majoritatea cultivatorilor de cartofi au auzit de produsul nostru Zorvec™ Entecta®, cel mai eficient produs pentru controlul manei la cartof. Putem spune că acesta este produsul cel mai cunoscut și poate cel mai necesar pentru aceștia, deoarece mana poate fi devastatoare în această cultură. Despre eficiența lui, precum și a altor produse din portofoliul Corteva, cel mai bine vorbesc fermierii, de aceea cred că este important să îi cunoaștem și să le aflăm părerile”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.
Considerat de foarte multe ori „a doua pâine a țării”, cartoful este tot mai puțin cultivat la nivel național, fiind considerat o cultură riscantă, după cum spune Romulus Oprea, unul dintre cei mai importanți cultivatori de cartof de la noi din țară. Dumnealui își desfășoară activitatea în județul Covasna și a plantat în acest an 160 ha cu cartof, o bună parte din suprafață fiind dedicată producerii de sămânță, și a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o cultură ușor de înființat, nici de întreținut. „Ne confruntăm cu lipsa ploilor în zonă, deci în acest moment nu se mai poate vorbi despre profitabilitatea culturii cartofului fără irigații. Bineînțeles că avem nevoie și de produse pe care să ne putem baza pentru a menține sănătatea plantelor, iar Corteva Agriscience ne pune la dispoziție produse pe care ne putem baza. Unul dinte ele este Titus 25 DF, un erbicid mai mult decât consacrat, pe care noi îl utilizăm frecvent în vegetație și fără de care ne-ar fi cam greu să controlăm buruienile în cultura de cartof. Însă, dacă ar fi să numim un produs pivot în această cultură, cu siguranță acesta ar fi Zorvec™ Entecta®. Este un fungicid care a devenit aproape obligatoriu în această cultură și îl pot numi nucleul programului de combatere și prevenire. Nu este eficient doar în controlul manei, ci și pentru Alternaria, boală care a devenit mai agresivă în ultima perioadă, de aceea acest produs este atât de important pentru noi, iar faptul că am reușim să mărim perioada de pauză între aplicări este un lucru extraordinar. Sunt produse de bază și de încredere, dar și comunicarea este foarte importantă, iar echipa Corteva este alături de producători și mereu ne prezintă noutățile”, precizează Romulus Oprea. Fermierul a adăugat că 2024 este un an timpuriu din punct de vedere al dezvoltării plantelor, dar din păcate majoritatea cultivatorilor se confruntă cu lipsa apei, motiv pentru care producerea cartofilor devine tot mai dificilă fără irigații.
Pentru a fi în sprijinul fermierilor, compania Corteva Agriscience cercetează, livrează produse și oferă fermierilor cele mai bune soluții pentru culturile lor. Echipa, așa cum preciza și domnul Oprea este extrem de importantă, iar în Centrul și Vestul țării, Árpád Jakab este cel care ține legătura cu producătorii și le oferă recomandările necesare. „Cultura cartofului este în scădere, an de an scad suprafețele cultivate. Noi încercăm să fim alături de producători cu produse eficiente, iar cel mai popular produs din portofoliul nostru este cu siguranță Zorvec™ Entecta®, soluția optimă pentru combaterea manei la cartof. Este cel mai popular și important produs pe care noi îl oferim cultivatorilor, dar nu trebuie să uităm nici de Curzate®, sau de insecticidele Laser™ 240 SC și Suvisio®, ori de fixatorul de azot Utrisha™ N și noile produse biologice de care sunt convins că fermierii vor și mulțumiți”, a arătat Árpád Jakab, Key Account Manager Specialty Crops Farms România Centru & Vest.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Încă de la începutul primăverii am făcut informări cu privire la prezența fungului Erysiphe cruciferarum în culturile de rapiță din județul Timiș. De altfel, patogenul era prezent încă din toamna anului 2023. Mulți au fost suspicioși atunci.
Iată că, acum făinarea a urcat în etajele superioare ale plantelor de rapiță, iar silicvele sunt cuprinse în întregime de micelii. Asta înseamnă că, în această primăvară, condițiile climatice au favorizat dezvoltarea făinării.
În următoarea perioadă așteptăm ploi, temperaturile vor fi în scădere, iar făinarea va crea probleme în special la hibrizii sensibili.
Primele raportări despre prezența făinării pe silicve sunt din zona Moșnița (Timiș). Fotografiile din acest material sunt realizate la data de 16 mai 2024 de către un fermier care mi-a permis să le utilizez.
Se cunoaște că, infecțiile severe apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 150 - 200C. Astfel de condiții au fost și în primăvara 2019 în județul Timiș, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative.
Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când fungul infectează silicvele formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.
Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).
Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).
Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 220-270C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.
Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă), trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.
Pentru detalii despre patogen (simptome, biologie și combatere) vă rugăm să accesați articolul despre Erysiphe cruciferarum: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6092-fainarea-a-aparut-in-culturile-de-rapita.html
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Grupul CNH Industrial a preluat, la finele anului 2021, compania americană Raven Industries, specializată în agricultură digitală, pentru a oferi, la nivel global, soluții moderne pentru agricultura de precizie și instrumente performante de management al datelor pentru fermieri.
Soluțiile tehnologice oferite de Raven cresc eficiența agricolă, asigurând aplicarea inputurilor cu precizie, în locul și la momentul potrivit, reducând risipa prin tratarea precisă a fiecărei plante. Acestea pot fi folosite atât pentru plantare și semănat, cât și pentru protecția culturilor sau managementul solului.
Raven oferă atât echipamente GPS integrate din fabrică pe modele New Holland, cât și produse aftermarket. Produsele și soluțiile tehnologice realizate de Raven pot transforma orice tractor într-unul inteligent.
Produse și soluții oferite de Raven Industries prin AgroConcept:
Raven Industries aduce, în premieră în România, și senzorul de câmp Augumenta®, o tehnologie de maximă precizie în procesul de mapare a hărților de aplicare cu rată variabilă, în timp real.
Tehnologia Augumenta® dispune de o cameră multispectrală, ce se poate monta foarte ușor pe orice tractor sau sprayer, cu o rază vizuală de până la 42 de metri, prin care sunt analizate plantele, una câte una, pentru a decide automat cantitatea și locul în care se va aplica îngrășământul, fie lichid, fie granulat. Pentru ca imaginile să fie transformate în informații agronomice și să ofere, în timp real, cea mai precisă aplicare cu rată variabilă (VRA), analizând factorii de mediu specifici, sunt utilizate calcule de vârf, CVML (computer vision and machine learning) și inteligența artificială.
Caracteristicile-cheie ale tehnologiei Augumenta®:
Unul dintre obiectivele pentru care Raven colaborează cu New Holland este „autonomia”. Un concept pe care nu-l consideră o destinație a agriculturii, ci mai degrabă „o călătorie” de-a lungul căreia fermierii vor putea implementa pas cu pas niveluri de tehnologie autonomă și o automatizare graduală, pe măsură ce agricultura progresează către dimensiunea totală a eficienței și productivității - Autonomia.
Raven Industries a fost fondată în 1956 în Dakota de Sud, SUA, și are în prezent cca 900 de angajați specializați în analiză, dezvoltare de software și inginerie. Este o companie-etalon în domeniul său, iar colaborarea cu New Holland a adus plusvaloare și o arie de noi oportunități de dezvoltare și inovație în zona soluțiilor de precizie integrate și a automatizării în agricultură.
ADAMA Ltd., lider global în industria de produse pentru protecția plantelor, a anunțat lansarea a cinci fungicide noi pentru cereale pe piața din Europa pentru a combate cele mai importante boli care afectează randamentul producțiilor în cele mai critice faze de dezvoltare ale culturii. Noile produse oferă clienților ADAMA un portofoliu cuprinzător de soluții inovatoare concepute pentru a oferi rezultate excelente în domeniu, fiind aplicabile în diferite etape ale tratamentului (T1, T2 sau T3) și acoperind diferite segmente de preț.
Odată cu această lansare, ADAMA va avea unul dintre cele mai robuste portofolii din industria soluțiilor pentru controlul bolilor cerealelor din Europa. Cele cinci produse au la bază molecula performantă DMI, care constituie în prezent fundamentul pentru tratarea bolilor cerealelor, după ce au fost retrase treptat de pe piață alte substanțe active cheie.
Totodată, compania a introdus noua sa tehnologie brevetată - Asorbital® - pentru a îmbunătăți activitatea produselor sale, oferind o penetrare îmbunătățită, o mișcare sistemică excelentă în țesutul frunzelor, un control superior și de lungă durată al bolii și o rezistență excelentă la spălare.
„Noul nostru portofoliu de fungicide pentru cereale reafirmă capacitatea companiei de a oferi valoare și inovație prin îmbunătățirea performanței moleculelor existente cu tehnologii de formulare brevetate și prin livrarea de produse care oferă un control excelent al bolilor, mențin recolta în siguranță și abordează diferitele segmente de preț de pe piață. Știm că agricultorii se confruntă cu provocări diferite și au nevoi diferite. O abordare unică pentru toate aceste nevoi nu funcționează. De aceea, am creat un portofoliu specific, adecvat scopului, pentru a răspunde diferitelor probleme ale fermierilor, indiferent că este vorba de tipul de boală sau de momentul în care este nevoie de control”, a declarat Alex Mills, Director Global Fungicide ADAMA.
Portofoliul european de fungicide pentru cereale ADAMA include:
Soratel®, o soluție versatilă și cu spectru larg bazată pe tehnologia de formulare Asorbital® brevetată de ADAMA, care poate fi utilizată în diferite segmente, singură sau în amestec.
Maxentis®, un fungicid cu spectru larg, aplicabil în diverse culturi, ușor de utilizat, cu fereastră de aplicare flexibilă, care poate fi adăugat cu ușurință în orice program de tratament al grâului, în T1 sau T2.
Forapro® este un fungicid cu spectru larg bazat pe tehnologia de formulare Asorbital® care controlează toate bolile majore ale grâului din T1, cum ar fi Septoria, Rugina și Făinarea.
Maganic®, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital®, este un fungicid aplicabil în T3 care protejează grâul împotriva tuturor bolilor apărute la nivelul spicelor, inclusiv Fusarium spp., asigurând protecție împotriva acumulării de micotoxine și cereale de calitate superioară.
Avastel® este fungicidul premium cu spectru larg de la ADAMA, aplicabil în T2, cu control atât curativ, cât și preventiv al bolilor, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital®, care oferă un nou standard de eficacitate și protecție de lungă durată.
„În urmă cu 10 ani, am luat decizia strategică de a investi în sprijinul cultivatorilor de cereale din Europa, având în vedere că anticipam eliminarea treptată a reglementărilor privind substanțele active cheie de pe această piață. Am conceput un plan pentru a ne asigura că fermierii au astăzi produsele necesare pentru a răspunde presiunii tot mai mari generate de apariția și controlul bolilor, de noile provocări agronomice și de cerințele privind sustenabilitatea. Portofoliul pe care vi-l prezentăm astăzi, îmbunătățit cu cinci produse noi, vizează toate aceste aspecte. Acest portofoliu le permite partenerilor noștri să le ofere fermierilor soluțiile cele mai potrivite, astfel încât să aleagă acel produs sau acea combinație de produse care corespunde unor nevoi specifice. Fiecare fermier va găsi o soluție potrivită pentru el și pentru provocările cu care se confruntă”, a precizat Sergio Dedominici Paz, Vicepreședinte EAME, ADAMA.
ADAMA a început să-și prezinte noul portofoliu de fungicide pentru cereale în 2023, odată cu introducerea Soratel® în Marea Britanie, iar lansările vor continua în Europa, în Marea Britanie și Irlanda pe tot parcursul anului 2024.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.
Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame.
Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.
Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora.
Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.
Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.
Protecția culturilor, recolte mai bogate și mai generoase
Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.
Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.
Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.
Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.
Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.
Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Corteva Agriscience România & Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dacă în luna martie, având în vedere condițiile climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic. Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic, cât și la baza tulpinii.
Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf, iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fuzariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).
Fusarium graminearum. Foto din 2019
Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.
Multe studii arată că umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012). Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 300C. Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată). Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).
Având în vedere condițiile climatice actuale, cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.
În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag. Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis.
Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente. De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc. Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) - Brown și Hovmøller, 2002.
Septoria tritici pe frunzele din etajul superior, la data de 6 mai 2023
Puccinia striiformis, la data de 6 mai 2023
Momentele optime pentru combaterea fuzariozei
Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit. Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.
În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).
Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.
Făinare pe teaca și pe frunze, la data 6 mai 2023
Ce fungicide putem aplica?
Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023). Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.
Spice albite din cauza fusariozei (foto din 2019)
Bibliografie
Brown, J. K., Hovmøller, M. S. (2002). Aerial dispersal of pathogens on the global and continental scales and its impact on plant disease. Science. 297, 537–541.De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.Chandelier, A., C. Nimal, F. André, V. Planchon and R. Oger. 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period (2003-2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol. 130: 403-414.Cook, R. J. 1981. Fusarium diseases of wheat and other small grains in North America. In: Nelson, P. E., T. A. Toussoun and R. J. Cook (Ed), Fusarium Diseases, Biology and Taxonomy. United States Pennsylvania State University Press, United States, pp. 39-52.Cotuna Otilia, Mirela Paraschivu, Veronica Sărăţeanu, Elena Partal, Carmen Claudia Durău, 2022, Impact of fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture. 2022. 34 (11): 949 - 962, doi: 10.9755/ejfa.2022.v34.i11.2959.De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.Magan, N. and J. Lacey. 1984. Water relations of some Fusarium species from infected wheat ears and grain. Transac. Br. Mycological Soc. 83: 281-285.Nopsa, J. F. H., P. S. Baenziger, K. M. Eskridge, K. H. S. Peiris, F. E. Dowell, S. D. Harris and S. N. Wegulo. 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 3: 380-389.Popescu, G. 2005. Tratat de Patologia Plantelor. Eurobit, Timișoara.Wegulo, S. 2012. Factors influencing deoxynivalenol accumulation in small grain cereals. Toxins (Basel). 4: 1157-1180.Puteți accesa acest articol și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Fusarium graminearum puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html