Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat, până în prezent, protocoalele cu nouă instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

Protocoalele încheiate de AFIR stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora.

Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar.

„Demersul AFIR a presupus obținerea de măsuri și soluții concrete în colaborare directă cu instituțiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanțării private, dar și pentru prefinanțarea sau capitalul de rulaj al investiției finanțate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri. Suntem preocupați în permanență de identificarea unor soluții reale pentru a sprijini solicitanții în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanțare și de capital de lucru pe care mulți dintre solicitanți și beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluții pentru a facilita absorbția fondurilor și implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc”, a declarat Mihai Moraru, directorul general al AFIR.

Toate protocoalele încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul Agenției, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor se prelungește până la data de 31 decembrie 2022.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Cererile inițiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat. „Se urmărește acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menținerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al şeptelului”, precizează MADR.

Suma care va fi alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2022, se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Banii europeni alocați pentru instalarea tinerilor fermieri, disponibili prin submăsura 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) s-au terminat, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Fondurile solicitate de tinerii fermieri au ajuns la un procent de peste 150% din totalul fondurilor alocate pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, iar sesiunea de primire a cererilor de finanțare prin sM 6.1 a fost închisă în data de 8 octombrie 2021.

În total, AFIR a primit online 4.302 cereri de finanțare, din care 3.383 de solicitări de finanțare au fost depuse de tinerii fermieri de la nivel național (componenta național inclusiv zona ITI – Delta Dunării) și alte 919 cereri de finanțare au fost depuse de tinerii din zona montană (componenta zona montană). Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de 200.280.000 de euro, peste dublul alocării de 100.000.000 de euro, împărțită astfel: 155.270.000 de euro pentru tinerii de la nivel național și 45.010.000 de euro pentru tinerii din zona montană.

Fondurile disponibile pentru tinerii fermieri din teritoriu național s-au epuizat în primele cinci zile din etapa a doua de depunere, respectiv 2 octombrie 2021, iar suma alocată tinerilor fermieri din zona montană s-a epuizat pe 8 octombrie 2021.

„Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a investițiilor realizate de tinerii fermieri s-a lansat în acest an, în data 27 august și avea ca termen final de depunere 26 noiembrie 2021, însă interesul deosebit de crescut al tinerilor fermieri pentru finanțare a dus la epuizarea fondurilor alocate înainte de termenul prevăzut”, a precizat Mihai Moraru, director general al AFIR.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse ajunge la un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere din cadrul sesiunii, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

The Iconic Estate, parte din Alexandrion Group, cel mai mare producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri din România, a dezvăluit noua identitate vizuală a spumantului Rhein Extra, ȋn cadrul unui eveniment elegant, organizat la Palatul Elisabeta, ȋn prezenţa Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei şi a Alteţei Sale Regale Principele Radu. De notat că spumantul Rhein este produs fără ȋntrerupere din 1892.

Seara Palatului Elisabeta dedicată valorilor româneşti a fost un prilej de a onora valorile, cultura, tradiţia şi istoria poporului român şi de a celebra 101 ani de când spumantul Rhein, produs la Pivniţele Rhein & C^IE Azuga 1892 a fost pentru prima oară Furnizor Oficial al Casei Regale a României.

Noua identitate vizuală a spumantului Rhein Extra, realizată la Paris de un designer celebru, reflectă adaptarea la contextul actual al pieţei şi poziţionarea mai clară ȋn portofoliul de băuturi premium pe care Alexandrion Group le comercializează. Designul recreează stilul «art nouveau» specific finalului secolului al XIX-lea şi ȋnceputului secolului XX, perioadă cunoscută drept «Belle Epoque». Logoul Rhein Extra, care include simboluri regale, ghirlandele delicate de crini ȋn culori pastelate şi accentele de auriu prezente pe etichetă, conturează o imagine rafinată şi actuală, armonizată perfect cu povestea brandului, dar și cu prospețimea, perlajul fin şi notele florale discrete ale acestui vin spumant. Pentru a le oferi consumatorilor oportunitatea de a se conecta mai uşor cu brandul şi de a savura vinurile din gama Rhein Extra pe deplin, istoria lor și a Pivniţelor Rhein & C^IE Azuga 1892 este expusă pe etichetă.

„În calitate de furnizor al Casei Regale, sunt onorat să fiu alături de Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei şi de Alteţa Sa Regală Principele Radu, pentru a susţine, ȋncă o dată, valorile României şi tradiţia. Astăzi, sărbătorim o etapă nouă ȋn colaborarea dintre Casa Regală a României și Alexandrion Group. Încă de la ȋncoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, ȋn 1922, spumantul Rhein a fost prezent la toate evenimentele majore pe care Casa Regală a României le-a sărbătorit şi este, poate, singurul spumant din ȋntreaga lume produs fără ȋntrerupere din 1892. Este un lucru extraordinar faptul că, după atâţia ani, spumantul Rhein este apreciat din ce ȋn ce mai mult ȋn fiecare an, deşi reţeta nu a fost schimbată niciodată. Ceea ce am schimbat, ȋn timp, a fost designul produsului, pentru a ne adapta la cerinţele pieţei. Iar astăzi vă prezentăm aici, ȋn premieră ȋn România şi la nivel global, spumantul Rhein”, a spus Nawaf Salameh, fondator și proprietar al Alexandrion Group.

Tematica serii Palatului Elisabeta a ilustrat apropierea faţă de valorile şi tradiţiile româneşti şi susţinerea acordată acestora, de-a lungul timpului, atât de Casa Regală a României, cât şi de Alexandrion Group, prin intermediul Fundaţiei Alexandrion.

„Casa Regală a României a sprijinit ȋntotdeauna românii de care suntem mândri. Le-a recunoscut valoarea, i-a promovat şi i-a ajutat să urce şi mai sus. Aceasta este şi misiunea Fundaţiei Alexandrion. Prin Galele Constantin Brâncoveanu, Matei Brâncoveanu şi Trofeele Alexandrion, ȋi onorăm şi le mulţumim oamenilor care construiesc o Românie mai bună, o ţară ȋn care românii plecaţi ȋn străinătate să se poată ȋntoarce, iar generaţiile tinere să poată avea un viitor mai bun”, a adaugat Nawaf Salameh.

Rhein Extra, cea mai veche marcă de vin spumant românesc

Pivnițele Rhein & C^IE Azuga 1892 reprezintă cea mai veche locaţie unde se produce, fără întrerupere - de la înființare și până în prezent - vinul spumant Rhein Extra, după metoda tradițională – Champenoise. Povestea lor a ȋnceput în 1892, atunci cand Wilhelm Rhein, descendentul unei familii germane stabilite de peste 500 de ani în Braşov, s-a alăturat celor câtorva familii germane care, la solicitarea Regelui Carol I, proprietarul moşiei Azuga - Predeal, au contribuit la dezvoltarea industrială a zonei.

Calitățile remarcabile ale spumantului Rhein Extra au fost recunoscute încă din 1906, când vinul a obținut cea mai înaltă distincție la „Expoziția Generală Română”. O dovadă ȋn plus a rafinamentului acestui vin este faptul că spumantul Rhein Extra era servit ȋn faimosul tren de lux Orient Express, care traversa România ȋn drumul său de la Paris spre Constantinopole.

An de an, Rhein Extra continuă să câştige distincţii importante la competiţii internaţionale prestigioase. Anul acesta, Rhein Extra a obţinut două medalii de aur la International Wine Contest Bucharest Vinarium (România), ȋn 2019 a câştigat o medalie de argint la ProdExpo International Wine Competition (Rusia), iar ȋn 2017 a fost premiat cu o medalie de argint la International Wine & Spirits Competition (Marea Britanie), iar acestea sunt doar câteva dintre medaliile din palmaresul său.

Rhein Extra este disponibil ȋn marile lanţuri de magazine, magazinele de proximitate, locaţiile HoReCa, online shop-urile partenerilor Alexandrion Group şi pe www.iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.

*****

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Holde Agri Invest, companie românească care exploatează terenuri agricole, anunță achiziționarea unei noi ferme în județul Călărași, în apropiere de nucleul Frumușani. Ferma nou-cumpărată are 230 de hectare de teren, suprafață operată integral în regim de arendă.

Valoarea tranzacției se ridică la două milioane de lei. În prețul plătit de Holde sunt incluse culturile pentru anul curent - grâu, floarea-soarelui, porumb. Totodată, atât producția obținută, cât și subvențiile APIA aferente acestui an vor fi încasate de către Holde.

Ferma recent achiziționată face parte din planul Holde de utilizare a sumei atrase de la investitori în urma operațiunii de majorare a capitalului social desfășurată în luna iulie a acestui an, în vederea extinderii suprafețelor de teren exploatate de companie. Cele 230 de hectare de teren sunt situate în apropiere de nucleul Frumușani, care în urma acestei tranzacții ajunge la o suprafață de 3.620 hectare de teren. Holde deține în acest moment trei nuclee, Roșiori, Frumușani și Videle care se întind pe o suprafață totală de 9.500 de hectare.

Negocieri pentru cumpărarea a încă trei ferme, cu o suprafață totală ce depășește 3.000 ha

„Extinderea suprafețelor de teren reprezintă un obiectiv principal în strategia de dezvoltare a Holde. Astfel, pe lângă tranzacția recent încheiată, în această perioadă suntem angrenați într-o serie de discuții și negocieri privind achiziționarea a încă trei ferme, care au o suprafață totală de peste 3.000 de hectare. Dacă toate procedurile de achiziție se vor încheia cu succes, vom ajunge să exploatăm o suprafață totală de 13.000 de hectare. Cu toate acestea, suntem extrem de atenți în procesul de achiziție. De fiecare dată când avem în vedere achiziționarea unei suprafețe de teren, avem în vedere o serie de detalii despre care știm că pot face diferența, cele mai importante fiind cele legate de suprafața totală cultivată și gradul de compactare a solului. De asemenea, pe lângă achiziționarea de noi ferme, în această perioadă, continuăm investițiile în modernizarea fermelor existente în portofoliu prin înnoirea parcului de utilaje, construirea de silozuri și investiții în sisteme de irigații. Extinderea suprafețelor de teren și modernizarea fermelor existente sunt activități complementare în cadrul Holde, deoarece în lipsa unor investiții în tehnologie, calitatea unui teren se poate deteriora rapid”, a declarat Liviu Zăgan, director general Holde Agri Invest.

În ceea ce privește investițiile de modernizare a fermelor, la mijlocul lunii septembrie, Holde a pus în funcțiune primul proiect de irigații, care acoperă o suprafață de 125 de hectare în zona fermei Frumușani și este alimentat din râul Dâmbovița. Valoarea investiției a fost de aproximativ 1,7 milioane de lei și va contribui la creșterea productivității culturilor de porumb și soia.

Începând cu  data de 11 octombrie 2021, acțiunile HAI vor fi incluse în indicele BET-AeRO dezvoltat de Bursa de Valori București pentru piața AeRO. BET-AeRO va include 20 de companii de pe această piață, selectate pe bază de criterii cantitative, precum lichiditate și capitalizarea free-float-ului. În cadrul acestui indice, Holde va deține a doua cea mai mare pondere, respectiv 12,17%.

    #####

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului și Anexele aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații - Componenta infrastructura de acces AGRICOL”.

Sesiunea de depunere a proiectelor la AFIR este planificată pentru perioada 28 octombrie 2021 – 27 ianuarie 2022, iar fondurile alocate sunt în valoare de 104.094.911 euro.

Beneficiarii submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații - Componenta infrastructura de acces AGRICOL” sunt unitățile administrativ teritoriale și/sau asociații ale acestora constituite conform legislației naționale în vigoare.

Sprijinul nerambursabil este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu poate depăși un milion de euro pe proiect pentru drumurile agricole de acces.

Potrivit AFIR, scopul investițiilor sprijinite în cadrul submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații - Componenta infrastructura de acces AGRICOL” este de îmbunătățire a performanței economice a tuturor fermelor şi de facilitare a restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piaţă, dar şi a diversificării agricole.

Obiectivele submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații - Componenta infrastructura de acces AGRICOL” sunt, conform AFIR, creșterea competitivităţii sectorului agricol prin îmbunătăţirea accesibilităţii exploataţiilor agricole; modernizarea şi adaptarea căilor de acces; asigurarea unei bune aprovizionări şi un acces mai facil către consumatori şi pieţele de desfacere.

Toți cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și Anexele aferente submăsurii 4.3 aici: https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_3_infrastructura_agricola_si_forestiera_sm_4_3_infrastructura_de_acces_agricola

Potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în perioada 25 octombrie 2021– 25 ianuarie 2022 fermierii au la dispoziție 760 de milioane de euro, bani pe care îi pot accesa prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice”.

Pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte, alocarea financiară de 760 milioane de euro este împărțită în opt componente, astfel:

• P4.1.1 Achiziţii simple de utilaje agricole și/sau irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei – vegetal: 125 de milioane de euro;

• P4.1.2 Condiționare și procesare în fermă și marketing - modernizare exploatație (vegetal), exceptând legumicultura și cartofii: 55 de milioane de euro;

• P4.1.3 Condiționare și procesare în fermă și marketing - modernizare exploatație (zootehnic): 55 de milioane de euro;

• P4.1.4 Tineri fermieri - achiziție utilaje: 75 de milioane de euro;

• P4.1.5 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL: 240 de milioane de euro;

• P4.1.6 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN: 60 de milioane de euro;

• P4.1.7 Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): înființare, extindere, modernizare: 100 de milioane de euro;

• P4.1.8 Condiționare, procesare și marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie: 50 de milioane de euro.

Toți cei interesați să acceseze fondurile europene pot consulta ​detaliile cu privire la depunerea proiectelor, a condițiilor de participare generală, precum și pragurile de calitate lunare aici: https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_1_exploatatii_agricole

Am dat peste un editorial pe care l-am scris și l-am publicat în Revista Fermierului din luna august 2012. Sunt nouă ani, în care pe la Agricultură au trecut mai mulți miniștri, la cârma țării au fost mai multe guverne, de diferite culori politice. Acum, în august 2021, când scriu aceste rânduri și când recitesc ce-am scris în 2012, constat că nu s-a schimbat mai nimic. Marile probleme ale agriculturii și ale fermierilor continuă să fie prezente, strategiile și politicile agricole sunt în același stadiu, de promisiuni.

„Guvernul, prin vocea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat zece măsuri de combatere a secetei şi stimulare a agriculturii. Se vor pune ele în practică sau vor avea soarta celor zece negri mititei?” Unele dintre măsuri se refereau la irigaţii. Seceta din 2020 demonstrează că pentru oricine a fost la conducerea țării din `89 încoace agricultura n-a contat nici cât negru sub unghie. Ministrul din anul 2012 vorbea despre modurile prin care se va sprijini agricultura, de ajutoare de minimis, de subvenționarea dobânzilor la credite, de câte și mai câte strategii. La fel au făcut și fac toți miniștrii. Norocul nostru e că fermierii își văd de treabă. Dar vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile, după parcurgerea editorialului „Fiii ploii”, publicat, așa cum ziceam, în august 2012. 

Fiii ploii

Recolta de anul ăsta se vinde bine. Rapiţa s-a vândut cu 2,2-2,4 lei/kg, preţul kilogramului de grâu a trecut de un leu, porumbul nici nu s-a cules de pe câmp şi deja ofertele ajung la un leu per kilogram, iar la floarea-soarelui preţul variază între 2,2 şi 2,5 lei/kg. S-ar zice că agricultura e cel puţin mină de aur. Nu e deloc aşa. Preţurile abia acoperă cheltuielile, pentru că producţia agricolă a fost secerată de stresul hidric şi seceta atmosferică. Chiar şi acolo unde fermierii au aplicat tehnologia adecvată şi au lucrat cu utilaje de ultimă generaţie, producţia a fost înjumătăţită de lipsa apei şi de arşiţă. „Preţurile sunt bune, dar degeaba, dacă nu scoatem producţie, cu subvenţia abia ne acoperim cheltuielile”, spun fermierii.

Dacă Ăl de Sus nu le-a dat ploaie şi în 23 de ani nu am reuşit să construim un sistem de irigaţii viabil, acum agricultorii aşteaptă ajutor de la guvern. La toamnă sunt alegeri. Lăsând deoparte acest amănunt, guvernul, prin vocea ministrului Agriculturii Daniel Constantin, a anunţat zece măsuri de combatere a secetei şi stimulare a agriculturii. Nu sunt rele, mai ales că, zice ministrul, au fost discutate cu agricultorii. Se vor pune ele în practică sau vor avea soarta celor zece negri mititei?

Unele dintre măsuri se referă la irigaţii. Nu e primul an în care culturile în România suferă din cauza lipsei de apă. De ani de zile se vorbeşte, se fac studii, se elaborează strategii privitoare la irigaţii. Soluţia salvatoare, dacă există, nu a fost aplicată de nimeni. „Asigurarea apei ţine de securitatea unei naţiuni, nu poate fi lăsată la mâna fermierilor. Nu avem bani să construim un întreg sistem de irigaţii. În toată lumea, apa e adusă la poarta fermei”, strigă fermierii. Cine-i aude? Actualul guvern promite că furnizarea energiei pentru apa folosită la irigaţii se va face la un nivel redus cu 20%, iar plata apei pentru irigat va fi direct la sursă. Totodată, vor fi suplimentate fondurile în cadrul Măsurii 125 pentru infrastructura de irigaţii, iar din 2014, zice Daniel Constantin, vom avea la dispoziţie „două-trei miliarde de euro pentru investiţii în sistemele de irigaţii şi în asigurarea sursei de apă.”

Ministerul Agriculturii mai vrea să scoată un act normativ care să compenseze pierderile de venituri ale fermierilor. Pierderea se calculează ca fiind diferenţa între venitul înregistrat în media ultimilor trei ani şi venitul înregistrat în acest an. Cei care sunt asiguraţi pot fi recompensaţi cu 80% din această diferenţă, iar cei care nu au asigurări, cu 40% din această diferenţă.

Ministrul Constantin vrea să majoreze şi subvenţia pe suprafaţă, la valoarea medie pe care o primeşte un fermier din Uniunea Europeană.

Subvenţionarea dobânzii la creditele luate de agricultori pentru accesarea proiectelor cu bani europeni este o altă măsură aflată la stadiul de intenţie. Cert este că în prezent agricultorii pot lua credite de la bănci pe baza adeverinţei de la APIA, în contul sprijinului pe suprafaţă. E un ajutor, cât de costisitor (vorbim totuşi de împrumut de la bancă), numai agricultorii ştiu.

Se vor materializa aceste măsuri? Înainte sau după alegeri? Pentru binele agriculturii, să sperăm că experienţa de pe ale noastre plaiuri mioritice, într-ale promisiunilor, nu se va repeta.

Am lăsat special la urmă o măsură, anunţată de ministrul Daniel Constantin, prin care se vrea stimularea agriculturii. „Dorim ca un număr important de fermieri să beneficieze de acordarea unui ajutor de minimis pentru suprafeţele de culturi calamitate în această perioadă. Beneficiarii acestei scheme sunt fermierii persoane fizice care exploatează teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 sau în primăvara anului 2012. Ajutorul se acordă atât fermierilor care sunt înregistraţi în sistemul APIA, deci care primesc acea plată pe suprafaţă, dar şi acelor fermieri care nu sunt în acel sistem, care au suprafeţe mai mici de un hectar. Numărul estimat de beneficiari al ajutorului de minimis este de 558.000 de fermieri, iar suprafaţa care se estimează a fi acoperită este de circa 2 milioane hectare teren arabil. Suma maximă a ajutorului financiar în cadrul schemelor de minimis este de 7.500 euro pe exploataţie. Resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 milioane de euro”, a declarat ministrul.

Mi se pare mie sau sacul de îngrăşăminte a fost înlocuit cu ajutorul de minimis? Pomana electorală dată de-a lungul vremii gospodăriilor populaţiei, care produc pentru autoconsum şi nu pentru piaţă, a îngropat agricultura. Dacă sunt bani de prisos în vistieria statului, să se acorde celor pentru care agricultura este o afacere şi nu oricărui cetăţean care şi-a pus porumb pentru orătăniile din ogradă.

Pentru o căruţă de voturi merită să băgăm în pământ agricultura, un domeniu care contribuie substanţial la PIB-ul ţării? Întreb şi eu, nu dau cu parul… 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 23 septembrie 2021, compania Agxecutive a organizat, la sediul din București, o sesiune gratuită de previzualizare a ediției cu numărul 6 a cursului „Agxecutive Pro Class” care va avea loc în luna noiembrie a acestui an, în zilele de 11, 12, 13 și 18, 19, 20.

Sub numele de „Sneak Preview Agxecutive Pro Class”, evenimentul a reunit în format hibrid reprezentanți ai presei agricole, ai asociațiilor profesionale, dar și persoane de pe lanțul agroalimentar.

„Agricultura este un domeniu prea serios pentru a fi doar treaba agronomilor. Șefii de exploatatii trebuie să se impregneze de cunoștințe economice, financiare și de management pentru a reuși în orice fermă, indiferent de mărimea și tipul ei. Iar profesioniștii din agribusiness trebuie să fie capabili să îmbine cu măiestrie cunoștințele tehnice cu cele comerciale pentru a face vânzări de succes și pentru a lega parteneriate perene cu agricultorii, păstrând tot timpul ochii pe concurență, căci ea este principalul obstacol în calea realizării viselor oricărui om de vânzări”, a declarat Florin Constantin, formator și fondator Agxecutive.

De altfel, Florin Constantin a deschis evenimentul cu susținerea unui caz practic „Negocieri B2B  - Vânzarea Imposibilă în agribusiness”. Formatorul Agxecutive a prezentat contextul național și european în care se desfășoară business-ul agricol în prezent, incluzând ecosistemul reprezentat de firmele specifice din amonte și din aval. Participanții au aflat, de asemenea, câte tipuri de avantaje competitive există pe piața agribusiness-ului și care dintre acestea sunt cele mai importante. Modelul urmat a fost denumit sugestiv de către Florin Constantin „Rețeta de prăjitură”, în care „ingredientele” mixate nu sunt echivalente cu produsul final. Iar demonstrația propusă a susținut 100% această teorie.

Un alt caz practic – Agricultura de azi - a fost susținut de prof. dr. Viorel Ion, tema prezentată fiind „Conservarea apei în sol – o prioritate a prezentului, dar mai ales a viitorului”. Formatorul prof. dr. Viorel Ion a vorbit despre importanta apei pentru plante în raport cu alte elemente din mediu și despre progresele pe care biotehnologia le face în prezent pentru a dezvolta noi metode de conservare a apei în sol.

Cele două cazuri practice au declanșat dezbateri interesante în sală, iar argumentele pro și contra aduse de toți cei prezenti au intreținut ideea bine cunoscută a faptului că agribusiness-ul este un sector hiperdinamic, unde activitatea de producție nu va putea fi separată niciodată de activitatea de prelucrare și comerț, iar trendul care se resimte cel mai mult pe umerii producătorului face referire la digitalizarea și automatizarea proceselor în acord cu practicile durabile. „Totodată, viziunea de ansamblu pe care va trebui să o adoptăm încet dar sigur și noi, ca stat membru al UE, este reprezentată de agricultura BIO, care se vrea să ajungă într-o perioadă foarte scurtă la un procent de 25%”, a punctat Florin Constantin.

Referitor la cea de-a șasea ediție a cursului „Agxecutive Pro Class”, din noiembrie 2021, participanții vor învăța despre negocieri, scenarii aplicate de negociere, despre agricultura de azi și de mâine. Menționăm că este singurul curs de perfecționare din agribusiness certificat pentru ocupația de „Consultant tehnic în producția de cereale, plante tehnice și furaje”. Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.agxecutive.com/proclass/

Agxecutive lucrează înca din 2015 în sfera serviciilor integrate de HR pentru agribusiness, iar din 2016 echipa companiei asigură programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea resursei umane din agribusiness cu focus pe tematica tehnico-comercială. Din 2017 și până în prezent, peste 300 de profesioniști au fost formați de Agxecutive.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În sezonul 2021 s-au înscris în Programul TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, 33 de doamne care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale sau sunt studente ale universităților agricole. Acestea au participat la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor, care le-au oferit posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri agricole.

Lansat în România în 2020, Corteva Agriscience a anunțat startul unui nou sezon al programului TalentA în data de 4 iunie 2021. „Prin programul TalentA oferim femeilor din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta și moderniza propria afacere, îmbunătățind în același timp bunăstarea comunității din care fac parte. Așteptăm cu interes noile proiecte și le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale”, a spus Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Moldova.

Derulat pe parcursul a patru luni, programul de training online a constat în 18 cursuri segmentate în două module – zece cursuri de business și opt cursuri de agribusiness, construite și susținute de o echipă formată din șapte experți Corteva, în colaborare cu nouă consultanți Starperformining. Conceptele din modulul de business au oferit suport în dezvoltarea competentelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, iar conceptele modulului de agribusiness au ajutat în extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de rapiță, porumb, floarea-soarelui, cereale, viticultură, cartof etc.

Începând cu 17 septembrie 2021, s-a dat startul activității de construire a proiectelor, cea de-a doua etapă a programului. Proiectele vor fi analizate de o comisie formată din cinci experți Corteva și trei consultanți Starperformining. Acestea trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități, nu trebuie tratate individual, și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Termenul-limită până la care se pot depune aceste proiecte este 8 octombrie 2021.

Comisia va decide cele trei proiecte câștigătoare, iar anunțarea câștigătorilor se va face în cadrul evenimentului de decernare a premiilor, ce va avea loc în data de 15 octombrie 2021, de Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural.

În acest sezon, pentru cele mai bune planuri de afaceri Corteva Agriscience acordă premii în valoare totală de 15.000 USD, astfel:

• Locul I – 6.000 USD,

• Locul II – 5.000 USD,

• Locul III – 4.000 USD.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html