Luni, 27 octombrie 2025, Clubul Fermierilor Români a lansat seria a VII-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, un demers dedicat formării noii generații de fermieri, pentru transformarea agriculturii românești. Cu această serie, programul depășește pragul de 500 de cursanți activi și absolvenți, atingând jumătate din obiectivul de 1.000 de tineri formați până în 2027.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” răspunde unei provocări majore: îmbătrânirea accelerată a forței de muncă din agricultură. În România, peste 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar mai puțin de 10% dintre fermierii activi au sub 40 de ani. În lipsa unui transfer generațional planificat, riscul pierderii competitivității și al fragmentării fermelor este tot mai ridicat.

„Prin Tineri Lideri pentru Agricultură, construim o rețea de tineri care nu doar preiau ferme, ci devin lideri de opinie și decizie în sector. Ei sunt generația care înțelege importanța datelor, a digitalizării și a cooperării. Investind în educația lor, investim în viitorul competitiv al agriculturii românești și în capacitatea noastră de a rămâne relevanți în piața europeană”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul este susținut de Grupul Agricover și oferă tinerilor fermieri instrumente moderne de leadership, management și reprezentare, pregătindu-i să devină vectori ai schimbării în sectorul agroalimentar.

„Agricultura europeană are nevoie de o nouă generație de fermieri care nu doar să producă, ci să conducă. Programul Tineri Lideri pentru Agricultură reprezintă o investiție strategică în acești oameni, profesioniști care combină inovația, sustenabilitatea și leadershipul pentru a transforma agricultura într-un motor de progres”, subliniază Jabbar Kanani, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și președinte al Consiliului de Administrație Agricover.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding a adăugat: „Astăzi, agricultura nu mai e doar despre muncă în câmp, ci despre decizii inteligente, tehnologii noi, adaptare continuă și o competiție globală tot mai intensă. Agricover susține programul încă de la prima ediție, pentru că România are nevoie de o nouă generație de fermieri-lideri, pregătiți să transforme provocările în oportunități și să ducă agricultura la nivelul următor”.

Lansarea noii serii, care a avut loc la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură, a reunit tineri fermieri, absolvenți ai programului, reprezentanți ai mediului financiar, academic și instituțional.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prezent la eveniment, a declarat: „România are nevoie de programe ca Tineri Lideri pentru Agricultură, pentru că ele construiesc competență, responsabilitate și viziune. Formarea tinerilor lideri este o investiție în viitorul rural și în competitivitatea lanțului agroalimentar. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va căuta modalități concrete de susținere a dezvoltării formării și a competitivității acestui sector strategic pentru economia națională”.

Printre invitați s-au mai numărat prof. univ. dr. Dan Costin Nițescu - consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României; Gabriela Nicoleta Andrei - director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Dan Sandu - director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și proiectele dezvoltate de tinerii absolvenți din Maratonul de Business TLA și inițiativele Think Tank-urilor Agrinnovator, prin care participanții contribuie activ la identificarea de soluții inovatoare pentru digitalizare, finanțare și sustenabilitate în agricultură.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are o durată de șase luni și include module de leadership, management de fermă, politici agricole, negociere, comunicare publică și inovație digitală. Cursurile se desfășoară la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură (Voluntari – Ilfov).

Tinerii fermieri interesați pot afla mai multe despre program pe site-ul oficial: https://tinerilideripentruagricultura.ro/, unde se pot și înscrie în program.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deputatul european Siegfried Mureșan transmite că Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene. Comisia Europeană a prezentat în luna iulie propunerea oficială pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

Organizațiile fermierilor din întreaga Uniune Europeană au tras semnale de alarmă susținând că fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară, sunt de părere fermierii.

„În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar că vom susține ferm noile priorități – apărarea și competitivitatea – dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri. Coeziunea și agricultura trebuie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu rata inflației. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană și transformă politica de coeziune într-un plan național gestionat centralizat. Agricultura și coeziunea nu se negociază. Rămân priorități clare ale Uniunii Europene – și așa trebuie să rămână și în buget”, subliniază eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Comasarea fondurilor dedicate agriculturii cu cele pentru coeziune sau cu orice alt fond ar fi o greșeală strategică majoră, pe care România nu își poate permite să o accepte. „Nu putem concura pe o piață unică având politici comerciale unitare, dar resurse fragmentate. Nu avem nevoie de 27 de versiuni naționale ale Politicii Agricole Comune, ci avem nevoie de o PAC puternică, unitară și echitabilă, în slujba fermierilor și a securității alimentare europene”, transmite Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

CITEȘTE ȘI: Agricultura României, viitor incert?

Viitorul agriculturii europene, dezbătut de COPA-COGECA și instituțiile UE, la Bruxelles

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii: lipsa schimbului de generații. Cu o medie de vârstă a fermierilor de peste 57 de ani și un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, viitorul producției agricole depinde de atragerea și formarea unei noi generații de fermieri. Clubul Fermierilor Români vine cu o soluție concretă, respectiv Programul Tineri Lideri pentru Agricultură.

Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că media de vârstă a fermierilor din UE este de 57 de ani, iar doar 11,9% dintre managerii de ferme au sub 40 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației agricole se accentuează anual, punând presiune pe sustenabilitatea sectorului. Printre cauzele majore se numără și lipsa unor programe de pregătire adaptate realităților actuale.

Tineri Lideri pentru Agricultură, răspunsul Clubului Fermierilor Români

Pentru a contracara această tendință, Clubul Fermierilor Români a dezvoltat programul Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), un proiect educațional dedicat pregătirii manageriale a noii generații de fermieri.

Lansat în 2019 și ajuns în prezent la Seria a VII-a, programul urmărește formarea a 1.000 de absolvenți până în 2027.
Curricula include module de leadership, politici agricole europene și naționale, strategie de business, inovare și digitalizare, precum și adaptarea la schimbările climatice. Pentru seria a șaptea a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, înscrerile se fac până la data de 25 septembrie 2025.

TLA este susținut integral de Grupul Agricover și se bazează pe networking, studii de caz și vizite de lucru în ferme și instituții din România și Uniunea Europeană.

De la reticență la leadership, exemplul lui Ciprian Olteanu

Ciprian Olteanu, actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, este unul dintre absolvenții programului. Contactul cu TLA i-a schimbat perspectiva.
„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a fost pentru mine mai mult decât un curs, a fost o investiție în viitor. Am învățat să comunic eficient, să iau decizii sustenabile și să îmi reprezint comunitatea. Am cunoscut tineri fermieri cu viziune și mentori dedicați, care m-au inspirat să fiu un lider responsabil. TLA m-a pregătit nu doar să fiu un fermier mai bun, ci și să contribui activ la schimbarea agriculturii românești”, punctează Ciprian Olteanu.
Povestea sa reflectă misiunea programului: atragerea și formarea tinerilor capabili să ducă mai departe agricultura românească, cu o abordare competitivă și sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Se lansează un centru de inovare și formare a antreprenorilor din agricultură

Ghid pentru digitalizarea agriculturii

Pe 23 septembrie 2021, compania Agxecutive a organizat, la sediul din București, o sesiune gratuită de previzualizare a ediției cu numărul 6 a cursului „Agxecutive Pro Class” care va avea loc în luna noiembrie a acestui an, în zilele de 11, 12, 13 și 18, 19, 20.

Sub numele de „Sneak Preview Agxecutive Pro Class”, evenimentul a reunit în format hibrid reprezentanți ai presei agricole, ai asociațiilor profesionale, dar și persoane de pe lanțul agroalimentar.

„Agricultura este un domeniu prea serios pentru a fi doar treaba agronomilor. Șefii de exploatatii trebuie să se impregneze de cunoștințe economice, financiare și de management pentru a reuși în orice fermă, indiferent de mărimea și tipul ei. Iar profesioniștii din agribusiness trebuie să fie capabili să îmbine cu măiestrie cunoștințele tehnice cu cele comerciale pentru a face vânzări de succes și pentru a lega parteneriate perene cu agricultorii, păstrând tot timpul ochii pe concurență, căci ea este principalul obstacol în calea realizării viselor oricărui om de vânzări”, a declarat Florin Constantin, formator și fondator Agxecutive.

De altfel, Florin Constantin a deschis evenimentul cu susținerea unui caz practic „Negocieri B2B  - Vânzarea Imposibilă în agribusiness”. Formatorul Agxecutive a prezentat contextul național și european în care se desfășoară business-ul agricol în prezent, incluzând ecosistemul reprezentat de firmele specifice din amonte și din aval. Participanții au aflat, de asemenea, câte tipuri de avantaje competitive există pe piața agribusiness-ului și care dintre acestea sunt cele mai importante. Modelul urmat a fost denumit sugestiv de către Florin Constantin „Rețeta de prăjitură”, în care „ingredientele” mixate nu sunt echivalente cu produsul final. Iar demonstrația propusă a susținut 100% această teorie.

Un alt caz practic – Agricultura de azi - a fost susținut de prof. dr. Viorel Ion, tema prezentată fiind „Conservarea apei în sol – o prioritate a prezentului, dar mai ales a viitorului”. Formatorul prof. dr. Viorel Ion a vorbit despre importanta apei pentru plante în raport cu alte elemente din mediu și despre progresele pe care biotehnologia le face în prezent pentru a dezvolta noi metode de conservare a apei în sol.

Cele două cazuri practice au declanșat dezbateri interesante în sală, iar argumentele pro și contra aduse de toți cei prezenti au intreținut ideea bine cunoscută a faptului că agribusiness-ul este un sector hiperdinamic, unde activitatea de producție nu va putea fi separată niciodată de activitatea de prelucrare și comerț, iar trendul care se resimte cel mai mult pe umerii producătorului face referire la digitalizarea și automatizarea proceselor în acord cu practicile durabile. „Totodată, viziunea de ansamblu pe care va trebui să o adoptăm încet dar sigur și noi, ca stat membru al UE, este reprezentată de agricultura BIO, care se vrea să ajungă într-o perioadă foarte scurtă la un procent de 25%”, a punctat Florin Constantin.

Referitor la cea de-a șasea ediție a cursului „Agxecutive Pro Class”, din noiembrie 2021, participanții vor învăța despre negocieri, scenarii aplicate de negociere, despre agricultura de azi și de mâine. Menționăm că este singurul curs de perfecționare din agribusiness certificat pentru ocupația de „Consultant tehnic în producția de cereale, plante tehnice și furaje”. Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.agxecutive.com/proclass/

Agxecutive lucrează înca din 2015 în sfera serviciilor integrate de HR pentru agribusiness, iar din 2016 echipa companiei asigură programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea resursei umane din agribusiness cu focus pe tematica tehnico-comercială. Din 2017 și până în prezent, peste 300 de profesioniști au fost formați de Agxecutive.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Săptămâna trecută (19-25 octombrie 2020), Politica Agricolă Comună viitoare a fost subiect de discuții atât în Consiliul miniștrilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, cât și în Parlamentul European. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a făcut un rezumat al discuțiilor, pe care vi-l prezentăm mai jos.

Consiliul miniștrilor agriculturii a căzut de acord asupra poziției sale de negociere cu privire la pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) după perioada de tranziție. Acordul obținut sub președinția germană privind cele trei regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice naționale, regulamentul de finanțare și monitorizare și regulamentul organizării comune de piață) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambiție mai ridicată privind protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii și condiționalități de mediu sporite.

În privința obiectivului de distribuire mai echitabilă a plăților directe, miniștrii Agriculturii au decis că se lasă la latitudinea guvernelor naționale aplicarea plafonării la 100.000 de euro (la plata de bază, cu deducerea salariilor) sau a plății redistributive. Pentru a compensa diferența față de media europeană, țărilor care aplică SAPS li s-ar permite acordarea în continuare a ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) până la sfârșitul perioadei de programare, respectiv anul 2027, cu o rată de descreștere de 5% anual.

Se menține plafonul de 2.000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce ușurează povara adminsitrativă în România, unde peste 95% dintre beneficiarii plăților directe primesc sub 2.000 euro/an.

Procentul din plățile directe pentru eco-scheme (pentru mediu și climă) propus este de 20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. În același timp, poziția convenită permite statelor membre să aibă flexibilitatea necesară în modul în care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o fază pilot de doi ani pentru învațarea implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor în cadrul diferitelor practici ecologice.

Un element nou adus în discuție, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poată decide ca 1% din plățile directe să fie plătit fermierului cu condiția ca acesta să folosească această sumă drept contribuție la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia că este nevoie de  măsuri generale pentru reducerea riscurilor, iar alocările din Pilonul II pentru acest scop, având caracter opțional, sunt insuficiente.

Din acest moment, Consiliul are mandatul politic de a începe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, în vederea realizării unui acord general.

Poziția Parlamentului European cu privire la reforma PAC

Compromisul referitor la „arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include:

•  în ceea ce privește condiționalitatea, anumite cerințe sunt eliminate (în special în ceea ce privește identificarea și urmărirea animalelor);

• alocarea obligatorie a 30% din plățile directe pentru eco-scheme;

• 35% pentru cheltuielile de mediu și climă în cadrul Pilonului II (dezvoltare rurală), incluzând zonele cu constrângeri naturale;

• o clauză generală de revizuire pentru planurile PAC în 2025, pentru a le adapta la legislația climatică și de mediu.

Parlamentul European sprijină propunerea Comisiei Europene privind plafonarea, reducerea plăților către fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici și tineri. Tinerii fermieri (de până la 40 ani) care se instalează pentru prima dată în agricultură vor primi o primă de instalare de 100.000 euro și plăți directe suplimentare timp de 7 ani (în loc de 5, cum este în prezent).

În cadrul discuțiilor-maraton din Parlamentul European s-a insistat pentru introducerea de măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și potențialelor crize viitoare, dar și pentru sancțiuni mai mari atunci când beneficiarul plaților încalcă în mod repetat regulile, de pildă pe cele legate de protejarea mediului sau de bunăstarea animalelor. Acest lucru ar putea să ducă la penalizări de 10% din sumele la care are dreptul fermierul (în creștere față de 5% în prezent).

Eurodeputații doresc, de asemenea, să fie instituit un mecanism ad-hoc al UE care să soluționeze reclamații înregistrate.

Mihai Țurcanu, eurodeputatul român care din postura de raportor din partea Comisiei IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor) a reușit să obțină un acord provizoriu cu privire la revizuirea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele, a recunoscut că, până la urmă, Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020 va veni aproape sigur la pachet cu plafonarea subvențiilor.

Conform afirmațiilor făcute de acesta miercuri, 28 noiembrie 2018, chiar dacă există în continuare dezbateri cu privire la propunerea de plafonare a plăților directe acordate în agricultură după 2020, din luările de cuvânt ale reprezentanților grupurilor politice din PPE reiese clar că va fi impusă această limitare a subvențiilor acordate agricultorilor.

El spune că marii fermieri au fost ajutați până acum, „foarte mult”, iar majoritatea dintre ei au reușit să se modernizeze „extrem de mult”, astfel că, a mai precizat europarlamentarul, el nu poate fi de acord cu ideea de faliment în agricultură dacă se plafonează plățile.

„Sunteți prea buni. Aveți cea mai bună tehnică, cele mai bune tractoare, cele mai bune combine, pământul este deja îmbunătățit. Ce facem cu cei mici și mijlocii care nu au putut reuși? Au demonstrat asta. Este o diferență enormă între producția marilor fermieri și cea a celor amintiți anterior”, a spus Mihai Țurcanu.

Marți, 20 noiembrie 2018, eurodeputatul Mihai Țurcanu reușea o negociere finală cu Consiliul European (ConsEu), astfel încât să se poată concluziona că limita maximă de cadmiu admisă ca prezentă în produsele fertilizante – 20 de miligrame pe kilogram produs –, susținută prin interpuși de interesele rusești, nu trebuie să rămână așa, ci să fie de 60 mg/kg.

Dacă raportul ar fi trecut conform intereselor Rusiei, susținute de țările vestice ale Uniunii Europene (UE), și anume în favoarea unei încărcături de cadmiu de maximum 40 mg/kg, iar apoi cu tranziție spre 20 mg/kg, România și alți producători din Europa Centrală și de Est ar fi fost dependenți de piața rusă, susține Mihai Țurcanu. Analiștii ruși știau ce avea să se întâmple, astfel că au achiziționat tot ceea ce înseamnă depozite de roci fosfatice cu un nivel scăzut de cadmiu. Un simplu exercițiu al minții ne-ar fi dat de înțeles monopolul astfel instaurat. Probabil, industria și agricultura din România ar fi avut acces la produs fertilizant foarte scump.

Materia primă din care se fac complexele pentru agricultură se obține din roci fosfatice. Acele roci sunt exportate de țări arabe (în mare parte, de Maroc) către industria de profil din România și către cele din țările vecine. Conform măsurătorilor făcute, rocile provenite de acolo nu au un nivel al cadmiului mai mic de 60 mg/kg.

Pentru Regulamentul „Țurcanu”, eurodeputatul român a negociat cu președinția estoniană, cu cea bulgară (cu care ajunsese la un „deal”, dar nu și cu CE) și, acum, cu președinția austriacă, unde se credea că va fi cel mai greu. Totuși, s-a reușit să se obțină un acord, bineînțeles prin strategii de tot felul. Inclusiv prin mesajul nespus că raportul român și echipa din umbră pot definitiva acest dosar și cu președinția română, care și ea trebuie să încheie niște dosare puternice și să fie una de succes.

De câte ori sosește la Parlamentul European (PE) o propunere legislativă, comisia care se ocupă cu subiectul propunerii întocmește o recomandare pe care o vor vota toți eurodeputații. De exemplu, dacă este vorba de transportul animalelor de fermă, raportul va fi întocmit în Comisia pentru agricultură; dacă este vorba de comerțul cu Canada, propunerea merge în Comisia pentru comerț internațional.

Comisia numește un eurodeputat pentru întocmirea raportului. Acesta, cunoscut sub numele de raportor, consultă grupurile politice și experți în domeniu, uneori în cadrul unor audieri publice. Pe baza informațiilor primite, deputatul sau deputata scrie un raport, cu modificări, care este votat în comisie, apoi în plen, de către toți eurodeputații.

Revista Fermierului: De ce s-a dorit modificarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele destinate agriculturii?

Mihai Țurcanu: După 15 ani, Comisia Europeană (CE) a considerat că Regulamentul 2003/2003 privind îngrășămintele nu mai este de actualitate și că trebuie să ne adaptăm noilor cerințe de piață. Vechiul act normativ nu era deschis la tot ceea ce este inovativ în prezent. Spre exemplu, gunoiul de grajd sau nămolurile din stațiile de epurare nu erau considerate, înainte, îngrășăminte.

S-a mai desprins ideea că îngrășămintele actuale sunt pline de metale grele, care ar putea dăuna sănătății consumatorilor noștri; s-au căutat soluții. CE a venit cu un draft de raport și l-a transmis Parlamentului, la Comisia IMCO – Piață Internă și Protecția Consumatorului. Acolo, noi am amendat raportul și l-am votat în plenul Parlamentului. Numai că, acolo, chestiunile esențiale au picat la 10-15 voturi. Era o luptă între vest și est. Vesticii, neavând o industrie foarte bine dezvoltată, subiectele respective nu prezentau pentru ei un interes, astfel că nu și-au dat seama de importanța acestui fenomen. Pentru noi, cei din Europa de Est, dimpotrivă, pentru că veneam la pachet cu fabrici cum este și Azomureș sau polonezii, care dețin o companie de stat și vreo cinci-șase fabrici de anvergură.

R.F.: Și am putea adăuga nevoia puternică de a amenda solul.

M.Ț.: S-a pornit de la premisa ca nivelul de cadmiu din îngrășăminte să fie coborât spre 20 de miligrame de cadmiu pe kilogram, în condițiile în care, până acum, fusese valabil sistemul „no limit”. Ca termen de comparație, celelalte state terțe cu care noi suntem parteneri comerciali (...) Noua Zeelandă, acolo cea mai mică limită este cea de 260 mg de cadmiu pe kilogram, iar în Australia – 250 mg pe kilogram. Noi propuneam o țintă extrem de îndrăzneață, care ar fi putut să afecteze grav industria producătoare de îngrășăminte pentru fermierii europeni.

Care era pericolul – resursele naturale (materia primă) au „migrat” către Rusia, prin depozite de roci fosfatice, în condițiile în care principalii furnizori sunt țări africane, cu preponderență Maroc și Tunisia. Revenind, în depozitele lor rușii dețineau materie primă, culmea, cu 20 de miligrame cadmiu pe kilogram. Între timp, aceștia achiziționaseră și alte depozite pe glob, crezând că, astfel, vor deveni lideri ai comerțului cu rocă fosfatică. Nu puteam accepta să fim dependenți doar de o singură sursă de aprovizionare. De aceea, am zis să fim corecți, iar firmele noastre implicate să aibă la dispoziție o ofertă mai largă.

Ne-am zbătut, am agreat subiectul în trialog, am negociat cu trei președinții ale Consiliului UE (ConsEU), au lăsat ei, am lăsat și noi; asta înseamnă compromis, consens. Astfel, în data de 20 noiembrie 2018, toată lumea a picat de acord și s-a stabilit, printre altele, ca limita superioară a nivelului de cadmiu aflat în fertilizanți să fie de 60 mg pe kilogram. După intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit, peste trei ani de la momentul votării în plen și peste alți patru ani, se va putea lua o decizie dacă acest raport se va rediscuta sau nu, în funcție de apariția unor noi tehnologii de decadmiere.

Și pe denumire ne-am luptat foarte mult. Nouă ne-ar fi plăcut să spunem „îngrășăminte folosite în agricultură”. Ei au zis nu, ele sunt mai mult de atât. Ca urmare, în întâlnirile tehnice și în negocierile politice, am lăsat „produsele fertilizante”.

R.F.: De când va intra în vigoare modificarea Regulamentului 2003/2003?

M.Ț.: Noi prognozăm că se va vota în martie 2019, în actuala legislatură, și peste trei ani va fi obligatoriu pentru toți factorii implicați.

Poziția Guvernului României - „Fără plafonare”, una proastă

Revista Fermierului: Am vorbit de trialog între CE, PE și ConsEU în ceea ce privește Regulamentul 2003/2003. Cum va fi implicat acest proces în discuțiile privind viitoarea PAC? Guvernul României, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu este de acord cu plafonarea.

Mihai Țurcanu: Într-un mod similar cu cel al dosarului în care am fost eu raportor. În raportul meu, am avut onoarea și norocul că eram raportor plin. Eu dictam tempoul, când trebuie să accelerez negocierile sau când să le liniștesc. Oamenii sunt peste tot la fel.

Am avut momente în întâlnirile tip „shadow meeting” unde „i-am urcat pe pereți” pe cei cu care discutam, doar să le arăt că depind de mine și că dacă nu sunt de acord și cu propunerile noastre, eu pot duce raportul în plen și fără susținerea socialiștilor sau a celor din ALDE. Au realizat pericolul respectivii eurodeputați că nu pot obține pentru țările lor nimic din ceea ce își doreau, astfel că nu au mai fost atât de reticenți la negocieri.

Revenind la problemele noastre, cunoaștem poziția guvernului. Este o poziție proastă și o strategie proastă. Dacă spui nu de la începutul negocierilor, aproape că nu mai ai ce negocia. Rămâi încorsetat în acea propunere pe care tu o faci – NU plafonare. Ceilalți vor continua negocierile, vor găsi soluțiile de compromis, iar tu vei rămâne pe afară.

Într-adevăr – Guvernul României a spus – NU plafonare – și invocă faptul că 70 la sută din producțiile din agricultură sunt făcute de fermierii mari care ar putea fi afectați. Am încercat să argumentăm și noi în acel mod, în Comisiile de agricultură sau în grupurile politice de care aparținem. Colegii mei dețin însă niște date atât de exacte, că pe de rost ne-a explicat reprezentantul comisarului cum nu vor fi afectați decât trei la sută dintre producători și sunt soluții viabile și pentru aceia, în cazul implementării sistemului de plafonare a plăților.

Ni s-a atras atenția să ținem cont și de aceia care, până acum, au fost niște oportuniști și, prin această subvenție, nu sunt investitori reali, ci consumatori și exportatori de bani. Vorbim de acele fonduri de investiții care nu numai în România se poziționează, ci merg peste tot, acolo unde plățile directe sunt apetisante pentru ei. De fapt, ce fac aceștia? Își cumpără pământurile pe bani europeni.

R.F.: Și totuși, marea majoritate a fermierilor români afirmă că ne paște „pericolul plafonării”. Reprezintă acest proces un pericol pentru ei?

M.Ț.: Nu este niciun pericol. Eu zic că este greșit să spunem „pericolul plafonării”. Nu. Va fi o plafonare, respectând însă principiul regresivității. Mai exact, toate cheltuielile colaterale ale unui fermier, cât este el de mare sau mic, vor fi în afara acestei sume de 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un fermier mare are diverse cheltuieli – salarii, impozite etc. - de 90 la sută din total buget, închipuiți-vă că sumele respective sunt asigurate de CE. De asemenea, există și un venit sigur de 100.000 de euro. Fermierii noștri trebuie să fie cinstiți și să comunice exact ce cheltuieli au pe principiul regresivității. Acestea vor fi acoperite, plus 100.000 de euro.

R.F.: Am avea nevoie de un raportor plin pe un dosar care implică agricultura?

M.Ț.: Da, dar este foarte greu să-l obținem. Nu cred că are cineva atâta anvergură în prezent să poată fi raportor plin pe un dosar atât de important.

R.F.: De-a lungul președinției rotative a ConsEU, ar putea România să-și susțină interesele, cel puțin pe zona de agricultură?

M.Ț.: Puteam stabili anumite aspecte ca priorități, dacă dosarele gestionate erau în faza de închidere. Dacă este la debut un dosar, nu prea ai ce face. Al meu, spre exemplu (fiindcă eram în trialog), în orice întâlnire de trialog puteam concluziona sau nu; să facem „deal”. Eu vorbeam în numele PE, CE prin reprezentant/reprezentanți, în numele instituției citate, iar ConsEu, în numele lor. Dacă toți cei trei factori implicați - PE, CE și ConsEu - cad de acord cu privire la un compromis făcut, se aplaudă, se merge mai departe, se scrie un text după această întâlnire și toată lumea este mulțumită că s-a muncit, că s-a îmbunătățit o propunere venită din partea CE.

Statul ar trebui să se implice și să achiziționeze cu un preț „negociat”, „cinstit”, cerealele de la fermieri, este de părere deținătorul exploatației Agroserv Confind, Ioan Simion, producător agricol care a reușit în acest an să obținută o recoltă de peste 5.300 kg grâu/ha.

„Sugestia mea ar fi ca statul să se implice, să achiziționeze cu un preț negociat, cinstit, cerealele de la fermieri. Practic, ca fermier, statul român nu te încurajează deloc să faci această activitate. Nu este sănătos pentru România ca toată recolta, sau cea mai mare parte, să plece direct în port, imediat după recoltare”, a mărturisit Ioan Simion într-un comunicat de presă remis redacției.

El spune că este mulțumit de rezultat, dar mărturisește că așteptările sale privind marja de profit din agricultură sunt mici și anul acesta.

„Aceasta este o producție bună, suntem mulțumiți de rezultat. Speram să depășim 5.000 kg, deci ne-am depășit ținta”, a declarat proprietarul exploatației. „În cei patru ani de când am demarat afacerea în agricultură, am învățat că dacă e ploaie, se obțin recolte mari, bune, dar prețul la cereale scade simțitor. În schimb, dacă e secetă, prețul e bun, însă producția e mică. Deci, fermierul nu prea are de unde câștiga sau, mai exact, cum să facă o marjă de profit care să-i asigure resurse suficiente pentru o dezvoltare sănătoasă a afacerii”.

Floarea-soarelui a primit apă la timp

Tot el a povestit că după patru ani de experiență în sectorul agricol, în ciuda unor producții bune, acesta nu generează un profit „prea mare”.

Ioan Simion este însă optimist cu privire la potențialul recoltei de floarea-soarelui, ca urmare a precipitațiilor căzute la timpul potrivit, recoltă aducătoare de bani pentru producători.

„La floarea-soarelui constatăm că a plouat la timp, deci există toate condițiile pentru o recoltă foarte bună. Totuși, după patru ani de agricultură îmi este foarte clar că deși avem una dintre cele mai performante exploatări agricole – dat fiind că, dincolo de dotarea tehnică, pământul este comasat 100% – din agricultură nu se poate face un profit prea mare”, a mai punctat Simion.

În plus, investitorul își păstrează intenția să dezvolte afacerea pe verticală, o fermă de animale fiind cel mai logic pas, iar apoi un întreg lanț de producție.

„Astfel, în loc să vinzi grâu, floarea-soarelui, cereale companiilor străine – care, e drept, îți plătesc după câteva zile –, fie direct de pe câmp, fie din silozul tău, după câteva luni, mai bine însilozezi produsul după recoltare și îl consumi în ferma ta de animale”, întărește patronul Agroserv Confind.

Industriașul a investit inițial în terenul arabil aproximativ 5 milioane de lei. Au urmat alte 6,5 milioane de lei, alocate achiziției de silozuri (capacitate de 8.000 de tone), rampe cu dispozitive de cântărire și alte utilaje agricole.

Unitatea deține 250 de hectare comasate 100% în zona Balș (județul Olt) și a fost înființată în 2013, întreaga suprafață fiind însămânțată cu grâu și floarea-soarelui.