nerambursabil - REVISTA FERMIERULUI

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice. Programul se desfășoară în perioada 11 – 25 aprilie 2023. Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 70.000.000 lei.

Astfel, cu finanțare nerambursabilă din Fondul de mediu pot fi cumpărate echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori alte mijloace asemănătoare. De asemenea se finanțează efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

  • Maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;

  • Maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ- teritoriale;

  • Maximum 500.000 lei pentru alte tipuri de persoane juridice;

  • Maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Detalii referitoare la Programul derulat de AFM se găsesc în Ghidul de finanțare care poate fi consultat aici: https://www.afm.ro/main/programe/protectie_fauna_salbatica/2023/ghid-protectie_fauna_salbatica-2023_04_03.pdf

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

(Prezentul material se dorește un pamflet inspirat din fapte și documente reale.)

Pe înseratul zilei de 30 decembrie al anului trecut prea devreme, la sfârșitul unei zile de iarnă ,,primăvăratică”, o umbră mică cu părul dalb urca grăbită, dând semne de oboseală energetică, treptele tocite ale catedralei agriculturii românești, părând a avea în mână un opaiț cu seu de oaie care degaja o mică lumină tremurândă care îi arăta calea către o destinație necunoscută în timp și spațiu.

Cu greu reușise umbra să ajungă într-un final în fața ușii de lemn masiv a biroului ministerial, unde cu un ultim efort apăsă clanța, consumând ultimele zvâcniri de energie, iar ușa se deschise larg și izbăvitor, permițând acestuia să își lase trupul ostenit de efortul zilnic de a purta cizmele meșterului Manole în căutarea canalelor cu apă ale gradinei Semiramidei administrate în zilele noastre de către ANIF și să cadă în jilțul întâiului-stătător al făuritorilor de hrană din biroul mare și rece, scăldat în lumina ultimelor jerbe ale asfințitului timpuriu de iarnă.

Pe orologiul tocit de patina timpului de pe peretele biroului, orele arătau 17.30 trecute fix, iar actualul ministru al agriculturii cu încărcare fotovoltaică la minte și la trup, adică mai ceva decât zeul RA din mitologia egipteană, el fiind umbra sprintenă care bântuia holurile întunecate ale ministerului și care apoi sta așezat în jilț cu mâna conectată la priză, pentru a simți cum se încarcă la energiile regenerabile ale gliei strămoșești, obținută din eolienele și parcurile fotovoltaice înființate pe terenurile arabile mănoase ale țării, s-a gândit că este timpul unui bilanț anual între el și marile legiuni ale făuritorilor de hrană din spațiul danubiano-pontic.

La un semn precum cel trimis de Dumnezeu lui Moise de a urca pe Muntele Tabor pentru a primi tăblițele cu legi, așa ministrul nostru a dictat cu ultimele eforturi către ,,evangheliștii de serviciu” întruchipați în spiritul secretarilor de stat și directorilor de direcții, darea de seamă anuală prin care se zugrăvea lupta acestuia cu hidra bruxelleză pentru a aproba PNS-ul și cu seceta malefică care a pârjolit mare parte din țară.

Și povestea zicea așa, am făcut tot ce trebuie, adică ce am vrut eu și nu ce ar fi trebuit sau ați fi vrut voi, că nu-i așa ce contează, dacă eu am legătură directă cu energia Universului. De multe ori în weekend și sărbători, uneori și noaptea, am reușit unele fapte fără rezultate, la care voi luați aminte.

În primul rând, fermierii afectați de secetă și greutăți trebuie să mulțumească din inimă și cu smerenie ministrului cu încărcare fotovoltaică, că le-a permis să recolteze măcar cocenii de porumb și paiele de grâu fără a fi penalizați la subvenție, asta fiindcă oricum producție nu aveau cum să obțină din cauza secetei care a uscat mari suprafețe ale țării.

Să nu se uite astfel că actualul ministru a dat dovadă de milă creștină și nu a lăsat demonii apucăturilor moșierești să se manifeste și să ia șapte piei de pe biata mârțoagă numită fermierul român. Asta, chiar dacă matematica ministerială învățată se pare la fără știință, arată în cazul despăgubirilor de secetă că 50% din 1.500 lei/ha reprezintă în final doar 375 de lei, după un mod de calcul doar de domnia sa înțeles, de s-a ajuns la situația hilară și jenantă unde președintele Comisiei de agricultură de la Camera Deputaților pentru a se depăși momentul penibil și din dorința partidului de a-l scoate din încurcătură pe ministru, a ajuns să promită că dacă se acceptă cu eroare propunerea, o va remedia după Sărbători, de parcă aritmetica se schimba odată cu intrarea în noul an chinezesc al Iepurelui de apă.

Dar ce nu a reușit politicul au reușit unele organizații asociative sau inițiative de grup private ale fermierilor, care au pus ele batista pe țambal în urma unor dansuri de culise care vor aduce niște poate nesperate avantaje viitoare, dar vom mai vorbi despre asta.

Revenind la mesajul solemn de aproape Anul Nou al ministrului, care ziua se încarcă și noaptea funcționează, emoția de recunoștință trebuie să răzbată din pieptul tuturor slujitorilor pământului, fiindcă nu-i așa, mărinimia ministerială le-a permis să încaseze și în acest an ca și în anii trecuți  (dar să nu ne audă cei mulți) 70% din subvenții, ca și cum cu toții ar trebui să mulțumim bancomatului că ne dă banii de salarii când introducem cardul.

Aceeași emoție trebuie să o aibă ,,mojicul” de fermier român, fiindcă nu a fost obligat să țină animalele până ajungeau piele și os din cauza perioadei de retenție și astfel actualul cavaler aciuat pentru moment în catedrala agriculturii românești, s-a dus și s-a luptat cu dragonii malefici bruxellezi, unde pe lângă acest cap, a reușit să le taie și pe cele legate de aprobarea unui PNS mult prea fără viziune (acum și Dumnezeu de unde nu este nici nu prea poate cârpi), dar și un program pentru acvacultura și pescuit unde se speră fără speranță, că vom rămâne măcar la stadiul de ,,țară subdezvoltată” în acest sector, cu rezultate chiar mai proaste decât ale țărilor fără ieșire la mare, dar nu este așa, lozinca ,,nicio masă fără pește” te condamnă automat la statutul de urmaș al securist-comuniștilor de tristă amintire.

Nu trebuie să uităm că semnătura ministerială doar se zice că a contribuit la derularea programelor Agro IMM Invest, dar respectând adevărul istoric, la venirea ministrului Daea pe jilț, programele erau de mult în curs de derulare, dar nu-i așa cum să nu își aroge și domnia sa participarea la băgatul degetului mijlociu în borcanul cu miere.

În plus, să nu uităm o altă inițiativă stelară a ministrului agriculturii care v-a îngropa (operațiune în curs) circa 800 de fermieri care au făcut greșeala de a lua de trei ori subvenția și care o vor returna cu dobânzi de cca 10% pe an, asta dacă inflația se va domoli, dar greu de crezut că se va întâmpla acest lucru cu măsuri luate de specialiști precum cei de la agricultură.

Din toată sărăcia noastră ca națiune europeană, trebuie ridicat un ansamblu statuar măcar de nivelul unei troițe care să glorifice reușita asumată de ministru și, se zice, realizată de conducerea ANIF, care a reușit în mod miraculos performanța de a cheltui niște bani, lucru care jignește profund orice soție care se respectă și care ar avea sarcina să cheltuie banii dacă în mod accidental ar pune mâna pe cardul soțului.

Dar cheltuirea banilor de către ANIF nu reprezintă nimic pe lângă enunțul gândirii profunde a ministrului agriculturii din această micuță și gingașă țară europeană, unde se afirmă că un program de reparații al sistemului de irigații ar fi un program strategic sau, altfel spus, dacă reparați o mașină de tocat carnea de porc și făcut cârnați înseamnă că ați realizat o strategie a industrie alimentare care va promova națiunea noastră pe cele mai înalte culmi ale capitalismului mondial.

Totuși trebuie să admirăm aplecarea ministrului nostru, nu-i așa, către cultura românească și unde Caragiale ocupă un rol foarte important, inspirându-l pe acesta la modul de a număra obiectivele precum drapelele la alegeri, adică trimiterea PNS pentru aprobare, urmat de aprobarea acestuia la Bruxelles, de implementarea cadrului legal și, nu în ultimul rând, organizarea unei caravane de promovare a acestuia prin ținuturile geto-dacice de la nord de Dunăre, reprezintă, nu-i așa, patru obiective și nu unul singur în evaluarea ministerială. Dar cine suntem noi să nu fim de acord?

Nu putem uita de inițiativele neprețuite de a arunca cu banii pe programe fără rezultate, cum ar fi „Tomata”, unde finanțăm roșiile din spații protejate, dar cresc importurile de suc de tomate, fiindcă sunt tot roșii, dar destinația și spațiul de producție sunt diferite. Dar cine să se aplece asupra cifrelor și, din păcate, cine să le și înțeleagă.

Ar mai fi multe de spus, iar poate fermierii ar fi fost interesați să le explice ministrul lor atotștiutor de ce Spania sau Danemarca, țări care importă porumb la nivel de milioane de tone, reușesc să producă de 3-5 ori mai mulți porci decât noi, iar ministrul nostru cu ai săi adjuncți nu este capabil să găsească în două mandate soluții măcar pentru limitarea pestei porcine. Acum nu mai depinde de domnia sa, acum nu mai știe drumul către biroul primului ministru?

Dar oare putem să explicăm celor mulți din agricultură, și nu numai, de ce suntem incapabili ca țară să gândim o strategie prin care să producem carne de vită sau lapte și produse lactate măcar la nivelul Poloniei, iar aici să stimulăm atât creșterea, cât și procesarea aferentă? Este drept că printre primele lucruri care ar trebui făcute ar fi fost să se umble la respectarea dreptului de proprietate, astfel încât legea să se aplice și să nu existe situația că noaptea te culci proprietar de animale și ziua ești șomer agricol, dispărând obiectul muncii. Apoi ar trebui să reglementăm modul de folosire a pășunilor alpine (dar și la șes sunt probleme cu izlazurile), astfel încât nu încasarea subvențiilor fără animale să fie principalul obiectiv, promovat inclusiv prin noul PNS.

Ne lăudăm că am dat ,,mici ajutoare” de cârpeală în valoare de 500.000 de euro fiecare, pentru prieteni vechi din morărit și panificație, asta în loc să gândim un proiect de ajutoare de stat pentru înființarea de mari investiții (fabrici cu valori de peste 10 milioane de euro) și unde să rezolvăm cu adevărat probleme strategice pentru agricultura românească.

Poate aici am fi putut să ne gândim să facem o procesare pentru produsele ecologice sau să stimulăm apariția unor depozite de frig pentru legume și fructe, sau poate să dezvoltăm capacități de abatorizare pentru oi și bovine, toate, private, asta în loc să pompăm banii în cadrul unui proiect menit de a asigura funcții pentru apropiații de partid așa cum se vrea Casa Unirii și unde vom mai discuta în raport cu marile realizări atunci când se vor volatiliza cele 100 de milioane de euro în achiziții cu miros de iz penal.

Nu ar fi fost rău ca ministrul agriculturii să se ducă la colegul său de partid de la transporturi și să îl convingă să se ocupe de proiectele de infrastructura pentru transportul cerealelor nu doar când au nevoie ucrainenii, ci și amărâții de fermieri români, iar aici mă gândesc ce bine ar fi fost să se decolmateze Dunărea pentru transportul pe barje și toate porturile dunărene să fi fost funcționale, drumurile de acces în portul de la Constanța sau la cele de la Brăila și Galați să fi permis o fluență normală, liniile CF să fie refăcute și funcționale.

Poate afară de gargară cu apă de izvor la televizor, chiar să îl convingă pe colegul de guvernare de la energie, să demareze un program de prosumatori și producători de energie regenerabilă în cadrul fermelor, pe acoperișuri și alte terenuri interioare, asta în loc să închidă ochii la avizele care se dau pe șest pentru înființarea de eoliene pe zonele de terenuri irigate, că nu-i așa, și gura celor de la Direcțiile Agricole trebuie să mănânce ceva. Aici putem gândi și analiza și despre avizele care s-au dat de aceleași DAJ-uri pentru realizarea de drumuri expres și care vor trece peste infrastructura de irigații, care abia o reabilităm, de au ajuns să râdă și ciorile din par de prostia noastră. De aceea poate o modificare a ordinului de ministru care stabilește cine are dreptul de a da avize pentru schimbarea destinației terenurilor agricole s-ar impune, dar cine să o facă, când secretarii de stat te uluiesc prin neștiința și nepriceperea lor în acest domeniu?

Oare ministrul, în afară de a juca rolul de radar al detectării cormoranilor pe cer, are un program real strategic de creștere a rezervelor piscicole ale țării și unde poate două idei simple și fără multă încărcare academică l-ar fi ajutat și anume reglementarea legală dură a combaterii braconajului și urmată de popularea în mod gratuit a cursurilor de apă din țară, care nu sunt puține, astfel încât să nu fii nevoit să stai cu undița sau plasa în mână până la venirea  momentului ieșirii la pensie ca să prinzi o fâță cu coadă de pește.

Din păcate, comunicatul de sfârșit de an al ministrului Agriculturii este o biată însăilare de-a valma a unor acțiuni care arată o muncă de execuție și lipsa cu desăvârșire a unei activități strategice, ceea ce avem de vreo 30 de ani, ce-i drept, deci de ce să schimbăm istoria?

În final, vă rog să lăsați liniștea să se aștearnă fiindcă se zice că ministrul nostru fotovoltaic a adormit, fiind obosit. Noapte bună, somn ușor pentru al nostru conducător. În rest, numai de bine.

 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier
Marți, 07 Februarie 2023 16:22

Printre proiecte și finanțări în noul PNS

Am ales să vă oferim la început de an un interviu cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru că domnia sa ne poate oferi informații despre ceea ce va urma în privința finanțărilor, a plăților directe și a măsurilor care vor fi deschise, și dacă vor fi deschise anul acesta, din noul Program Național Strategic. Un PNS așteptat de multă vreme și despre care am vrea să aflăm numai lucruri bune, chiar dacă experiența ne-a pregătit și pentru cele rele.

Reporter: Așadar, cum se spune la început de an: să vedem ce a fost bun, ce a fost mai puțin bun, în 2022. Cum ați caracteriza anul care a trecut?

Sorin Moise: 2022 a fost un an greu pentru fermierii din România. Sperăm ca anul acesta să fie un an bun sau un an cel puțin normal, un an cum au fost obișnuiți fermierii noștri, cu precipitații, un an cu liniște și pace, în primul rând. Pentru mine, a fost primul an în Ministerul Agriculturii, astăzi se face chiar un an de când sunt în Ministerul Agriculturii. Discutam săptămânile trecute și cu domnul ministru Daea, la sfârșit de an, și voiam să-i cer o părere, pentru că mie personal mi s-a părut că a fost un an foarte încărcat, voiam să știu, din experiența dânsului, pentru că a mai avut două mandate ca ministru și încă două ca secretar de stat, cum i s-a părut acest an, și mi-a confirmat că i s-a părut cel mai greu an din istoria activității sale în zona administrativă.

Anul, știți și dumneavoastră cum a început, cu o criză în zona de energie, cu o criză în zona combustibililor, eram pe final de Covid, a apărut războiul și fermierii noștri s-au confruntat, în plus față de toate aceste crize, cu o secetă excesivă. Bineînțeles, noi, ca Minister al Agriculturii, am încercat să venim în ajutorul lor prin diferite scheme de sprijin de la bugetul de stat și prin plata fondurilor europene la timp, pentru că asta e foarte important, știm cu toții că neavând finanțare, nu poți să te miști; neavând bani în cont, nu poți să cumperi nici inputuri, nici motorină, absolut nimic. Astfel încât în primul rând cele două agenții au fost ținute sub control ca să facă plățile la timp către fermieri, iar de la bugetul de stat, aceste crize, de care vă spuneam, ne-au dat posibilitatea să acordăm niște scheme de sprijin. Pentru că schemele de sprijin de la bugetul de stat nu pot fi acordate de Comisia Europeană decât pe anumite cadre sau cadre temporare. Cadrele temporare… primul a fost cel cauzat de Covid, iar cel de-al doilea, de războiul din Ucraina. Și am putut să venim în ajutorul fermierilor români cam în toate sectoarele de activitate, cu diferite forme de sprijin. Bineînțeles, am colaborat foarte bine cu Ministerul Fondurilor Europene și în prima parte a anului, în mandatul domnului ministru Adrian Chesnoiu, împreună cu dl ministru Boloș, am dat două forme de sprijin către fermieri, microgranturile și granturile, cele mici de 5.000 de euro, către fermierii mici, și celelalte până la 120.000 de euro din cifra de afaceri, ca procent din cifra de afaceri, pentru fermierii mari. E adevărat, au fost și fermieri care n-au fost mulțumiți de cum s-au acordat acești bani. Dar noi eram cumva presați de timp și se punea problema dacă luăm acești bani și-i dăm pentru fermieri sau nu-i luăm, și am optat să lucrăm pe repede înainte și să aducem niște bani în agricultura României, pentru că, sub o formă sau alta, banii aceștia au rămas în agricultura țării noastre.

Asta, în prima parte a anului. Au urmat măsurile pentru secetă, când a fost plecarea ministrului Adrian Chesnoiu, venirea domnului ministru Daea, împreună cu dânsul a trebuit să luăm niște măsuri rapide la momentul respectiv, elaborarea unor documente și a unor ordine prin care fermierii au putut să-și recolteze masa vegetală care era pe câmp deja uscată și să o poată folosi în zona de zootehnie ca furaj, până când comisiile au venit la fața locului să facă acele procese-verbale de constatare a pagubelor din agricultură, și au lăsat numai niște zone-tampon de 5% din suprafață. Bineînțeles, am mai gândit împreună cu fondul de garantare și câteva produse pentru fermieri, am prelungit programele vechi de creditare ale fermierilor, cu care erau obișnuiți; a venit și produsul «de trei ori APIA» la care au apelat un număr de aproape o mie de fermieri, el a fost lansat cam târziu, din punctul nostru de vedere, oamenii deja își luaseră adeverințele de la APIA, dar cred că anul acesta mai mulți vor beneficia de el, pentru că acest produs se va menține în continuare.

Reporter: Știu că prin Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost lansat, chiar anul trecut, la început, tot în iarnă era, AGRO-IMM Invest, era prin FGCR și prin FNGCIMM. Tot niște fonduri, niște împrumuturi, destinate agricultorilor.

Sorin Moise: Exact, au fost niște surse de finanțare foarte bine primite de fermieri. Ei au reușit să se capitalizeze în acel an greu. Cei care aveau probleme, cauzate de secetă, cumva, au reușit să treacă mai ușor peste ele, iar cei care nu au avut probleme cu seceta, cei care aveau sisteme de irigații, au folosit banii în alte scopuri: pentru a-și cumpăra utilaje noi, moderne. Din păcate, fiind la final de PNS, bani pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje nu au mai fost, în această perioadă, iar aceste programe de finanțare le-au venit foarte bine pentru a-și putea achiziționa utilajele de care aveau nevoie.

Reporter: Din păcate, în condițiile în care toată industria constructoare de mașini – să-i spunem așa generic – nu a mai putut să facă față cererilor, e destul de greu de achiziționat un tractor sau o combină, adică să dai banii și să-ți vină repede. Și nu la același preț, fermierii au fost avertizați, de cele mai multe ori – am primit semnale de genul acesta – să fie pregătiți cu niște procente în plus, pentru că prețul materiilor prime a crescut.

Sorin Moise: Cel puțin în prima parte a anului a fost o explozie în zona asta de prețuri a materiilor prime și asta am primit-o ca feedback și din partea fermierilor care au în lucru proiecte pe fosta submăsură 4.3 Irigații, unde suma maximă era de un milion de euro pe proiect. Iar acum doi ani, cu un milion de euro se încadrau să-și facă rețeaua subterană și stația pe care o aveau în exploatare, dar creșterea asta succesivă de prețuri i-a dus cu 25, 30, 40, chiar 45 la sută peste această sumă. Noi am obținut din partea Comisiei Europene un acord și, în acest sens, în urma unor diligențe făcute, pentru a majora prețurile cu până la 23-24% peste acel milion de euro, pentru ca fermierii să se poată încadra și să-și finalizeze aceste proiecte foarte importante, atât pentru ei, cât și pentru întreaga noastră agricultură.

Reporter: Asta, pentru irigații. Dar trebuie ținut cont și de proiectele complexe, de milioane de euro, care erau pentru investiții și dezvoltarea întreprinderilor, și mă refer aici și la cele din industria alimentară, la care a fost aceeași situație. Pentru că ai și partea de investiții în construcții, ai și partea care vine cu achiziția de utilaje, echipamente, mașini, care sigur că au sărit ca prețuri peste ceea ce aveau în planul propriu-zis, în proiect.

Sorin Moise: Așa este. Comisia Europeană ne-a aprobat doar pentru beneficiarii publici și cerința noastră a venit cumva la pachet cu cerința făcută de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a făcut o solicitare în acest sens pentru toate proiectele pe fondurile europene pentru beneficiarii publici. După ce au primit ei acceptul, am mers și noi cu aceeași solicitare pentru beneficiarii din zona agriculturii pe fonduri europene și am primit un accept, dar doar pentru beneficiarii publici. Aici marele avantaj al celor de la OUAI-uri este că ei sunt cumva asimilați beneficiarilor publici, și nu beneficiarilor privați, și au primit această mărire de 23-24% la proiect.

Reporter: În 2022, peste toate cele pe care le-ați amintit dumneavoastră a venit și seceta, a fost nevoie să faceți în așa fel încât să obțineți aprobare pentru a putea să dați un ajutor fermierilor. El a venit mai târziu, dar a venit, până la urmă, dar doar pentru o parte din culturile afectate – adică nu pentru tot. E posibil ca anul acesta să se vină cu o altă măsură pentru ajutor pentru cei care au fost afectați?

Sorin Moise: Sigur. Pentru culturile afectate de secetă din toamna anului 2021 deja au fost plătite sumele de despăgubiri promise de Ministerul Agriculturii. Pentru suprafețele de grâu, orz, rapiță, ovăz – culturile de toamnă din anul 2021. Suprafața afectată de secetă din primăvara anului 2022 – floarea-soarelui, porumb, mazăre și ce culturi au mai fost afectate – se ridică în jur de un milion de hectare. Pentru această suprafață deja în bugetul Ministerului Agriculturii a fost prinsă o sumă de 300 de milioane de lei. Nu știm dacă va fi suficientă sau nu, pentru că eu v-am spus suprafața, de aproape un milion de hectare, dar nu știm exact gradul de afectare pe fiecare hectar, pentru a putea face un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la Ministerul Agriculturii și colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În același timp pregătim ordonanța de urgență pentru a putea plăti aceste despăgubiri pentru culturile de primăvară, așa cum am promis. În perioada următoare o să apară și ordonanța.

Reporter: Să mai facem un pas în dialogul nostru de astăzi, pentru că a început 2023 și PNS-ul este cel care stă pe buzele tuturor. În primul rând trebuie să știm foarte bine cam ce înseamnă fiecare dintre cei doi piloni, să vedem care sunt sumele alocate pentru fiecare din cei doi piloni și care sunt noutățile cu care vine acest program, pentru care n-a fost deloc ușor de primit aprobare, dacă ținem minte variantele care au fost trimise până acum.

Sorin Moise: Încă de la venirea mea în Ministerul Agriculturii, în luna ianuarie anul trecut, am intrat în dispozitivul de lucru care se ocupa cu PNS-ul, la momentul respectiv încă eram sub restricțiile Covid-ului și le lucram pe platformele digitale, format în care ne găseam cam cu vreo sută de persoane, o sută de participanți erau. M-a bucurat interesul, vă dați seama că altfel vezi din afara Ministerului Agriculturii….

Reporter: Adică trebuiau să participe și organizațiile profesionale la dialog, fiecare cu opiniile ei.

Sorin Moise: Sigur. Toți membrii care fac parte din acest Comitet de consultare al Ministerului Agriculturii se înscriau și participau, reprezentând membrii lor din diferite sectoare. Am ținut cont de observațiile lor până la limita regulamentului UE. Pentru că de multe ori… e adevărat că noi ne dorim mai mult, dar nu putem să trecem peste restricțiile pe care regulamentele UE ni le aplică. Și am încercat cumva să gândim un PNS în concordanță cu cerințele Comisiei Europene, dar și care să fie aplicabil și satisfăcător pentru fermierii din România. Nu trebuie să uităm că avem o cerință principală ca 35% din această sumă de 15,8 miliarde de euro – aceasta este suma totală a PNS viitor – trebuie să meargă către mediu și climă, sub diferite măsuri pe care le-am gândit împreună.

Reporter: Bine, dar etapizat în 5 ani. Se pornește de la 20%. Niciun stat nu și-a dorit să pornească de la acest procent care a fost extrem de mare, impus de Comisie prima dată.

Sorin Moise: Exact, așa este. Și chiar dacă inițial am încercat o negociere cu Comisia, și nu prea am fost de acord cu acest procent, ni s-a explicat. Cum funcționează lucrurile? Noi facem PNS-ul împreună cu fermierii; apoi îl trimitem către Comisia Europeană. Comisia ne cere din partea Ministerului Mediului din țara noastră un raport de mediu prin care să avem acordul lor. Adică e ok, am văzut PNS-ul României, respectă condițiile de mediu și climă, le dăm aprobarea. După ce obținem acest Raport de mediu și climă, împreună cu PNS-ul îl trimitem către Bruxelles și el este aprobat. Nu aveam acest Raport de la Ministerul Mediului, nu este aprobat PNS-ul. Și după îndelungi discuții cu prietenii și partenerii noștri de la Ministerul Mediului, cu care putem să spunem că am fost și pe poziții antagonice la un moment dat, dar în urma negocierilor am ajuns totuși la niște puncte comune, am reușit să obținem și Raportul de mediu, să încărcăm, în octombrie, PNS-ul, iar la începutul lunii decembrie să-l avem aprobat. A fost destul de complicat, deoarece Comisia Europeană, schimbând regulamentele, a venit cu o serie de obligativități și de restricții pe întreaga agricultură a UE și vedem cu toții ce se întâmplă în țări cu tradiție în zona de agricultură și zootehnie, cum e Olanda, unde restricțiile sunt foarte dure, mulți dintre fermierii olandezi au ales să-și încheie activitatea zootehnică sau agricolă și să se mute în alte țări.

Reporter: Bine, acolo…, dacă stăm să ne gândim la efectivele pe care le au țările acestea, și aici ne referim la Olanda, Danemarca, Norvegia, sunt țări care nu au suprafețe foarte mari, dar au efective extraordinar de mari. Ca atare, încărcătura pe hectar este una față de care noi, în România, putem spune că stăm bine.

Sorin Moise: Păi noi facem agricultură ecologică în România, dacă ar fi să ne luăm după date. În momentul în care olandezul are 300 de vaci pe care le ține pe 20 de hectare, e clar că apa freatică, fiind destul de ridicată la ei, conținutul de nitriți și nitrați din apă va crește odată cu…

Reporter: Acum știți cum e: ajungem la discuția pe care probabil că o s-o mai purtăm, și nu este pentru prima dată când o avem, pentru că întotdeauna mediile de la nivelul anumitor țări foarte dezvoltate – și aici vorbim de efective, de utilizare de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte și așa mai departe – se iau ca etalon și pentru celelalte țări care nu sunt la nivelul acesta sau cel puțin până în acest moment niciodată în România nu au fost efective atât de mari pe suprafețe mici; pe de altă parte, nu s-au utilizat îngrășăminte sau produse de protecție a plantelor, la nivelul mediei europene vorbesc. Noi suntem oricum de trei-patru ori mai puțin față de medie.

Sorin Moise: Exact. Prin vocea celor doi miniștri ai agriculturii, cel puțin anul acesta cât am avut contact cu Ministerul Agriculturii, atât ministrul Chesnoiu, cât și ministrul Petre Daea, de fiecare dată când au fost la Bruxelles și au discutat la Comisia Europeană, atât au cerut: să stabilim o medie la care să se raporteze toată lumea și să vedem unde e România față de media aia, pentru că nu poți să mă compari pe mine cu Olanda, care are un consum de îngrășăminte foarte mare pe hectar. Din punctul nostru de vedere, pe calculele pe care le avem atât pe pesticide, cât și pe zona de îngrășăminte, în România se face agricultură bio, putem să spunem treaba aceasta.

Revenind la PNS, 15,8 miliarde de euro în total, avem 9,8 miliarde de euro pilonul I, care înseamnă plățile directe cu care fermierii români au fost obișnuiți și aproape 6 miliarde de euro plăți pe proiecte pilonul II, cu care la fel fermierii noștri au fost obișnuiți.

Reporter: Să discutăm pe fiecare pilon în parte: pilonul I, plățile directe și pilonul II, dezvoltare rurală. Cum vor fi direcționați anual cei 9,8 miliarde de euro, din pilonul I?

Sorin Moise: Va fi exact cum a fost și până acum. Discutăm de plăți directe, care vor fi în jur de 4,8 miliarde de euro, pe cei patru ani despre care discutăm, plata redistributivă…

Reporter: Plata redistributivă înseamnă 10% din sumă? Adică un minimum de 10% alocat către tineri și fermele mici?

Sorin Moise: Avem și sprijinul cuplat, și tinerii fermieri. Tinerii fermieri vor avea o alocare separată. Deci, pentru plata de bază vor fi 4,8 miliarde de euro, plățile redistributive aproape un miliard de euro în cei patru ani, sprijin cuplat 408 milioane de euro și tinerii fermieri aproape 70 de milioane de euro. Iar pentru sectorul zootehnic, tot pe pilonul I, pe plățile directe, discutăm de un miliard de euro în cei patru ani. Vom avea, așa cum am obișnuit fermierii, sprijin cuplat zootehnie, sprijin cuplat vacă de lapte, pentru bivolițe de asemenea un sprijin. Deci la sectorul zootehnic vor fi cinci forme de sprijin, la sectorul vegetal vor fi 12 intervenții: cele de care știm și apar și unele noi, deci vom avea în continuare un sprijin pentru lucernă, soia, sămânță de cartof, legume în spații protejate, legume în câmp, apar și pentru viermii de mătase, va fi o intervenție separată. Asta discutăm, în ceea ce privește pilonul I.

Reporter: Dați-ne câteva cifre vizavi de aceste măsuri, din pilonul I. Care va fi sau de la ce sumă se va pleca la sprijinul pe suprafață?

Sorin Moise: Sprijinul pe suprafață va pleca de la 96,4 euro pe hectar în primul an, urmând să ajungă spre 100 de euro în anul al patrulea, deci în fiecare an va crește această sumă.

Reporter: La care se adaugă...?

Sorin Moise: La care se adaugă plata redistributivă, sprijinul cuplat…

Reporter: Plata redistributivă se dă cum? Adică tot așa, 1,5 hectare, 5, 30 și până în 50 de hectare sau cum?

Sorin Moise: Va fi o plată specială doar pentru fermele între 1 și 50 de hectare și apoi va urma sprijinul cuplat și plățile pentru tineri.

Reporter: Și sigur că aici, așa cum aminteați, până la 35% din sumele alocate pentru plățile directe trebuie date către mediu și climă. Cum facem să luăm acești bani, să nu-i pierdem? Care sunt măsurile către care trebuie să se îndrepte când bifează în căsuța respectivă – că de multe ori au fost probleme legate de povestea aceasta cu bifa, povesteau fermierii, apropo de sprijinul pe măsurile de mediu și climă. Și care sunt acestea?, că sunt cam multe.

Sorin Moise: Sunt destul de multe. În perioada următoare – am început cu sfârșitul anului, cu prima conferință la București – au loc o serie de conferințe în țară, prin care prezentăm acest PNS să ajungă la urechile tuturor fermierilor, chiar astăzi cred că s-a terminat conferința de la Vâlcea, unde dl. ministru împreună cu colegii din minister și cele două doamne director general și director de agenție APIA și AFIR au prezentat Programul Național Strategic, ieri au fost la Slatina și va fi acoperită toată țara. Mergem să discutăm cu fermierii, să le explicăm ce înseamnă noile condiționalități, ce înseamnă unele eco-scheme din PNS, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor. După asta, deci după ce terminăm sau în același timp, noi lucrăm cu angajații APIA și cu angajații AFIR, pentru că e foarte important în momentul în care fermierul vine să depună cererea de plată, așa cum a fost obișnuit, și vrem să deschidem campania de depuneri de cereri de plată destul de rapid, când softul ne va permite ne apucăm de treabă, acești angajați ai Ministerului Agriculturii să explice fermierului ce are de bifat și ce n-are de bifat.

Reporter: Care sunt noutățile?

Sorin Moise: Apar într-adevăr niște condiționalități noi, discutam de acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie, 80% din terenul fermei trebuie să fie acoperit. Ce înțelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării el trebuie lăsat cu miriște, deci nu trebuie făcută nicio intervenție până în data de 30 septembrie, sau putem pune cultura a doua, să punem altă cultură, sau putem să semănăm niște plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere acest teren în acest interval. De ce au vrut Comisia Europeană, UE, de ce s-a cerut această măsură? Pentru că s-a considerat că e o măsură benefică pentru a combate deșertificarea și schimbările climatice, pentru că s-a considerat că în momentul în care în iunie fermierii recoltau grâul, rapița sau orzul arau și lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate și în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puși în situația de a alege cea mai sensibilă perioadă, Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul în anul respectiv. Știm cu toții ce înseamnă să ari în primăvară față de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul…

Reporter: Cele care se mai practică, pentru că sunt celelalte tehnologii unde nu se mai practica arătura, e vorba de agricultura conservativă, minimum-tillage, no-tillage.

Sorin Moise: Orice tip de lucrare, astfel încât, după discuțiile cu fermierii, am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie, în care să aplicăm această măsură. De asemenea, putem discuta de această condiționalitate, de rotația culturilor, discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeași cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură, trebuie să semănăm altceva până anul viitor, dacă vreau să semăn aceeași cultură. Am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în miriște, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu. Și, bineînțeles, cea cu suprafața necultivată, procentul de suprafață necultivată între 4-7%, aici am obținut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafață care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua și anul următor, România, alături de alte state, a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunța la această măsură, pentru că, vă dați seama, atât la nivelul României, cât și la nivelul întregii UE, să lași o suprafață de 4-5% necultivată… este o suprafață enormă și nu știu dacă în condițiile actuale, în condițiile crizei din Ucraina, ne permitem să lăsăm o suprafață atât de mare necultivată fără a afecta securitatea alimentară a zonei.

Reporter: Să vedem și pilonul II, partea care interesează pentru dezvoltarea satului românesc și a fermierilor în mod special, suma înțeleg că este undeva la peste 5 miliarde către 6. Care sunt măsurile? Se merge tot pe cele clasice sau sunt altele noi, către care vin direcționați acești bani?

Sorin Moise: Și, și. Avem și măsuri vechi pe care le continuăm, avem și măsuri nou-introduse, avem măsuri vechi modificate care vor arăta cumva altfel, bineînțeles că am încercat să punctăm zona rurală, dezvoltarea zonei rurale, procesarea, să dezvoltăm irigațiile. Și să încep cu irigațiile. În domeniul irigațiilor există o sumă în total de 500 de milioane de euro cu 400 de milioane de euro care sunt pe fosta măsură 4.3 Irigații, aici ca noutate avem faptul că suma a crescut la 1,5 milioane de euro de la un milion de euro, am solicitat…

Reporter: Deci vor fi mai puține proiecte.

Sorin Moise: Vor fi mai puține proiecte și mai mulți bani pe proiect. Am solicitat Comisiei Europene să rămânem cu sută la sută finanțare europeană, pentru că inițial, pentru măsurile care au fost sută la sută finanțate, Comisia Europeană nu prea a fost de acord și a zis: poate ar fi bine 80-90%, le-am explicat că sumele sunt mari, iar pentru fermierii români s-ar putea să fie o problemă dacă nu vom avea în continuare sută la sută finanțare, mai ales că este o măsură esențială pentru România. Deci 400 de milioane de euro, 1,5 milioane de euro pe proiect, sută la sută finanțare. Asta trebuie să rețină fermierii și proiectele cu 100 de milioane de euro pentru înființarea sistemelor de irigații la nivel de fermă – este o măsură nouă, aceasta a venit în urma solicitării sectorului, pentru că erau fermieri care nu puteau să-și facă OUAI-uri, nu făceau parte din OUAI-uri, erau izolați…

Reporter: Sau sunt pe teritoriul unor organizații vechi, nu se mai știe cine a fost, cum a fost și sunt cu pierderi, și acolo sunt unele probleme.

Sorin Moise: Aici proiectele vor fi până în 500.000 de euro pe proiect și finanțare 65%. Nu va fi sută la sută. Fiind la nivel de fermă și nu la nivel de organizație, de asociere de fermieri, vom merge până la 65% finanțare. Sperăm să fie o măsură de succes. Astăzi a fost o întâlnire cu reprezentanții Agenției de la Apele Române pentru a discuta cam de ce documente va fi nevoie pentru ca noi să cerem fermierilor aceste documente, pentru că bineînțeles urmează elaborarea fișelor măsurii și a ghidurilor de finanțare. Pentru fermieri e de interes să le spunem că menținem și măsura de achiziție de utilaje agricole, finanțarea va fi de 100 de milioane de euro, suma maximă pe proiect 300.000 de euro, cu 65% procent de finanțare.

Pentru tinerii fermieri avem două măsuri. Prima este în valoare de 170 de milioane de euro, discutăm aici de proiecte pentru continuarea activității tinerilor fermieri deja instalați. S-a instalat tânărul fermier în exercițiul financiar anterior, acum depune pentru modernizare. Vrea să-și cumpere utilaje? Putem să-i dăm până la 200.000 de euro maximum pe proiect, finanțarea diferă de la 65% la 80% în funcție de anumite zone – dacă e pe zona montană, dacă e la șes. Deci asta e măsura de 170 de milioane pentru continuarea activității tinerilor fermieri, iar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt la dispoziție 250 de milioane de euro cu 70.000 de euro pe proiect sumă maximă, sută la sută finanțare. Deci mergem în continuare cu sută la sută, 70.000 de euro, așteptăm în continuare tinerii să depună proiecte în momentul în care vom lansa ghidurile.

Zona de procesare vine cu mai multe măsuri de investiții pe toate sectoarele. Ce este foarte important este că am reușit, din partea Comisiei Europene, să mărim suma până la 10 milioane de euro pe proiect.

Reporter: E o sumă mare!

Sorin Moise: Exact. Inițial, domnul ministru Chesnoiu își dorise o sumă de 15 milioane de euro, eu am participat la câteva discuții cu Comisia, reprezentanții Comisiei nu au fost de acord inițial, în urma negocierilor am reușit să ajungem la această sumă de 10 milioane de euro, nu pentru toate, pentru patru sectoare, discutăm de procesare uleiuri, procesare cereale pentru morărit, nutrețuri combinate și legume.

Reporter: Deci nu intră procesare carne, nu intră procesare lapte, deci la 7 milioane plafon maxim. Și care este procentul de finanțare?

Sorin Moise: 65%. Majoritatea sunt la 65%, mai diferă plus sau minus 5% sau 10%, în funcție de anumite subiecte, pe astea le vom stabili noi în Ghidurile măsurii sau în fișă.

Reporter: Sumele respective, procentul de finanțare de 65% este și pentru fermierii mai mici sau ăsta este plafonul maxim de finanțare? Că știu că în PNDR-ul trecut se ajungea până la 90% dacă erai într-o cooperativă, dacă erai într-un grup de producători, dacă erai un tânăr fermier până în 40 de ani, dacă erai într-o zonă defavorizată. S-au mai păstrat aceste facilități?

Sorin Moise: Nu. Comisia Europeană nu a mai fost de acord, procentul maxim a fost de 65%. Noi putem de la 65% să-l scădem la 40 dacă nu vrem să mergem cu 65% la toată lumea și să mergem, la fel: dacă ești în zonă defavorizată, să mai primești 10%, dacă ești tânăr, mai primești 15%. Dar 65% va fi maxim, nu mai pot să merg până la 90%, cum mergeam până acum. Cu toate că din punctul nostru de vedere mai nou, la Ministerul Agriculturii probabil zona defavorizată va avea o pondere mai mică în ceea ce privește punctajul pe proiecte. Importantă va fi viabilitatea acestui proiect, viabilitatea economică a proiectului. Deci se va merge pe viabilitate economică, pe o analiză mai amănunțită cost/beneficiu, ăsta va fi cel mai important punct.

Avem și câteva tipuri de investiții noi. Nu sunt sume mari, dar au venit tot la solicitarea sectorului, fiindcă am încercat să acoperim tot sectorul. Sunt cele din investiții neproductive la nivel de fermă, aceasta este denumirea. Suma va fi de 12 milioane de euro, cu 200.000 de euro pe proiect. Atenție, acesta va fi sută la sută finanțabil, și ne referim la înființarea de perdele forestiere. Deci la nivel de fermă un fermier poate să-și facă un proiect de 200.000 de euro, sută la sută finanțabil, pentru înființarea de perdele forestiere și iată cum mai atingem un punct din cele 35% pentru mediu și climă.

Avem investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. O sumă nu foarte mare, 5 milioane de euro, 100.000 euro pe proiect, 65% finanțare. Dar a venit ca măsură nouă, înainte nu fusese atins, cei din acest sector tot au insistat și am zis să acordăm un sprijin, pentru că vor fi câteva zeci de proiecte bune care probabil vor duce la dezvoltarea acestui sector.

Mai avem investiții în sectorul legume și cartof, unde avem 151 milioane de euro, finanțarea va fi tot 65%, aici avem 2 milioane de euro pe proiect de investiții, 300.000 euro pe proiecte exclusiv pentru achiziții de utilaje și echipamente, e important să cumpărăm și utilaje, și 500.000 euro pe proiect pentru utilaje cartof, achiziționate de forme asociative – cooperative, asociații.

Reporter: Sumele pe care le-ați amintit de zeci și sute de milioane de euro alocate pentru fiecare dintre măsurile povestite până acum sunt sume totale pe cei 5 ani sau sume anuale?

Sorin Moise: Sunt sume totale pe cei 5 ani. Nu sunt anuale, din păcate. Aici, pe zona de irigații, noi o să venim în completare cu Programul Național de Irigații, sumele pentru infrastructura principală, care au fost majorate anul trecut în Parlament, încercăm să venim și de la bugetul Ministerului Agriculturii cu niște sume, suntem în așteptarea răspunsului de la Comisia Europeană să vedem până la urmă cum se finalizează și cu PNRR-ul, pentru că s-au solicitat sumele acelea din PNRR o dată pentru refacerea unei zone de infrastructură principală de irigații, cât și pentru eficiența energetică la nivel de ANIF. Acum eu cred că rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, este să căutăm diferite măsuri care să vină în sprijinul și în completarea acestui PNS, și cu bani de pe alte fonduri. Pentru că am putut să observăm că ni s-a permis, cel puțin anul trecut, să mutăm niște sume de pe alte programe către agricultură. Și cred că și anii aceștia și anul acesta putem obține niște derogări de la Comisia europeană, dacă vom ști ce să scriem și cum să scriem, în contextul în care acest război din Ucraina afectează foarte serios securitatea alimentară a zonei, adică România e un pilon important în ceea ce privește piața de cereale din UE și eu cred că o să primim mai mult sprijin de la UE și mai multă atenție.

Reporter: Fermierii, în ultima vreme, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme despre care credeam că este doar la nivelul țărilor dezvoltate: forța de muncă calificată. Cum facem ca forța de muncă pe care încă o avem în țară să rămână în țară, tinerii să rămână în sate? Pentru că asistăm la depopularea satelor. E bine că liceele agricole au fost preluate de Ministerul Agriculturii, un lucru foarte important și așteptat de multă vreme, pentru că lipsește și calificarea în ceea ce privește forța de muncă de care are nevoie fermierul.

Sorin Moise: Tot în PNS sunt sume prevăzute, 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, o dată pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere din spațiul rural, drumurile din comune. Încercăm să alocăm bani, și am încercat prin acest PNS să alocăm sume de bani și către comunitățile rurale, pentru că degeaba discutăm de strategii, degeaba discutăm de fonduri europene, dacă nu avem cetățeni în zonele rurale și, din păcate, ca imagine generală, vedem că satul românesc s-a depopulat, dar acum câteva zile am văzut un reportaj foarte interesant prin care am văzut că foarte multă lume, și în special tineri, în perioada pandemiei, în ultimii doi-trei ani, s-au mutat de la oraș la sat. Adică a crescut cu câteva sute de mii populația din mediul rural, ceea ce e foarte interesant pentru noi, pentru că asigurându-le o infrastructură prielnică, asigurându-le niște fonduri europene și un stil de viață ridicat, poate că acești tineri vor opta să rămână acolo unde au, să spunem, locuința de vacanță, dacă le place să stea la țară, poate rămân acolo și fac un proiect, și reușim să-i ajutăm.

Reporter: Ce se mai întâmplă pe partea de LEADER.

Sorin Moise: În jur de 500 de milioane de euro va avea alocare în exercițiul financiar viitor.

Reporter: Și tot pe bază de concurență, de licitație pe proiecte?

Sorin Moise: Da. Sistemul încă nu e pus la punct, deci v-am spus că Ghidurile și Fișele măsurii încă nu le-am elaborat, vom lucra împreună cu sectorul la elaborarea lor, dar în principiu noi ne dorim să rămână același. Dar bazat pe eficiență economică, eficiența economică a proiectului, în funcție de necesitatea zonei. Poate o să mergem un pic și pe specificul zonei, adică să nu mai facem proiecte pentru toată țara la fel prin Fișele măsurii. Să obțină punctaj în funcție de ce e necesar pe zonă. Pentru că poate să facă un proiect prin care să obțină un punctaj ridicat, dar care să nu se aplice în zona respectivă; să nu fie eficient și după doi-trei ani: am făcut proiectul, am luat banii, dar n-am făcut nimic cu el, nu m-am dezvoltat deloc.

Reporter: La final, domnule secretar de stat, câteva întrebări mai pe scurt: cine e Sorin Moise?

Sorin Moise: E un fermier din Brăila...

Reporter: Născut-crescut în orașul Brăila sau într-o comună din județ?

Sorin Moise: Născut-crescut în comuna Tufești, județul Brăila, și care din 2012 lucrează în Ministerul Agriculturii la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din Brăila, ca director, și de anul trecut, în Ministerul Agriculturii. Și spuneați dacă sunt născut și crescut în oraș sau la țară, mi-am adus aminte zilele trecute de iernile de la țară și cum mergeam în perioada asta și treceam un pic prin grajd cu bunicu’, pe la oi și pe la văcuțe.

Reporter: Deci treabă cu agricultura ați avut.

Sorin Moise: Da. Familia mea deține o exploatație agricolă de 300 de hectare, de care m-am ocupat atâta cât am avut timp, cât am fost la Brăila, și mult mai puțin de când am venit în București.

Reporter: Și în continuare au rămas?

Sorin Moise: Au rămas tatăl meu, care este acolo, mama, soția și rudele de la Brăila.

Reporter: De profesie?

Sorin Moise: Inginer agronom. Absolvent 2005.

Reporter: Și tatăl?

Sorin Moise: Inginer zootehnist.

Reporter: Deci n-a sărit așchia prea departe.

Sorin Moise: Da, dar ca în orice fermă în care este un inginer zootehnist și unul agronom, mai sunt și neînțelegeri…

Reporter: Ies scântei. Cam așa e. Căsătorit, copii?

Sorin Moise: Căsătorit, doi copii, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 2 ani jumătate. Mi-a fost greu anul acesta fără ei. O să vedem, ori vin ei la București, ori mă întorc eu la Brăila, în perioada următoare, o să vedem ce avem de făcut.

Reporter: Regretați că ați venit la București?

Sorin Moise: Nu regret. Dacă e să punem în balanță, din punctul de vedere al familiei, da, e o pierdere foarte mare; în schimb, poate mi-ar fi părut mai rău dacă n-aș fi fost aici, dacă n-aș fi fost în echipa Ministerului Agriculturii, în această perioadă. Eu o consider o perioadă grea în care am reușit să deschid ușa fermierilor în permanență, pentru că au fost perioade în care eram fermier și aveam nevoie de o discuție la Ministerul Agriculturii cu cineva și nu reușeam să dau de nimeni și, vă dați seama, când mi s-a ivit oportunitatea nu ar fi fost drept pentru mine să refuz.

Reporter: Credeți că e mai bine ca un funcționar public care răspunde, ca și dumneavoastră, ministru sau orice ar fi, să fi trecut prin problematica de care este responsabil, în cazul dumneavoastră fermier?

Sorin Moise: Sută la sută da. Dacă nu a avut legătură cu sectorul, îi va fi foarte greu să înțeleagă problemele sectorului și necesitățile acelui sector.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie a lui Sorin Moise?

Sorin Moise: Că sunt sănătos.

Reporter: Ce-și dorește pentru 2023?

Sorin Moise: Pace, sănătate și ploaie.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM), acordă finanțare pentru investiții în zona montană. Bugetul alocat pentru anul 2022 este de aproximativ 220 milioane de lei.

Cele trei programe de sprijin lansate se adresează locuitorilor din zona montană pentru înființarea de:

  • Centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană;

  • Centre de colectare sau de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană;

  • Stâne montane.

Suma alocată programelor este de 219.640.000 lei din bugetul național, iar valoarea proiectelor diferă în funcție de tipul de investiție care se realizează.

Toți cei interesați trebuie să știe că principiul după care funcționează accesarea programelor este „primul venit – primul servit”, din acest motiv MADR încurajează rapiditatea în depunerea proiectelor. Cele trei programe de investiții se vor derula până la sfârșitul anului 2022, iar plățile aferente se pot realiza până la data de 29 decembrie 2023.

Proiectele se depun accesând site-ul www.azm.gov.ro, iar ghidurile solicitanților se găsesc aici: https://azm.gov.ro/ghidurile-solicitantilor/.

Sesiunea de depunere se va închide în data de 21 noiembrie 2022, ora 23:59.

„Crescătorii de animale pot accesa programul pentru stâne montane și centre de colectare lapte, iar producătorii agricoli pot accesa programul pentru centre de prelucrare lapte și centre de prelucrare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice. În cazul investițiilor pentru înființarea de centre de colectare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice beneficiari eligibili sunt doar producătorii de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice”, precizează MADR.

Crescătorii de animale și producătorii agricoli pot lua finanțare pentru a înființa un centru de colectare, iar statul oferă o finanțare nerambursabilă ce poate ajunge la o intensitate de 90% din valoarea totală maximă eligibilă, iar pentru cei care doresc să înființeze o stână montană sau un centru integrat de colectare-prelucrare, intensitatea finanțării este de 50%.

Principala condiție de eligibilitate este ca investiția să fie realizată în zona montană de către solicitanți care desfășoară activități în domeniul agricol și/sau industrie alimentară, iar în funcție de programul accesat există și condiții specifice.

Mai multe informații despre programele de sprijin destinate locuitorilor zonei montane se regăsesc pe pagina de internet a Agenției Naționale a Zonei Montane, www.azm.gov.ro, în secțiunea Programe de investiții.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Încet, încet, ne apropiem de sfârșitul anului agricol 2021-2022, un an sub spectrul unei secete larg răspândite prin mai toate regiunile țării (lucru recunoscut și de ministrul Agriculturii). În premieră, seceta a reușit să pună pe butuci sistemele de irigații, alea câte funcționează, prin nivelul scăzut al Dunării, care de zeci de ani nu s-a mai consemnat.

Ministrul Agriculturii nu are la acest moment nicio soluție practică de a îndulci amarul situației de criză la fermierii greu încercați și care se află în zonele neirigate ale țării, ori din cauză că situația nu prezintă interes la nivel de guvern, ori că nici domniei sale (incluzând și partidul) nu îi pasă în mod real de a face ceva efectiv în această situație și totul se rezumă la ,,jocul de gleznă” al imaginii, care mai impresionează doar vechii activiști social-democrați din generația iliesciană sau a celei care a crescut la umbra și ,,țâța” acesteia (a se citi beneficiile). Din păcate, încă sunt numeroși.

Nu ar fi de mirare ca PNL să blocheze orice soluție practică de ajutor al fermierilor afectați de secetă, având în vedere că vorbim de un electorat preponderent social-democrat, și deci nu există interes de a-l mulțumi în perspectiva viitoarelor alegeri care se apropie.

Sincer, nu îmi propun a face analiza in extenso a agendei ministrului Daea, fiindcă ar fi doar o pierdere de timp, asta în condițiile în care domnia sa nu a fost capabil de-a lungul prea multelor mandate avute să reușească creionarea unei agende strategice pentru agricultura românească, existând doar o singură excepție, importantă, ce-i drept, și care se referă la promovarea programului de reabilitare a sistemului de irigații, dar și aici fără a încerca updatarea acestuia la noi soluții și concepte care să ducă la creșterea performanței energetice în primul rând, dar nu numai.

Scopul articolului prezent este doar de a trage un semnal de alarmă la nivelul fermierilor, care deja sunt puși în fața faptului de a gândi primele decizii privitoare la noul an agricol 2022-2023 și care nu sunt ușoare de luat, asta, în condițiile în care rezerva de apă este inexistentă în majoritatea regiunilor țării, iar costurile inputurilor au crescut foarte mult, plus că în unele regiuni, cum este o parte importantă din Moldova și nu numai, fermierii vin după trei ani secetoși, care i-a adus într-o postură absolut imposibilă.

Nu îmi permit să dau colegilor fermieri sfaturi legate de deciziile tehnice pe care le vor lua, dar îmi permit să spun că lozincile patriotarde care au mai fost și vor mai fi spuse în curând în special de autorități, dar nu numai, legate de așa-zisa obligație a fermierilor de a ,,cultiva pământul și a asigura securitatea alimentară”, sunt doar niște prostii și nu au legătură cu realitatea. Asta o spun în condițiile în care trebuie să înțelegem că și afacerile din agricultură sunt la fel ca oricare altele, asta, mai ales în condițiile în care se manifestă din ce în ce mai mult o agresivitate prost înțeleasă a unei părți a societății românești, legată de importanța acestei activități și a breslei care o practică.

Anul acesta poate mai mult ca oricând, a venit momentul în care s-ar putea ca decizia semănatului să nu se mai poată lua doar cu speranța că va ploua odată și odată, asta, în condițiile în care mă hazardez să spun că și dacă va ploua normal în toamnă, culturile înființate vor fi în pericol în lunile martie-aprilie de anul viitor (2023), când consumul specific va crește foarte mult, iar rezervă de apă este foarte probabil să nu fie.

Pericolul mare rezidă și din faptul că înființarea culturilor va avea un cost mai mult decât dublu față de anii anteriori, ceea ce duce la un alt nivel de expunere al acestor investiții.

Trebuie avut în vedere că avem nevoie de o toamnă și o iarnă excedentar de ploioase, adică Dumnezeu va trebui să uite deschis pentru mult timp robinetul ploilor, pentru a putea discuta de o refacere a rezervelor de apă, dar oare se va întâmpla acest lucru? Și cine ne poate spune înainte dacă așa va fi?

Mă gândesc cu groază la colegi, care nu vor fi puțini și care vor trebui să semene cereale păioase de toamnă după cultura de floarea-soarelui, care a secătuit efectiv solul de apă și elemente nutritive și care a creat perspective extrem de proaste culturilor care vor urma, asta, ca să nu spunem condiții imposibile.

La fel se va pune întrebarea cum vom putea înființa cultura de rapiță în condițiile unui sol foarte greu de lucrat? Oare cine își va putea asuma riscul de a cultiva doar culturi de primăvară, mai ales dacă are ferma la neirigat? Dacă nu vor fi ploi până în primăvara anului viitor, ce se va întâmpla?

În toate cazurile, fermierii afectați de secetă vor acumula datorii, dar care din păcate sunt purtătoare de dobândă foarte apropiate de nivelul de 2 cifre, având în vedere situația globală și manifestarea agresivă a unei inflații create cu bună știință în perioada de pandemie de foarte multe guverne, prin tipărirea de monedă, și accentuată de războiul de la granițele noastre care a pus pe jar piața energetică și a materiilor prime, iar acum efectele le simțim cu toții, și nu la modul cel mai plăcut.

Personal, cred că fermierii în acest an nu vor fi susținuți de autorități, iar toate măsurile promovate vor fi luate pe calapodul programului „de 3 ori subvenția” sau în traducere liberă ,,împușcați-vă singuri”. Mai mult, așa cum s-a și întâmplat deja, la orice problemă grea și delicată, politicienii răspund prin crearea unei comisii sau comitet. La cea de acum, în calitatea de coordonator, ministrul Daea a prezentat o însăilare de măsuri pompieristice, multe copiate din propunerea de PNS înaintată de fostul ministru Chesnoiu și care nu au nicio realitate cu prezentul, adică cu fermierii îngenuncheați de secetă, și, ce este mai rău, nu vor avea legătură nici cu viitorul.

Cum poți să vii să prezinți acum ca fiind urgente și miraculoase măsuri care poate vor fi implementate în următorul deceniu (sub spectrul unui foarte mare „poate”), și tu să le discuți ca fiind soluții la situația prezentă?

Să vii să discuți de remedierea irigațiilor, dar să nu realizezi că principala problemă nu mai este doar prezența apei pe canalele principale, ci și accesarea ei de către fermieri, iar dificultatea mare este legată de modul de folosință a infrastructurii secundare de irigat, unde legislația este confuză și măsurile – inexistente. Oare chiar să fim blestemați să avem doar miniștri care nu înțeleg că mai mult de 30% din infrastructura de irigații secundară este deținută de OUAI-uri care mai există doar pe hârtie și nu avem soluții rapide de rezolvare a acestor probleme, și de eliminare a acestor blocaje, chiar dacă avem fermieri care ar dori să se implice? Cifrele sunt din situații MADR.

Soluții au tot fost înaintate de către fermieri, dar la schimbarea fiecărui ministru o luăm de la început, ca și cum toate materialele dispar din MADR și așa se cer altele, se fac alte discuții, cu toate că nu se schimbă decât ministrul, restul funcționarilor rămân, dar degeaba.

Avem și numeroși foști demnitari, care mai de care mai isteț și mai pregătit acum, de când stau pe tușă și ne amenință că dacă vor mai fi numiți încă o dată vom vedea și soluțiile miraculoase, dar care le-au lipsit cu desăvârșire atunci când au fost pe fotoliul de demnitate publică.

Plus că mai avem o problemă, în sensul că majoritatea demnitarilor care sunt numiți prin ,,firman de la Înalta Poartă” se consideră peste noapte atât de deștepți și de bine pregătiți, încât nu mai ascultă de nimeni, cu excepția ,,odraslelor de partid” trimise pentru a fi numite pe diferite posturi, asta, cu toate că ei în viața reală sunt doar niște bieți atârnători ai unor afaceri moștenite sau, alții, sunt doar atârnători de funcții publice.

Dar întorcându-ne la soluțiile promovate de noul ministru al agriculturii, stau și mă întreb cum să vii cu un program de finanțare care are la bază o filozofie care nici măcar cămătarii nu au îndrăznit să o promoveze, adică îl îndemni pe amărâtul de fermier să cheltuie acum în avans subvenția pe următorii 3 ani la o dobândă ROBOR + 2%, adică astăzi înseamnă circa 9,5% pe an, asta în condițiile în care încă nu s-a bătut în cuie nivelul subvenției începând cu 2023, condițiile fiind încă în dezbatere.

Legat de programul de finanțare de ,,3 ori subvenția” aș avea și o întrebare legată de faptul că s-a decis ca programul de garantare să se deruleze prin FGCR, fond deținut de trei bănci comerciale private, altele decât CEC, care asigură finanțarea programului. Aici se impune o mică nuanță pentru cei care nu sunt familiarizați, în sensul că există două fonduri de garantare, FNGCIMM deținut de stat și care a fost implicat în principal în derularea programului IMM INVEST cu toate subcomponentele sale, și FGCR, care a primit printre altele în exclusivitate subcomponenta Rural Invest și, în plus, acest program de acum, promovat de ministrul Daea.

Care este dilema? Simplu, comisioanele creditelor acordate sunt suportate de stat și în aceste cazuri din urmă sunt încasate de FGCR și, indirect, de către băncile care îl dețin, dar fără să fie foarte clar de ce s-a alocat așa și nu s-a alocat către fondul FNGCIMM deținut de stat, ceea ce ar fi însemnat o economie, și nu mică?

Revenind, în final mesajul articolului este simplu și pe care foarte mulți fermieri îl cunosc, adică deciziile pe care le veți lua vi le veți asuma singuri, iar dacă va ieși rău sunteți singurii care veți plăti, fiindcă nimeni nu vă va ajuta. Poate a venit timpul ca fiecare să se gândească și la el cu familia lui, în principal, înainte de a lua decizia de a ,,îngropa grămezi de bani în pământ”, fără să fie prea multe argumente că vor fi și recuperați.

În rest, numai de bine.

140A7158

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită demiterea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în frunte cu directorul general Dorin Dumitru Opreanu, pentru managementul defectuos și slaba gestionare a fondurilor europene din PNDR alocate României în perioada de tranziție 2021-2022. Reprezentanții Uniunii îi cer ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să facă o analiză proprie a activității AFIR din ultimul an și să dispună măsurile necesare.

România are la dispoziție 2,84 miliarde euro la care se adaugă contribuția statului membru de încă 15%, din care, până la această dată, țara noastră a absorbit numai 430 milioane euro (contracte plătite către beneficiari), conform datelor oficiale ale AFIR.

„Rezultă că un procent de aproximativ 12% din total buget a fost cheltuit. Reamintim că România trebuie să cheltuiască acești bani până la 31 decembrie 2023, altfel țara noastră riscă să piardă acești bani, neputând fi reportați în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027. Evaluare greoaie și inadmisibil de lungă. Întârzieri de peste 12 luni la evaluarea proiectelor depuse. Se ajunge în situația în care echipamentele propuse spre achiziție să fie depașite tehnologic la momentul achiziției. Rapoarte de selecție întârziate și eronate. Erată la erată. Contestații la raport de contestații. Rapoarte de contesțații mult întârziate. Numărul mare de proiecte evaluate și declarate neeligibile inițial, apoi, în urma contestațiilor depuse, sunt declarate eligibile. Contractare greoaie. Mari întârzieri la întocmirea și transmiterea contractelor/deciziilor de finanțare către beneficiari. Lipsa de transparență în lansarea submăsurilor, evaluarea și transmiterea informațiilor. Informații contradictorii publicate pe site-ul AFIR, care, de altfel, fiind depășit tehnic, încurcă, nu asigură o experiență fluentă utilizatorului final. Procedurile de lucru, formularele de plată pentru beneficiari nu sunt adaptate situației reale. Nu sunt acceptate de platforma AFIR alte formulare care nu pot fi semnate digital. Pentru submăsura 4.1a a fost publicat un Ghid consultativ în luna ianuarie 2022, submăsura nemaifiind deschisă nici până la momentul actual și fără un orizont de timp când ar putea fi lansată. Tragem acest semnal de alarmă, având în vedere procentul de 12% fonduri absorbite când mai sunt mai puțin de 16 luni până la data limită. Toate cele de mai sus dovedesc o slabă capacitate de gestionare a situației, de identificare a problemelor structurale în cadrul AFIR, de identificarea și asigurarea resurselor necesare pentru buna funcționare a instituției și gestionarea apelurilor de proiecte. Pentru toatea acestea, șeful AFIR trebuie să oprească acest fiasco și să-și înainteze demisia de onoare, să lase profesioniștii să salveze ce se mai poate salva, să salveze țăranii și fermierii care au nevoie disperată de banii europeni”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Publicat în Comunicate

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 25 mai 2022, schema de ajutor de stat, în valoare totală de 300.000.000 de euro, introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Proiectul „Microgranturi în domeniul agroalimentar”, parte a acestei scheme de ajutor de stat, este implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În acest sens, transmite MADR, a fost semnat contractul cu AM POC din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru accesarea fondurilor în valoare totală de 50.000.000 de euro.

Beneficiarii sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, microîntreprinderile și întreprinderile mici şi mijlocii.

Înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar” încep pe 27 mai 2022 și se vor încheia pe 31 mai a.c. Formularul cererii de finanțare a ajutorului de stat se depune prin aplicația electronică IMM Recover. Cererile se finanțează în ordinea depunerii, iar ajutorul financiar nerambursabil sub formă forfetară este în valoare de 5.000 euro/beneficiar, la cursul valutar aferent lunii mai 2022, respectiv 4,9479 lei. Pentru depunerea cererilor de finantare solicitanții/împuterniciții/reprezentanții acestora trebuie să dețină semnătură electronică.

Beneficiarii pot utiliza microgranturile sub formă de sumă forfetară, alocate din fonduri externe nerambursabile, cofinanţate din bugetul de stat, pe bază de contract de acordare a ajutorului pentru susţinerea următoarelor cheltuieli angajate după data de 1 februarie 2020:
  • Cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

  • Datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;

  • Cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

  • Cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;

  • Cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

  • Cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

  • Cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

Microgranturile se acordă, pe bază de contract, beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
  •  Au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;

  •  Au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019;

  •  Îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant.

Fondurile alocate pentru acordarea Microgranturilor din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat pentru activități specifice din domeniul industriei agroalimentare în cadrul POC 2014-2020 aprobate prin OUG nr. 61/2022 sunt în valoare totală de 50.000.000 euro, din care 29.845.080 euro (respectiv 25.000.000 euro FEDRREACT EU şi 4.845.080 euro cofinanţare de la bugetul de stat) şi 20.154.920 euro de la bugetul de stat.

„Mă bucur că am reușit să direcționăm 300 de milioane de euro pentru capitalizarea fermelor și  unităților de producție, bani europeni care inițial erau prevăzuți în Programul Operațional Competitivitate. Ne vom asigura că fondurile vor ajunge cât mai curând la beneficiari. Voi depune în continuare toate eforturile pentru a direcționa spre agricultura și industria alimentară românească fonduri din toate sursele disponibile, inclusiv cele care sunt alocate altor domenii, dar riscă să nu fie utilizate”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

MADR informează că a publicat Ghidul solicitantului aferent măsurii „Microgranturi în domeniul agroalimentar” pe site-ul instituției și poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/microgranturi-in-domeniul-agroalimentar.html.

Informații privitoare la înscrierea și procedura de accesare a măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate entităților din domeniul agroalimentar”, în valoare de 250 de milioane de euro, din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 61 din 06 mai 2022 sunt disponibile accesând link-ul: http://turism.gov.ro/web/2022/05/24/anunt-lansarea-etapa-de-inscriere-si-procedura-granturi-pentru-capital-de-lucru-domeniul-agroalimentar-documente/

 

A fost deblocată situația referitoare la procura notarială

 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță potențialii beneficiari că împuternicirea notarială solicitată în conformitate cu prevederile OMADR nr. 134/2022 privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar“ poate fi depusă și ulterior completării formularelor de înscriere în sistemul informatic IMM RECOVER, dar nu mai târziu de încheierea contractului de acordare a ajutorului de stat.

MADR precizează că împuternicirea notarială în care se specifică mandatul pentru reprezentare este necesară în cazul în care etapele măsurii se realizează prin împuternicit pentru persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale (PFA/II/IF).

Împuternicirea notarială va fi încărcată în aplicația electronică IMM Recover în urma solicitării de clarificare transmisă de către Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În cazul în care formularele au fost semnate de către împuternicit și nu se depune împuternicirea notarială până la semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat, atunci solicitarea devine neeligibilă și nu se mai încheie contractul.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Legea pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind irigațiile, prin care fermierii sunt sprijiniți pentru dezvoltarea sistemelor de irigații locale, a fost adoptată de Parlament. Prin noul act normativ este majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat pentru reabilitarea infrastructurii prevăzută în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj.

Deținătorii sistemelor de irigații locale au dreptul de a beneficia de finanțare publică nerambursabilă pentru proiecte de dezvoltare rurală de investiții pentru înființarea/reabilitarea/modernizarea și/sau exploatarea sistemelor de irigații locale. Deținătorii sistemelor de irigații locale au obligația dotării acestor sisteme cu mijloace de măsurare a consumului de apă și energie electrică pentru irigații.

Cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale, independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, vor fi suportate din bugetul ANIF, pe aceleași principii aplicate deja fermierilor care folosesc infrastructura principală de irigații și beneficiază în prezent de această măsură.

Prin completările aduse legislației, termenul de implementare a Programului Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj se prelungește până la anul 2027, având în vedere complexitatea lucrărilor, fiind necesară stabilirea unei perioade de realizare de cel puțin trei ani, raportat la perioadele de timp pentru execuția acestor lucrări care sunt limitate la câteva luni, în afara sezonului de irigații. „Acest termen se corelează cu cel prevăzut în viitorul document programatic 2023-2027, unde finanțarea acestui sector important al agriculturii este prevăzută ca intervenție în cadrul Planului Național Strategic, dedicată sprijinirii investițiilor în infrastructura de irigații. Perioada de implementare stabilită până în anul 2027 implică și actualizarea obiectivelor de investiții cuprinse în acest program, motiv pentru care se propune finanțarea unor amenajări de desecare și drenaj din zonele în care fenomenele de inundații și secetă alternează, astfel încât infrastructura reversibilă să fie utilizată și pentru irigarea suprafețelor cuprinse în aceste amenajări”, transmite MADR.

O altă modificare prevede faptul că pentru executarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, titularii autorizațiilor de construire au posibilitatea notificării intenției de a executa aceste lucrări, în cazul în care în contractele de concesiune, închiriere şi arendă încheiate cu proprietarii nu cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri sau nu pot fi identificați. După zece zile notificarea devine titlu pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizației de construire.

Prin schimbările aduse, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), federațiile și organizațiile beneficiază de un drept de servitute și un drept de uz asupra terenurilor aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare pentru asigurarea integrității, realizarea lucrărilor de întreținere, reparații sau pază.

„Mă bucur că acest proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari a fost adoptat de Legislativ. Prin această completare a legislației putem finanța și sistemele de irigaţii la nivelul fermelor, astfel încât fermierii să-şi poată crea microsisteme de irigat, care să îi ajute să obțină producții mai bune. Prin normele de aplicare ale legii, ANIF se va ocupa de întreaga documentaţie, fermierii vor depune doar o cerere pentru înfiinţarea sistemului de irigaţii local, iar angajaţii ANIF vor fi cei care vor obține avizele de la autorităţile cu atribuţii în domeniu”, arată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a.

Până în prezent s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor, disponibile pe site-ul AFIR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor europene disponibile prin intermediul submăsurilor 6.4 și 6.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În intervalul 2 noiembrie 2021 – 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanțare pe submăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de peste 204 milioane de euro, de două ori mai mult decât alocarea disponibilă, care a fost de 100 milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare. Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 milioane euro).

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt microîntreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înființate, adică start-up-urile din spaţiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în microîntreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanele fizice neautorizate.

De asemenea, AFIR anunță și epuizarea fondurilor europene disponibile prin intermediul submăsurii 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, în primele cinci zile de la lansarea sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare.

Astfel, în intervalul 29 octombrie 2021 – 3 noiembrie 2021, AFIR a primit online 4.828 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 300,8 milioane de euro, de șase ori mai mult decât alocarea disponibilă, care a fost de 50 milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 75 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare. Sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (300,8 mil. euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (75 mil. euro).

Sprijinul public este 100% nerambursabil și se acordă sub formă de sumă forfetară. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului crește la 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care s-a solicitat finanțare prin submăsura 6.2 sunt cele aferente Anexei 7 la Ghidul solicitantului, respectiv Lista codurilor CAEN eligibile. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista