Agricultura românească traversează una dintre cele mai complexe crize financiare din istoria sa recentă. Suprapunerea mai multor ani de secetă severă (2022–2025) peste un sistem de creditare comercială cu reguli neclare a creat o tensiune structurală între doi actori esențiali ai lanțului agricol: fermierii, care produc, și distribuitorii de inputuri, care finanțează producția. Această tensiune a erupt public în 2024 și s-a agravat în 2025–2026, ajungând în fața Comisiei pentru Agricultură a Senatului și stârnind reacții din partea ministerului, asociațiilor profesionale și jurnaliștilor din presa agricolă.

Contextul crizei: Datorii acumulate pe cinci ani

Din cei cinci ani agricoli 2020–2025, patru au fost marcați de secetă pedologică sau de alte șocuri severe (pandemia, războiul din Ucraina, culoarul solidarității care a inundat piața cu cereale ucrainene). Fiecare an dificil a împins fermierii să amâne plățile către distribuitori și să acumuleze noi datorii, fără ca datoria anterioară să fi fost stinsă.

Potrivit Asociației Input Agro România (AIAR), peste 90% din inputurile utilizate de fermieri sunt achiziționate pe credit de la furnizori sau din sistemul bancar, iar distribuitorul rămâne principalul creditor, asigurând finanțarea pentru aproximativ 80% din necesarul de semințe, produse fitosanitare, fertilizanți și motorină. Cifra de afaceri agregată a distribuției de inputuri se ridică la circa 2,5 miliarde de euro anual, deservind aproximativ 20.000 de fermieri profesioniști pe o suprafață de 7 milioane de hectare.

Distribuitorul este de fapt bancherul fermierului român. Fără creditarea comercială pe care o oferă, producția agricolă s-ar opri în prima campanie. Dar un bancher fără lichiditate nu poate finanța recolta următoare, acesta este cercul vicios al crizei actuale.

La finele anului 2024, rata de recuperare a datoriilor de la fermieri se situa la aproximativ 50% pentru creanțele din acel an și la 75% pentru cele din 2023, în condițiile în care rata de profit medie multianuală a distribuitorului tipic este semnificativ sub aceste procente de nerecuperare.

Disputa datoriilor: Între empatie și supraviețuire

Vocea fermierilor: Forță majoră, nu rea-voință

Fermierii afectați de secetă au transmis constant un mesaj simplu: nu există rea-voință în neplată, ci imposibilitate obiectivă. Când producția de porumb a coborât la 7 milioane de tone în 2024, comparabilă cu cea din 2007, și când prețurile cerealelor au rămas la niveluri relativ scăzute, o mare parte din fermieri nu au putut acoperi nici măcar costurile de producție, darămite datoriile restante.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), una dintre organizațiile fermierilor, a semnalat public că fermierii traversează o criză de finanțare structurală, acumulată pe parcursul a șase ani în care autoritățile au gestionat fiecare șoc în parte fără să abordeze cauzele de fond.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), sesizare la Comisia pentru Agricultură a Senatului, 30 aprilie 2026: „Fermierii români traversează o criză de finanțare structurală, acumulată pe parcursul a șase ani în care autoritățile au gestionat fiecare șoc în parte fără să abordeze cauzele de fond. Seceta, pandemia, războiul din Ucraina, efectele culoarului solidarității și concurența neloială generată de lipsa clauzelor în oglindă în acordurile comerciale au erodat rezistența financiară a fermelor românești”.

Vocea distribuitorilor: Nici ei nu sunt la infinit

Pe cealaltă parte, distribuitorii se confruntă cu propria lor criză de lichiditate. Ei sunt, la rândul lor, debitori față de producătorii și importatorii de inputuri - multinaționale care nu acceptă amânări și care cer plata la termen. O suspendare a datoriilor fermierilor față de distribuitori blochează automat capacitatea distribuitorului de a-și onora propriile obligații.

Cristian Dinu, managerul unui distribuitor de inputuri din sudul țării cu sute de clienți mici și medii din cinci județe, a sintetizat dilema distribuitorului cu o claritate devastatoare.

Cristian Dinu, manager distribuitor inputuri agricole, sudul României, Adevărul, decembrie 2025: „Fermierii sunt în incapacitate de plată, în jur de 80%. Să-i execut eu pe ei, sau să mă execute pe mine furnizorii? Am să-l întreb asta și pe ministrul Agriculturii, i-am solicitat o întâlnire”.

Același distribuitor a relatat că a susținut un fermier timp de doi ani de zile, acordându-i credit peste credit pentru a-i permite să-și achite datoria de 600.000 de lei. Rezultatul: în al treilea an, fermierul a încercat să-și vândă marfa fără să achite datoria și acum se află pe rolul instanței cu plângere penală.

Mihai Răzvan Moraru, fondatorul AIAR și al Agro Est Muntenia, a avertizat că suspendarea administrativă a datoriilor nu rezolvă problema, ci o mută pe lanțul comercial: dacă distribuitorii nu încasează, nu pot plăti producătorii, care nu pot livra inputuri pentru sezonul următor, ceea ce blochează întreaga producție agricolă.

Cezar Gheorghe, expert în agribusiness și fondator AGRIColumn, a sancționat propunerile de suspendare generalizată a datoriilor: „Ați blocat tot agribusiness-ul din România dacă faceți asta până la 31 decembrie 2025». El a catalogat mesajele oficiale drept populiste și a avertizat că suspendarea creanțelor ar produce un efect de bumerang, datoriile fermierilor crescând în continuare cu dobânzi și penalități, făcând recuperarea și mai grea”.

Răspunsul instituțional: OUG 118/2024 și limitele sale

Sub presiunea crizei, Guvernul a adoptat în octombrie 2024 Ordonanța de Urgență nr. 118/2024, care prevedea că pe întregul lanț valoric - fermieri, distribuitori, producători/furnizori - debitorii care își achită obligațiile până la 31 decembrie 2024 nu vor suporta dobânzi, penalități sau majorări de întârziere și nu pierd discounturile contractuale. Termenul a fost ulterior prelungit până la 1 august 2025.

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat măsura ca parte a unui pachet mai larg de sprijin, care includea și Creditul Fermierului cu garanție de stat 100% și ajutoare de calamitate pentru seceta din 2024.

Florin-Ionuț Barbu, conferință de presă, septembrie 2024: „Apreciem sprijinul financiar suplimentar acordat prin ajutoarele de calamitate pentru seceta din 2024, dar și decizia de a plăti subvenția mai devreme în acest an. Noul program Creditul Fermierului, cu modificările adoptate prin OG 7/2024, va oferi sprijinul financiar pentru a achita datoriile către furnizori și pentru a continua activitatea în 2025”.

Mecanismul discountului condiționat: O bombă cu ceas contractuală

Cum funcționează sistemul

Miezul disputei depășește însă simpla problemă a datoriilor. El ține de un mecanism comercial profund înrădăcinat în piața de inputuri din România: facturarea la prețul de listă, urmată de acordarea unui discount substanțial (30–50%) condiționat strict de respectarea termenului de plată.

Mecanismul este vechi de două decenii și funcționează astfel: un fermier cumpără pesticide, semințe sau fertilizanți la prețul de catalog, cu înțelegerea contractuală că va primi un rabat de 35%, spre exemplu, dacă plătește până la data X. Dacă fermierul întârzie chiar și o singură zi, pierde integral tot discountul și poate fi, în plus, penalizat contractual.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a semnalat în fața Comisiei pentru Agricultură a Senatului că au fost identificate cazuri concrete în care fermieri au achitat sume confirmate de furnizor, doar pentru a primi ulterior somații de executare silită din cauza anulării retroactive a discountului.

Efectul teoretic poate fi devastator: o datorie pe care fermierul o calcula la 100.000 de lei devine, din cauza pierderii discountului și a penalităților, o creanță de 150.000–200.000 lei sau chiar mai mult. AAC a relatat cazuri în care datoria s-a multiplicat de două-trei ori față de valoarea considerată inițial de fermier.

Totuși mai trebuie făcută și mențiunea că forte multe firme de distribuție manifestă destul de multă înțelegere în raport cu fermierii serioși și de multe ori problemele apar doar acolo unde caracterele sunt mai deficitare, dar sigur mai sunt și excepții. Unde între fermier și distribuitor există o relație de durată, bazată pe încredere și respectarea angajamentelor, rar s-au înregistrat probleme, dar unde ori erau fermieri care zburau din floare în floare, ori distribuitori de carton, situațiile au fost tensionate.

Poziția fermierilor: Sistem abuziv fără reglementare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a sesizat Comisia pentru Agricultură a Senatului, solicitând inițierea urgentă a dezbaterilor legislative și elaborarea unui act normativ echilibrat, care să protejeze fermierii fără a fragiliza rețeaua de distribuție. AAC califică situația actuală drept «un vid legislativ grav».

Doar că cei care doresc să se implice în această problemă din partea AAC de cele mai multe ori sunt depășiți de realități, fiindcă este foarte posibil ca aceste posibile modificări de mecanism propuse să ducă în realitate la decizia distribuitorilor de a accepta doar plata cash, caz în care în mod cert toți fermierii cu probleme vor închide porțile deoarece mai nici unul dintre aceștia nu sunt finanțabili bancar, sau poate vor accepta finanțarea dar doar pe criterii mai dure și cu discounturi mult reduse, unde vor fi afectați toți fermierii indiferent de starea lor de sănătate financiară, deoarece se va merge pe principiul luăm de la cei sănătoși să compensam bolnavii.

AAC, comunicat public, 30 aprilie 2026: „Mecanismul discountului condiționat la produsele de protecție a plantelor funcționează fără nicio reglementare clară, generând dezechilibre majore și riscuri financiare severe. Orice întârziere, chiar și minoră, duce la pierderea integrală a discountului, aplicarea de penalități contractuale și multiplicarea datoriei, uneori de două-trei ori față de valoarea inițial considerată de fermier”.

Poziția distribuitorilor: Standard internațional, nu abuz

Asociația Input Agro România (AIAR) respinge interpretarea de abuz. Organizația susține că mecanismul „credit furnizor cu discount ulterior” este un standard internațional al industriei, prezent în toate țările cu agricultură dezvoltată, și că distribuitorii sunt supuși acelorași condiții comerciale din partea producătorilor/importatorilor de la care se aprovizionează.

AIAR subliniază că în agricultura României, termenele de plată ajung și la 360 de zile (în campania de toamnă, când sunt înființate culturile de rapiță), iar finanțarea pe această durată nu se poate face gratuit. Discountul condiționat este, practic, garanția prețului implicitul al creditului comercial.

AIAR, comunicat de presă, aprilie 2026: „Avem deja norme europene care definesc condițiile de creditare, dar pentru termen scurt, de maximum 60 de zile. În domeniul agricol din România, termenele de plată ajung și la 360 de zile. Acest mecanism, cunoscut drept «credit furnizor cu discount ulterior», este un standard al industriei. Distribuitorii, la rândul lor, sunt supuși acelorași condiții comerciale din partea producătorilor”.

Distorsiunile contabile: Cine plătește prețul ficțiunii

Cum apar distorsiunile

Una dintre problemele cel mai puțin discutate public, dar cu consecințe concrete, este natura distorsionantă a facturării la prețul de listă. Atunci când un distribuitor emite o factură la prețul de catalog, să spunem 100 lei/kg de fungicid, deși prețul real agreat între părți (prețul net) este de 65 lei/kg (discount 35%), în evidențele ambilor parteneri se înregistrează o realitate economică falsificată, cel puțin temporar. Dar este și o realitate dorită în unele cazuri ale unor distribuitori care au avut dificultăți financiare și au folosit această metodă pentru a mai amâna un timp inevitabilul, prezentând băncilor o realitate coafată.

Distribuitorul înregistrează la vânzare un venit de 100 lei/unitate, ceea ce umflă artificial baza sa de impozitare pentru impozitul pe profit. Dacă discountul este acordat ulterior, fie prin factură de reducere comercială, fie prin neacordare în caz de întârziere, distribuitorul a plătit (sau poate plăti) impozit pe un profit care nu există economic, cel puțin până la regularizare. Dacă discountul nu se mai acordă deloc (fermierul a întârziat), atunci profitul respectiv devine real și legitim — dar este un profit extras din pierderea fermierului, nu dintr-o activitate economică productivă.

Cătălin Grigoriu (Moldova Farming Agricultură) a articulat public mecanismul: „Profitul distribuitorilor provine, în mare parte, din tăieri de discount, dar și alte artificii, elemente care asigură supraviețuirea distribuitorilor, dar nenorocesc iremediabil fermierii”. Și a adăugat că „în prima parte a anului, distribuitorii vând adesea pe minus sau pe zero pentru cotă de piață, urmând să-și recupereze marja prin tăierea discounturilor la scadență”.

Impactul pentru fermier: Cost de producție supraevaluat

Fermierul, la rândul său, înregistrează în evidențele sale achiziția de inputuri la prețul de factur, 100 lei/unitate, adică la prețul de catalog, nu la prețul net. Aceasta înseamnă că costul de producție pe hectar apare mai mare decât este în realitate (dacă discountul va fi primit), ceea ce distorsionează calculul marjei, al pragului de rentabilitate și al indicatorilor financiari ai exploatației.

Pe durata perioadei dintre facturare și momentul acordării/neacordării discountului, fermierul calculează o marjă negativă sau comprimată față de realitatea economică. Dacă discountul vine — se corectează. Dacă nu vine — costul de producție real a fost mai mare decât cel planificat, iar marja, deja fragilă, se prăbușește.

Impactul pentru TVA

Mecanismul are și implicații în materie de TVA. Potrivit Codului fiscal român, baza de impozitare a TVA se reduce atunci când sunt acordate reduceri comerciale ulterior facturării, distribuitorul fiind obligat să emită o factură de reducere (storno parțial). Dacă discountul condiționat nu este acordat, TVA-ul rămâne calculat la prețul de listă, în timp ce valoarea economică reală a tranzacției era la prețul net, situație care distorsionează și raportările fiscale.

Soluția propusă: facturarea la prețul net

Atât din presa agricolă, cât și din declarațiile unor actori importanți din distribuție, a apărut cerința clară de a se trece la facturarea la prețul net, adică la prețul real agreat, cu discountul deja inclus în factură, nu condiționat ulterior.

Cătălin Grigoriu, fondator Moldova Farming Agricultură, 16 martie 2026: „Începând cu mijlocul lunii martie, Moldova Farming Agricultură va acorda încă de la vânzare, de la facturare mai precis, întreg discountul negociat tuturor clienților săi. Niciun fermier nu va mai risca, în relația cu noi, să piardă zeci de procente discount conform clauzelor contractuale pentru întârziere la plată”.

Agricover a emis un comunicat în care și-a manifestat deschiderea față de facturarea la prețul net, cu o condiție: adoptarea unui cadru legal unitar aplicabil întregii piețe.

Dar este drept că această poziție poate ar trebui privită în contextul unde Agricover are și propriul IFN, care poate finanța fermierii, deci firma de distribuție va fi cu încasare la vânzare și finanțarea se va face prin mecanism financiar, ceea ce este un act de normalitate dacă se respectă regulile.

Doar că în astfel de situații trebuie avut în vedere să nu existe tentații care să favorizeze achizițiile fermierilor din anumite surse ,,recomandate”, iar pentru a se reduce riscul unor astfel de situații, poate cadrul de reglementare ar trebui să conțină și prevederi care să ducă la separarea totală a activităților de finanțare de cele de distribuție pentru a nu exista discuții.

Agricover, comunicat de poziție, 20 aprilie 2026: „Practicile de facturare la prețul de listă, însoțite de acordarea ulterioară a unor discounturi condiționate de respectarea termenelor de plată sunt, de 20 de ani, parte a realității pieței, iar Agricover a semnalat, în repetate rânduri, că modul în care sunt aplicate poate genera efecte negative asupra fermierilor și necesită o abordare mai transparentă și predictibilă. Agricover își manifestă deschiderea de a implementa facturarea la preț net, imediat ce va fi stabilit un cadru legal unitar pentru întreaga piață de distribuție a inputurilor”.

Logica din spatele acestei condiționări este economică: dacă un singur distribuitor trece la facturarea la prețul net, fermierii vor plăti mai întâi facturile acelui distribuitor (pentru că pierd mai puțin dacă întârzie), iar ceilalți distribuitori vor ajunge mai rapid la executare silită. Schimbarea trebuie să fie simultană sau reglementată, nu unilaterală.

Eu personal cred că va fi invers, întâi fermierul va plăti unde riscul pierderilor este mai mare și abia apoi va plăti distribuitorul care a facturat la prețul net și care va aplica penalitățile uzuale, asta dacă nu se va umbla la acele valori și se va ajunge la unele în care penalitățile vor fi egale cu valoarea discountului.

Presa agricolă și vocea expertizei independente

Disputele dintre fermieri și distribuitori au primit o acoperire amplă în presa agricolă specializată din România ‒ Revista Fermierului, Profitul Agricol, AgroInfo, AgroIntel, Revista Ferma, Business Agricol, Cotidianul Agricol ‒, care au urmărit cu consecvență toate episoadele crizei, de la OUG 4/2024 până la sesizarea AAC în fața Senatului. Dar au fost și voci din agribussines care au luat poziții în raport cu aceste situații.

Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a adoptat o poziție nuanțată, critică față de ambele extreme. El a atacat populismul oficial al moratoriului generalizat, dar a recunoscut și că mecanismele actuale de discount sunt vulnerabile la abuz.

Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, a atras atenția la începutul anului 2026 că, deși 2025 a adus producții record — peste 30 de milioane de tone cereale — fermierii rămân profund îndatorați. Gradul mare de îndatorare s-a combinat cu prudența crescută a băncilor și cu creșterea taxelor, creând un blocaj financiar structural.

Mihai Razvan Moraru unul dintre fondatorii AIAR a subliniat în mod repetat că distribuitorul a preluat, prin forța împrejurărilor, rolul băncii în relația cu fermierul. Creditul comercial depășește 1,5 miliarde de euro anual și este susținut integral de capitalul privat al distribuitorului, fără garanții de stat, fără acces la refinanțare. Soluțiile structurale — lege a creditului comercial, sistem de garantare a creditorului, definire juridică a distribuitorului — lipsesc cu desăvârșire.

Concluzii: Probleme și soluții

Criza din relația fermieri - distribuitori este, în esența ei, o criză de reglementare. Nu există actori exclusiv vinovați: nici fermierii, prizonieri ai unei serii de ani agricoli dezastruoși și ai unui sistem de creditare lipsit de alternative, nici distribuitorii, prinși între creanțele neîncasate și propriile obligații față de furnizori. Ce lipsește este un cadru juridic clar, echilibrat și previzibil.

Soluțiile posibile:

• Adoptarea urgentă a unui cadru legislativ privind creditul comercial agricol: definirea termenilor, limitarea clauzelor penalizatoare disproporționate, obligativitatea proporționalității între întârzierea la plată și pierderea discountului (de exemplu, pierdere graduală, nu totală);

• Reglementarea facturării la prețul net ca standard obligatoriu în industrie, aplicat simultan de toți participanții la piață, astfel încât să nu creeze distorsiuni concurențiale între distribuitorii care adoptă practica și cei care o refuză;

• Crearea unui sistem de garantare a creditului comercial cu sprijin de stat (pe modelul IMM Invest, dar adaptat sectorului agricol), care să permită distribuitorului să acceseze refinanțare în anii cu recoltă slabă, fără a-și bloca complet capitalul în creanțe nelichide;

• Sincronizarea termenelor de plată pentru inputuri cu calendarul real al producției agricole și al plăților APIA. Ministerul Agriculturii ar putea stabili termene-cadru recomandate, corelate cu datele istorice de recoltare și de plată a subvențiilor;

• Extinderea și îmbunătățirea programului Creditul Fermierului cu garanție de stat, asigurând acces real și rapid la lichiditate pentru fermieri înainte de scadența datoriilor față de distribuitori, astfel încât creditul comercial să nu mai fie ultima soluție de finanțare, ci una complementară, cu termene și condiții clare.

Dar nu în ultimul mai trebuie spus că fermierii au nevoie să învețe și să aplice un management financiar mult mai prudent, cu o mâna mai strânsă în a da banii pe jucării și jucărioare de diverse tipuri și modele și cum se zice să ne întindem cât este plapuma, plus că o relație de stabilitate cu un distribuitor serios poate duce la succes, chiar dacă respectivul distribuitor este mai scump aparent cu 2-3 %.

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier - jud. Brăila

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2026

Abonamente, AICI! 

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistrița, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) București și Societatea Română a Horticultorilor - Filiala Bistrița-Năsăud, organizează, pe 1 iulie 2026, un eveniment dedicat provocărilor actuale, perspectivelor de dezvoltare și tendințelor moderne din cultura cireșului.

Evenimentul cu tema „Probleme actuale și tendințe în cultura cireșului” va avea loc la sediul SCDP Bistrița și va reuni fermieri, cercetători, cadre universitare, consultanți, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și ai instituțiilor cu atribuții în dezvoltarea agriculturii, oferind un cadru favorabil dezbaterii celor mai importante aspecte privind provocările din cultura cireșului.

Programul include:

• Identificarea principalelor probleme actuale din cultura cireșului și prezentarea soluțiilor tehnologice și de management pentru depășirea acestora;

• Tendințe și perspective în cultura cireșului în contextul schimbărilor climatice, al cerințelor pieței și al noilor tehnologii de producție;

• Comunicarea unor rezultate experimentale obținute de SCDP Bistrița în cadrul programelor de cercetare privind specia cireș;

• Prezentarea și distribuirea Buletinului Documentar Informativ Horticol nr. 46/2026;

• Vizitarea loturilor experimentale dedicate culturii cireșului;

• Prezentarea materialului genetic aflat în testare în culturile comparative și a perspectivelor de valorificare a acestuia în producție;

• Degustare de cireșe.

Potrivit organizatorilor, manifestarea își propune să înlesnească dialogul dintre cercetare și practică, să promoveze transferul de cunoștințe și să contribuie la dezvoltarea unei pomiculturi moderne, eficiente și sustenabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 26 mai 2026, la Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish). Delegația României a fost condusă de viceprim-ministrul, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a cerut alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor de la AgriFish a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii din țările UE au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tánczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole, precum și efectele negative economice și sociale asociate. În privința fertilizanților, ministrul român a subliniat că utilizarea fondurilor europene și a rezervei agricole pentru fermierii afectați de creșterea costurilor este un aspect esențial pentru România.

„Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția”, a subliniat Tánczos Barna, în cadrul reuniunii AgriFish.

Alături de alte state, România a solicitat Comisiei Europene soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023–2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 26 februarie, la Agri Trade Summit 2026, Corteva Agriscience a subliniat rolul strategic al geneticii Pioneer^® în consolidarea agriculturii românești. Cu 100 de ani de expertiză globală în inovarea hibrizilor și cinci decenii de prezență continuă în România, Pioneer^® reprezintă astăzi un reper pentru performanță, fiabilitate și parteneriat pe termen lung în agricultură.

În prezentarea sa, pe scena Agri Trade Summit 2026, Maria Cîrjă - director de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a abordat provocările tot mai mari pe care fenomenele meteo extreme le-au generat pentru producția de porumb din România în ultimii ani. Expertul Corteva a punctat că ultimele sezoane au pus la încercare sistemele agricole din întreaga țară, accentuând importanța geneticii capabile să protejeze producția în condiții de stres hidric și să asigure performanță constantă, în special în zonele neirigate. „Astfel, nevoia de hibrizi rezilienți, de înaltă performanță, capabili să ofere stabilitate în fața secetelor recurente și a volatilității climatice în creștere, a devenit esențială. În acest context, hibrizii Pioneer^®, în special portofoliul Optimum^® AQUAmax^®, au demonstrat performanțe constante peste mediile naționale în fermele românești. Datele interne Corteva Agriscience arată că între 2020–2025 fermierii au obținut, în medie, 8–9 tone/ha în sistem neirigat și 12–15 tone/ha în fermele irigate, reflectând o stabilitate ridicată a producțiilor și o toleranță crescută la stresul hidric”, a arătat directorul de marketing.

Privind către sezonul 2026, Maria Cîrjă a subliniat că nivelul favorabil al apei din sol oferă oportunități importante pentru fermieri, însă volatilitatea vremii rămâne o provocare locală ce necesită genetică de înaltă performanță, capabilă să protejeze potențialul de producție în condiții de secetă.

Directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova a prezentat cele mai importante repere ale brandului la nivel global și local și, totodată, a evidențiat angajamentul de durată al Pioneer^® față de fermierii din țara noastră prin investiții locale, capacități integrate de producție și o rețea națională puternică de suport. Maria Cîrjă a menționat dezvoltarea stației de procesare semințe din Afumați, județul Ilfov, investițiile cumulate de 84 de milioane USD și capacitatea de producție de două milioane de unități, toate contribuind la o prezență solidă în agricultura românească. De asemenea, a subliniat poziția de lider a Pioneer^® pe piața porumbului din România din 2020 până în prezent și sprijinul acordat unui număr de peste 20.000 de fermieri.

„În agricultură, adevărata performanță începe în câmp — cu semințe care înțeleg solurile locale, clima locală și provocările reale ale fermierilor. În România, prioritatea noastră la Corteva este să sprijinim fermierii cu puterea geneticii Pioneer, susținută de producție locală, agronomie dedicată și sfaturi practice pe tot parcursul sezonului. Debutul puternic al acestui sezon le oferă fermierilor optimism, dar reziliența rămâne esențială. Rolul nostru este să oferim hibrizi care transformă condițiile favorabile în recolte stabile și care continuă să performeze chiar și atunci când clima devine imprevizibilă”, a declarat Maria Cîrjă, adăugând că, pentru sezonul următor, hibrizii Pioneer^® de la Corteva Agriscience continuă să extindă portofoliul cu soluții fiabile, adaptate diversității mediilor agricole din România, susținând fermierii în menținerea productivității, profitabilității și rezilienței pe termen lung.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semiintegrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor, în prezent având în exploatare 2.200 de hectare în județul Vaslui. Cu Dan Hurduc, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, am abordat cam întreaga problematică a agriculturii momentului.

„Niciun politician nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar.”

Dan Hurduc: Am început anul 2026 în funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, un mandat care demarează cu responsabilitate şi vine într-un moment greu pentru fermieri. De fapt, în ultimii cinci ani putem spune că mai toate momentele în afară de 2021 au fost grele pentru fermieri, momente care într-un fel sau altul, chiar dacă este greu, fermierii trebuie să-și continue activitatea. Spun cu responsabilitate, pentru că organizația noastră întotdeauna a venit cu acţiuni fundamentate, şi în acest mandat îmi propun, pe lângă continuarea politicilor Clubului care au fost până acum, şi cu anumite acţiuni specifice zonei în care activez, Moldova. Că, de fapt, rotaţia preşedinţilor se face ca fiecare membru din Consiliul director şi acum din Consiliul naţional de coordonare să vină cu probleme specifice din zona lui. România este o ţară mare, cu probleme destul de diverse. De aceea este important ca fiecare preşedinte să aducă problemele din zona lui şi, într-un fel, noi ca o asociaţie de reprezentare, ca un ONG, nu putem decât să le aducem în atenţia decidenţilor şi doar politicul decide. De multe ori, factorii politici, decidenţii, nici măcar nu se apleacă asupra problemelor sectorului şi nu sunt puține momentele în care credem că vorbim degeaba. Dar datoria noastră credem că este să continuăm să aducem problemele în atenţie, dar să venim și cu soluţiile care ar face ca sectorul să fie profesionalizat.

Care sunt priorităţile dvs. în acest mandat, 1 ianuarie – 1 iulie 2026?

Dan Hurduc: Am avut proiecte strategice majore ale Clubului în perioada anterioară, şi cele mai importante pe care le-am adus în atenţie s-au referit la reducerea deficitului balanţei comerciale a produselor alimentare. Am avut noi mecanisme de finanţare a fermierilor, adoptarea unui mecanism sau a unor mecanisme de gestionare a riscurilor climatice şi de piaţă, şi nu în ultimul rând digitalizarea agriculturii. Dar, cel mai important obiectiv este reprezentarea activă şi constantă a intereselor fermierilor prin luări de poziţii, prin aducerea în atenţie a problemelor.

Să nu uităm că din 2027 Politica Agricolă Comună se schimbă. Există o propunere de PAC nu tocmai favorabilă fermierilor şi vrem să o dezbatem cu fermierii, prin organizarea de conferinţe pe regiuni. În aceste șase luni vom avea conferinţele Clubului în fiecare regiune, în cadrul cărora vom discuta cu fermierii provocările care sunt propuse în noua PAC, care nu sunt în avantajul fermierilor. Pe lângă scăderea bugetului, pe lângă cumularea fondurilor pentru agricultură cu fondurile de coeziune, sunt destul de multe probleme, iar fermierii nu sunt atât de conştienţi că problemele vin. Cum a apărut şi acum acordul Mercosur şi dintr-o dată este foarte multă emoţie în piaţă şi toată lumea discută de Mercosur, o parte din politicieni plâng pe umerii fermierilor că „ce fac fermierii”, dar întotdeauna când am avut discuţii, în ultimii trei ani, noi, Clubul Fermierilor, am avut poziţii destul de tranşante vizavi de adoptarea acestui acord Mercosur. Am venit cu fundamentări că acordul impactează agricultura României, dar practic nu ne-a ascultat nimeni şi probabil nici în continuare nu o să ne asculte. Chiar dacă oarecum acordul era previzibil că o să fie adoptat, ne-am fi dorit ca reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Agriculturii şi chiar ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Economiei să ne solicite măcar o analiză de impact, în care să vadă cum va fi afectată agricultura României şi la ce nivel de cost va fi impactată, şi dacă nu puteam să evităm semnarea acordului, măcar imaginam nişte mecanisme de protecţie, care ar fi făcut ca toată munca din ultimii ani şi toţi banii din PAC să nu se ducă pe apa sâmbetei.

Poziția României este unică în Europa faţă de a celorlalte state, iar noi ar fi trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. România a fost cea mai impactată ţară de fenomenul Ucraina, țara noastră a dus greul, chiar mai mult decât Polonia, a dus greul cerealelor care au tranzitat România şi care au rămas aici. Decapitalizarea fermierilor se trage și de la fenomenul în care cerealele au scăzut timp de un an jumătate foarte mult, ne-au invadat mărfurile ucrainene, ne‑au scumpit logistica, ne-au preluat şi piaţa internă şi atunci nu aveam cum să rezistăm decât prin noi împrumuturi la bancă. Şi aceste noi împrumuturi duc la grad mare de îndatorare, iar acum fermierii nu mai au loc să ia împrumuturi pe termen scurt, capital de lucru, că gradul de îndatorare nu le permite. Singura modalitate ar fi mecanisme noi de finanţare, prin care creditele să meargă pe termen mediu şi lung. Când a fost vorba de compensaţii, UE ne-a acordat în primă fază în jur de 25 de milioane de euro, după aceea 45 de milioane de euro, la o pierdere pe care noi am estimat-o la 3-4 miliarde de euro la nivelul întregii agriculturi româneşti. Or, să vii cu o compensare de 24-45 milioane de euro este o glumă care ne face să credem că mecanismele de protecţie la nivelul acordului Mercosur vor fi la fel de eficiente. Tocmai de aceea România ar fi trebuit să voteze poate împotriva acordului, pentru că nu eram pregătiţi, pentru că am mai preluat un şoc pe care l-am preluat pentru toată Uniunea.

Franţa şi Polonia, ţări eminamente cu agricultură puternică, s-au opus acordului UE - Mercosur, şi chiar cu industrie mai mare ca noi, de exemplu Polonia nu are deficit de balanţă comercială, chiar are plus, şi atunci dacă aceste țări au spus „nu”, în condiţiile în care pot fi favorizate de acord, noi am spus „da”, fără să avem o discuţie la nivel de asociaţii din cadrul sectorului, în care să vedem sau măcar să ştim impactul. Considerăm o lipsă de responsabilitate. Agricultorii nu sunt milogi, așa cum ne cataloghează unele televiziuni generaliste. Sunt discuţii în piaţă că putem să luăm produse alimentare mai ieftine. Ce este mai ieftin nu înseamnă și mai bun. Dacă tot clamăm decarbonizarea agriculturii, dacă tot clamăm o mulţime de probleme de mediu, că vrem să mâncăm sănătos, că vrem să fim într-un mediu curat şi toate aceste aspecte să le facă agricultorul, şi când e vorba de alte discuţii, agricultorii au subvenţii şi cer o grămadă de bani. Poziţiile acestea sunt total neprofesioniste şi nu fac bine, sunt într-o zonă de tip politicianism, de tip demagog. Politicienii care în general sunt în opoziţie şi sesizează o problemă pe care ar putea-o specula, acum plâng pe umerii agricultorilor, ceea ce noi, Clubul Fermierilor, nu accesăm opinii politice şi nu ne interesează la nivel politic, dar niciunul dintre politicieni, nici dintre cei de la guvernare şi nici dintre cei din opoziţie, nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar românesc.

Doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare

Finanțarea este în acest moment o mare greutate pentru agricultorii din România. Ce soluții are Clubul Fermierilor Români la această problemă?

Dan Hurduc: Noi tragem un semnal de alarmă şi aducem în atenţia decidenţilor politici că sectorul este împovărat, că niciodată sectorul agroalimentar nu a avut un grad de îndatorare atât de mare. Așadar, problema numărul unu, pe lângă problemele climatice, pe lângă crizele internaţionale, concurenţa neloială internaţională, cea mai mare problemă a sectorului este lipsa finanţării. Pentru că fermierii nu se mai pot finanţa pentru capital pe termen scurt, nu mai pot accesa finanţări, că au un grad mare de îndatorare.

Ne dorim să găsim împreună cu Ministerul Agriculturii sau cu Guvernul soluţii de finanţare pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen mediu şi lung pot aduce o gură de oxigen în ecuaţia aceasta a capitalului de lucru în agricultură. Eu estimez că doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare, deci 70% din sector are gradul de îndatorare care nu mai permite să acceseze capital de lucru pe termen scurt. Acest moment face ca finanţatorii, ştiind lucrul acesta, să-şi reducă expunerile pe agricultură. O soluție ar fi creditele sindicalizate, ar fi creditele analizate la nivel total al antreprenorilor din agricultură şi să meargă pe credite pe termen lung şi mediu, cu oarecare garanţii guvernamentale. Fermierii nu reuşesc să treacă la nivelul următor. Cauzele le știm, situația climatică din ultimii patru ani, fenomenul Ucraina, iar acum acest acord Mercosur. Toate astea îndepărtează finanţatorii de sector. Noi acum atragem atenţia că sunt probleme în sector, dar finanţatorii, când ştiu că în acest moment preţurile vor scădea şi randamentele nu sunt cele scontate, o să fie şi mai greu în agricultură. Prin urmare, soluţiile sunt creditele cu scadenţe pe termen mediu şi pe termen lung, dar fermierii nu pot convinge singuri finanţatorii să vină cu soluţii pe termen mediu şi lung. Trebuie instrumente financiare realizate de autorităţi. Altfel, vorbim ca să vorbim. De regulă, noi, organizaţiile profesionale, nu putem decât să vorbim şi să aducem în atenţie. Nu noi hotărâm, nu noi decidem, totul este la latitudinea politicului.

Clubul Fermierilor Români vrea să dezvolte parteneriate strategice, instituţionale cu decidenţi la nivel naţional, la nivel european, cu mediul academic, cu mediul universitar, ca soluţiile pe care le prezentăm să aibă o oarecare greutate, să fie filtrate şi să fie soluţiile pe care trebuie să mergem. Nu că spunem noi, sectorul, că avem nevoie de bani, dar sunt şi organizaţii din mediul universitar, din mediul academic, trebuie să strângem rândurile şi să încercăm să depăşim aceste etape, dacă ne dorim ca pe viitor să avem produse sănătoase sau o agricultură performantă.

Gestionarea riscurilor din agricultură

Cum gestionăm riscurile climatice? Zona în care aveți ferma este una afectată foarte mult de schimbările climatice. Sunt ani buni de când nu mai plouă în regiunea Moldovei, în Vaslui la dvs. vă luptați an de an cu seceta severă.

Dan Hurduc: De câţiva ani se încearcă găsirea unui mecanism de gestionare a riscului climatic şi a riscului de piaţă, nu doar a riscului climatic. Noi, Clubul Fermierilor, am avut întâlniri cu reprezentanţii asigurătorilor în care am încercat să-i convingem că putem să facem un mecanism de gestiune a riscului, asemănător cu cel de la locuinţe. Numai că, pentru a convinge asigurătorii, trebuie să intervină şi Ministerul Agriculturii şi eventual dintr‑o zonă guvernamentală, pentru că atunci când îşi calculează riscul la nivel naţional, asigurătorul nu e convins şi practic nici nu-şi doreşte să intre într-un asemenea mecanism, dacă acest mecanism nu este un business.

Avem discuţii cu reprezentanţii pe agricultură ai Băncii Mondiale, în care să facem un studiu prin care să demonstrăm că acest mecanism de gestionare a riscului ar fi fezabil. Vom demara un proiect-pilot prin care să demonstrăm dacă este fezabil sau nu un mecanism de gestionare a riscului, în care cât mai mulţi asigurători să facă parte din el. Pentru că un asigurător, dacă are de despăgubit mai mult de o dată la zece ani, el nu vine în parteneriat. Şi în discuţiile cu asigurătorii s-a dovedit că nu au un apetit atât de mare pentru acest mecanism de gestionare a riscului. Noi ne bazăm pe Ministerul Agriculturii, mai ales că sunt bani care sunt opriţi de la fermieri, pe hectar, tocmai pentru aceste riscuri. Un dezastru climatic la nivel naţional nu-l poate susţine nimeni. Este atât de mare, încât nicio societate de asigurare sau Guvernul nu-l poate susţine. De aceea este nevoie de expertiza asigurătorilor, de expertiza asociaţiilor de fermieri, de expertiza guvernamentală şi de sume din PAC.

Pentru că ați amintit de PAC, să vorbim puțin de viitoarea Politică Agricolă Comună, care, în propunerea Comisiei Europene, e mult schimbată comparativ cu cea de până acum. 

Dan Hurduc: Propunerea Comisiei Europene este ca noua PAC, care va începe în 2027, să se schimbe substanţial. Adică, fondurile pentru agricultură să fie împreună cu fondurile de coeziune, ceea ce dezavantajează agricultura, bugetul să fie redus cu 15% şi să fie la comun cu bugetul fondurilor de coeziune, pretenţiile de mediu să rămână aceleaşi sau chiar să crească. Probabil această propunere de PAC mai are mult până va deveni regulament şi va trece. Avem un dublu standard. Comisia, pe de o parte, îşi doreşte în Europa să avem foarte multe lucrări pentru mediu, să avem o mulţime de acţiuni, să avem decarbonizarea agriculturii, să avem o mulţime de lucruri pe care doar fermierul să le facă, fără să fie remunerat…

O reducere a utilizării îngrăşămintelor, se interzic multe substanțe active din produsele pentru protecţia plantelor...

Dan Hurduc: Exact. Şi, totodată, avem acordul cu Mercosur. Noi ştim că ţările din Mercosur folosesc undeva la 12-13 kg de pesticide pe hectar, pe când în România suntem undeva la 0,8-2,8 kg/ha. Deci, standardul acesta dublu prin care fermierii europeni sunt obligaţi să respecte standardele de mediu, să aibă costuri crescute pentru a respecta acest standard de mediu şi într-un final de a avea producţii mai scăzute, vin în contradicţie cu acordurile pe care le semnează Comisia Europeană, şi în special cu Mercosur, în care or să vină poate produse agricole mai ieftine, dar care nu respectă niciun standard. Practic, consumatorul european are posibilitatea să cumpere produse ieftine şi cu probleme de siguranţă alimentară, iar fermierul european este falimentat pentru că el nu poate să producă la nivelul costurilor din zona Americii de Sud, unde avem precipitaţii de până la 2.000 litri pe metru pătrat, faţă de ce avem noi în Dobrogea sau în centrul Moldovei şi 200 litri sau sub 200 litri pe metru pătrat. Prin urmare, avem precipitaţii de zece ori mai multe, avem energie, în zonele din America de Sud energia este de două-trei ori mai ieftină decât în România, avem 1.500 de substanţe active în plus, care au fost dovedite şi eliminate din Codex-ul UE, pe care le folosesc şi automat sunt mai ieftine, şi atunci concurenţa este totalmente neloială. Probabil undeva, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor scăpa de sub control.

Tinerii sunt viitorul

Digitalizarea. Un alt subiect foarte important, iar dvs. cred că sunteți pionier în ceea ce înseamnă digitalizarea activităţilor din fermă.

Dan Hurduc: Da, schimbările climatice m-au determinat să digitalizez ferma. Noi, Clubul Fermierilor, prin programele noastre educative, punem un accent destul de mare pe digitalizare, ca fenomen de optimizare. Nu că e un moft sau că este la modă acum, noi privim digitalizarea ca un element sau ca un fenomen de scădere a costurilor. În momentul când ne digitalizăm, putem să atragem în agricultură şi tineri, adică resursă nouă, şi în acelaşi timp putem să optimizăm şi procesele în fermă. Acum au apărut utilaje destul de performante în care putem să facem o grămadă de lucruri asistate, pentru că nu mai este nici forţă de muncă, eficienţă ridicată şi noi considerăm că digitalizarea trebuie să continue şi facem şi eforturi în sensul acesta la Clubul Fermierilor.

„AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, un program național nou al Clubului Fermierilor Români. Despre ce este vorba mai exact?

Dan Hurduc: În cadrul acestui program naţional „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” avem patru programe pilot, prin care am plecat cu acţiuni privind reducerea balanţei comerciale a produselor alimentare, noi mecanisme de finanţare, mecanismul de gestionare a riscurilor de climă şi piaţă şi digitalizarea. Aceste proiecte-pilot au făcut într-un final să elaborăm o strategie, cum să se dezvolte agricultura până în 2035 şi am înaintat-o decidenţilor. Dezvoltarea viitoare a agriculturii îşi găseşte piloni în cadrul acestei strategii. Dacă ne ţinem de strategie sau nu, este doar atributul politicului. Și s-a văzut că în ultima perioadă România nu a avut nicio coerenţă în acţiuni privind strategia de dezvoltare a agriculturii până în 2035. Ne-am luat doar după propunerile Comisiei, şi când vorbim câteodată de agricultura României, vorbim de ceva care este doar subvenţionat şi doar se duce în buzunarele fermierilor. Dar vedem acum că fermierii nu sunt capitalizaţi, dacă ar fi dus-o atât de bine în agricultură fermierii ar fi fost capitalizaţi, vedem aceste utilaje performante şi ne duce gândul că avem aceste utilaje, dar ele sunt luate pe credit şi, ca să poţi face faţă costurilor în UE nu poţi să o faci decât cu utilaje moderne şi cu tehnologii moderne. Deci pledăm pentru o agricultură modernă, dar când vedem că se desfăşoară la nivel înalt, considerăm că este suprafinanţată şi ar trebui să mai aducem şi din import produse agroalimentare.

Prin urmare, Clubul Fermierilor are acţiuni strategice, are viziune strategică pe termen mediu şi lung, ne ţinem de ea chiar dacă în această perioadă lucrurile nu sunt atât de favorabile şi este atât de multă emoţie în piaţă, încercăm să aducem la masă autorităţile naţionale, autorităţile europene, mediul universitar, mediul academic, parteneri strategici care pot contribui la dezvoltarea agriculturii.

Trebuie să amintim și proiectele educaționale derulate de Club.

Dan Hurduc: Proiectele educaţionale sunt în prim-plan şi le ducem mai departe. E vorba de „Tineri lideri pentru agricultură” şi „Antreprenor pentru agricultura 4.0”. Avem o latură educaţională pe lângă promovare şi reprezentare, continuăm deoarece considerăm că tinerii sunt viitorul şi al agriculturii, nu numai al omenirii.

Mai aveți acele think tank-uri Agrinnovator.

Dan Hurduc: Da, Agrinnovator înseamnă grupuri de lucru în care luăm un domeniu, îl analizăm cu atenţie şi se vine în cadrul grupului cu propuneri pentru acel domeniu şi, într-un final, ajungem la o strategie. Dar, cum mai spuneam şi mă repet, şi datorită emoţiei din piaţă acum, dacă cine ar trebui să audă şi să vadă nu ia în calcul aceste aspecte, nouă nu ne rămâne decât să ne continuăm activitatea. Atributul de dezvoltare şi de demarare, de acţiune este al politicului. Politica agricolă este făcută de Guvern şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, în cadrul PAC, bineînţeles.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Managementul riscurilor în agricultură, impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol, precum și perspectivele internaționale asupra asigurărilor agricole, cu accent pe modelele de parteneriat public-privat, care sunt dezvoltate la nivel global, sunt subiecte dezbătute la prima Conferință Est-Europeană a Brokerilor de Asigurare „AgraSure”, organizată la Viena de către compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), lider de piață în asigurările agricole din Austria și unul dintre cei mai importanți asigurători agricoli din Europa. La eveniment au participat peste o sută de brokeri de asigurare din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și România.

Sucursala Agra Asigurări România a fost prezentă în calitate de partener strategic și reprezentant al pieței locale de profil, alături de brokeri invitați din România, activi în sectorul agricol. „Este o onoare să fim parte din prima conferință AgraSure, care confirmă importanța dialogului și a colaborării între toți actorii implicați în sectorul agricol. Fermierii din România se confruntă tot mai des cu efectele schimbărilor climatice, iar asigurările agricole nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o necesitate. Misiunea noastră este să fim aproape de fermieri, să le oferim soluții inovatoare și să contribuim la dezvoltarea unei rețele de siguranță sustenabile, prin care agricultura să-și poată îndeplini rolul strategic – acela de a asigura securitatea alimentară”, a declarat Adrian Horia Lupu, directorul Sucursalei Agra Asigurări România, prezentă pe piața noastră din 2016. De altfel, Agra Asigurări este singurul asigurător specializat pe domeniul agricol.

Organizatorul conferinței AgraSure, compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), cu sucursale în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România și Bulgaria, oferă protecție pentru culturile agricole împotriva unui spectru larg de calamități naturale, precum grindină, secetă, inundații, furtuni, îngheț și altele. Totodată, ÖHV este cel mai mare asigurator de animale, acoperind riscurile pentru bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline și păsări. Cu cel mai modern sistem de management al daunelor din Europa, bazat inclusiv pe utilizarea datelor satelitare în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), compania asigură o procesare rapidă și eficientă a daunelor. Acest avantaj tehnologic contribuie semnificativ la gradul ridicat de satisfacție al fermierilor.

În discursul inaugural al conferinței de la Viena, dr. Kurt Weinberger, director general al companiei Österreichische Hagelversicherung, a subliniat că agricultura este puternic afectată de creșterea fenomenelor meteorologice extreme: „Agricultura se confruntă cu provocări majore din cauza intensificării fenomenelor meteo extreme generate de schimbările climatice și a volatilității prețurilor de piață. Cert este că agricultura, prin natura ei de activitate desfășurată sub cerul liber, este inseparabilă de locația în care se desfășoară. Spre deosebire de industrie, care poate reacționa la deteriorarea condițiilor prin relocarea fabricilor, fermierii se confruntă în mod direct cu riscurile climatice, care se tot intensifică. Însă doar un sector agricol stabil va putea hrăni, în viitor, nouă miliarde de oameni. În interesul întregii populații, agricultura are nevoie de o rețea de siguranță și mai solidă. Pentru aceasta este necesară o asigurare agricolă puternică și inovatoare, dar și un angajament clar al autorităților în direcția unor modele de parteneriat public-privat, o colaborare între agricultori, sectorul public și industria asigurărilor, așa cum se dezvoltă deja la nivel internațional, de exemplu în Statele Unite sau China”.

Consultantul Organizației Mondiale de Meteorologie (WMO), Michael Staudinger, a prezentat efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice asupra agriculturii, punctând că fermierii sunt primii care se confruntă direct cu riscurile generate de fenomenele meteo extreme.

Andreas Rohm, expert senior în subscrierea riscurilor agricole - Munich Re, a expus tendințele globale de risc și a demonstrat că, la nivel mondial, guvernele își extind schemele de subvenționare a primelor pentru asigurările agricole și animale, ca răspuns la amenințările tot mai mari reprezentate de dezastrele naturale și epizootii.

O perspectivă americană a fost oferită de Thomas Zacharias, președinte în cadrul Asociației Naționale a Serviciilor de Asigurare a Recoltei SUA (NCIS). Acesta a explicat oportunitățile pe care le oferă modelul american și a subliniat că atât Europa, cât și Statele Unite pot beneficia reciproc de pe urma schimbului de experiență în domeniul asigurărilor agricole. În SUA, asigurarea agricolă reprezintă cel mai important instrument de politică agricolă pentru asigurarea securității alimentare.

Perspectiva europeană a fost argumentată de Bence Major, adjunct șef în cadrul Comisiei Europene, care a evidențiat că o politică agricolă orientată spre viitor poate rămâne competitivă pe plan global doar prin instrumente solide de gestionare a riscurilor.

În încheiere, Matthias Grün, membru al Consiliului de administrație Esterhazy Betriebe AG, a împărtășit experiențe practice, demonstrând modul în care exploatațiile agricole pot gestiona riscurile și își pot consolida stabilitatea cu ajutorul asigurării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IFC facilitează un pachet de finanțare în valoare de 42 milioane USD echivalent pentru Agricover Credit IFN, cea mai mare instituție financiară nebancară din România specializată în agricultură.

Investiția va extinde accesul la finanțare pentru micro întreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectorul agricol din România, cu cel puțin 50% din fonduri alocate pentru IMM-uri deținute de femei, menit să adreseze un deficit critic de finanțare pentru femeile fermier și întreprinderile agricole.

Ca parte a acestui pachet de finanţare, IFC a mobilizat o sumă totală de 20 de milioane euro de la Fondul ILX din Amsterdam, un manager de active pentru finanţarea dezvoltării globale axat pe ODD (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă) şi de la investitorul german de impact Invest in Visions.

Agricultura reprezintă 5% din PIB-ul României și 30% din forța de muncă, față de doar 5% în Uniunea Europeană (UE). România are a șasea cea mai mare suprafață de teren arabil din UE și se numără printre primii producători mondiali de grâu și porumb. În ciuda potențialului său, sectorul se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv deficiențe structurale, productivitate scăzută și acces limitat la finanțare - în special pentru comunitățile rurale și femeile fermier.

„Suntem încântați să avem ocazia de a extinde colaborarea noastră de un deceniu cu IFC. Această ocazie marchează introducerea unui produs sindicalizat inovator care nu numai că oferă finanțare esențială, dar ajută și la diversificarea bazei noastre de creditori. Angajamentul comun al IFC și Agricover de a promova sustenabilitatea prin programe de incluziune va avansa egalitatea de gen și va sprijini eforturile actuale de reînnoire a generațiilor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit.

Tensiunile geopolitice globale au perturbat și mai mult piețele agricole regionale, provocând volatilitatea prețurilor pentru inputuri și produse și crescând aversiunea la risc a creditorilor. Proiectul va permite Agricover Credit, un partener de lungă durată al IFC, să ofere fermierilor finanțarea atât de necesară, inclusiv împrumuturi pe termen lung, esențiale pentru susținerea operațiunilor în perioada de incertitudine economică.

„Investiția IFC va adresa unul dintre cele mai mari deficite de finanțare din România, îmbunătățind accesul la finanțare al fermierilor și în special al femeilor, care se confruntă cu provocări mai mari în asigurarea resurselor. Acest parteneriat va permite fermierilor să investească în echipamente esențiale și capital de lucru, ajutându-i să rămână rezilienți în fața provocărilor globale”, a completat Etleva Koka, Manager IFC`s pentru Instituții Financiare în Europa.

Proiectul este sprijinit de Women Entrepreneurs Opportunity Facility (WEOF) prin intermediul unui stimulent bazat pe performanță care va promova creditarea IMM-urilor deținute de femei. WEOF, lansat de IFC prin programul său „Banking on Women” și prin inițiativa „10 000 de femei” a Goldman Sachs, este un mecanism unic dedicat extinderii accesului la capital pentru femeile antreprenor la nivel mondial.

„Goldman Sachs 10,000 Women este mândru să colaboreze cu IFC pentru a oferi un stimulent bazat pe performanță ca parte a acestei investiții semnificative în Agricover Credit. Prin concentrarea sa asupra agrobusiness-urilor deținute de femei, acest proiect exemplifică misiunea WEOF de a aborda deficitul de finanțare cu care se confruntă femeile antreprenor. Prin asigurarea accesului la capital, acest parteneriat va permite acestor afaceri să prospere, contribuind la creșterea economică a României. Noi suntem încântați să ne continuăm colaborarea cu IFC pentru a sprijini femeile antreprenor din întreaga lume și așteptăm cu nerăbdare impactul pozitiv pe care îl va avea această investiție”, a precizat Charlotte Keenan, Global Head of Goldman Sachs 10,000 Women.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are, începând din 12 februarie 2025, un nou Consiliu Director, ales de către Adunarea Generală a Membrilor.

Vasile Iosif, director general FMC România și Republica Moldova, a fost ales în funcția de președinte al AIPROM pentru un mandat de doi ani. „Este o onoare pentru mine să continui călătoria pe care am început-o împreună în 2020. Sunt convins că asociația se află pe un drum ascendent și vreau să vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mă simt onorat și le mulțumesc și foștilor colegi din Consiliul Director, precum și celor care au fost aleși astăzi. Sunt sigur că vom forma o echipă puternică. Pentru acest mandat am stabilit trei priorități majore: actualizarea legislației în toate formele sale, dezvoltarea proiectului din Republica Moldova și atragerea de noi membri în asociație. În ceea ce privește industria, nu doar noi avem nevoie de o legislație actualizată și modernă. Al doilea proiect la care voi lucra împreună cu membrii Consiliului Director este cel din Republica Moldova. De asemenea, vom continua toate proiectele asociației. Vă doresc un an 2025 plin de realizări și implicare activă în cadrul asociației”, a declarat Vasile Iosif.

Pentru funcțiile de vicepreședinte 1 și vicepreședinte 2 ai AIPROM au fost aleși: Boualem Saidi - Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România și Jean Ionescu – Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

În cadrul aceleiași întruniri a fost ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director în persoana lui Gabor Krasznai - Country Manager pentru BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova și membrul plin supleant – Rozina Chesnoiu - Country Manager al Nufarm România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este Patricia Maria Ştirbu - președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Claudiu Crânguș – Manager General Alchimex.

„Doresc să felicit alegerea noului Consiliu Director și să mulțumesc celor care au fost membri ai Consiliului Director în mandatul precedent. Vă mulțumesc pentru contribuția adusă. Munca depusă de fiecare dintre noi în ultimii doi ani a jucat un rol important în realizările industriei. Anul 2024 a fost unul plin de provocări pentru noi toți, dar am demonstrat că suntem o voce unită și am colaborat eficient în discuțiile cu autoritățile. Apreciez echipa executivă AIPROM pentru eforturile lor; nu am avut nici o conversație la AIPROM care să nu se fi finalizat cu o soluție. Mă bucur că suntem recunoscuți și la nivelul CropLife Europe. Acum doi ani, am preluat mandatul de la Vasile Iosif și sunt foarte fericit să îi predau ștafeta. Poți conta pe mine, Vasile. Felicitări!”, a declarat Boualem Saidi.

Noua echipă de conducere își propune să continue misiunea AIPROM de a susține și dezvolta sectorul de protecție a plantelor în România, promovând utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor și respectarea principiilor agriculturii sustenabile. AIPROM rămâne un partener de încredere al industriei agricole, implicându-se activ în proiecte și inițiative care contribuie la siguranța alimentară, protecția mediului și inovarea în domeniul protecției plantelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 4 decembrie 2024, a avut loc lansarea online a versiunii a doua a Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii din România, o creație a tinerilor fermieri din think tank-ul Agrinnovator. Actuala ediție nu este doar un ghid, ci o resursă completă pentru cei care aspiră la o agricultură performantă și adaptată provocărilor contemporane.

Această nouă ediție aduce un conținut mai bine contextualizat oferind exemple practice și recomandări clare pentru implementarea soluțiilor de digitalizare adaptate fermelor mici, medii și mari, specifice agriculturii românești.

În plus, ghidul integrează exemple de succes din alte țări care au implementat soluții de digitalizare cu rezultate semnificative, oferind modele inspiraționale pentru fermierii din țara noastră.

Ghidul reunește experiențe și tehnologii din diverse domenii ale agriculturii, evidențiind cum fiecare soluție poate contribui la eficiența, profitabilitatea și sustenabilitatea unei ferme. Scopul este de a inspira fermierii să descopere oportunitățile pe care tehnologia le poate aduce, oferind un sprijin real în tranziția esențială către o agricultură sustenabilă adaptată viitorului, obținând astfel un avantaj competitiv și o viziune clară asupra agriculturii moderne.

Matei Titianu, președinte think tank-ul Transformare Digitală: „Născută în 2023 ca inițiativă a grupului de lucru Transformare Digitală, această nouă versiune a ghidului digitalizării este rezultatul colaborării mai multor grupuri de lucru din cadrul Aginnovator, reflectând dimensiunea lărgită a tranziției către Agricultura 4.0. Noul ghid reflectă nivelul de dezvoltare și adoptare al utilizării dronelor, precum și recunoașterea impactului economic și de mediu al digitalizării fermelor, punând accent pe inovație și sustenabilitate. Datorită contribuției multidisciplinare a membrilor think tank-ului nostru, am reușit să oferim o resursă practică cu o documentare lărgită.”

Andrei Chiriac, coordonator al grupului de lucru Ghid Digitalizare, Agrinnovator Transformare Digitală, despre obiectivele noului ghid: „Noua versiune a Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii a fost revizuită și actualizată pentru a reflecta evoluțiile recente din domeniul tehnologic și nevoile specifice ale fermierilor români. Am dorit să asigurăm un conținut relevant și adaptat, care să ofere soluții practice și exemple de succes pentru diverse tipuri de ferme. Revizuirile au fost esențiale pentru a menține ghidul ca un suport de încredere și pentru a sprijini fermierii în adoptarea celor mai eficiente practici digitale, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă și competitivă a agriculturii românești.”

Oana Florea, coordonator al grupului de lucru Legislație Drone Agrinnovator Transformare Digitală: „Lansarea celei de-a doua ediții a ghidului constituie încă o etapă esențială în promovarea agriculturii moderne, prin adoptarea tehnologiilor de ultimă generație. Această ediție a fost orientată spre integrarea unor soluții practice și aplicabile, care să sprijine fermierii în optimizarea proceselor, reducerea costurilor și adaptarea la cerințele tot mai mari ale pieței.”

Răzvan Prelipcean, președinte think tank-ul Agricultură sustenabilă și investibilă: „Lansarea celei de-a doua ediții a acestui ghid reprezintă un pas important pentru sprijinirea fermierilor în procesul de digitalizare. Ca fermier și susținător al inovației în acest sector, consider că acest material oferă informații esențiale despre tehnologiile disponibile și sursele de finanțare, venind în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor. Participarea la pregătirea ghidului mi-a permis să contribui cu experiența mea practică, iar scopul nostru comun este facilitarea accesului fermierilor la soluții care să le crească productivitatea și sustenabilitatea.”

Ghidul pentru digitalizarea agriculturii V2 poate fi consultat aici.

Think tank-ul Agrinnovator, lansat în luna mai 2022, are menirea de a promova crearea și diseminarea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri absolvenți ai programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, organizate de Clubul Fermierilor Români, pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță. Agricover în calitate de susținător principal think tank-ului Agrinnovator Transformare Digitală oferă suportul necesar desfășurării activităților de reflecție.

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!