Vineri, 22 septembrie 2023, la Fermele Iliuță din Dragoș Vodă, județul Călărași, IPSO Agricultură a lansat sistemul integrat See & Spray de la John Deere pentru erbicidare. Astfel, tehnologia viitorului pentru eficientizarea costurilor și protecția plantelor este acum disponibilă în Europa și, desigur, în România. Sistemul de la John Deere See & Spray este util și necesar în orice fermă care țintește profitabilitatea.

Economic și sustenabil, folosind viziunea computerizată și tehnologia avansată pentru a detecta buruienile, utilajul John Deere aplică doar inputul necesar, reducând semnificativ utilizarea erbicidului.

Strategia de protecție a plantelor este cea mai costisitoare verigă din lanțul tehnologic. Cu tehnologia integrată See & Spray de la John Deere se pot economisi până la 40% din costurile cu produsele de protecție a plantelor cu „Green on Brown” și până la 77% cu tehnologia „Green on Green”.

Sistemul See & Spray utilizează tehnologia camerelor video pentru a detecta diferențele de culoare pe teren, astfel stropind doar buruienile. Camerele și componentele hardware sunt integrate direct în rampa utilajului. Este montată câte o cameră pe fiecare metru de lățime de lucru, care detectează plantele verzi cu viteză mare. Procesoarele încorporate analizează imaginile, iar duzele sunt declanșate individual pentru tratamentul necesar la fața locului. Detectarea plantelor verzi pe câmp permite aplicarea precisă a erbicidelor direct pe buruieni. De reținut că, toate buruienile care sunt vizibile și cu ochiul liber sunt detectate de camerele utilajului în mișcare.

Procesorul utilajului See & Spray detectează culoarea verde, aplicând erbicid nerezidual doar pe buruieni. Astfel, odată ce buruienile sunt identificate, sunt activate duzele pentru stropire. Numărul de duze activate poate varia în funcție de frecvența buruienilor din acea zonă a câmpului. Atunci când este necesar, sprayerul poate fi comutat de la Pulverizare Direcționată la Pulverizare Difuză, totul prin apăsarea unui buton de pe afișajul din cabină, astfel pulverizând pe o suprafață mai mare de teren.

Un alt avantaj îl reprezintă viteza foarte mare de calcul, procesoarele încorporate putând să analizeze solul cu o viteză de 205 metri pătrați pe secundă la o viteză de deplasare de 20 km/h, iar duzele sunt declanșate individual pentru tratamentul necesar la fața locului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Câmpuri pârjolite de secetă și agricultori disperați. Așa arată o parte însemnată din țară. Drama cea mai mare se petrece în sud și sud-est, unde câmpurile n-au mai văzut apa de mult prea multă vreme, ploaia în ultimii patru-cinci ani fiind un fenomen extrem de rar mai ales în Moldova și Dobrogea.

Dacă ar fi doar seceta stavilă în calea fermierilor... Mai sunt multe alte probleme care, cumulate, pun sub semnul întrebării afacerile agricole în acest an. Prețurile la tot ce înseamnă input pentru agricultură sunt în continuă creștere, în timp ce materiile prime agricole se vând din ce în ce mai ieftin.

În anul agricol 2022 – 2023, cheltuielile pe hectar pentru o tehnologie medie la principalele culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) sunt cuprinse între 5.000 și 7.000 de lei, iar veniturile sunt undeva la 2.500 - 4.500 lei/ha, în funcție de cultură. Sunt cifre vehiculate de fermieri. Producțiile, acolo unde a fost ceva de recoltat ori unde va fi, în cazul culturilor de primăvară, sunt mici din cauza secetei. De pildă, la grâu, în Constanța, producția a fost de trei-patru tone la hectar, iar investiția, acolo unde s-au aplicat tehnologii intensive, a atins 7.000 de lei. La prețurile actuale ale grâului de toamnă, pierderea ajunge pe la 3.000 – 4.000 lei/ha. Exemplificarea îi aparține cunoscutului fermier Dumitru Manole, de la Amzacea, în ferma căruia am fost recent. Ce-am găsit acolo? Exact ce-am spus la început, culturi pârjolite și disperare.

Nu există îndoială, anul 2023 este deosebit de dificil pentru agricultura românească, care se confruntă cu o lipsă acută de capital în fermele românești, în timp ce, cum am menționat mai sus, toate costurile sunt constant în creștere.

Realitatea e că, pe fondul războiului din Ucraina și al politicilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prețurile materiilor prime agricole s-au prăbușit. Cât să mai vândă agricultorul sub costuri? Are nevoie de capital pentru a porni următorul an agricol.

Bruxelles-ul zice că ajută fermierii europeni în această criză generată de războiul din Ucraina. Efectele ajutorului nu se văd. Cel puțin în cazul țării noastre, sprijinul UE nu este simțit.

Agricultorii din România și țările vecine Ucrainei se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă de cerere de cereale și semințe oleaginoase, din cauza unui exces de ofertă față de cerere. Stocurile sunt la un nivel neobișnuit pentru această perioadă a anului. Coridoarele de solidaritate pentru mărfurile ucrainene nu funcționează, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă trimisă la Ministerul Agriculturii și la premier. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale și tranzitul de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâul, porumbul și soia. Destinate inițial țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene, acestea au ajuns în țările care asigură coridoarele de solidaritate, nu doar au tranzitat teritoriile, producând perturbare în economiile naționale, cu impact direct, semnificativ asupra afacerilor fermierilor. Chiar în această perioadă, în care există interdicție la import, putem pune la dispoziția autorităților dovezi clare că marfa din Ucraina intră nestingherită în România, în baza contractelor „existente”, aflate în derulare, care au fost încheiate la momentul introducerii interdicției. Totodată, semnalăm noua metodă adoptată pentru comercializarea produselor din Ucraina: marfa din Ucraina este transportată în Republica Moldova, de acolo pleacă spre Port Constanța ca marfă de proveniență Moldova doar în documente”, precizează Alianța în adresa transmisă autorităților.

Ministrul Florin Barbu le-a răspuns fermierilor. Cu promisiuni, pentru că măsurile de susținere propuse de oficialii români au nevoie de aprobarea Bruxelles-ului. Și să ne amintim că, de cele mai multe ori, Comisia Europeană n-are nici ochi, nici urechi pentru România. Nu știu dacă nu cumva e și vina noastră, a țării, care trimite la discuții și negocieri oameni nepregătiți, cu materiale nedocumentate suficient. Ce vină are Uniunea Europeană că noi nu avem studii științifice, statistici corelate cu realitatea din teren, că România nu are strategii ori specialiști care să știe despre ce să vorbească și cum să pună problema în fața mai-marilor UE?

În condițiile date, ce pot face fermierii din țara noastră? Pot face producții mari. Dacă n-ar fi secetă. Și dacă ar exista strategii în concordanță cu schimbările climatice. Soluția numită irigații n-are rost să o abordez, știm toți că, după trei decenii de democrație, irigațiile sunt pe apa sâmbetei.

Cum să obții producții mari cu politica „verde” a UE? Nici în acest caz Bruxelles-ul nu vede că România e țara cel mai puțin chimizată din comunitatea europeană. Cine-i de vină, ei sau noi?

Fermierul, fără politician, fără autoritatea propriului stat, nu poate avea un cuvânt de spus la UE.

Fermierii au nevoie de sprijinul autorităților naționale în identificarea de soluții, în adoptarea celor mai potrivite politici agricole, iar în acest moment chiar au nevoie de sprijin pentru a supraviețui.

Politicianul român ar trebui să fie conștient că falimentul afacerilor agricole se va răsfrânge asupra întregii economii. Clasa noastră politică realizează, oare, dimensiunea crizei în care ne aruncă pe toți? Cetățenii români, de peste trei decenii, trăiesc cu senzația că sunt pe cont propriu într-o țară al cărei buzunar îl finanțează pentru a primi la schimb nepăsare.    

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Prin intermediul unei scrisori deschise, transmisă marți – 12 septembrie 2023 – autorităților române și ale Uniunii Europene, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă anunțând sfârșitul sectorului agricol din România din cauza importurilor de cereale din Ucraina. Dacă nu le sunt îndeplinite solicitările, fermierii vor intra în grevă generală și vor bloca Portul Constanța și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată. În aceeași zi, miniștrii Agriculturii din România și Ungaria au discutat, la București, problemele agricultorilor din cele două țări și soluțiile care se impun.

România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia sunt între țările UE care au făcut compromisuri extraordinare pentru a se evita ,,amenințările la adresa securității alimentare a lumii” și, totodată, pentru a oferi sprijin fermierilor ucraineni, aflați în momente atât de grele din cauza războiului. Prin facilitarea exporturilor agricole ale Ucrainei, România a avut doar de pierdut, deoarece 95% din produsele agricole ieșite din Ucraina au rămas în UE creând grave perturbări ale pieței.

Creșterea cantităților de cereale și semințe oleaginoase origine Ucraina, care sunt importate sau tranzitează teritoriile statelor membre vecine Ucrainei, exercită presiuni asupra prețurilor produselor agricole din statele în cauză, în mod special România, saturează capacitățile de stocare și lanțurile logistice de transport și afectează viabilitatea economică a fermierilor, cauzând pierderi importante, deoarece agricultorii au fost puși în situația de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție.

„România s-a sacrificat și a facilitat importul și tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina, care cumulat cu efectele indirecte, respectiv creșterea substanțială a prețurilor inputurilor, a dus ca în prezent circa 45% din fermierii noștri să fie în imposibilitatea de a-și achita datoriile pentru inputuri și rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza prețurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb), care nu au acoperit costurile de producție foarte mari, cauzate de efecte indirecte. Au crescut cantitățile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere și control. Forțarea să se dubleze cantitățile ,,tranzitate lunar, pe mare”, până la patru milioane de tone va crea un haos și mai mare, o prăbușire a prețurilor și colaps/faliment pentru foarte mulți fermieri din România”, se precizează în scrisoarea deschisă a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

AAC susține că în cazul în care nu se va prelungi interdicția importurilor după 15 septembrie 2023, atunci prețurile se vor prăbuși și mai mult, în special pentru fermierii din România. De asemenea, se va reduce semnificativ achiziția produselor agricole din țara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplinește aceleași condiții de calitate și rigoare a tehnologiei de producție, care forțează creșterea costurilor de producție din UE. Cu toate acestea, consumatorii europeni plătesc același preț ridicat pe produse mai puțin calitative.

„Infrastructura de transport și depozitare este insuficientă și este pusă sub o presiune constantă, se mai arată în scrisoarea AAC. Deși aparent blocajele logistice semnificative din port s-au diminuat, acest lucru este doar pentru că s-a interzis accesul în Port Constanța fără programare și rezervare la Administrația Porturilor Maritime Constanța, forțând să se pună presiune pe depozitare și transport. Totodată, operaționalizarea în România a culoarelor de solidaritate cu Ucraina a permis tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, dar și import din Ucraina în Moldova, importarea din Moldova în România, ca fiind produse agricole în documente de origine Moldova, deși erau produse din Ucraina, transportate inclusiv prin mijloace de transport din Ucraina. De altfel, s-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantităţi importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE. Deși s-a spus că în perioada 15 martie – 15 septembrie 2023 au fost interzise importurile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainene și naționale. Din sprijinul acordat prin permiterea importurilor s-au ajutat preponderent traderii, oligarhii și companiile multinaționale și mai puțin fermierii ucraineni. Merită și e corect să perturbăm întreaga politică agricolă comună la care s-a muncit din 1962 până în prezent și întreaga piață a UE, să distrugem complet agricultura din România și celelalte state aflate în vecinătate? Așa numita compensare a cauzelor create de importurile din Ucraina, în sumă de circa 40 milioane de euro, reprezintă 1-2% din pagubele create fermierilor și statului român. Deși sumele sunt extraordinar de mici, nici măcar acestea nu au fost încasate până în ziua de astăzi. Este clar că nu sunt și nu vor fi acordați bani suficienți pentru compensarea pierderilor cauzate, dar vă solicităm să nu uitați că sunteți pe funcții azi să reprezentați interesele României, românilor, UE și populației noastre.”

Măsuri urgente solicitate de fermieri

• Prelungirea imediată a interdicției după 15 septembrie 2023 de import din Ucraina și alte state, dar care are proveniență din Ucraina a grâului, orzului, porumbului, florii-soarelui, rapiței și uleiului, pe întreaga durată a războiului și înăsprirea condițiilor pentru a se asigura că se respectă. Înregistrarea contractelor într-o bază de date verificabilă, astfel încât să nu se poată modifica sau adăuga acte adiționale/anexe pentru creșterea cantităților agreate inițial și începând cu 15 septembrie 2023 să nu mai fie permis nici un tertip;

• Măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare), controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică, constant, a rezultatelor analizelor;

• Aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18 septembrie 2023 a derogărilor pentru obligația de a lăsa 5% din teren pârloagă, GAEC 7 și GAEC 8;

• Stoparea demersurilor de modificare a procedurii cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru ușurarea accesului produselor agricole din Ucraina și păstrarea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022;

• Urgentarea aprobării în Guvern a proiectului de Ordonanță de Urgență Credit Agricol până la sfârșitul lunii septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1 octombrie 2023 pentru a sprijini fermierii din România să își continue activitatea și să poată înființa culturile din noul an agricol.

În cazul în care până la data de 1 octombrie 2023 nu se vor implementa măsurile solicitate, Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților române să ia decizie unilaterală de interdicție a importurilor de produse agricole ucrainene, așa cum au procedat și vor proceda Polonia și Ungaria după data de 15 septembrie 2023. „În caz contrar majoritatea agricultorilor și cooperativelor agricole vor intra în grevă generală într-un număr masiv și vor bloca Portul Constanța și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată, până se va îndeplini o listă extinsă de probleme care vor fi prezentate la acel moment”, a transmis în încheiere AAC.

Soluții pentru protejarea fermierilor, discutate de miniștrii Agriculturii din România și Ungaria

Tot marți, 12 septembrie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, împreună cu secretarul de stat Adrian Pintea, au primit la sediul MADR vizita ministrului Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy. În cadrul întâlnirii a fost abordată și situația importurilor de produse agricole provenite din Ucraina, în contextul măsurilor preventive adoptate de Comisia Europeană în vigoare până la data de 15 septembrie 2023.

Cei doi oficiali au discutat despre soluțiile pentru protejarea fermierilor, în condițiile în care de la încetarea inițiativei Mării Negre privind cerealele, exportul de produse agricole ucrainene se realizează prin statele membre vecine conflictului. Ministrul Florin Barbu a precizat că măsurile restrictive au avut un efect pozitiv atât asupra pieței cerealelor din țara noastră, cât și în ceea ce privește tranzitul cerealelor din Ucraina, care este în creștere, România depunând în continuare eforturi în vederea asigurării tranzitului produselor ucrainene către zonele cu deficit de cereale, în conformitate cu conceptul  „căi de solidaritate” stabilit la nivelul Uniunii Europene.

Cei doi miniștri consideră că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a măsurilor restrictive, cel puțin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor.

Ministrul Florin Barbu a apreciat că, la nivelul Comisiei Europene, ar fi oportună stabilirea unui sistem de subvenții pentru tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina, ceea ce ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru direcționarea produselor din Ucraina către piețe mai îndepărtate, în special către țările expuse riscului legat de securitatea alimentară, așa cum a fost inițial stabilit.

Totodată, cei doi miniștri au abordat și necesitatea prelungirii derogării de la prevederile de ecocondiționalitate – GAEC 7 și GAEC 8 și în anul 2024, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 5 septembrie 2023, Alexandru Țachianu, fermier din județul Dâmbovița, este vicepreședinte al Grupului de Lucru Cereale și Oleaginoase în cadrul COPA - COGECA. Mandatul este pe o perioadă de doi ani și nu este remunerat.

Cu studii superioare în domeniul științelor agronomice și al dezvoltării rurale, vorbind fluent două limbi străine (engleza și germana), Alexandru Țachianu nu a avut probleme în cursa pentru vicepreședinția Grupului de Lucru de la COPA - COGECA. De asemenea, calitatea sa de tânăr fermier a cântărit mult în alegerea ca vicepreședinte.

Încă din timpul studiilor Alexandru Țachianu a activat în mediul asociativ, în prezent detinând funcția de vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România, organizație care face parte din Federația PRO AGRO. Totodată, tânărul fermier are o vastă experiență în administrația publică din România. Mandatele de președinte cu rang de secretar de stat și director general al Agenției Domeniilor Statului (ADS) și ulterior secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au contat din punct de vedere al experienței în lucrul în echipă, dar și în proiecte de anvergură.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a susținut eforturile domnului Țachianu în vederea câștigării acestui mandat, iar rezultatul votului nu a fost decât o confirmare a importanței României în cadrul COPA – COGECA”, transmite AAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A doua ediție a Târgului Agriculturii Românești – FarmConect România – are loc în perioada 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia (Ialomița). Evenimentul organizat de Forumul APPR, cu sprijinul Consiliului local al județului Ialomița și al Primăriei Municipiului Slobozia, reprezintă o platformă de interacțiune cu profesioniști din agribusiness, fermieri, factori de decizie politică și alte părți cheie, care împărtășesc un obiectiv comun: promovarea agriculturii durabile.

La FarmConect România 2023 vor fi prezente cele mai noi tehnologii agricole din domeniul geneticii, al tehnicilor inovative de fertilizare și protecție a plantelor, dar și cele mai performante utilaje agricole ale momentului. O suprafață de șase hectare de teren format din covor vegetal natural este alocată expozanților Târgului Agriculturii Românești.

„Misiunea târgului este de a consolida comunitățile locale și, mai departe, de a contribui la dezvoltarea armonioasă și sustenabilă a mediului rural, a sectorului agro-alimentar și a economiei regionale. FarmConect - Târgul Agriculturii Românești este evenimentul care servește drept platformă pentru fermieri, producători, furnizori și experți din industrie pentru a conecta și a explora cele mai recente tendințe și progrese în agricultură. Aici, specialiștii și vizitatorii se pot conecta și pot asista la prezentările companiilor de top din agribusiness. Prima ediție a fost un succes, oferind tuturor fermierilor din Bărăgan și nu numai, oportunitatea de a lua parte la un târg agricol altfel, modern, orientat spre a face mai puternice legăturile dintre actorii lanțului alimentar și consumatorul final. Ediția a doua a FarmConect România va avea loc în intervalul 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia, și va integra toate categoriile de interes pentru sectorul agro-alimentar: fermieri, procesatori, consumator final. Aici este locul unde se vor reuni producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători, distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale, esențiali pentru o agricultură performantă”, punctează directorul executiv FAPPR, Alina Crețu. Aceasta ținut să precizeze că sectorul zootehnic este puternic reprezentat la FarmConect România prin prezența Asociației Aberdeen Angus România, organizație cu o vechime de 11 ani, cu 1650 de membri din toate regiunile ţării și cu peste 120.000 de taurine, reprezentând peste 97% din totalul de capete existent la momentul acesta în ţară.

Indiferent de vârstă, promit organizatorii, activitățile din cadrul FarmConect - Târgul Agriculturii Românești ne vor face să descoperim frumusețea lumii agricole. În cadrul târgului de la Slobozia vizitatorii au ocazia să exploreze bogăția de produse locale, de la gusturi tradiționale românești până la produse artizanale unice. În zona Muzeului Național al Agriculturii poți afla istoria agriculturii. „Vom avea spectacole cu cai și acrobații, într-o atmosferă cu totul specială. Totodată, avem tot felul de activități intereactive pentru familiile care ne vor trece pragul. Zona dedicată copiilor la FarmConect România este un loc în care învățarea se împletește cu distracția. Copiii vor avea ocazia să se simtă fermieri adevărați pentru o zi și să descopere mai multe despre agricultură”, a precizat Alina Crețu.

Conferințe tematice

La FarmConect România 2023 găsim un Centru de Conferințe Multimedia dedicat workshop-urilor, conferințelor de presă, întâlnirilor live și activărilor partenerilor. „FarmConect România este punctul de întâlnire al tuturor celor care împărtășesc dorința de a cultiva viitorul în armonie cu natura. Astfel, Târgul Agriculturii Românești reunește fermieri, consumatori și toți actorii din industrie pentru un lanț alimentar complet. După cum spune Teofil Dascălu, membru FAPPR și fermier din Vrancea, Iar noi, la FarmConect, asta facem, proiectăm viitorul”, spune Alina Crețu.

Predictibilitatea este o condiție cheie pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar. Criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de conflictul armat din Ucraina, au generat tensiuni și dezechilibre pe întregul lanț alimentar și au testat capacitatea de adaptare a fermierilor la contexte noi de volatilitate. Conferința „Geopolitica fluxurilor agricole - echilibre fragile și inegalități planetare” se va desfășura în prima zi a FarmConect România, pe 31 august, și va explica, pe larg, care sunt opțiunile fermierilor pentru a se proteja de efectele negative și a-și pregăti strategiile de piață.

Utilizarea judicioasă a resurselor din ce în ce mai puține ale planetei și decarbonizarea economiei sunt problemele cruciale la care omenirea trebuie să găsească soluții. O altă conferință tematică de la FarmConect România 2023 este: „Agricultura viitorului sub imperativul utilizării eficiente a resurselor”, care va avea loc pe 1 septembrie și se va concentra pe răspunsurile pe care le oferă cercetarea și inovarea la aceste provocări.

Consumatorul de astăzi este mult mai sceptic și preocupat de calitatea alimentelor pe care le cumpără. Scăderea încrederii sale provine din diferențele pe care le percepe în modul în care se face agricultură în prezent față de trecut. „Cât de sigură este hrana noastră?” este tema conferinței din data de 2 septembrie și se adresează tuturor celor care doresc să afle despre calitatea alimentelor.

Opinii ale expozanților

Andrei Măruțescu, director Comunicare și Relații Publice Syngenta România: „Syngenta va fi prezentă la târgul FarmConect, iar la conferința despre agricultura viitorului, colegii noștri vor prezenta Interra^® Scan, un nou serviciu de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie, ce îi poate ajuta pe fermieri să-și optimizeze aplicarea nutrienților. Acest serviciu reprezintă un pas important în sprijinul susținerii agriculturii regenerative și sustenabile”.

Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience România: „Un nou eveniment dedicat agriculturii, care ne-a adus mai aproape de fermieri și de perspectivele lor într-un mod profesionist și interactiv. Amplasarea în centrul cordonului cerealelor din Bărăgan și dinamismul evenimentului au făcut din FarmConect România surpriza plăcută a anului 2022. Vom fi acolo și în 2023 pentru că locul nostru este alături de fermieri”.

Marius Eftene, director marketing Netafim powered by EPRS România: „Modelăm viitorul agriculturii cu fiecare pas pe care îl facem astăzi. La Netafim powered by EPRS România ne dedicăm oferirii de soluții de irigații complete și personalizate, care răspund nevoilor specifice ale fiecărui fermier. Participarea noastră la evenimentul FarmConect România reprezintă o oportunitate excelentă de a ne împărtăși angajamentul și expertiza. Folosim tehnologie de ultimă generație, de la cele mai noi produse din domeniul irigațiilor, la instrumente de agricultură de precizie precum senzorii de sol și stațiile meteo, inclusiv soluții de automatizare și control la distanță. Așteptăm cu nerăbdare să contribuim la dialogul despre dezvoltarea și sustenabilitatea agriculturii românești în cadrul evenimentului FarmConect România”.

Despre FarmConect România am publicat și aici. Mai multe detalii despre Târgul Agriculturii Românești aflați accesând link-ul: https://farmconect.farmforum.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în consultare publică, un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Sprijinul excepțional sub formă de grant de 2 lei/litrul de motorină reprezintă o valoare aferentă unei cantități unitare de 78 litri/ha de motorină, iar în stabilirea valorii totale a sprijinului se consideră că se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulțirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum un ha în cadrul ANT 1 (ajutor național tranzitoriu), pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat. Plata sprijinului de urgență urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale.

Sprijinul excepțional sub formă de grant se acordă pentru a compensa producătorii agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

„Am gândit acest sprijin de urgență pentru fermierii din sectorul vegetal care au avut un an extrem de dificil. Astfel, agricultorii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum un ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”,  a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

De sprijinul excepțional pot beneficia și producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS „caz închis” urmare a imposibilității APIA de a efectua plata urmare a erorilor de cont bancar pentru cererea unică 2022, cu condiția depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Dacă producătorul agricol care a depus cerere unică de plată în anul 2022 a fost preluat prin transfer, sprijinul de urgență acordat în baza prevederilor prezentei hotărâri poate fi solicitat de entitatea care a preluat exploatația.

Producătorii agricoli declarați neeligibili pentru plata unică pe suprafață și ajutor național tranzitoriu 1 aferente campaniei 2022 care au primit decizie negativă/de respingere nu pot beneficia de prevederile prezentei hotărâri.

Reamintim că MADR derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8446-proiect-hg-acordare-sprijin-urgenta-cereale-si-seminte-oleaginoase.html

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ferma suedeză Sandgården se ridică la nivelul provocărilor agriculturii moderne, combinând respectul pentru pământ și tehnologia de ultimă oră.

Compania Sandgården este povestea lui Pether Jonzon și a familiei sale care au transformat 70 de hectare de teren din Vejbystrand, în sudul Suediei, într-un model de agricultură sustenabilă și inovatoare. Cartoful este cultura de bază în ferma suedeză.

Un aspect-cheie al afacerii familiei Jonzon este apartenența la asociația SydGrönt, care este condusă în întregime de fermieri. „Suntem membri ai SydGrönt, o asociație căreia îi încredințăm vânzarea tuturor produselor noastre”, precizează Pether Jonzon. SydGrönt își propune să dezvolte, să vândă și să distribuie o gamă modernă de fructe și legume cultivate în Suedia, asigurându-se că produsele membrilor săi ajung în mod convenabil la consumatorii suedezi.

Cheia succesului, dedicarea față de agricultura sustenabilă

„Am montat panouri solare pentru a ne alimenta casa, sistemele de irigare și toate activitățile de pre-recoltare pentru cartofi”, arată Pether Jonzon. Cu toate acestea, integrarea tehnologiei verzi nu se oprește aici, extinzându-se și la echipamentele agricole.

De-a lungul a peste un deceniu, ferma a decis să se bazeze pe BKT pentru anvelopele utilajelor agricole. Petronella Jonzon laudă calitatea și durabilitatea produselor BKT, care sunt esențiale datorită transferurilor frecvente: „Am ales anvelopele BKT pentru că ne deplasăm permanent de la fermă la terenuri și am observat că produsele BKT durează foarte mult, ceea ce înseamnă că sustenabilitatea lor este excelentă”.

Anvelopele BKT sunt mai mult decât niște simple instrumente, sunt cu adevărat parteneri de muncă pentru fermieri. Seria de modele, cum ar fi Agrimax RT 855, Agrimax Spargo, Agrimax RT 945 și Agrimax RT 955, a fost dezvoltată pentru a oferi o capacitate de încărcare ridicată și o tracțiune optimizată, reducând în același timp compactarea solului. Acest lucru asigură operațiuni cu randament ridicat pe câmp, fără a compromite vitalitatea și productivitatea solului. În plus, aceste anvelope sunt combinația perfectă de performanță, durabilitate și confort pentru utilizatori, după cum confirmă Pether Jonzon: „Folosim echipamente de precizie pentru multe lucrări de teren și aici intervin produsele BKT. Este fantastic să ai anvelope cu capacități excelente de autocurățare care nu se scufundă în pământ. Aceste anvelope sunt perfecte pentru toate operațiunile noastre de rutină, chiar și atunci când condițiile meteorologice ne îngreunează munca”.

Proiectul de sustenabilitate și prosperitate al fermei Sandgården a găsit un aliat valoros în BKT, un partener care le împărtășește devotamentul față de mediu, față de economia circulară și față de inovația tehnologică.

Ferma suedeză are viitor prin copii

Petronella și Pether Jonzon nu doresc doar să transmită ferma ca moștenire copiilor, ci și o pasiune profundă pentru agricultură și un simț acut de promovare a mediului. În acest fel, povestea fermei Sandgården și a familiei Jonzon continuă cu un ochi mereu îndreptat spre viitor, fiind în același timp adânc înrădăcinată în prezent, alături de angajamentul de nezdruncinat față de o agricultură care prosperă în armonie cu mediul înconjurător.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, în dezbatere publică, pe pagina sa de internet un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art. 8 din HG nr.1569/2022 privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023.

Producătorii care înființează în spații protejate anumite culturi de legume primesc o subvenție de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Valorificarea producției se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Schema de ajutor de minimis se aplică în perioada 2023 – 2024 pentru următoarele legume cultivate în spaţii protejate: tomate (Solanum lycopersicum L); ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar (Capsicum annuum L); castraveţi (Cucumis sativus L); fasole păstăi (Phaseolus vulgaris L); salată (Lactuca sativa L); spanac (Spinacea oleracea L); ceapă verde (Allium cepa L).

Producţii minime care trebuie să fie realizate de legumicultori pentru a primi subvenția:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar;

c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

De asemenea, ca să beneficieze de ajutorul de minimis, producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile legumicole care sunt prevăzute a fi subvenționate prin programul guvernamental.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8443-proiect-hg-program-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-pentru-perioada-2023-2024.html.

Cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 31 august – 3 septembrie 2023, la Slobozia (Ialomița), are loc a doua ediție a târgului FarmConect România, organizat de Forumul APPR cu sprijinul Consiliului local al județului Ialomița și al Primăriei Municipiului Slobozia. Târgul agriculturii românești, cum îl numesc organizatorii, integrează toate categoriile de interes pentru sectorul agro-alimentar: fermieri, procesatori, consumator final. Evenimentul este dedicat profesioniștilor din agricultura modernă, bazată pe digitalizare și sustenabilitate, pe inovație și progres.

FarmConect România este locul unde se întâlnesc producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători, distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale.

Vor fi prezentate concepte de agricultură tradițională și soluții moderne care vor modela viitorul sectorului agroalimentar către performanță și sustenabilitate, precizează organizatorii. „Fermierii din România au astăzi capacitatea de a-și reprezenta interesele și pot face mai mult pentru a promova modelul de agricultură românesc. Un astfel de târg ne dă posibilitatea să arătăm cum facem astăzi agricultura în România, cum se produc hrana și materiile prime pentru industria agroalimentară și care este implicarea noastră, a agricultorilor, în dezvoltarea satelor românești”, a declarat Nicolae Sitaru, președintele Forumului APPR.

Evenimentul are două componente, una expozițională și una educativă. „Târgul FarmConect România este un eveniment distinct în primul rând pentru că este organizat de fermieri pentru fermieri. Cred cu tărie că se va remarca în peisajul evenimentelor din industrie tocmai prin atenția îndreptată către educarea și conștientizarea publicului larg în legătură cu particularitățile întregului lanț alimentar. Cu siguranță va deveni un reper în mediile agricole și de afaceri românești”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.

Componenta expozițională prezintă cele mai noi tehnologii agricole din domeniul geneticii, al tehnicilor inovative de fertilizare și protecție a plantelor. Totodată, va aduce mai aproape de fermieri cele mai performante utilaje agricole ale momentului. De asemenea, în expoziție vor fi prezenți producătorii locali care vor oferi, cu generozitate, rodul muncii lor.

Componenta educațională oferă oportunitatea de intra în contact cu consultanță de calitate pentru provocările de bază ale agriculturii: fluxurile agricole, cum să fie eficientizate resursele energetice, logistice și metodele folosite pentru a deveni un sector sustenabil, soluții pentru educarea noilor generații de agricultori și cum pot fi luate cele mai bune decizii pentru a mânca mai sănătos, direct de la producătorii autohtoni.

„FarmConect România reprezintă mai mult decât un târg de agricultură, evenimentul constituind un apel la numeroasele provocări cu care se confruntă la nivel global fermierii: să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia europeană ”, punctează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Teme de interes major vor fi dezbătute pe larg în cadrul Conferințelor Tematice ale FarmConect, împreună cu speakeri și moderatori cu o înaltă experiență în domeniu.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) este o asociație profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. FAPPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

FAPPR este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.

„În misiunea FAPPR se găsește necesitatea organizării de evenimente cu specific care să reunească majoritatea producătorilor de cereale și plante tehnice în vederea găsirii unor soluții reale care să sprijine agricultorii. Ne-am implicat în acest gen de proiecte, devenind un experimentat organizator de evenimente în câmp, dedicate culturilor emblematice ale agriculturii naționale, dar și a numeroase conferințe și seminarii dedicate perfecționării și educării continue a sectorului agricol. Am mers mai departe, din dorința de a organiza un eveniment agricol complet, care să reunească toți actorii lanțului alimentar, să aducă față în față producătorii și consumatorii, și care să aibă o importantă componentă de educație și cultură agricolă; un eveniment complet dedicat agriculturii românești, FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești”, a conchis Alina Crețu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, organizează la Iași, în perioada 18-20 august 2023, Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România”, în incinta centrului comercial Era Shopping Park. Evenimentul face parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub sloganul „Cumpără românește!”.

La târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România” sunt prezente peste 40 de produse din județele: Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, atestate de MADR ca produse tradiționale. Oferta operatorilor economici care obțin aceste produse bazate pe rețete transmise din generație în generație este diversificată din categorii precum: carne, lapte, ouă, pește, legume, fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, vin și băuturi spirtoase. De asemenea, la târg se vor găsi fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole și produse lactate care au dobândit mențiunea „produs montan”. 

La târgul ieșean, vizitatorii pot degusta și cumpăra „Cașcavalul de Săveni”din arealul geografic al județului Botoșani, care din anul 2021 a dobândit protecția europeană Indicație Geografică Protejată – IGP. Totodată, cei care trec pragul târgului își pot delecta papilele gustative cu vinuri liniștite și spumante, cu Indicație Geografică sub marca „Cotnari”, parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei. Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi este prezentă la eveniment cu mai multe sortimente de vin.

Legume proaspete și gustoase

Cooperativa Agricolă „Legume Probota” din județul Iași participă la târgul „Bunătăți de soi din România” cu legume proaspete de sezon.

Cooperativa a fost înființată în anul 2020 de cinci producători, dornici să continue tradiţia zonei de zeci de ani de cultivare a legumelor. Legumicultorii vor să pună pe masa  consumatorilor cât mai multe legume proaspete și gustoase pe o perioadă cât mai îndelungată, de la tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni, până la rădăcinoase și verdețuri.

Casa Deia, zacuscă, dulceață și sirop din Bucovina

Bucovina este o zonă bogată în tradiții și datini strămoșești, unde roadele pământului sunt naturale, sănătoase și gustoase.

Povestea produselor „Casa Deia” a început în inima Bucovinei, comuna Frumosu, județul Suceava, din dragoste pentru gastronomia tradițională și din dorința de a face produse cu un gust unic, după rețete moștenite de la bunici și străbunici. Zacuștile, dulcețurile și siropurile realizate de Casa Deia sunt preparate manual în ceaun pe foc de lemne, doar din ingrediente naturale selectate cu grijă. Datorită procesării unor cantități mici, timpul de fierbere este redus, ceea ce face ca produsul final să păstreze aroma și proprietățile fructelor și legumelor proaspete.

Pofta Focului

Proprietarii „Pofta Focului” sunt motivați de bucuria de a găti, de a face ceva bun și apreciat și își doresc să devină exemplu și susținători pentru producătorii artizanali români care fac mâncare curată și gustoasă.

 

Produse conservate din legume și fructe de Cotnari

Amatorii de produse sănătoase conservate din legume și fructe pot trece pe la standul doamnei Elena Cocuța Bujor, care a renunțat la străinătate pentru a reveni pe melagurile natale din comuna Cotnari, județul Iași, unde s-a apucat de agricultură în urmă cu șapte ani. În 2020 a deschis un magazin, împreună cu alți trei producători, în cadrul căruia valorifică tot ce cultivă în ferme. „Am fost în Italia doar zece luni, când se pleca cu viză, dar nu m-am adaptat acolo. Am revenit cu gândul de a mă dezvolta în agricultură și, observând că lumea se îndreaptă spre mâncare sănătoasă, am zis că este momentul să fac asta”.

Cu ajutorul fondurilor europene, Elena Cocuța Bujor a înființat o mică plantaţie pomicolă (cireşe, mere, pere, pruni, caise) şi a modernizat activitatea de producere a legumelor în câmp.

Tăt Normal, de la Ograda cu Legume

Tăt Normal este o afacere de familie din Iași, care pregătește salate artizanale proaspete în marinade aromate, punând în valoare legumele românești prin rețete tradiționale, de suflet, învățate în Basarabia. Povestea firmei a început în 2015 sub numele „Ograda cu Legume”, iar în 2021, compania și-a schimbat numele.

Produsele realizate sunt următoarele: salată cu morcov – picantă sau dulce, salată de țelină cu morcov și curcuma, salată de dovlecel cu morcov și ardei kapia, salată de sfeclă roșie coaptă cu miez de nucă și usturoi, salată de ciuperci călite cu usturoi și ceapă, salată mix de varză picantă, salată de alge cu somon afumat sau cu ciuperci, salată de urechi de lemn.

Bunătățile preparate de Tăt Normal sunt gustoase, arătoase și sănătoase și se adresează diverselor categorii de consumatori: de la HoReCa, la bacănii, iubitori de carne, vegetarieni și vegani, dar și adulți și copii.

Legendarul cașcaval de Săveni, doar din lapte, cheag şi sare

Familia Șvabu duce mai departe tradiția legendarului cașcaval de Săveni, continuând să-l producă așa cum a învățat, doar din lapte colectat din zona Săveni, cheag şi sare. A înființat firma Viofanny Lact Prodcom SRL Săveni, iar în curtea casei a amenajat şi o mică fabrică. „Totul este natural, fără conservanți și produs în cantități mici. Fiind totul natural şi tradițional, am început să avem din ce în ce mai mulți clienți. Facem cașcaval, buric, urdă dulce, telemea, caș, mai multe sortimente de rulade. Avem patru ani de când producem şi vindem în Botoșani, Iași, Suceava”, precizează Viorel Şvabu.

Cașcavalul este lucrat manual, în coșuri de nuiele peste care se pune o pânză, exact cum se făcea odinioară.

Lactate de la Cristești, Iași

Amatorii produselor lactate autentice nu trebuie să rateze standul doamnei Lenuța Mihalcea din cadrul târgului „Bunătăți de soi din România”, de unde își pot achiziționa o gamă variată de produse, precum: caș, telemea, brânză, urdă, lapte, unt, smântână.

Preparatele sunt realizate din lapte obținut de la animalele crescute în gospodărie, după rețete moștenite de peste trei generații. „Văcuțele și oile pasc libere pe pășuni și se adapă cu apă din izvor. Ingredientele folosite sunt lapte, cheag natural și la unele produse sare. Telemeaua este un produs ideal pentru aperitive și salate, urda este un preparat mai dietetic apreciat de doamnele și domnișoarele care țin la siluetă, dar este foarte căutat și de persoanele cu diverse afecțiuni care urmează un anumit regim alimentar. Cașul, atât cel de oaie, cât și cel de vacă satisface gustul celor mai exigenți clienți”, spune Lenuța Mihalcea.

Vinuri de la SCDVV Iași

Mâncarea și vinul fac casă bună, așa că între expozanții târgului „Bunătăți de soi din România” se află Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.

În cei peste 65 de ani de existenţă, SCDVV Iași a realizat şi difuzat sistematic cercetările proprii în zona sa de influenţă, care a cuprins judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ. Modalităţile au fost multiple: verificarea în ferme pilot, ferme etalon, a tehnologiilor optime de cultură a viţei-de-vie şi a pomilor, alegerea terenurilor şi avizarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi pomi, îndrumarea producerii de material săditor, acordarea de asistenţă tehnică, articole de îndrumare tehnică.

Având rol de pionierat în introducerea noului, Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi şi-a adus contribuţia la obținerea celor mai mari producții în funcţie de cerinţele etapelor de redresare şi dezvoltare a viticulturii şi oenologiei româneşti.

O activitate demnă de menţionat este şi cea depusă în direcţia obţinerii de clone şi soiuri noi competitive. În domeniul oenologiei, cercetările au vizat valorificarea superioară a strugurilor și optimizarea tehnologiilor de vinificaţie.

Mierea de Negruș

Familia Grama a adus la „Bunătăți de soi din România” produsele obținute în propria stupină, unul dintre acestea fiind renumit pentru proprietățile sale curative: mierea de Negruș. „Negrușul sau iarba neagră este un arbust folosit adesea în medicina populară. Mierea este amăruie, ușor cristalizată, se gelifică și poate fi consumată chiar și de către diabetici. Are multiple recomandări terapeutice și beneficii în infecţii urinare, sistemul digestiv, dar și sistemul nervos”, ne-a spus apicultorul Mihai Grama.

Asemenea multor produse pe care le obține, mierea de Negruș este acreditată ca produs montan, o recunoaștere care garantează autenticitatea acesteia.

Miere din suflet de floare

Adrian Bejenaru a venit la târgul de la Iași cu produse apicole comercializate sub brand-ul „Beezum - Miere din Suflet de Floare”.

Apicultorul și-a început afacerea în urmă cu 15 ani, ducând mai departe tradiția începută de bunica sa. Astăzi, Adrian Bejenaru îngrijește 140 de familii de albine.

„Cu cât am oferit mai multă atenție albinelor, acestea ne-au răsplătit din belșug cu o miere și mai delicioasă. Ele ne surprind mereu cu inteligența și dedicarea lor, lucru care ne face să le îngrijim și cu mai multă dragoste și, totodată, cu o deosebită atenție”, punctează apicultorul.

Borșul, un produs des întâlnit în bucătăria românească

Un produs nelipsit din bucătăriile românilor este și el prezent la târgul ieșean. Borșul, în urmă cu mai bine de o sută de ani, era cel mai întâlnit fel de mâncare din bucătăria țăranilor din zona Moldovei.

Borșul Nuna, prezent la „Bunătăți de soi din România” – Iași, are toate proprietățile benefice organismului, păstrate de secole, datorită metodei de fabricație tradițională și a calității superioare. „Nuna este mai mult decât un aliment tradițional românesc, el poate fi considerat și un tonic general și un adjutant în prevenirea și tratarea anumitor probleme de sănătate. Borșul Nuna se diferențiază de alte produse prin prezența huștelor care sunt preparate în butoaie confecționate din lemn și amestecate cu o paletă de lemn astfel determinând păstrarea calităților specifice unui produs obținut tradițional”, precizează producătorii, care dețin în portofoliu 5 sortimente de borș.

„Cumpără românește!”

„Îmi doresc cât mai multe astfel de evenimente de promovare a produselor autohtone și de asemenea îmi doresc ca produsele fermierilor noștri să se regăsească din ce în ce mai des și în număr cât mai mare pe rafturile magazinelor din întreaga țară. Am încredere că parteneriatul pe care Carrefour îl are cu Ministerul Agriculturii prin intermediul Casei Unirea se va dezvolta și mai mult în perioada următoare, astfel încât să beneficiem cu toții  de roadele muncii fermierilor, pe care îi respect, îi susțin și îi asigur de tot sprijinul. Pentru noi toți, trebuie să devină o rutină zilnică, deoarece în acest fel îi susținem pe acești oameni și le arătăm respectul pentru munca și dragostea lor pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Narcis Horhoianu, CMO Carrefour România a adăugat: „Ne unim forțele alături de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în organizarea celei de-a doua ediții a târgului dedicat producătorilor locali, pentru a sublinia contribuția semnificativă a fermierilor la dezvoltarea durabilă a economiei. Acest eveniment ne oferă șansa de a construi noi punți de colaborare, de a încuraja consumul de produse românești și de a consolida legăturile cu comunitatea locală. De-a lungul anilor, am dezvoltat programe unice în retail, precum Creștem România Bio, Deschidem Vinul Românesc, Poftim Brânza Românească, cel mai nou proiect, sau brandul Grădina Noastră, sub care se găsesc legume și fructe românești provenite de la fermierii asociați în cooperative, cu scopul de a promova produsele autohtone în rândul clienților noștri. Drept dovadă, Carrefour beneficiază în prezent de cel mai amplu portofoliu de producători locali pe zona de alimente proaspete, cu peste 1.300 de fermieri la nivel național. Vom continua prin diverse acțiuni – de la campanii de brand sau promoționale la dezvoltarea unui ecosistem complet de parteneri – să contribuim la dezvoltarea și promovarea sectorului agricol din România”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!