Negocierile pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR au început în 1999, într-un moment de maxim optimism european. Era anul adoptării euro (inițial ca moneda contabilă), iar ambiția declarată a UE era să devină cea mai importantă economie a lumii.

La acel moment, Uniunea Europeană negocia dintr-o poziție de forță. PIB-ul său reprezenta aproximativ 70% din cel al Statele Unite ale Americii și era de aproape șase ori mai mare decât cel al Chinei. Diferența de putere economică era evidentă, iar acordurile comerciale erau gândite ca instrumente de consolidare a dominației industriale europene.

Negocierile UE - MERCOSUR s-au blocat însă rapid, din cauza diferențelor majore de viziune economică și comercială. Cu toate acestea, până în jurul anului 2010, UE încă își permitea ambiții mari. PIB-ul european ajunsese la paritate cu cel al SUA, iar cele două blocuri reprezentau fiecare aproximativ 23% din PIB-ul global. China urcase la circa 10%, dar era percepută mai degrabă ca un concurent aflat în recuperare.

Astăzi, în 2025, contextul este complet diferit.

După mai bine de un deceniu marcat de pierderea competitivității industriale, creșterea costurilor energetice, politici climatice implementate fără un pilon industrial coerent și șocuri geopolitice majore, poziția relativă a Uniunii Europene în economia globală s-a erodat semnificativ. În același timp, SUA și-au consolidat avantajul competitiv, iar China a ajuns la un PIB comparabil cu cel al UE.

Această schimbare este una structurală, nu conjuncturală. Și are un impact direct asupra modului în care UE negociază acorduri comerciale strategice.

În ultimii 15 ani, poziția de negociere a Uniunii Europene a slăbit constant. Cu toate acestea, acordul UE - MERCOSUR a continuat să fie promovat pe baza unor ipoteze care nu mai reflectă realitatea economică actuală.

Inițial, susținerea politică a acordului a venit în special din partea marilor economii industriale europene, în frunte cu Germania. Strategia era clară: UE accepta pierderi în agricultură și industria alimentară, considerate gestionabile, în schimbul unor câștiguri net superioare din exporturile industriale și de tehnologie către America de Sud.

Acest pariu putea avea sens într-o Europă dominantă industrial. Problema este că acea Europă nu mai există.

În 2025, industria europeană nu mai este competitivă pe piața sud-americană în raport cu produsele din SUA sau China: nu la preț, nu la energie, nu la volum și nu la viteză de execuție. În acest context, efectele acordului UE - MERCOSUR sunt ușor de anticipat: pierderi certe în agricultură și industria alimentară, sectoare cu impact social major și câștiguri limitate sau inexistente în industrie și tehnologie.

Cu alte cuvinte, UE riscă să cedeze exact acele sectoare în care mai are ancore economice locale și sociale, fără a obține în schimb avantaje strategice reale.

Acordul UE - MERCOSUR pare astfel rezultatul unei strategii construite pe date și realități economice de acum 20 de ani, aplicată într-o lume care s-a schimbat fundamental.

Fără o resetare profundă a politicilor industriale, energetice și comerciale, Uniunea Europeană riscă să transforme acest acord într-un nou pas spre ieșirea treptată din competiția economică globală reală cu SUA și China. Iar costul final nu va fi unul abstract sau politic, ci unul economic și social, suportat de fermieri, producători și consumatori europeni.

Context economic global (PIB nominal, USD)

Produsul Intern Brut (nominal, 2024/2025):

• SUA: 28,8 trilioane USD (2024) - cea mai mare economie globală; 

• Uniunea Europeană: 19,5 trilioane USD (2024);

• China: 18,7 trilioane USD (2024).

Proiecții FMI/analize externe: SUA rămâne semnificativ peste China în 2025, cu o diferență de peste 10 trilioane USD pe bază nominală. 

Partaje în PIB-ul mondial:

• Economia mondială a depășit 111 trilioane USD în 2024. 

• China și UE, în jur de 17-18% din PIB global fiecare; SUA peste 25%.

Autor: HORIA CARDOȘ, fondator și CEO Agroland Group

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-17 Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă – componenta struguri de masă din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Valoarea maximă a finanțării per proiect este de 1.000.000 de euro, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, iar intensitatea sprijinului este de până la 65% nerambursabil, raportat la cheltuielile eligibile.

Dintre investițiile care se finanțează în cadrul DR-17 amintim: înființarea și/sau replantarea culturilor de struguri de masă, dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole inclusiv remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice strugurilor de masă, atât pentru culturile în câmp, cât și pentru culturile în spații protejate, după caz, echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile precum și alte echipamente de diminuare a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile, ca și componentă secundară.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile cu înființarea, extinderea şi/sau modernizarea, unităților de condiționare și/sau depozitare la nivel de fermă, inclusiv dotările aferente pentru culturile de struguri de masă, înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare de la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente, doar ca o componentă secundară în cadrul proiectului de investiții (din punct de vedere financiar), precum și înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului.

Beneficiarii eligibili în cadrul intervenției DR-17 sunt fermierii, cu excepția persoanelor fizice, cooperativele agricole și societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri și grupurile și organizațiile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare şi recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) care deservesc interesele membrilor.

„Intervenția DR-17 pune la dispoziția fermierilor din sectorul strugurilor de masă un instrument de finanțare dedicat modernizării și creșterii competitivității. Prin acest sprijin, susținem investițiile necesare pentru dezvoltarea exploatațiilor, îmbunătățirea calității producției și o mai bună valorificare pe piață. AFIR urmărește ca finanțările acordate prin DR-17 să genereze rezultate concrete în teren și să contribuie la consolidarea unui sector cu potențial real de dezvoltare”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura României trebuie să rămână coloana vertebrală a economiei naționale și a stabilității sociale, în ciuda contextului dificil care continuă și la început de an 2026, marcat de presiuni economice, schimbări climatice, instabilitate geopolitică și politici europene adesea insuficient adaptate realităților din teren.

Anul care s-a încheiat, 2025, a fost unul al rezistenței și al responsabilității. Fermierii din țara noastră au continuat să producă hrană pentru populație, să mențină viața economică a satului românesc și să susțină securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene, chiar și atunci când costurile au crescut, iar predictibilitatea a scăzut.

Agricultura nu este doar un sector economic, ci este un bun strategic național, o expresie a suveranității, a muncii și a continuității acestei țări. Fără fermieri puternici, nu poate exista nici dezvoltare durabilă, nici echilibru social, nici viitor pentru mediul rural.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a susținut și va susține în continuare tratamentul echitabil al fermierilor în cadrul politicilor europene; recunoașterea rolului strategic al agriculturii în economie și securitate alimentară; investițiile în producție, procesare și depozitare, pentru a adăuga valoare în România; dialogul real cu autoritățile, bazat pe date, studii de impact și soluții aplicabile.

LAPAR solicită autorităților:

• Recunoașterea agriculturii ca sector strategic de interes național;

• Fundamentarea deciziilor publice pe studii de impact economico-social;

• Inițierea unui dialog instituțional structurat între Guvernul României și organizațiile profesionale reprezentative ale fermierilor.

Anul 2026 trebuie privit cu responsabilitate, dar și cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, de stabilitate legislativă, de finanțare predictibilă și de o viziune națională care să pună agricultura în centrul dezvoltării României.

Transmit respectul și recunoștința mea tuturor fermierilor, celor care muncesc pământul indiferent de condiții, care investesc, care cred în viitorul agriculturii românești și care duc mai departe tradiția, performanța și responsabilitatea față de această țară. Vă doresc sănătate, unitate, recolte bune și prețuri pe măsura muncii, profituri maxime, decizii înțelepte!

Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) își exprimă îngrijorarea profundă și opoziția fermă față de susținerea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, în condițiile în care nu există un studiu de impact economico-social specific pentru România, cu atât mai puțin pentru sectorul agricol și mediul rural românesc.

România este una dintre cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană în raport cu acest acord, având în vedere structura sa economică și socială:

• Agricultura reprezintă un sector strategic pentru economia națională, avem peste 33% din numărul de ferme la nivelul UE cu cea mai mică rentabilitate la nivelul UE;

• Peste 46% din populația României locuiește și își desfășoară activitatea în mediul rural;

• Milioane de gospodării și ferme depind direct de producția agricolă, zootehnică și de lanțurile agroalimentare interne.

În acest context, consider că România va fi una dintre țările cele mai impactate negativ din Europa de aplicarea acordului UE–Mercosur, prin:

• Creșterea importurilor de produse agricole și agroalimentare provenite din state terțe, realizate în condiții de cost, standarde de mediu și reguli fitosanitare diferite;

• Presiuni majore asupra prețurilor interne și asupra veniturilor fermierilor români;

• Risc de dezechilibrare economică și socială în mediul rural, cu efecte directe asupra ocupării forței de muncă și a stabilității sociale.

Subliniez că susținerea publică a acordului de către președintele României, domnul Nicușor Dan, în lipsa unui studiu de impact economico-social riguros, transparent și dedicat României, reprezintă o abordare nefundamentată din punct de vedere economic și social și potențial dăunătoare intereselor naționale.

Este inacceptabil ca un sector strategic precum agricultura; mediul rural, care asigură securitatea alimentară a României; precum și milioane de cetățeni români să fie expuși unor riscuri majore fără o evaluare clară, cuantificată și asumată a impactului.

Solicit în mod public și oficial:

1. Realizarea de urgență a unui studiu de impact economico-social privind efectele acordului UE - Mercosur asupra României, cu capitol distinct dedicat agriculturii și mediului rural;

2. Consultarea reală și instituționalizată a organizațiilor profesionale agricole;

3. Suspendarea oricărei poziții de susținere a acordului, până la prezentarea și dezbaterea publică a concluziilor acestui studiu.

Agricultura românească nu poate fi moneda de schimb a unor decizii luate fără fundamentare națională. Securitatea alimentară, stabilitatea socială și dezvoltarea economică a României trebuie să primeze.

Autor: dr.ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat, în ședința din 18 decembrie 2025, Hotărârea pentru modificarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Actul normativ introduce modificări ale art. 2, 6 și 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014, cu scopul de a actualiza reglementările privind funcționarea schemei de ajutor de stat, în concordanță cu noile prevederi fiscale și cu necesitățile operaționale semnalate de către APIA.

Principalele modificări vizează:

- Stabilirea nivelului subvenției la motorină care se plătește până la 31 iulie 2025, respectiv începând cu 1 august 2025, în acord cu legislația fiscală în vigoare;

- Reglementarea termenelor de depunere a cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, eliminând premisele unor situații discriminatorii între beneficiarii schemei;

- Suplimentarea alocării bugetare totale pentru anul 2025, necesară acoperirii plăților aferente perioadei aprilie – iunie 2025.

Astfel, în anul 2025, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse aplicabile motorinei utilizate în agricultură este de:

• 2,213 lei/litru, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, inclusiv;

• 2,444 lei/litru, în perioada 1 august – 31 decembrie 2025, inclusiv.

Această diferență se acordă beneficiarilor ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Pentru anul 2025, valoarea totală a schemei de ajutor de stat este de 815.258.000 lei, fiind necesară o suplimentare de 212.258.000 lei față de alocarea inițială de 603.000.000 lei. Suplimentarea provine din economiile identificate în execuția bugetară și din alocările aprobate prin OUG nr. 64/2025 privind rectificarea bugetului de stat.

Măsurile adoptate sunt fundamentate de:

- Intrarea în vigoare, la 28 iulie 2025, a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care stabilește noi niveluri ale accizei standard pentru motorină începând cu 1 august 2025;

- Necesitatea clarificării unor aspecte procedurale privind depunerea cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, pentru a preveni tratamente inechitabile între beneficiari;

- Nivelul ridicat al solicitărilor de plată pentru trimestrul II al anului 2025, care depășește disponibilul rămas din alocarea stabilită prin HG nr. 61/2025.

„Prin aceste modificări se urmărește sprijinirea fermierilor printr-un mecanism predictibil, echitabil și adaptat noilor condiții economice și fiscale”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ajutorul de minimis pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliţa a fost suplimentat. Astfel, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis a crescut de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.

În Ședința de Guvern din 18 decembrie 2025 a fost aprobată Hotărârea ce modifică HG nr. 401/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025. Modificarea a fost necesară deoarece după încheierea perioadei de depunere a cererilor de plată s-a constatat că efectivul de scroafe eligibile este de 805 capete.

Prin urmare, aplicând cuantumul de 2.300 lei/cap scroafă, rezultă un necesar de 1.851.500 lei. Așadar, a fost suplimentată valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița. 

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis, de 1.852.000 lei, credite de angajament și credite bugetare se va asigura din bugetul aprobat MADR pe anul 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania ADAMA anunță lansarea pe piața din România a noilor produse EDAPTIS^®, AVASTEL^® și COSAYR^®, soluții moderne și eficiente care răspund unor provocări agronomice majore precum controlul buruienilor graminee dificil de combătut, combaterea bolilor la cereale și gestionarea insectelor dăunătoare.

ADAMA se află în topul global al companiilor de protecția plantelor, având un portofoliu extins de produse, care este este dezvoltat, fabricat și formulat în patru centre de cercetare și dezvoltare de ultimă generație și în 22 de unități de producție și formulare în întreaga lume. Cu o cultură în care membrii echipei ADAMA ascultă fermierii și generează idei ținând cont de realitățile din teren, compania răspunde cu noi produse, soluții, servicii, politici comerciale personalizate sau cu informații care sunt relevante pentru piață, oferind o gamă largă de amestecuri distincte, formulări și produse diferențiate de înaltă calitate, care răspund nevoilor fermierilor și clienților locali în peste 100 de țări la nivel global.

Inovație în segmentul erbicidelor pentru cereale din Europa, prin introducerea EDAPTIS^®

ADAMA anunță prima omologare a produsului EDAPTIS^® în România, o soluție gata de utilizat care oferă control cu spectru larg asupra buruienilor graminee și o eficacitate îmbunătățită în combaterea populațiilor rezistente.

EDAPTIS^® se aplică în postemergență ca erbicid foliar. Formula sa unică combină cele mai importante moduri de acțiune cu activitate foliară graminicide: Pinoxaden și Mesosulfuron. Prin combinarea modurilor de acțiune din Grupul 1 și Grupul 2 pentru controlul buruienilor graminee, EDAPTIS^® nu doar extinde spectrul de eficacitate, ci îmbunătățește și eficiența în combaterea populațiilor de buruieni rezistente, în special împotriva speciilor greu de controlat, comparativ cu produsele de referință de pe piață.

Deși combinarea modurilor de acțiune este o practică obișnuită în aplicațiile preemergență și în tratamentele cu efect puternic de tip „burndown”, utilizarea acesteia în controlul postemergent al buruienilor graminee este mai puțin răspândită. Cercetările de top în domeniul rezistenței la erbicide sugerează că utilizarea modurilor de acțiune combinate este mai eficientă în prevenirea apariției rezistenței la erbicide decât practica obișnuită de rotație a grupelor de erbicide.

Pe lângă performanța superioară, EDAPTIS^® are și un profil de sustenabilitate favorabil. Produsul este formulat ca dispersie în ulei (OD), folosind ulei de rapiță rafinat, ceea ce îi îmbunătățește caracteristicile de eficacitate și impact pe mediu. Această formulare modernă asigură o aderență mai bună a soluției de erbicidat pe suprafața frunzelor buruienilor țintă, o părundere mai bună a produsului prin cuticula limbului foliar, o translocare mai rapidă și în final o eficacitate superioară față de celelalte tipuri de formulări.

„Pe măsură ce fermierii din întreaga Europă caută soluții inovatoare și de calitate care să ofere beneficii concrete în câmp, gestionarea rezistenței buruienilor graminee devine din ce în ce mai crucială. Această nevoie este amplificată de eliminarea numeroaselor erbicide, în special în segmentul pre-emergent, din cauza restricțiilor de reglementare tot mai riguroase. Gândind în afara tiparelor și menținând o înțelegere profundă a nevoilor fermierilor și a dinamicii pieței, ne asigurăm că soluțiile noastre oferă valoare reală clienților. Cu EDAPTIS^® schimbăm modul în care fermierii privesc managementul pe termen lung al rezistenței buruienilor”, explică Darren Palendat, responsabil global pentru strategia produselor erbicide în cadrul ADAMA.

Un nou fungicid pentru cereale, AVASTEL^®  - pentru control superior al bolilor și protecție de lungă durată

ADAMA lansează AVASTEL^®, un nou fungicid pentru T2 cu spectru larg pentru cultivatorii de cereale din întreaga Europă, care oferă un nou standard de eficacitate, control și protecție de lungă durată împotriva unui spectru extins de boli.

AVASTEL^® combină două substanțe active de încredere – o carboxamidă (SDHI) și un triazol (DMI) – pentru un control excepțional al septoriozei, ruginii brune, ruginii galbene, a pătării brune și multor boli la principalele culturi de cereale. Produsul este potențat de tehnologia unică de formulare Asorbital^® de la ADAMA, care asigură o absorbție mai bună și o migrare mai rapidă în țesutul foliar, garantând rezistență sporită la spălare și o retenție excelentă, ce reduce incertitudinea legată de condițiile meteo din timpul aplicării.

Cu AVASTEL^®, fermierii europeni, supuși unei presiuni tot mai mari de a combate septorioza, ruginile și alte boli cheie, pot beneficia de un plus de siguranță. AVASTEL^® are efecte puternice curative și preventive pe termen lung împotriva bolilor, care rezultă într-o frunză-stindard mai viguroasă, esențială pentru maximizarea producțiilor. În testele de câmp, AVASTEL^® a furnizat o protecție superioară împotriva septoriozei și a dus la creșterea randamentelor, comparativ cu produsele concurente.

„La ADAMA, am investit în dezvoltarea AVASTEL^®, un fungicid inovator care conține două substanțe active de top, precum și tehnologia noastră inovatoare de formulare. Efectele curative și preventive ale AVASTEL^® oferă o performanță constant ridicată pentru culturile cu risc mare și potențial ridicat, într-o singură soluție inteligentă. Datorită tehnologiei de formulare Asorbital^® dezvoltată de ADAMA, fermierii aflați în situații agronomice complexe au acum o soluție pe care se pot baza”, arată Alex Mills, director global al diviziei de Fungicide în cadrul ADAMA.

AVASTEL^® este un fungicid cu spectru larg, potrivit pentru utilizare în culturi precum grâul, orzul, secara și triticalele. Face parte din noul portofoliu de fungicide pentru cereale al ADAMA în Europa, lansat începând cu 2023.

COSAYR^®, insecticid de ultimă generație, cu spectru larg și acțiune de lungă durată

COSAYR^® este un insecticid modern, cu spectru larg, acțiune translaminară și sistemică de durată, conceput pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de masticat. Produsul conține clorantraniliprol 200 g/L, formulat ca suspensie concentrată (SC), și oferă:

• eficacitate excelentă împotriva lepidopterelor și himenopterelor;

• eficacitate foarte bună împotriva unor adulți și larve de coleoptere și diptere;

• rezistență ridicată la radiațiile UV și efect rezidual îndelungat;

• acțiune ovi-larvicidă foarte puternică;

• siguranță pentru insectele benefice.

Modul de acțiune al COSAYR^® este specific: substanța activă deschide canalul receptorului de rianodină, determinând pătrunderea calciului în citoplasmă, ceea ce provoacă paralizie, oprirea hrănirii și, în final, moartea dăunătorilor.

COSAYR^® este omologat pentru utilizare în viță-de-vie (struguri de masă și vin), porumb (boabe și siloz), măr, păr, gutui și cartof, cu recomandări clare privind momentul optim de aplicare, în funcție de ciclul biologic al fiecărui dăunător.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii din țara noastră vor fi eligibili pentru finanțare suplimentară în urma împrumutului de 25 milioane de euro pe care Agricover Credit IFN SA îl primește din partea Băncii Europene de Investiții (BEI). Agricover Credit va canaliza fondurile către microîntreprinderile agricole care doresc să-și îmbunătățească productivitatea și să adopte practici sustenabile de protecție a mediului.

Acordul are ca scop înlesnirea accesului la finanțare pentru un sector care joacă un rol economic semnificativ în România. Agricultura angajează peste 20% din forța de muncă a României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, și reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut al țării.

Acordul de împrumut semnat va contribui la îmbunătățirea accesibilității financiare și la sprijinirea noilor generații în preluarea activității, pe măsură ce fermierii mai în vârstă se pensionează sau încetează să mai lucreze. Astfel, fermierii vor putea să pună în practică inovații și să îmbunătățească productivitatea, ceea ce va aduce beneficii comunităților locale și mediului înconjurător.

„Parteneriatul cu Agricover Credit demonstrează angajamentul nostru puternic față de creșterea sectorului agricol în România. Finanțarea îmbunătățește accesul la resurse de care este mare nevoie pentru microîntreprinderi și sprijină tinerii fermieri dintr-un sector vital pentru Europa. Prin investițiile pe care le facem în acest domeniu, contribuim la reziliență și prosperitate comună”, a arătat Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI.

Agricover Credit este cea mai importantă instituție financiară nebancară din România și acordă împrumuturi exclusiv fermierilor. Între potențialii beneficiari ai împrumutului BEI se numără, printre alții, producătorii de cereale, de produse lactate și crescătorii de animale.

„Colaborarea noastră cu BEI reprezintă încă un pas înainte în gestionarea provocărilor cu care se confruntă microîntreprinderile agricole din România și continuă un parteneriat valoros care a sprijinit deja transformarea a numeroase ferme. Această nouă facilitate va sprijini fermierii, ajutându-i să adopte tehnologii moderne și de-asemenea, va contribui la transformarea peisajului agricol românesc, asigurând fermierilor resursele necesare pentru a prospera, mai ales în aceste momente pline de provocări”, a precizat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit.

Acordul promovează practici comerciale durabile, inovarea tehnologică și echitatea socială. Pe lângă operațiunea de împrumut, Agricover va beneficia de serviciile de asistență tehnică pentru finanțare socială incluzivă (SIFTA) furnizate de BEI prin platforma de consiliere InvestEU în legătură cu reînnoirea Codului de bună conduită pentru acordarea de microcredite, precum și de servicii de dezvoltare a portofoliului, în vederea îmbunătățirii portofoliului destinat micilor fermieri.

Banca Europeană de Investiții (BEl) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre ale acesteia. Construită în jurul a opt priorități principale, BEI finanțează investiții care contribuie la obiectivele de politică ale UE, stimulând acțiunile climatice și de mediu, digitalizarea și inovarea tehnologică, securitatea și apărarea, coeziunea, agricultura și bioeconomia, infrastructura socială, investițiile de impact puternic în afara Uniunii Europene și uniunea piețelor de capital.

Grupul BEI, care include Fondul European de Investiții (FEI), a încheiat noi finanțări în valoare de aproape 89 miliarde euro pentru peste 900 de proiecte cu impact puternic în 2024, stimulând astfel competitivitatea și securitatea Europei.

Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit angajamentului din Foaia de parcurs a băncii climatice. Aproape 60% din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.

Susținând integrarea piețelor și mobilizând investiții, Grupul BEI a sprijinit noi investiții în valoare record de peste 100 miliarde euro pentru securitatea energetică a Europei în 2024 și a mobilizat capital de creștere de 110 miliarde euro pentru start-up-uri, întreprinderi în curs de extindere și pionieri ai UE. Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic decât media UE.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală. InvestEU reunește multitudinea de instrumente financiare disponibile în UE pentru a susține investițiile din Uniunea Europeană, făcând finanțarea proiectelor de investiții din Europa mai simplă, mai eficientă și mai flexibilă. Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU. Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte, beneficiind de garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, crescându-le capacitatea de suportare a riscurilor și mobilizând investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Agricover reunește într-un portofoliu structurat linii de afaceri, soluții și tehnologii de ultimă generație care adaugă valoare afacerilor fermierilor, activităților agricole zilnice și, implicit, transformă agricultura în România.

Agricover Credit oferă soluții de finanțare personalizate, concepute special pentru nevoile operaționale, de investiții și de sustenabilitate ale fermierilor. Compania a înregistrat un rezultat net de 10,37 milioane euro în prima jumătate a anului 2025, o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 756 milioane euro, reprezentând o creștere de 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Agricover Credit face parte din Grupul Agricover, care sprijină fermierii cu soluții de afaceri inovatoare de peste 25 de ani, inclusiv acces la inputuri agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 15 decembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea pentru depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa I a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Alocarea financiară totală pentru această sesiune este de 164.929.100 euro, împărțită astfel: 82.464.550 euro pentru componenta înființare și 82.464.550 euro pentru componenta modernizare.

Alocarea disponibilă aferentă primei etape de depunere lunare reprezintă 100% din alocarea componentei, dacă sesiunea de depunere s-a închis în prima etapă lunară și respectiv 50% din alocarea componentei dacă sesiunea de depunere s-a închis în a doua etapă lunară. Alocarea disponibilă aferentă celei de-a doua etape de depunere lunare reprezintă 50% din alocarea componentei, la care se adaugă alocarea neconsumată din prima etapa lunară, dacă sesiunea de depunere parcurge cele două etape. Pragurile de calitate lunare sunt de 70 de puncte pentru prima etapă de depunere (15 decembrie 2025 – 14 ianuarie 2026) și de 45 de puncte pentru ce-a de a două etapă de depunere (15 ianuarie – 16 februarie 2026), valabil pentru ambele componente. Cererile de finanțare se depun exclusiv on-line, prin intermediul portalului AFIR, www.afir.ro, până la termenul limită, stabilit la data de 16 februarie 2026, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor alocate pentru această sesiune – în primele 5 zile ale fiecărei etape lunare de depunere sesiunea nu se închide, chiar dacă au fost epuizate fondurile alocate.

Sprijinul nerambursabil acordat poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate a finanțării de maximum 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Prin această intervenție, AFIR sprijină investițiile destinate dezvoltării industriei alimentare românești și creșterii valorii adăugate a produselor agricole, în special pentru activități din domenii precum panificația, patiseria, cofetăria, fabricarea produselor zaharoase, a ciocolatei, a produselor de morărit și a altor preparate alimentare, precum și producția de băuturi fermentate. Finanțarea vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare, achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme on-line. Totodată, sunt sprijinite investițiile orientate spre digitalizare și eficiență energetică, în acord cu obiectivele de sustenabilitate ale Politicii Agricole Comune.

„Intervenția DR-23 este un instrument prin care accelerăm modernizarea industriei alimentare românești și trecerea ei la standardele tehnologice și energetice ale viitorului. Finanțarea pe care o lansăm acum nu este doar un sprijin financiar, ci o direcție clară: materia primă trebuie transformată aici, în România, în produse cu valoare adăugată. Doar așa putem vorbi despre o competitivitate reală, despre lanțuri valorice consolidate și despre o economie rurală care nu mai exportă potențial, ci rezultate. Linia de finanțare DR-23 este o oportunitate și, în același timp, o invitație fermă adresată procesatorilor să facă pasul către performanță”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia Guvernului României de micșorare a deficitului bugetar a început total greșit. Nu sunt prim-ministru, nici consilier de premier, eu sunt un fermier care face parte din societatea civilă care are niște idei cum s-ar putea redresa România. De pildă, deficitul bugetar.

De ce nu a început cu tăierea bugetului la președinție cu 50%? De ce nu a început cu restructurarea guvernului de la 16 ministere la 10? Spre exemplu, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediu, un ministru cu trei secretari de stat. Era suficient. De ce nu modificăm Constituția să avem Republică Prezidențială? Se unifică guvernul cu președinția și avem o singură instituție. Președintele este și șeful guvernului, își face un colectiv de specialiști, care ar trebui să fie specialiști, să administreze țara. De ce ne trebuie 466 de parlamentari? Autoritatea Electorală Permanentă ne spune că avem 19 milioane de alegători. La 100 de mii de alegători nu este suficient un ales? Plus un vot de aur, deci să avem 191 de parlamentari. În două camere, pentru că așa a fost tradiția la noi, Parlament cu două camere. Se reduce deficitul? Se reduce, da.

De ce nu avem o lege unică a salarizării? Unde președintele să aibă cel mai mare salariu, de exemplu 10.000 de euro, și cea mai mică funcție să fie de 1.000 de euro, ca să aibă și cel micuț și mărunt din ce trăi.

Ajungem și la tăieri și restricții. De ce nu avem o lege unică a pensionării? Unde principiul contributivității să fie eșalonul principal de acordare a drepturilor. De ce unii sunt speciali și alții nu sunt speciali? Spre exemplu, și eu am pretenția că sunt special. Mie de ce nu îmi dă statul mai mulți bani? Sunt pensionar, dar îmi primesc pensia după nivelul meu de contributivitate. De ce alții trebuie să ia 120% pensie față de salariul în plată?

Referitor la legea unică a salarizării, sporul maxim care trebuie acordat celor care merită să nu fie mai mare de 10% din salariul net. Se poate redresa România așa? Cred că răspunsul e da.

Să eliminăm alocațiile bugetare de la bugetul statului către partide politice. Total. Cine vrea să facă politică să o facă pe banii lui, din cotizații, din contribuții, din donații. De exemplu, dacă Iașiul are 500 de mii de alegători, are dreptul la cinci parlamentari pe care să îi alegem noi, cetățenii din județul Iași, nu să îi impună pe listă Bucureștiul. Cei care vor să fie parlamentari, care participă în alegeri, se vor afilia unor partide. Dar toată campania electorală trebuie să fie susținută de cel care dorește să devină politician/parlamentar și nu din bani publici.

Cum poate fi un politician corect când în CV-ul lui nu prea are nicio școală, când în declarația lui de avere nu prea are nimic, probabil și-a făcut timp și le-a înstrăinat înainte de a se înscrie într-un partid și de a ajunge parlamentar? Nu, domnilor. Parlamentari trebuie să ajungă oameni care au dezvoltat o afacere, care au dat 50, 70, 100, 1.000 de salarii ca să știe cum se produce în România. De astfel de politicieni avem nevoie. Acum avem fripturiști, vânturiști, în proporție de 90%. Mai avem vreo 10% oameni de valoare în politică, în Parlament, în Guvern, dar care nu pot face nimic că, dacă n-a ridicat mâna să voteze cum i-a spus președintele partidului, de a doua zi nu mai are drepturi.

Și de ce cei posibili 191 de parlamentari nu s-ar muta într-un cinematograf? De ce trebuie să ocupe Casa Poporului? Acolo poate fi Muzeul Național de Istorie, Geografie, Bibliotecă Națională, Săli de Conferințe. Pe bani, se închiriază. Parlamentul Angliei încă are bănci de lemn. Trebuie să te doară să stai cu orele pe acele bănci. Nu să poți dormi când guvernezi o țară!

Am și un mesaj pentru președintele României. Din presă aflu că ați încasat cele 12 milioane de euro din campania electorală. Nu vă aparțin! Dați-le înapoi statului român, pentru că cei care v-au finanțat au făcut-o fără contract de împrumut. Au făcut-o benevol. De ce să beneficiați de 12 milioane de euro și să tăiați din pensia celor săraci care abia, abia își duc traiul de pe o zi pe alta? Nu este corect.

Și încă o idee pentru a elimina deficitul. De ce nu introduceți o taxă pe cifra de afaceri și nu pe profit? Mai ales că sunt unii atât de șmecheri și atât de școliți, încât știu să ascundă tot profitul, iar dacă ar putea ar mai lua și subvenții de la statul român ca să rămână pe zero.

Impozitați toți agenții economici, unde intră și comercianți, și producători, la cifra de afaceri. Luați toate companiile de la A la Z și până pe data de 25 a lunii să-și plătească taxele și impozitele.

Cea mai mare greșeală a Executivului de la București este că a băgat CAS, impozit pe pensii. Banii ăia au fost impozitați în decursul vieții omului, acesta contribuind la bugetul statului. Din nimic mai luați încă ceva, să vă fie rușine!

Articol de: ing. VASILE LUNGU, fermier jud. Iași