Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 că termenul de depunere a cererilor de plată a fost prelungit până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, în plantațiile cu viță-de-vie, producătorii de vin din România s-au confruntat cu o presiune tot mai mare din partea dăunătorilor, strâns legată de schimbările climatice, precum temperaturile extreme de vară. Aceste condiții meteorologice au accelerat ciclul de dezvoltare al principalelor insecte dăunătoare și au favorizat răspândirea mai amplă a bolilor, cum este fitoplasmoza, transmisă de vectori precum cicadele sau insectele din familia Cicadellidae.

Pe măsură ce sănătatea viței-de-vie și stabilitatea producției sunt amenințate, viticultorii apelează la soluții eficiente și durabile. „Un astfel de instrument este Laser^®, un produs pe bază de Spinosad, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, care joacă un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), oferind control eficient asupra unui spectru larg de dăunători și susținând în același timp protecția mediului”, arată Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Spinosad-ul este o substanță activă de origine naturală, produsă prin fermentarea bacteriei din sol S. spinosa. Este aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale Uniunii Europene și are un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor datorită modului său unic de acțiune, potențialului în gestionarea rezistenței și profilului său ecologic favorabil.

Cu un interval scurt de pauză până la recoltare și eficacitate dovedite la nivel global împotriva dăunătorilor precum tripsul, Drosophila suzukii, lepidopterele și cicadele, insecticidul Laser^® îi ajută și pe viticultori să facă față presiunilor tot mai mari din partea dăunătorilor.

Laser^®, beneficii remarcabile la Domeniile Mitroi

Inginerul Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi, a integrat insecticidul Laser^® în strategia sa de combatere a dăunătorilor. Crama Domeniile Mitroi, cu 167 de hectare de viță-de-vie în exploatare și cu planuri de extindere la 210 hectare, se află în apropierea comunei Valu lui Traian (Constanța), podgoria Murfatlar. „Folosim Laser^® de câțiva ani, în special vara, mai ales împotriva celei de-a doua generații de molie Lobesia”, spune directorul tehnic Dumitru Banea. Această strategie a devenit și mai importantă pe fondul extinderii fitoplasmozei în plantațiile viticole, cunoscând faptul că produsul Laser^® combate dăunători cu diferite moduri de atac. „Deoarece boala a pătruns deja în culturi, utilizarea insecticidului Laser^®, care acționează și asupra cicadelor, a devenit necesară. L-am aplicat în trei tratamente și, din ce am observat, are o eficacitate foarte bună”, precizează ing. Dumitru Banea.

Aplicat pe 160 de hectare de viță-de-vie pentru vin, directorul tehnic de la Domeniile Mitroi susține că beneficiile în urma aplicării Laser^® sunt remarcabile: „Presiunea dăunătorilor a scăzut clar. Se poate observa o oprire a răspândirii bolii ca urmare a combaterii dăunătorilor. Iar cum Laser^® este eficient și împotriva moliei Lobesia botrana, nu am avut probleme nici din acest punct de vedere. Deși există și alte insecticide pe piață, am avut încredere în acesta, integrându-l cu success în planul de combatere și alternare a substanțelor active”.

Încrederea inginerului Banea în eficiența produsului se bazează pe rezultatele constante și contribuția la obiectivele mai largi de sustenabilitate ale domeniului administrat. „Cu un plan de tratament bine programat, am reușit să gestionăm eficient populația de dăunători. O astfel de fiabilitate contează atunci când încerci să menții sănătatea viței și calitatea strugurilor.”

Ca parte a sprijinului oferit viticulturii românești, Corteva Agriscience le oferă cultivatorilor instrumente inovatoare precum Laser^®, combinând performanța cu respectarea reglementărilor și grija față de mediu. Originea naturală a Spinosad-ului și activitatea sa selectivă îl fac ideal pentru utilizarea atât în sistemele convenționale, cât și în cele certificate ecologic, asigurând că fermierii pot răspunde cerințelor pieței pentru produse agricole mai sigure și mai durabile, fără a compromite productivitatea. „Pe măsură ce industria vinului din România continuă să se modernizeze și să se extindă, soluții ca Laser^® joacă un rol esențial în susținerea rezilienței cultivatorilor, ajutându-i pe producători precum inginerul Dumitru Banea să-și protejeze vița-de-vie, să gestioneze bolile transmise de insecte și să ofere vinuri de înaltă calitate, aliniate așteptărilor globale”, conchide Maria Cîrjă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Corteva Agriscience

Brânzeturile nu mai sunt doar un aliment de bază, ci devin un produs strategic în economia artizanală globală, se arată într-un raport realizat de Economie Rurală. Cu o piață estimată la peste o sută de miliarde de dolari și o creștere anuală de 5%, industria brânzeturilor capătă tot mai multă vizibilitate datorită cererii pentru produse premium, sustenabile și autentice. În ecuație intră din ce în ce mai mult educația gastronomică și inovația. Un exemplu relevant este cel al Regatului Unit al Marii Britanii, unde organizații precum Academy of Cheese contribuie activ la formarea specialiștilor și la promovarea unei culturi a brânzeturilor. În mod similar, în România începe să se contureze un val de entuziasm în jurul brânzeturilor artizanale - un proces aflat încă la început, dar cu potențial promițător.

Un moment important pentru piața locală a fost lansarea, în 2024, a primelor cursuri Academy of Cheese în limba română, susținute de Andreea Popa – Fellow (Level 3) și partener de formare al Academiei. Aceste cursuri se adresează profesioniștilor din industria ospitalității (chefi, somelieri, ospătari), comercianților specializați (vânzători de brânzeturi, proprietari de băcănii cu secțiune dedicată), creatorilor de conținut gastronomic (bloggeri, influenceri) și celor care activează în marketingul produselor alimentare, dar și pasionaților care doresc să-și dezvolte cunoștințele într-un mod structurat.

„Educația despre brânzeturi este esențială, atât pentru consumatorii pasionați, cât și pentru profesioniștii din industrie. Înțelegerea profundă a brânzeturilor – de la metodele tradiționale de producție, originea laptelui, sezonabilitate, până la asocierea cu diverse  băuturi sau alte alimente îmbogățește experiența culinară, contribuie direct la dezvoltarea unei industrii sustenabile și respectate. Producătorii artizanali, adesea marginalizați de lipsa de vizibilitate sau infrastructură, găsesc în consumatorii educați și profesioniștii de acest fel un aliat esențial. Cu cât oamenii știu mai bine ce presupune crearea unei brânze adevărate – de la calitatea laptelui până la condițiile de maturare – cu atât vor aprecia mai mult munca și valoarea acestor produse. Educarea pieței înseamnă, pe termen lung, sustenabilitate economică, prețuri corecte și posibilitatea ca artizanii să-și continue meșteșugul fără compromisuri”, precizează Andreea Popa, somelier de brânză, jurat al competițiilor internaționale de brânzeturi, Fellow Member și partner de formare Academy of Cheese pentru limba română și engleză.

În 2024, două brânzeturi românești au câștigat medalii de aur la prestigiosul concurs World Cheese Awards: „Brânza Fermentată de Horezu” de la Five Continent (Vâlcea) și „Gyergyói Kézműves Sajt”, produsă în Harghita de o mică fabrică comunitară Caritas. Aceste reușite arată că și producătorii din România pot concura cu cei mai buni din lume.

Marea Britanie, povestea unei industrii reinventate

Marea Britanie a reușit, în ultimele decenii, să transforme industria de brânzeturi artizanale. Astăzi, produce aproximativ o mie de tipuri diferite de brânzǎ, apropiindu-se de Franța. Piața britanică a brânzeturilor a crescut cu aproape 44% în ultimii cinci ani, iar până în 2028 se estimează că va ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de lire sterline. Consumul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 12 kg/an, peste media est-europeană, dar încă sub cifrele înregistrate în Franța (22 kg).

Un element-cheie al succesului britanic este educația specializată. Academy of Cheese oferă cursuri recunoscute internațional, care îi învață pe participanți despre tehnicile de producție, maturare, degustare și asociere a brânzeturilor.

Academia organizează și competiții de prestigiu, precum „Affineur of the Year” sau „Young Cheesemonger of the Year” – un concurs internațional deschis participanților din întreaga lume. Ambele evenimente au loc anual și joacă un rol important în susținerea și promovarea excelenței în industria brânzeturilor artizanale, stimulând inovația și formarea noii generații de profesioniști.

Cazul Regatului Unit al Marii Britanii arată clar că investiția în diversitate, calitate și formare poate transforma complet o industrie. „Astăzi, brânza artizanală nu mai este rezervată doar marilor restaurante, ci își face loc și în localuri casual, bistrouri sau chiar pub-uri, devenind parte integrantă a experienței culinare britanice. Gheridoanele de brânzeturi (cheese trolleys) și servirea lor de către un personal specializat revine în trend, iar unele restaurante merg chiar mai departe, construindu-și meniul exclusiv în jurul acestui produs – semn că brânza artizanală devine tot mai mult un reper gastronomic în sine, nu doar o componentă de acompaniament”, arată Andreea Popa.

România, un început promițător în zona artizanală

După decenii în care telemeaua, cașcavalul și brânza de burduf au dominat piața, tot mai mulți producători locali îndrăznesc să reinventeze rețete vechi sau să creeze unele noi, inspirate de modele europene. Apar și sortimente inovatoare pentru piața românească: brânzeturi cu mucegai alb sau cărbune vegetal, specialități maturate cu condimente, varietăți tari și semitari inspirate din Franța sau Elveția. Accentul se mută de la producția în masă la calitate, tehnică și experiență gastronomică.

,,Eu sunt omul care caută excelența și recunoașterea internațională în toate. Poate sunt prea perfecționistă și cer prea mult, atât de la mine, cât și de la alții. Sunt prima româncă cu un doctorat de „Sobresaliente cum laude”, în Oviedo, Spania, în 2007, în chimie supramoleculară, și am pus aceeași amprentă pe o fabrică din România, pe care o conduc din iunie 2014. Suntem prima fabrică care are, în ziua de astăzi, 10 premii internaționale la International Cheese Awards și World Cheese Awards, din punctul meu de vedere concursurile cele mai importante din lumea brânzeturilor.

Acum a început să se facă un pic mai mult diferența, dar acum 11 ani, când am început, toți spuneau: Cașcaval de Horezu, și eu spuneam tot timpul: nu este cașcaval, este brânză maturată. Cel mai greu este să schimbi concepția omului și să-l faci să înțeleagă că tu faci ceva diferit. Noi facem brânză maturată, dar, din păcate, după 11 ani mai sunt cei care o numesc „Cașcavalul de Horezu”. Noi am fost primii care am aplicat o rețetă spaniolă în România, dar folosind un lapte românesc, laptele de munte care face diferența. Din 2015 participăm la concursuri internaționale și prima recunoaștere a venit de la ICDA din Nantwich, chiar în primul an de participare, unde am obținut premiul Highly Commended. Începând de atunci, aproape în fiecare an obținem premii internaționale. În 2018 a venit primul Argint la ICDA și primul Bronz la WCA în Norvegia, iar după câțiva ani, după pandemie, în 2021, un alt Bronz la WCA în Oviedo, Spania, pentru ca anul 2024 să ne aducă triumful total, aș zice: Argint cu brânza maturată aprox. 3 luni și Aur cu cea maturată mai mult de 12 luni. Noi facem doar un singur fel de brânză, din lapte de oaie, dar care își schimbă gustul cu trecerea timpului, prin maturare”, povestește Laura Ion, SC Five Continent SRL.

Provocările pieței locale

Cu toate acestea, diferențele față de Franța sau UK rămân considerabile. România are încă puține sortimente consacrate, o tradiție limitată în maturarea cu mucegai, infrastructură slabă pentru controlul maturării și acces dificil la canalele mari de distribuție. În plus, cultura consumului de brânzeturi artizanale este în formare, iar recunoașterea brandurilor locale e încă fragilă.

Pentru ca industria brânzeturilor artizanale din România să se dezvolte într-un ritm susținut, este esențială o abordare integrată, care să combine educația de specialitate cu deschiderea spre colaborări internaționale. Extinderea programelor de formare pentru producători, comercianți și pasionați va consolida baza de cunoștințe din domeniu, în timp ce parteneriatele cu experți din Franța, Italia, UK sau Elveția pot aduce un know-how valoros.

„Academy of Cheese promoveazǎ cunoștințele globale despre brânzeturi prin educație, dezvoltare profesională și colaborare. În piețele emergente precum România, impactul educației structurate despre brânzeturi este deosebit de semnificativ. Bogata moștenire agricolă a României și interesul tot mai mare pentru brânzeturile artizanale și speciale prezintă o oportunitate unică de a ridica standardele de producție locală, de a spori recunoașterea produselor și de a conecta brânzeturile românești la piețele internaționale. Investind în educație la toate nivelurile - de la fermă la furculiță - putem contribui la cultivarea unei baze de consumatori mai informate, putem sprijini dezvoltarea producătorilor de brânzeturi calificați și putem construi o rețea profesională care să cultive excelența și tradiția. O recunoaștem cu mândrie pe Andreea Popa pentru profesionalismul, pasiunea și leadershipul său. Ca unul dintre primii Fellows ai Academy of Cheese, dedicarea sa pentru promovarea educației despre brânzeturi în România și eforturile sale de a continua să pună bazele unei mai mari conștientizări și implicări în întreaga regiune reflectă valorile pe care le susținem. Extinderea educației despre brânzeturi pe piețele emergente precum România nu este doar oportună, ci este esențială. Suntem mândri să susținem acest momentum și colaborare continuă cu Andreea și alți susținători care modelează viitorul brânzeturilor”, afirmă Tracey Colley, Director de Operațiuni în cadrul Academy of Cheese.

Participarea constantă la competiții internaționale și obținerea de certificări precum DOP sau IGP pot oferi brânzeturilor românești vizibilitate și prestigiu, atât pe piața internă, cât și la export. În paralel, eforturile de dezvoltare a pieței locale – prin evenimente de degustare, târguri și tururi gastronomice – vor educa publicul și vor stimula cererea pentru produse de calitate. Sprijinul instituțional este crucial. Finanțările pentru mici procesatori, simplificarea reglementărilor și integrarea brânzeturilor artizanale în strategiile de promovare turistică ar putea oferi un impuls real acestei industrii emergente.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Economie Rurală

Conform academicianului Cristian Hera: „Viitorul agriculturii depinde în mai mare parte de sănătatea pământului. Solurile României constituie bogăția cea mai de preț a acestui neam, este factorul esențial pentru practicarea agriculturii durabile, performante și este un indicator decisiv al situației economico-sociale și al nivelului de viață al locuitorilor din mediul rural”.

Sănătatea solului reflectă starea sa actuală de echilibru și funcționalitatea, capacitatea de a răspunde la stres, de a susține creșterea plantelor și de a regenera în timp.

Sănătatea solului nu se evaluează doar pe baza nutrienților sau a randamentului agricol, ci și luând în considerare rolul său de ecosistem viu, în special microbiomul său.

Un pământ sănătos presupune o preocupare permanentă din partea agricultorilor deoarece solul necesită ocrotire, fiind foarte fragil, sensibil la degradare și dificil la restaurat, această ocrotire fiind necesară pentru a nu se distruge sau degrada suportul esențial al mediului, al vieții pe uscat și al societății umane.

În această acțiune, de menținere a sănătății pământului, un rol important îl are și lucrarea de dezmiriștit care se face după recoltarea culturilor de vară. Ea este practicată atât în cadrul agriculturii convenționale, cât și în sistemul lucrărilor minime.

Pentru a beneficia de puțina apă care se mai găsește în sol este necesar să se intre la dezmiriștit imediat în spatele combinei sau cel târziu în ziua următoare deoarece în fiecare zi au loc  pierderi de apă din sol.

Dacă, spre exemplu, imediat în spatele combinei s-a găsit 11,14% umiditate, după patru zile a scăzut la 8,4%, iar după zece zile la 6,16%.

Lucrarea se execută cu grapa cu discuri la 6-8-10 cm adâncime în funcție de umiditatea solului și de cantitatea de resturi vegetale. De menționat că actualele grape cu discuri sunt prevăzute cu organe de tocat miriștea, precum și cu tăvălugul care realizează o așezare a stratului de mulci format.

Stratul de mulci asigură încorporarea în sol a întregii cantității de apă din precipitații și împiedică pierderea apei prin evaporare, deoarece în stratul de mulci lipsesc capilarele prin care să se ridice apa la suprafață.

Prin urmare, prin lucrarea de dezmiriștit se asigură:

• Înmagazinarea și conservarea apei în sol;

• Condiții necesare germinării semințelor de buruieni și a salamulastrei;

• Formarea unui covor vegetal care menține solul verde cu avantajele cunoscute la menținerea terenului permanent verde;

• Ușurează lucrările următoare și reduce consumul de motorină cu 12-15%;

• În teren dezmiriștit și arat în toamnă s-au găsit 140 kg/ha nitrați față de 30 kg/ha în terenul doar arat;

• Sporurile de producție au fost la grâu 29%, iar la porumb 30%.

În condițiile agriculturii convenționale, după dezmiriștit se urmărește momentul optim de umiditate pentru realizarea arăturii, știind că nivelul calității arăturii crește când se face mai timpuriu asigurând mai multă apă acumulată și cantitatea mai mare de nitrați.

Această arătură este indicată pentru însămânțările de toamnă și s-a demonstrat că grâul, de exemplu, este mai viguros, rezistă mai bine la iernare și la secetă, iar boabele conțin mai multă proteină.

În condițiile agriculturii conservative, după dezmiriștit, când buruienile au înflorit, este necesar să fie tocate pentru a nu forma semințe. În continuare, fie se lasă buruienile să regenereze pentru a menține terenul permanent verde, fie se însămânțează o cultură de acoperire care va fi desființată în toamnă sau în primăvară, în funcție de culturile care urmează în rotație.

În zonele irigate, menținerea terenului permanent verde se asigură prin însămânțarea culturii a doua pentru boabe sau siloz.

Avantajele menținerii terenului permanent verde constau în:

• Limitează levigarea îngrășămintelor rămase de la cultura anterioară, precum și a nitraților care s-au format în perioada de vară-toamnă;

• Împiedică procesul de sărăturare secundară a solului;

• Reduce procesul de eroziune a solului;

• Rădăcinile plantelor din covorul verde au capacitatea de afânare a straturilor compactate din profilul solului;

• Constituie o bogată sursă de materie organică pentru sol;

• Contribuie la îmbunătățirea structurii solului;

• Pe perioada de arșiță mențin o temperatură mai scăzută cu 2-4°C;

• Epuizează o parte din semințele de buruieni din stratul superior al solului;

• Valorifică energia solară pe perioada de vară – toamnă cu formara de masă vegetală;

• Se consumă cantități importante de CO₂ reducând din efectul de seră cu implicații în schimbările climatice;

• Se asigură menținerea biodiversității;

• Se asigură condiții optime pentru activitatea microbiologică din sol, caracteristică a solului sănătos.

• Se reduce necesarul de chimicale și se protejează mediul ambiant;

• Contribuie la creșterea nivelului recoltelor.

În concluzie, prin măsurile menționate se asigură reducerea gradului de îmburuienare, se asigură captarea și conservarea umidității în sol, precum și o bună aerare prin mulci, condiții optime pentru intensificarea activității microbiologice din sol, de descompunere a materiei organice cu formarea de humus și nutrienți, se asigură o bună structurare a solului, adică se asigură o bună sănătate solului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: „Două prașile fac cât o udare.”

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate

Agra Asigurări anunță avizări de daune record în primele șase luni ale acestui an. La nivel național, până la 20 iunie 2025 au fost înregistrate peste 3.300 de avizări de daune pe fondul fenomenelor meteorologice extreme, marcând o creștere de aproape 50% față de întreaga perioadă a anului 2024. În total, pe fondul evoluției accelerate a schimbărilor climatice, peste un milion de hectare au fost evaluate de către evaluatorii Agra Asigurări, iar peste 100.000 de hectare agricole au fost afectate până acum în țara noastră. Până în acest moment, clienții au încasat despăgubiri în valoare de 20 milioane de euro, alte despăgubiri urmând a fi realizate după finalizarea dosarelor de daună deschise.

În prezent, Agra Asigurări asigură peste 1,6 milioane de hectare la nivel național și acoperă 15 riscuri agroclimatice. În acest an, cele mai multe avizări de daună au fost cauzate de grindină, furtuni, secetă la răsărirea culturilor și îngheț târziu de primăvară, afectând toate tipurile de culturi de pe teritoriul țării noastre. Un număr mare de daune au fost avizate și la culturile de viță-de-vie, Agra Asigurări înregistrând avizări de daune la peste 90% din suprafață asigurată, pentru riscul de îngheț târziu de primăvară. Suplimentar, peste 30% din suprafața asigurată a fost avizată și pentru riscul de grindină. 

„Dintre cele aproximativ 7.000 de polițe emise, aproape jumătate au înregistrat avizări de daune. La nivel național, 60% din totalul avizărilor au fost pentru grindină, 23% pentru pachetul de reîntoarcere (reînsămânțare) și 17% pentru înghețul târziu de primăvară. Luna mai a acestui an a fost luna cu cele mai multe avizări de daună de când Agra Asigurări este pe piață, cu peste 1.400 de avizări”, a declarat Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Cele mai afectate judeţe au fost Constanţa (801 de avizări), Teleorman (331 de avizări) şi Giurgiu (261 de avizări). În ceea ce privește riscurile, cele mai multe avizări au fost pentru grindină, furtună, secetă în faza de răsărire și îngheț târziu de primăvară.

„Suntem motivați să sprijinim fermierii din România în momentele dificile. În aceste perioade caracterizate de instabilitate climatică, este important ca fermierii să fie complet protejați și să aibă o plasă de siguranță financiară pentru a-și putea continua afacerile în parametrii optimi”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

În acest moment, toți evaluatorii companiei se află pe teren și lucrează intens pentru finalizarea proceselor de evaluare a daunelor.

Specialiștii anunță că temperaturile vor continua să crească în România, în următorii ani. „Această creștere va intensifica frecvența, intensitatea și durata valurilor de căldură care vor afecta în particular agricultura din Oltenia și Muntenia. În același timp, studiile indică o creștere a caracterului torențial al ploilor și o scădere a numărului de zilelor cu precipitații moderate. În plus, studiile recente indică și o scădere notabilă a cantității totale de precipitații în câmpiile agricole din sud. Acest dezechilibru va agrava secetele (anticipate să crească în frecvență și intensitate) care deja au un impact semnificativ în climatul actual”, precizează dr. Bogdan Antonescu, expert în schimbări climatice.

Analize recente arată că dacă reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, pierderile din producția de porumb ar putea fi de 8-10 %. „Dacă însă continuăm pe un traseu cu emisii foarte ridicate pierderile ar ajunge la 10-13 %, iar în anii cu secetă severă ar putea fi și mai mare mai ales în Oltenia și Muntenia. Grâul pare mai rezilient, dar calitatea boabelor se va deteriora din cauza stresului termic în faza de maturare”, a adăugat dr. Bogdan Antonescu.

Foto: Agra Asigurări

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Sebastian Olaru este un tânăr enolog care nu a ajuns întâmplător în domeniul vitivinicol, pasiunea pentru vie și vin fiind moștenire de familie. Absolvent al Facultății de Horticultură din Craiova, încă de pe băncile școlii, Sebastian Olaru a făcut practică la 7Arts Winery și a rămas aici, la crama din centrul viticol Banu Mărăcine, aproape de malul Jiului, la câțiva kilometri de Craiova și în imediata apropiere a castrului roman Pelendava.

În anul 2010 a fost replantată o suprafață de 31 de hectare pe amplasamentul vechii plantații, astăzi 7Arts Winery având șapte soiuri de struguri: patru roșii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah) și trei albe (Fetească albă, Tămâioasă românească și Sauvignon Blanc).

Reporter: Cum ai descrie rolul unui enolog? De reținut că, recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).

Sebastian Olaru: Așa cum un arhitect proiectează o clădire de la fundație până la finisaj, ținând cont de structură, funcționalitate și estetică, oenologul construiește vinul pas cu pas, de la alegerea momentului optim de recoltare și până la stabilirea stilului, structurii și echilibrului aromatic.

El lucrează cu materia vie – strugurele – asemenea unui arhitect care modelează spațiul, anticipând cum se va transforma în timp, ce emoție va transmite și ce experiență va oferi celui care îl „locuiește” – sau, în cazul vinului, îl degustă.

Rolul său este unul de creație, control și finețe. Fiecare decizie tehnologică – fermentație, maturare, asamblaj – este o linie trasată pe planul gustativ și aromatic al vinului, cu scopul de a reda identitatea terroir-ului, stilul cramei și emoția momentului.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu?

Sebastian Olaru: Pasiunea pentru vie și vin pot spune că am moștenit-o. Bunica mea, din partea tatălui, a plecat de acasă, dintr-un sat din județul Olt, la vârsta de 14 ani, pentru a studia la Școala de Vițe de la Blaj. După finalizarea studiilor, a plecat direct la Segarcea, unde a lucrat ca tehnician în via administrată de Domeniul Coroanei. Acolo l-a cunoscut și pe bunicul meu. O poveste similară au avut și bunicii din partea mamei, care au lucrat pentru Vinalcool de-a lungul vieții. Având aceste rădăcini, era aproape inevitabil să dezvolt o afinitate pentru acest domeniu.

Parcursul meu profesional a început cu studiile de licență și master la Universitatea din Craiova. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate am făcut practica la crama 7Arts, unde doamna Mirela Gheorghe mi-a întins o mână de ajutor și mi-a oferit o bază solidă de cunoștințe teoretice și practice. De atunci, fie că am fost sub îndrumarea dumneaei, fie că a trebuit să mă descurc pe cont propriu, am încercat să aduc în fiecare sticlă de vin tipicitatea arealului și a soiului, iar la final să semnez cu mândrie „7Arts Winery”.

⁠Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Sebastian Olaru: Vinul nu se face doar toamna – este un proces continuu, care poate dura ani întregi. Un vin bun începe cu struguri sănătoși, dintr-o vie bine îngrijită, iar apoi își urmează drumul prin inox, stejar și, în cele din urmă, sticlă. Este un proces complex, pe care fiecare oenolog îl adaptează în funcție de zonă, soi și propria viziune asupra vinului.

Fiecare etapă din procesul de vinificație este specială, însă, din punctul meu de vedere, cea mai fascinantă este perioada recoltei. Este momentul în care strugurii sunt culeși, selectați, transformați în must și încep fermentația. Totul se desfășoară într-un ritm alert, iar deciziile trebuie luate rapid. Există momente în care lucrurile nu merg exact cum îți dorești, dar, în cele din urmă, găsești soluția potrivită.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Sebastian Olaru: Cred că un consumator ar trebui să privească dincolo de vinul din pahar și să aprecieze mai multe aspecte: calitatea, aromele, echilibrul și, nu în ultimul rând, povestea din spatele fiecărei sticle.

Pentru ca un vin să ajungă la cele mai înalte standarde, în crame se depune multă muncă și dedicare. Fiecare detaliu contează, de la îngrijirea viei până la igiena impecabilă a echipamentelor și precizia proceselor de vinificație.

Reporter: În cariera ta de enolog ai un vin de care ești cel mai mândru?

Sebastian Olaru: 7Arts Fetească Neagră 2024 va fi un vin etalon. Momentan se odihnește în butoaie de stejar românesc și mai are de stat acolo o perioadă, dar sunt sigur că îl vom degusta cu plăcere peste 2-3 ani.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cristian Tudor, enolog Domeniul Aristiței: „În spatele unui pahar cu vin este foarte multă muncă.”

Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: ADAR

În perioada 2023–2025 s-au desfășurat două sesiuni de depunere a proiectelor pe schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară. De acest sprijin pot beneficia întreprinderile din agricultură și industria alimentară, precum și organizațiile de îmbunătățiri funciare, pentru realizarea de capacități de producție (cu sau fără stocare) din surse solare sau eoliene, destinate consumului propriu. Finanțarea schemei este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, în timp ce Ministerul Agriculturii, prin AFIR, este administratorul schemei de ajutor de stat.

În cele două sesiuni de depunere desfășurate în perioada 2023–2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit 2.377 de proiecte cu o valoare totală de aproape 490 milioane de euro. Până în prezent, au fost semnate 583 de contracte de finanțare aferente primei sesiuni, cu o valoare cumulată de 110,5 milioane de euro, iar patru proiecte au fost deja finalizate.

Procesul de evaluare pentru a doua sesiune este în curs de finalizare, fiind deja analizate 910 cereri de finanțare în valoare de 92,4 milioane de euro. „Susținem fermierii și procesatorii români să devină independenți energetic și competitivi prin investiții în surse regenerabile. Este un pas esențial pentru modernizarea fermelor și reducerea costurilor de producție, mai ales într-un context climatic și economic tot mai dificil”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aceste culturi reprezintă zestrea poporului român din cele mai vechi timpuri. Ele se cultivau și prelucrau în sistem gospodăresc, când aproape fiecare familie de la sat își confecționa straiele necesare din in și cânepă.

Dacă avem în vedere cum au evoluat suprafețele ocupate cu aceste culturi, constatăm că cele mai mari suprafețe s-au cultivat în perioada anilor 1975-1989, când inul s-a cultivat pe 70.000 ha, iar cânepa pe 40.000 ha, pentru a se obține 45.000 tone fibre de in și 30.000 tone fibre de cânepă.

La creșterea necesarului de fibre naturale s-a avut în vedere consumul de energie mai scăzut pentru realizarea acestora comparativ cu cele sintetice. De asemenea, au fost luate în considerare și cerințele tot mai mari pe piața externă pentru țesăturile din fibre naturale, România având un debușeu excelent de export în Canada, SUA și unele țări din Europa Occidentală.

Suprafețele cultivate în special la inul de fibre au excedat zonele și terenurile favorabile. Dificultățile de aplicare a tehnologiilor de cultură și a gradului redus de recoltare mecanizată a tulpinilor de in și cânepă au condus la producții scăzute la hectar, în majoritate culturile fiind pe pierdere.

După 1989, fibrele de in și cânepă și-au pierdut importanța economică odată cu prăbușirea industriei textile. Topitoriile existente pentru prelucrarea primară a tulpinilor și de extragere a fibrelor au dispărut și ele, utilajele acestora fiind date la fier vechi. Din 28 de topitorii, astăzi mai există doar patru. Neavând unde să predea producția, cultivatorii au dispărut și ei.

Dispariția legăturilor între cei trei agenți economici a condus la situația actuală, când inul de fibre se cultivă pe câteva sute de hectare, iar cânepa de fibră pe vreo 1.500 ha.

Argumentele de revigorare a acestor culturi sunt relevante, în special la cânepă. Este cazul fabricii de ulei din semințe de cânepă din Salonta (județul Bihor), constituită cu ajutorul fondurilor europene, printr-un proiect SAPARD. Uleiul produs aici este destinat în procent de 85% pentru export, fiind folosit ca supliment alimentar, la fabricarea cosmeticelor, sau în industria farmaceutică.

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Un alt exemplul îl constituie firma olandeză Hemp-Flax, care cu o investiție de cinci milioane de euro a realizat în județul Alba prima fabrică din România de extragere a fibrelor de cânepă prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Toată fibra de cânepă este destinată exportului pentru industria textilă și în industria auto pentru confecționarea panourilor de uși, sau a tablourilor de bord a mașinilor BMW, Mercedes, Bugatti și altele. Puzderia rezultată este folosită ca material ecologic (puzderia în amestec cu var hidratat) la realizarea zidăriei caselor de locuit sau a halelor industriale.

Pentru revigorarea culturilor de in și cânepă, fermierii sunt sprijiniți financiar sub diverse forme, cum ar fi plata unică pe suprafață, ajutoare naționale tranzitorii, sprijin cuplat pe venit, sprijin complementar pentru tinerii fermieri etc.

Aș adăuga că ar fi binevenit un sprijin suplimentar pentru cultura cânepii, aceasta fiind o plantă ecologică care produce și o cantitate importantă de lemn la hectar (lemnul produs la hectar echivalează cu cantitatea de lemn produsă anual pe un hectar de pădure matură de brad).

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

Bayer România a lansat MagicTrap, o inovație tehnologică ce transformă monitorizarea tradițională a dăunătorilor într-un proces digital, precis și eficient. Această soluție de ultimă generație marchează un pas important în digitalizarea agriculturii românești, oferind fermierilor instrumente avansate pentru protecția culturilor.

MagicTrap reprezintă evoluția capcanei galbene tradiționale, integrând tehnologie de vârf pentru detectarea și monitorizarea dăunătorilor. Echipată cu o cameră de înaltă rezoluție, conectivitate mobilă și alimentare solară independentă, această capcană inteligentă transmite automat până la două imagini zilnic către aplicația MagicScout, permițând fermierilor să monitorizeze în timp real prezența dăunătorilor în culturile lor.

Pentru a facilita accesul la această nouă tehnologie, dar și pentru a răsplăti încrederea fermierilor în produsele Bayer, compania a lansat o campanie specială dedicată cultivatorilor de rapiță. Fermierii care aleg să investească în calitatea hibrizilor Dekalb pot beneficia gratuit de capcana MagicTrap, consolidându-și astfel potențialul de producție prin monitorizare avansată și management eficient al dăunătorilor.

„MagicTrap reprezintă mai mult decât o simplă modernizare a capcanelor tradiționale. Este un salt tehnologic care permite fermierilor să ia decizii informate și rapide în protecția culturilor. Prin combinarea hardware-ului avansat cu inteligența artificială, oferim fermierilor români un instrument care nu doar economisește timp, ci și optimizează întregul proces de management al dăunătorilor. Mai mult, prin campania noastră dedicată cultivatorilor de rapiță care aleg hibrizii Dekalb, facem această tehnologie inovatoare mai accesibilă, demonstrând angajamentul nostru față de succesul fermierilor români”, precizează Despina Leveanu, director culturi rapiță, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui la Bayer România.

Principalele beneficii ale MagicTrap includ:

• Monitorizare continuă și la distanță a culturilor;

• Detectare rapidă și precisă a dăunătorilor prin algoritmi inteligenți;

• Documentare automată și istoric complet al observațiilor;

• Funcționare autonomă prin alimentare solară;

• Integrare cu date meteorologice locale pentru decizii mai bune.

În plus, aplicația MagicScout, care funcționează în tandem cu MagicTrap, poate identifica peste 140 de specii de buruieni și boli ale plantelor din imagini, în doar câteva secunde, chiar și în modul offline. Această capacitate, combinată cu datele meteorologice specifice locației, oferă fermierilor o perspectivă completă pentru luarea deciziilor privind protecția culturilor.

Sistemul este proiectat pentru ușurință în utilizare, necesitând minimum de întreținere și oferind maximum de beneficii. Instalarea rapidă și funcționarea autonomă fac din MagicTrap o soluție ideală pentru fermierii care doresc să își eficientizeze operațiunile și să adopte practici agricole mai precise și mai sustenabile.

„Lansarea MagicTrap în România reprezintă angajamentul nostru continuu de a aduce inovație în agricultura românească, aliniat cu misiunea Bayer - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce lumea continuă să facă față efectelor vremii extreme și ale perturbărilor economice, securitatea alimentară rămâne una dintre cele mai presante priorități globale. Potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 2025¹, aproape 295 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, o creștere uluitoare față de anii anteriori. Din acest motiv, România, asemenea multor alte țări europene, își adaptează practicile agricole pentru a contribui atât la reziliența locală, cât și la cea globală.

Conform Indicelui Global al Securității Alimentare din 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Intelligence Unit și susținut de Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări. A obținut un scor general de 72,4 din 100 pe baza a patru dimensiuni-cheie: accesibilitatea alimentelor, disponibilitatea acestora, calitatea și siguranța, precum și sustenabilitatea și adaptarea. În timp, România și-a menținut constant o poziție solidă printre națiunile europene în ceea ce privește inițiativele de securitate alimentară.

Printre soluțiile remarcabile adoptate de fermierii din țara noastră, precum inovațiile pentru culturi rezistente și practici sustenabile, cultivarea rapiței a devenit un element-cheie în managementul fermelor. Rapița este o cultură din ce în ce mai recunoscută nu doar pentru valoarea sa agronomică, ci și pentru beneficiile semnificative asupra sănătății, oferind o sursă sigură de ulei și proteină vegetală, în timp ce susține utilizarea responsabilă a terenurilor și strategiile de rotație a culturilor.

Cercetările recente^2,3 evidențiază faptul că decizia de a cultiva rapiță este în mare parte motivată de beneficiile sale pentru sănătate, deoarece uleiul de rapiță este recunoscut pentru conținutul ridicat de acizi grași Omega-3 și Omega-6, nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular. Mai mult, consumul regulat de ulei de rapiță este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice⁴. Astfel, cultivarea rapiței aduce și avantaje economice, susținute de cererea constantă de uleiuri vegetale și proteine din plante.

O cultură potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din țara noastră

Rapița se remarcă prin adaptabilitatea sa remarcabilă la o gamă largă de tipuri de sol și condiții climatice, fiind potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. Această versatilitate, combinată cu reziliența culturii, face din rapiță o opțiune atractivă pentru fermierii români. Ciclul său de creștere relativ scurt permite o utilizare eficientă a terenurilor și sprijină rotația eficientă a culturilor, esențială pentru menținerea fertilității solului. Astfel, alegerea cultivării rapiței reflectă o decizie strategică și sustenabilă care sprijină atât protejarea mediului, cât și prosperitatea agricolă pe termen lung.

În acest context, adoptarea hibrizilor inovatori de rapiță consolidează angajamentul față de un viitor alimentar sigur și prosper, iar evoluția recentă a producției de rapiță din România destinată uleiului susține puternic această direcție.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale⁵, între 2020 și 2023, România a înregistrat o creștere spectaculoasă de 77% a suprafeței cultivate cu rapiță (de la 362.865 ha la 641.425 ha) și o creștere de 129% a producției totale (de la 780.155 tone la 1.789.667 tone). Aceste creșteri semnificative evidențiază atât importanța tot mai mare a rapiței în agricultura națională, cât și eforturile industriei de a optimiza productivitatea în condiții agronomice diverse. De exemplu, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315, dezvoltați de Corteva Agriscience, oferă avantaje de ultimă generație precum un conținut foarte ridicat de ulei, eficiență superioară în utilizarea azotului și o rezistență ridicată la boli. Acești hibrizi sunt deosebit de valoroși pentru fermierii care vizează randamente ridicate, mai ales în situații în care rotația optimă a culturilor nu este posibilă.

În județul Alba, la Sebeș, Nicolae Oprița a obținut rezultate remarcabile în 2024, semănând hibridul PT314 pe o suprafață de 25 ha. Fermierul spune că cea mai bună parcelă din fermă și cel mai mare randament, de 4.380 kg/ha, au fost obținute cu hibridul Pioneer. „Cultura premergătoare a fost grâul. Am făcut o lucrare superficială a solului, astfel că terenul a fost pregătit cu discul și combinatorul, apoi am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0, în doză de 200 kg/ha. Semănatul a avut loc la început de septembrie 2023, iar în toamnă am aplicat un singur fungicid. Recoltarea s-a realizat la începutul lunii iulie, anul trecut, și pot spune că a fost o cultură profitabilă, mai ales având în vedere conținutul ridicat de ulei al PT314, care îi crește semnificativ valoarea pe piață. Este important și pentru consumatori, știind că uleiul pe care îl producem contribuie la o alimentație mai sănătoasă, motiv pentru care am ales din nou PT314 pentru sezonul 2024 - 2025”, a arătat Nicolae Oprița.

Pe măsură ce peisajele agricole se transformă pentru a răspunde cerințelor actuale privind securitatea alimentară, România se poziționează în prima linie a unei agriculturi reziliente și orientate spre sănătate, datorită în parte importanței crescânde a rapiței. Astfel, Corteva rămâne dedicată consolidării sectorului agricol prin echiparea fermierilor români cu soluții inovatoare care sporesc profitabilitatea și contribuie totodată la securitatea alimentară generală.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!