Pe măsură ce populația globală continuă să crească și se estimează că va atinge aproximativ 10 miliarde până în anul 2080, agricultura se află la răscrucea uneia dintre cele mai mari provocări din istoria omenirii: aceea de a hrăni mai mulți oameni, protejând în același timp planeta. Fermierii sunt supuși unei presiuni constante de a produce mai mult folosind mai puține resurse, fiind totodată afectați de variabilitatea climatică, care influențează reziliența culturilor și profitabilitatea fermelor. În acest context, echilibrul dintre productivitate și sustenabilitate depinde tot mai mult de știință și inovație.

Cercetarea și dezvoltarea (R&D) joacă un rol esențial în definirea viitorului agriculturii durabile. Prin investiții continue în descoperiri științifice și progres tehnologic, companii-cheie precum Corteva Agriscience, lider internațional în știința și tehnologia agricolă, accelerează tranziția către sisteme agricole mai reziliente, eficiente și responsabile față de mediu.

Cercetarea agricolă modernă nu înseamnă doar îmbunătățirea performanței culturilor, ci și reducerea utilizării de inputuri, diminuarea riscului de apariție a rezistenței și susținerea sănătății solului pe termen lung, creând o bază solidă pentru o agricultură productivă, capabilă să dureze generații întregi.

Una dintre cele mai importante realizări provenite din platforma globală de cercetare Corteva este substanța activă Arylex™, o moleculă inovatoare care a redefinit standardele în combaterea buruienilor din culturile de cereale. Arylex™ face parte dintr-o nouă clasă de auxine sintetice și se remarcă prin capacitatea sa de a pătrunde eficient în plante și de a acționa precis în punctele de creștere. Această chimie avansată asigură un control fiabil și constant al buruienilor chiar și în condiții de temperaturi fluctuante și vreme imprevizibilă, provocări tot mai frecvente pentru fermierii români.

Prin menținerea unei eficacități ridicate la doze reduse de aplicare, soluțiile pe bază de Arylex™ se aliniază perfect principiilor agriculturii durabile. Dozele mai mici înseamnă un consum redus de substanțe chimice, un risc diminuat de apariție a rezistenței și o amprentă de mediu mai mică, menținând în același timp performanța excelentă în câmp. Acestea sunt rezultate concrete ale angajamentului Corteva de a crea instrumente care răspund atât nevoilor agronomice, cât și celor ecologice ale agriculturii moderne.

Flexibilitate sporită în gestionarea eficientă a timpului și resurselor, cu Rexade™ și Tarzec™

Cultivatorii de cereale din țara noastră beneficiază deja de aceste avantaje prin erbicidele postemergente Rexade™ și Tarzec™. Ambele produse oferă un control robust și cu spectru larg al buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate dificile. Fereastra largă de aplicare, potrivită atât pentru toamnă, cât și pentru primăvară, chiar și la temperaturi mai scăzute, oferă fermierilor o flexibilitate sporită în gestionarea eficientă a timpului și resurselor.

Experiența din teren continuă să confirme aceste progrese științifice. „Am testat Rexade™ pe o suprafață de trei hectare, puternic infestată cu ovăz sălbatic și buruieni monocotiledonate. Rezultatele au fost remarcabile. Erbicidul a fost eficient la doar 100 de grame pe hectar. A controlat nu doar buruienile graminee, ci și dicotiledonatele problematice de la începutul sezonului. Pentru noi, versatilitatea sa este un mare avantaj, un singur produs pentru grâu, secară și triticale, care economisește timp și asigură consistență între culturi”, arată Cătălin Corbea, fermier din județul Giurgiu (Totagro SRL).

Corteva Agriscience rămâne dedicată sprijinirii fermierilor prin soluții avansate și responsabile, care îi ajută să producă mai mult, protejând în același timp resursele naturale. Combinând decenii de expertiză în cercetare și dezvoltare cu nevoile reale din teren, compania contribuie activ la construirea unui viitor productiv și sustenabil pentru agricultura românească.

Articol de: DAN SPĂTARU, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada iunie – septembrie 2025, Lidl România a înlesnit exportul a peste 1.400 de tone de fructe de origine 100% românească. Opt furnizori locali au livrat struguri, pepeni și fructe de pădure în valoare de peste 2,1 milioane de euro, către magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.

„Rezultatele exporturilor din acest an confirmă potențialul agriculturii românești și calitatea produselor locale, care își găsesc locul meritat pe piețele europene, dar și consolidarea și maturizarea fluxului de lucru cu furnizorii noștri. Prin colaborarea strânsă cu partenerii noștri, ne propunem să contribuim la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din România, dezvoltare care se poate face doar prin investiții constante, care să aducă cu ele volume mari de marfă de calitate. Însă ca aceste investiții să fie făcute, este necesar să existe nu doar deschidere și dorința de dezvoltare din partea producătorilor, ci și garanția că ai unde să îți vinzi marfa. Iar noi le oferim furnizorilor noștri nu doar un loc în care să își vândă marfa, ci și planificarea cantităților înainte de sezon, atât al necesarului nostru, cât și pentru celelalte țări Lidl, consultanță și sprijin atunci când au nevoie. Pentru noi, succesul furnizorilor locali este o dovadă a valorii parteneriatelor construite pe termen lung și a angajamentului Lidl de a susține economia locală, dincolo de granițele țării”, declară Otto Keul, director Achiziții Legume Fructe Lidl România.

Peste 260 de tone de fructe de pădure, circa 1.100 de tone de pepeni și aproximativ 40 de tone de struguri negri, adică o cantitate totală de peste 1.400 de tone de produse a cărei valoare depășește 2,1 milioane de euro a plecat din România spre magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, în perioada iunie – septembrie 2025. Prin aceste rezultate, Lidl România confirmă rolul său de partener de încredere pentru producătorii locali, sprijinindu-i să își extindă activitatea atât la nivel național, cât și pe piețele europene. Retailerul construiește parteneriate durabile și de încredere, care le oferă furnizorilor români oportunitatea de a crește sustenabil, iar consumatorilor acces la produse proaspete și sigure.

Legume și fructe românești în Piața Lidl, în funcție de sezonalitatea acestora

Performanțele din 2025 reflectă angajamentul continuu al Lidl de a sprijini producătorii locali și de a le oferi o piață de desfacere stabilă, atât în România, cât și în afara țării. În sezonul agricol românesc din 2025, Lidl a avut disponibile în Piața Lidl numai produse românești la o serie de legume și fructe, în funcție de sezonalitatea acestora. Zmeură, afine, căpșune, ceapă, roșii, pepeni și verdețuri, toate 100% românești, au contribuit la susținerea producției interne și la consolidarea economică a comunităților locale.

Doar în 2025, Lidl a achiziționat cu 39% mai multă zmeură românească față de anul precedent, acoperind întreg sezonul românesc prin colaborarea cu șapte producători locali. Totodată, Lidl le-a oferit clienților cinci tipuri de pepeni, cultivați de către 15 furnizori locali. Pentru a asigura 100% roșii românești pe o perioadă cât mai lungă din sezon, retailerul a colaborat cu 18 cooperative locale însumând 100 de producători din opt județe.

Tot în acest an, începând chiar din luna martie, în Piața Lidl au fost disponibile exclusiv verdețuri românești – urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde –  de la zece producători locali, confirmând atenția pentru calitate și origine locală.

Prin astfel de parteneriate, Lidl oferă producătorilor locali predictibilitate și stabilitate în planurile de business, precum și acces la o mare piață de desfacere, consolidând astfel un model de colaborare durabil, orientat spre creștere și încredere reciprocă.

Calitate garantată și parteneriate cu peste 500 de producători locali

Pentru a se asigura că toate produsele din Piața Lidl, dar și cele care trec granițele țării respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară, Lidl România testează și analizează în mod constant legumele și fructele puse la vânzare. Astfel, în anul 2024, retailerul a realizat 2.935 de analize, cu peste 600 de analize mai mult față de 2023, iar în primele nouă luni ale anului 2025, Lidl a realizat deja peste 2.384 de analize.

În prezent, Lidl colaborează cu peste 500 de producători locali de fructe și legume autohtone, din toate regiunile țării, alături de care a testat diverse soiuri de legume adecvate solurilor românești, în vederea asigurării unei game variate la raft.

Prin extinderea exporturilor și promovarea produselor românești în rețeaua internațională, Lidl România contribuie la recunoașterea agriculturii locale pe piețele europene și consolidează statutul României ca furnizor de calitate și în alte țări europene în care Lidl este prezent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 23 octombrie 2025, Parlamentul European a aprobat Legea UE privind monitorizarea solului, marcând astfel prima reglementare la nivel european care vizează protejarea și refacerea solurilor din Europa până în anul 2050. Legea impune statelor membre să monitorizeze sănătatea solului, să sprijine fermierii în îmbunătățirea rezilienței solului și să dezvolte instrumentele necesare pentru a aborda criza solului din Europa, unde se estimează că 60-70% din soluri sunt în prezent nesănătoase.

Legea privind monitorizarea solului, care vizează refacerea solurilor din Uniunea Europeană până în anul 2050, obligă statele membre UE să monitorizeze și să evalueze sănătatea solului pe teritoriile lor. De menționat că, legea nu introduce noi obligații legale pentru proprietarii sau administratorii de terenuri, însă impune țărilor membre UE să sprijine fermierii în îmbunătățirea sănătății și rezilienței solului.

Legea urmează să fie transpusă în legislațiile naționale în termen de 24-36 de luni.

Conform estimărilor actuale, 60-70% dintre solurile europene sunt nesănătoase din cauza intensificării practicilor agricole și a schimbărilor climatice, precum și a urbanizării crescânde.

Adoptarea primei legi privind solul la nivelul UE reprezintă un pas important în eforturile de protejare și refacere a solurilor din Europa, iar Salvează Solul, o campanie globală susținută de UNEP, IUCN și FAO, care a participat la consultările privind textul de lege, salută obiectivul legii de a reface sănătatea solului în întreaga UE până în 2050.

Referindu-se la noua lege, Praveena Sridhar, coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul, a declarat: „Acesta va fi un pas esențial pentru protejarea solurilor din Europa, pentru consolidarea securității alimentare pe termen lung, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice prin creșterea nivelului de captare a carbonului. Solurile sănătoase sunt fundația pe care stau atât sistemele noastre alimentare, cât și  adaptarea noastră la schimbările climatice. Suntem mulțumiți că am contribuit la procesul de consultare și sperăm că legea va fi primul pas înainte pentru Europa în direcția prioritizării solurilor sănătoase: pentru reziliența climatică, pentru captarea carbonului și pentru următoarea generație de fermieri”.

Accentul pus de lege pe monitorizarea solului este deosebit de important deoarece îmbunătățirea datelor privind starea solului european este un prim pas esențial pentru combaterea acestei crize. Legea nu impune noi obligații fermierilor și este încurajator faptul că statele membre ale UE vor fi obligate să sprijine fermierii în eforturile lor de îmbunătățire a sănătății și rezilienței solului.

Comisia Europeană estimează că degradarea solului costă economia europeană peste 50 de miliarde de euro anual, incluzând pierderile agricole, daunele provocate de inundații și pierderile cauzate biodiversității. „Măsurile de sprijin pot include consultanță independentă, activități de formare și consolidare a abilităților necesare, precum și promovarea cercetării și inovării și măsuri de conștientizare cu privire la beneficiile aduse de solul rezilient”, transmite PE.

Deși statele membre trebuie să evalueze periodic costurile financiare ale fermierilor și silvicultorilor pentru îmbunătățirea sănătății și rezilienței solului, nu există un cadru financiar în spatele acestei legi. Înaintea COP30, Salvează Solul va solicita din nou ca finanțarea să fie direcționată către fermieri și va sprijini alte schimbări specifice de politici care sunt necesare urgent în întreaga lume. 

În timp ce lumea se pregătește pentru COP30 în Brazilia, Salvează Solul avertizează că a nu acorda prioritate sănătății solului în strategiile naționale privind clima reprezintă un risc grav la nivel global. Noile analize, primele de acest gen, ale contribuțiilor determinate la nivel național (NDC) și ale planurilor naționale de adaptare (NAP) realizate de Salvează Solul au relevat absența șocantă a angajamentelor privind sănătatea solului din partea majorității țărilor, o lacună critică, ce amenință securitatea alimentară globală și ar putea costa lumea 2-3% din PIB-ul anual.

„Un sol sănătos și viu este fundamentul adaptării la schimbările climatice: fermele regenerative își pot păstra până la 95% din randamentele lor în timpul secetelor și pot stoca sute de mii de litri de apă în plus pe hectar, protejând atât sistemele alimentare, cât și mijloacele de trai. Îndemnăm guvernele din întreaga lume să urmeze exemplul Legii UE privind monitorizarea solului, să includă obiective privind sănătatea solului în cadrele naționale privind clima, să acorde finanțare directă fermierilor care adoptă practici regenerative și să trateze solul ca pe o infrastructură esențială pentru supraviețuire. Prin integrarea refacerii solului în politicile climatice, națiunile pot consolida securitatea alimentară și a apei, pot stabiliza economiile rurale și pot debloca una dintre cele mai mari și mai rentabile soluții climatice care se află deja sub picioarele noastre”, conchide Praveena Sridhar, de la Salvează Solul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 - 30 octombrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată 499.157 fermieri, cu suma totală de 303.314.692,16 euro (1.541.013.403,28 lei). Campania de plăți în avans se derulează între 16 octombrie și 30 noiembrie 2025.

Până vineri, 31 octombrie 2025, APIA a făcut plăți în valoare totală de 170.921.994,26 euro (868.386.284 lei), pentru 465.518 beneficiari.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, iar plățile pentru măsurile finanțate din FEADR se realizează la cursul de 4,9743 lei/euro.

APIA a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025 pe 16 octombrie. Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O delegație formată din 16 membri ai Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) se află în această perioadă la Bruxelles pentru a analiza modele europene de dialog social și bune practici în domeniul ospitalității și alimentației publice.

Reprezentanții FPIOR au identificat provocări comune în sectorul ospitalității, precum lipsa formării profesionale, fluctuația ridicată a angajaților și deficitul de forță de muncă calificată, subliniind necesitatea unor soluții urgente și coordonate la nivel național și european.

Reprezentanții FPIOR au avut întâlniri cu organizații europene de profil, în cadrul cărora au discutat despre provocările și oportunitățile din sectorul ospitalității și alimentației publice.

„Ospitalitatea românească are nevoie de o voce puternică la nivel european. Dialogul social este cheia pentru o industrie sustenabilă, modernă și competitivă”, subliniază Călin Cozma, președinte executiv FPIOR, iar vicepreședintele federației, Corina Macri, a completat: „La Bruxelles sunt aduse la aceeași masă preocupări comune pentru toate țările Europei: descentralizarea deciziilor, flexibilitatea reglementărilor și dezvoltarea dialogului social real”.

Au fost abordate teme precum:

1. Modele europene de dialog social: În România, sindicatele din ospitalitate și turism sunt aproape inexistente. FPIOR vizează dezvoltarea acestei culturi, pentru a crea o industrie mai puternică și mai echilibrată între angajatori și angajați.

2. Contracte colective și bune practici: Lipsa expertizei în negocierea contractelor colective la nivel național este compensată printr-un proiect UE derulat de FPIOR, menit să formeze competențe și să aducă experiența europeană în România.

3. Sindicatele ca parteneri în dialogul social: Reprezentanții FPIOR au explorat exemple de bune practici în Europa, pentru a construi un model adaptat realităților locale, cu beneficii reciproce pentru angajați și angajatori.

4. Sprijinirea construirii unui sindicat național în ospitalitate: Discuțiile au vizat structura optimă, bottom-up, plecând de la nivel local, sau top-down, la nivel național, pentru a dezvolta o mișcare sindicală solidă și sustenabilă.

5. Provocări comune: „Lipsa formării profesionale, fluctuația ridicată a angajaților și deficitul de forță de muncă calificată au fost identificate ca puncte critice, care necesită soluții urgente și coordonate”, arată Alex Costea, vicepreședinte FPIOR.

Lorin Drăgan, lector univ. dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, consultant pentru acest proiect și membru al delegației, a punctat: „Dialogul cu Food Service Europe a adus în discuție și aspecte privind sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare și achizițiile publice, inclusiv modalități de a proteja mediul, fără a afecta calitatea serviciilor și costurile”.

FPIOR propune crearea unui parteneriat european pentru dialog social și sustenabilitate în ospitalitate, cu o declarație comună prevăzută pentru primăvara anului 2026, precum și participarea la proiecte UE, precum Horizon Europe și Erasmus+.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii și reprezintă 26 de județe ale țării, plus municipiul București, 29 de patronate și peste 30 000 de angajați. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 octombrie 2025, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Radu Mihailov (președinte al Cooperativei BIO TOP România) și Florentin Bercu (director executiv UNCSV).

Au avut loc alegeri pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, care au loc odată la doi ani. A fost un candidat pentru poziția de președinte și trei candidați pentru poziția de vicepreședinte.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA pe Radu Mihailov, președintele Cooperativei BIO TOP România, acesta, cu 75 de voturi, clasându-se pe locul 1 din numărul de voturi exprimate. Daniel Rossi a obținut 65 voturi și Ambra Raggi 63 voturi.

Prin alegerea lui Radu Mihailov în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru Cercetare și Inovare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA, având atât un vicepreședinte care să reprezinte organizațiile cooperativelor agricole din România la COGECA, cât și trei vicepreședinți la grupurile de lucru COPA-COGECA: Plăți Directe - Liliana Piron (LAPAR); Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase - Alexandru Țachianu (PRO AGRO), precum și Cercetare și Inovare – Radu Mihailov (UNCSV).

Declarația lui Radu Mihailov, vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA:

„În cadrul actual al PAC, competitivitatea agricultorilor europeni depinde de capacitatea noastră de a coopera, de a conecta cercetarea, cunoștințele și practica într-un ecosistem funcțional și viu. Pentru mine, contribuția nu înseamnă doar participare, ci și proiectarea în comun a viitorului. Agricultorii și cooperativele trebuie să fie co-creatori de inovare, nu utilizatori finali pasivi.

În cadrul viitorului program FP10 – succesorul programului Orizont Europa – trebuie să ne asigurăm că agricultorii și cooperativele sunt pe deplin integrați în procesul de cercetare, de la idee la punere în aplicare. Aceasta înseamnă că trebuie să consolidăm rolul agricultorilor și al cooperativelor în proiectele de cercetare ale UE, poziționându-i ca parteneri strategici în programele actuale și viitoare Orizont și în alte programe de inovare. În acest context, ar trebui să continuăm să promovăm abordarea multi-actor și să asigurăm un schimb eficient de cunoștințe între statele membre, astfel încât rezultatele cercetării să se traducă în aplicații practice în exploatațiile agricole. Coerența politicilor și sinergiile sunt esențiale.

Europa are nevoie de un sector agricol competitiv și rezilient, iar acest lucru nu va fi posibil fără o Politică Agricolă Comună puternică și un buget dedicat cercetării în domeniul agriculturii și silviculturii. Trebuie să continuăm să lucrăm și să milităm împreună pentru un fond dedicat cercetării și inovării în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și pentru sinergii puternice cu PAC, inclusiv AKIS. Conectarea fermierilor, cooperativelor, mediului academic și industriei într-o rețea activă axată pe impactul concret este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Misiunea noastră comună este de a transforma cunoștințele în competitivitate, cooperarea în forță colectivă și responsabilitatea socială în durabilitate pe termen lung. Agricultorii și cooperativele europene, indiferent de dimensiunea sau zona geografică, trebuie să aibă acces echitabil și egal la cercetare, inovare și finanțare.

Sunt om de echipă, gata să discutăm, colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.”

În cadrul ședinței Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA a avut loc o masă rotundă la care s-a discutat situația actuală a noului program Orizont Europa și a Fondului European pentru Competitivitate. A participat Orsolya Frizon-Somogy, șef adjunct de unitate DG AGRI F.2 - Cercetare și inovare.

Au fost prezentate proiectele:

• Creăm viitorul împreună (Co-Creating the Future): Abordarea multi-actor și inovarea în agricultură - prezentare susținută de Mario Béjar Fuentes, CEJA;

• Digifarm2all - Provocările majore pentru digitalizarea incluzivă a fermelor prin cooperativele agroalimentare - experiența Portugaliei - studiu de caz prezentat de Cátia Pinto, CONFRAGRI (Portugalia);

• Foodture - Sistemele agricole în fața provocărilor aduse de analiza ciclului de viață (rezultate preliminare) - prezentare susținută de Michele Contel, CONFAGRICOLTURA (Italia).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Exim Banca Românească și Maschio Gaspardo România derulează un parteneriat strategic prin care banca, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, sprijină exporturile companiei, oferind protecție împotriva diverselor riscuri comerciale și politice asociate piețelor externe.

Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător local de utilaje agricole, cu fabrică în județul Arad, la Chișineu Criș, exportă echipamente „Made in Romania” către fermierii din întreaga regiune. Cu asigurările emise de Exim Banca Românească, compania beneficiază de un cadru sigur pentru derularea operațiunilor internaționale, contribuind la susținerea agriculturii și în afara granițelor României.

„Parteneriatul cu Exim Banca Românească ne oferă mai mult decât siguranță operațională, ne oferă încrederea de a privi spre viitor. Este o colaborare esențială pentru consolidarea activității noastre pentru că ne oferă perspectiva unui parcurs sustenabil în contextul actual. Iar acest cadru solid de predictibilitate ne permite să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, și anume dezvoltarea durabilă a producției și sprijinirea fermierilor din regiune”, a declarat Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo.

Maschio Gaspardo România este parte a grupului italian Maschio Gaspardo care are opt unităţi mari de producţie, cinci în Italia şi alte trei în străinătate (România, India şi China) şi 14 filiale de vânzări în străinătate (Italia, Franța, Spania, Germania, Benelux, UK, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, China, India, România).

„Exim Banca Românească oferă companiilor românești soluții financiare adaptate provocărilor actuale. Ne bucurăm să vedem că aceste demersuri dau rezultate, așa cum arată parteneriatul cu Maschio Gaspardo, care beneficiază de un cadru sigur pentru extinderea activității pe piețe cu potențial, dar expuse unor riscuri diverse. Astfel de exemple ne motivează să inovăm constant și să continuăm să susținem antreprenorii români în procesul de creștere și internaționalizare”, a precizat Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească.

În calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, Exim Banca Românească oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și înlesnește accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mixului de garanții.

Recent, banca a aderat la Mecanismul InvestEU de garantare a creditelor la export pentru Ucraina – o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Fondului European de Investiții (FEI). Aderarea crește capacitatea Exim Banca Românească, în numele și în contul statului, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small Mid-Caps) care exportă în Ucraina.

Instrumentele Exim Banca Românească care pot beneficia de susținere prin Mecanismul InvestEU sunt: 

• Polița de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri non-piață – pentru exporturile cu termen de plată de până la 2 ani;

• Polița de asigurare a creditelor de export pe termen mediu și lung – pentru exporturile cu termen de plată de peste 2 ani;

• Polița de asigurare a creditului cumpărător – pentru creditele cu durata mai mare de 2 ani, acordate cumpărătorilor externi pentru achiziția de bunuri și servicii din România.

Exim Banca Românească este una dintre băncile de top din România, având acționariat 100% românesc. Banca oferă segmentului corporate o gamă largă de produse și servicii de calitate, acoperind întregul ciclul de finanțare, precum și servicii tranzacționale – finanțare, garanții, asigurări, produse de trezorerie, administrare de numerar, factoring și finanțare comercială. Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție formată din 82 de sucursale și 26 de centre de afaceri, cele din urmă fiind dedicate exclusiv companiilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gradul de afânare optimă a solului asigură regimul aerohidric, termic și de nutriție cel mai favorabil pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

O afânare redusă și numai în partea superioară a solului nu asigură circuitul normal al apei și aerului în sol, o activitate microbiologică normală și o bună înrădăcinare a plantelor pentru a valorifica un volum mai mare de sol.

Nici afânarea exagerată nu este indicată, deoarece apa se infiltrează repede, peste nivelul înrădăcinării plantelor, iar aerul circulă prin sol și antrenează apa care se evaporă.

În același timp, afânarea exagerată intensifică procesele de mineralizare a materiei organice a humusului din sol, cu eliberarea de elemente nutritive peste nivelul de consum al plantelor, și surplusul se pierde prin levigare, volatilizare și eroziune, provocând poluarea mediului.

Într-un sol tasat-compactat, chiar dacă dispune de cantități importante de materie organică și humus, acestea nu pot fi valorificate deoarece aici au loc procese de descompunere lentă cu acumularea de gaze toxice.

Printr-o afânare corectă se mobilizează fertilitatea potențială a solului și aceasta poate avea loc pe solurile cu structură stabilă și prin lucrări numai la umiditatea optimă, care este cuprinsă între 8 și 26% pe solurile nisipoase, 12 și 22% pe solurile lutoase și 19 și 21% pe solurile argiloase.

În aceste condiții, solul se desface pe linia de minimă coeziune și se „varsă” în urma uneltelor, nu prin rupere, tăiere, zdrobire, comprimare când se distruge structura, se transformă în praf care astupă porii solului, apa nu se poate infiltra, se scurge provocând eroziune, băltește, se evaporă, se pierde.

Gradul de afânare a solului se poate determina astfel:

1. Prin determinarea porozității solului, care se consideră favorabilă pentru plante atunci când porozitatea totală este 48-60%, iar porozitatea capilară 30-36% și cea necapilară (de aerație) 18-24%. Acest spațiu lacunar este bine să fie ocupat 2/3 cu apă și 1/3 cu aer.

2. Prin măsurarea densității aparente (DA), care este favorabilă culturilor agricole între 1,0 și 1,40 g/cm³. Terenurile tasate-compactate au DA peste 1,50-1,60 g/cm³. Plantele care au partea recoltabilă în sol (morcov, cartof, sfeclă) pretind 0,9-1,2 g/cm³. Sistemul radicular crește nestingherit la DA 1,0-1,40 g/cm³, iar procesul de nitrificare se desfășoară normal la DA 1,11-1,15 g/cm³.

3. Prin măsurarea vitezei de infiltrare a apei în sol. Se consideră bună la 3-10 cm/oră. Peste 10 cm/oră se pierde în adâncime.

4. Prin măsurarea rezistenței la penetrare (cu penetrometru) la solul nisipos este mai mică de 15 daN/cm², la solul lutos este între 15 și 50 daN/cm², iar la cel argilos, 50-150 daN/cm².

5. Gradul de afânare a solului se mai poate aprecia și după creșterea și dezvoltarea plantelor, după producția obținută. Fenomenul de tasare-compactare a solului se poate manifesta la diferite adâncimi în sol și anume:

• la 20-30 cm când arătura se execută în fiecare an, la aceeași adâncime. Se poate distruge cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează solul la 10-12 cm sub fundul brazdei;

• la 30-40 cm când se poate distruge prin lucrări cu cizelul;

• la 50-70 cm când se poate distruge prin lucrarea cu scarificatorul.

În acțiunea de afânare adâncă a solului ar fi indicat ca aceasta să constituie o fază de tranziție spre agricultura conservativă, adică: un an arat adânc, un an folosit grapa cu discuri, un an semănat direct, iar în al patrulea an folosit scarificatorul, după care, trei ani, se pot efectua lucrări minime.

Afânarea adâncă mai este necesară pe terenurile inundate, după ploi torențiale și grindină, pe suprafețele lucrate cu utilaje grele la un grad de umiditate ridicat.

Avantajele afânării adânci constau în:

• Crește porozitatea de aerație a solului. Porozitatea este considerată mică la 5-12%, mijlocie la 12-20% și mare la 20-30%;

• Se intensifică procesele microbiologice din sol cu formarea de humus și nutriția necesară plantelor;

• Se favorizează o ușoară infiltrare a apei în sol, dar nu peste 10 cm/oră, pentru că se pierde în adâncime;

• Prin afânare se stimulează aerisirea și încălzirea solului în special în perioada de primăvară, când favorizează germinarea semințelor;

• Se direcționează raportul humificare/mineralizare menținându-l în echilibru;

• Se reduc eroziunea și pierderile de sol, deoarece în solul afânat apa se infiltrează, nu se scurge la suprafață;

• Lucrarea de afânare are productivitate mai mare decât arătura;

• Se reduce consumul de combustibil cu până la 60%;

• Se pot obține sporuri de producție de 25-30%.

O bună afânare a solului se poate realiza și prin cultivarea lucernei, care este socotită un scarificator natural, precum și prin prezența râmelor, când sunt 80-100 râme/m², prezența cârtițelor și a altor viețuitoare din sol. Pentru afânarea adâncă, la 50-70 cm, există diferite tipuri de scarificatoare cu organe active rigide, elastice sau vibratorii, care pot reduce forța de rezistență cu 40%. Organele active pot fi simple sau prevăzute cu aripioare. La adâncime mai mare, se lucrează fără aripioare. Prezența aripioarelor asigură și o afânare laterală, fără întoarcerea brazdei. Organele active sunt dispuse pe trei rânduri pentru a ușura trecerea resturilor vegetale. În spate se montează diferite tipuri de tăvălugi, de regulă tăvălugi cu țepi care sfărâmă și presează bolovanii, rezultând o suprafață netedă, bine lucrată.

Schimbarea anuală a adâncimii de lucru și a utilajelor folosite este cheia menținerii solului sănătos, cu potențial de producție ridicat, cu cheltuieli reduse și fără poluarea mediului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Schimbările climatice și sterilitatea la porumb

Populația globală s-a dublat în ultimii cincizeci de ani și, potrivit Organizației Națiunilor Unite, se așteaptă să atingă 9,7 miliarde de oameni până în anul 2050¹. Această creștere, combinată cu efectele schimbărilor climatice și presiunea asupra resurselor naturale limitate, impune ca sistemele agricole să livreze productivitate mai mare, calitate îmbunătățită și eficiență crescută, reducând totodată amprenta asupra mediului. Inovația este elementul central pentru atingerea acestor obiective.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).

NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.

Pentru România, aceste beneficii devin din ce în ce mai relevante. În ultimii ani, țara s-a confruntat cu o tendință accentuată de ariditate, în special în lunile de vară. Potrivit Observatorului European al Secetei², peste 65% din suprafața României, inclusiv terenuri arabile și forestiere, au fost afectate de condiții de ariditate în anul 2024. În plus, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie³ au subliniat că anul 2025 a marcat încă un an agricol sever afectat de secetă, cu temperaturi record și variabilitate climatică extremă.

Aceste provocări evidențiază nevoia urgentă de soluții durabile care să ajute fermierii să se adapteze și să își mențină productivitatea, iar NGT-urile oferă o astfel de oportunitate. Prin dezvoltarea unor varietăți tolerante la secetă și rezistente la boli, aceste tehnici pot sprijini fermierii în obținerea unor producții mai stabile și mai constante, în condiții climatice tot mai imprevizibile.

Cristian Stoica, proprietar al fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, a declarat: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, cu potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi, noi, fermierii din Uniunea Europeană, pentru a ne putea continua activitatea, a produce pentru consumatorii europeni și a nu pierde competiția cu fermierii de pe alte continente”.

Colaborarea între fermieri, cercetători, factori de decizie și furnizori de tehnologie este esențială pentru valorificarea deplină a potențialului acestor inovații. Prin cooperare, comunitatea agricolă europeană poate asigura că instrumente precum NGT-urile sunt dezvoltate și implementate în mod responsabil, sprijinind și fermierii din România să se adapteze la presiunile climatice, contribuind totodată la un sistem alimentar mai productiv, durabil și rezilient pentru generațiile viitoare.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii, crescătorii de oi/capre, crescătorii de bovine, medicii veterinari și toți cei care lucrează în ferme de rumegătoare sau în zone de pășune sunt invitați să participe la chestionarul DIGI-Rangeland. Scopul este de a identifica nevoile, provocările și așteptările fermierilor și ale altor actori din mediul rural în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor și inovațiilor digitale (DTI) în agricultură.

DIGI-Rangeland este o rețea europeană tematică ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, profesori, companii ce furnizează sau creează tehnologie relevantă, precum și utilizatori de terenuri din 11 țări europene.

Proiectul urmărește să identifice și să promoveze soluții digitale utile pentru:

• Îmbunătățirea managementului fermelor extensive de rumegătoare;

• Utilizarea eficientă și în comun a terenurilor de pășune;

• Dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor provenite din aceste sisteme.

„Prin completarea chestionarului DIGI-Rangeland ne veți ajuta să înțelegem mai bine condițiile curente pentru adoptarea tehnologiilor digitale și să contribuim la identificarea și promovarea de soluții practice, programe de formare și recomandări de politici publice mai bine adaptate nevoilor fermierilor”, arată reprezentanții DIGI-Rangeland, acesta fiind un proiect european finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene și sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare din Elveția. Proiectul este coordonat de Institutul Francez pentru Creșterea Animalelor (IDELE) și reunește 13 parteneri din 11 țări.

Cine poate participa?

• fermieri și muncitori din ferme;

• ciobani, văcari, crescători de animale pe pășuni;

• tehnicieni, consultanți și medici veterinari;

• cercetători, profesori, studenți;

• actori din industria produselor de origine animală (carne, lapte, lână);

• utilizatori de terenuri: administratori, păstori, reprezentanți ai turismului sau ai altor activităților rurale.

Pentru a răspunde, scanați codul QR de mai jos sau accesați link-ul: https://lbhi25.limesurvey.net/589661?lang=ro

Chestionarul durează 15–25 de minute, este anonim și voluntar, iar datele sunt gestionate în siguranță, conform Regulamentului european GDPR. Întrebările marcate cu asterix (*) sunt obligatorii.

Datele colectate vor fi centralizate și stocate (până la 5 ani după finalizarea proiectului) de către cei de la LBHI – Universitatea Agricolă din Islanda.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!