În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 19 octombrie 2020 realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În România, indicația de preț pusă de fermieri la 1.000 lei/tonă începe să fie prezentă în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie 2020, pentru loturi de minimum 10.000 tone s-a ofertat cota de 1.000 lei/tonă, în zone din țară cum ar fi sudul României (Ialomița-Buzău), zona Telorman, zona mediană a Moldovei. Prețul CPT Constanța se situează între 995 - 1.000 lei/tonă. „Calitatea cerută a fost și ea pe măsură: minimum 77 kg/hl masă hectolitrică și baza 12,5% proteină, aspecte care se pot discuta și agrea de către părți, precum și alte detalii, cum ar fi cuantumul penalizărilor sau clauzele contractuale. În zona Mării Negre, licitațiile sunt tot mai frecvente. TMO – Turcia a ieșit la cumpărare pentru 175.000 tone. Iordania, de asemenea, dorește să achiziționeze 60.000 tone de grâu, la prețul de 272 USD/tonă CIF, cu livrare în februarie 2021 și 12,5% nivel de proteină indicație calitativă. Algeria, prin OAIC, a achiziționat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la prețul de 264 USD/tonă CIF. Cu siguranță că originea nu va fi din bazinul Mării Negre, din cauza logisticii și a condiției de indice alveografic W. Aprovizionarea se va face din statele baltice, Franța și Germania. Seceta a făcut ca nivelul de recoltă să fie scăzut în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și va favoriza aprovizionarea din bazinul Mării Negre în ritm constant”, precizează Cezar Gheorghe.

Prețurile continuă să crească, susține specialistul. „EURONEXT a indicat la închiderea de vineri, 16 octombrie 2020, un preț de 209 euro/tonă pentru grâu. Și ceilalți indicatori, cum ar fi CBOT, mențin trendul. ICE London și BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indică prețul pentru noiembrie la 250 USD/tonă. La nivel european, cumpărătorii sunt neacoperiți din cauza producției europene scăzute, a cererii crescute dinspre Nordul Africii și Orientul Mijlociu și a apetitului insațiabil de cumpărare al Chinei. Navele franțuzești au, în proporție de 80%, destinație China. O nouă prognoză negativă a recoltei argentiniene indică o scădere de încă 1,5 milioane de tone. Plecând de la o prognoză inițială de 21 milioane, WASDE octombrie a indicat doar 19 milioane de tone, iar rectificarea de până la 17,5 milioane tone a venit din partea BAGE (Buenos Aires Grain Exchange)”.

Tendințele pieței:

• Piața va fi în cerere constantă, aspect care va alimenta ofertele în termen de preț.

• Între 10 august 2020 și 16 octombrie 2020 este o diferență raportată la EURONEXT de 32 EUR/tonă (177 EUR/tonă vs. 209 EUR/tonă), adică o creștere de 18%.

• Marea Baltică apare ca un competitor pentru Marea Neagră, cu prețuri mai mici cu 4-5 USD/tonă, calitate mai bună (12,5% proteină), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradiționale din Orientul Mijlociu să fie dificil. Prin urmare, rămân în continuare focusați pe fostele colonii franțuzești: Maroc, Algeria, Tunisia.

• Lipsa volumelor din UE și bazinul Mării Negre vor alimenta trendul de creștere. Vom asista la o competiție între piața internă și cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

PORUMB

În România, recoltatul este parțial întrerupt de apariția ploilor. Statusul rămâne, în pondere de 80%, identic cu cel de săptămână trecută. „Prețurile continuă să crească pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologică. Prețurile generează întrebări privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii să mai aștepte până să-și vândă producția? În afară de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agenția omoloagă din China (IQSQ) penalizează producția românească cu un preț mai mic cu 3 până la 5 euro/tonă. În același timp, Bulgaria (în speță fermierii bulgari) are acces pe piața chineză, cu acest avantaj financiar în materie de preț”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români.

Prețurile pentru porumb, în țara noastră: CPT Constanța: 900 lei/tonă; Nord-Vest: 680-720 lei/tonă și Moldova: 750 lei/tonă.

La nivel regional, seceta a lăsat urme adânci în potențialul de volum. „România a mai pierdut 1,5 milioane tone din producție, Franța a diminuat estimările cu încă 0,6 milioane tone, iar Ucraina estimează doar 34,8 milioane de tone producție. La nivel global, Argentina ajunge la 47 milioane tone, față de 50 milioane tone estimare inițială, SUA rămân la nivelul estimărilor raportului USDA, cu un minus de 6 milioane tone din stocuri și un minus de 3,5 milioane tone din scăderea productivității de la 11,17 tone/hectar la 11,15 tone/hectar. SUA ating nivelul de 43% nivel de recoltare”.

Cezar Gheorghe expune situația pe piețele mondiale, care sunt factorii de creștere a prețului porumbului:

1. Raportul WASDE a estimat o scădere a producției agregate la nivel mondial, cu doi actori în prim plan: SUA și Ucraina. Grupului i s-a alăturat și Argentina.

2. În același timp, WASDE a generat o tendință de liniștire a piețelor, căci a estimat și o scădere a consumului în SUA

3. Totul s-a schimbat când China a intrat în scenă, cu următoarele date:

• Au scos 56 milioane tone vechi de 5 ani de la rezerva de stat, iar acel stoc s-a îndreptat către producția de etanol, alimentată, la rândul ei, de creșterea cu 13% a vânzărilor auto, de după începutul pandemiei;

• Trei taifunuri și-au făcut apariția în China, determinând pierderi importante în producție și încetinind ritmul de recoltare;

• Companiile de trading locale fiind lipsite de lichiditate, au generat prețuri mai mari în atragerea mărfurilor;

• Bursa DALIAN a înregistrat un record, cotând porumbul la nivelul de 383 USD/tonă (echivalent 1.590 RON/tonă);

• Cota de importuri a Chinei de 7 milioane tone a fost atinsă deja;

• China își repopulează, totodată, fermele de porci, care au fost afectate de febra porcină. Concomitent, a fost impusă o interdicție pentru importul cărnii de porc cu origine Germania;

• Recoltele interne în China sunt estimate la 265 milioane tone, în timp ce cererea este cotată la 288 milioane tone. Există un deficit de 23 milioane tone, din care doar 7 milioane tone sunt acoperite din importuri;

• Principalele surse de aprovizionare ale Chinei sunt SUA și Ucraina, exact cei doi actori care au deficit de producție.

• Estimările arată o nevoie de cotă de import de minim 16 milioane tone, maxim 20 milioane tone în cazul Chinei.

• EURONEXT indica vineri seara – 16 octombrie 2020 un nivel de 186,26 euro/tonă vs. 163 euro/tonă cotație în 10 octombrie 2020. Există, deci, o creștere de 23 euro/tonă, adică o creștere de 14%.

„Sumarizând cele de mai sus, deficitul de producție la nivel mondial va fi afectat de cererea mare a Chinei. Agregarea celor doi factori conduce către creșterea prețului la porumb, conform graficului inserat. În același timp, trebuie ținut cont și de celelalte țări care importă în mod tradițional porumb, precum și de importurile Uniunii Europene”, spune analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. Cererea și oferta sunt la locul lor, într-o stare latentă de echilibru. „Acest lucru este influențat de complexul uleiului de palmier și soia. În România, acest aspect se traduce printr-o cotație de 500-505 USD/tonă în paritatea CPT Constanța sau, exprimat în lei, 2.080-2.095 lei/tonă”, punctează Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește semințele de floarea-soarelui high oleic, bonusul suplimentar pentru conținutul de acid oleic este limitat la 10 USD/tonă.

În plan regional, se constată o lipsă în recolte, respectiv: Ucraina - minus 2,7 milioane tone; Rusia - minus 1,5 milioane tone; România - minus 800.000 tone. Prin urmare, la nivel regional se constată un minus de 5 milioane tone de semințe de floarea-soarelui.

„Cererea va redeveni consistentă încă din decembrie 2020, cu potențare în ianuarie și februarie 2021, când, în mod tradițional, Turcia va dori să achiziționeze circa 400.000-500.000 de tone de marfă pentru procesarea internă. Stocuri de marfă există în țară, însă marja mai mică sau mai mare de profit va fi determinată de momentul vânzării. În Ucraina, interesul de achiziție a materiei prime este unul echilibrat. Un parțial dezinteres este arătat de procesatori, dar trendul rămâne stabil până la sfârșitul anului”, arată analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața cerealelor din data de 19 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-19-octombrie-2020/

Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), atrage atenția că Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) solicită fermierilor documente, evidențe și situații imposibil de realizat de către crescătorii de animale, precum și de către societățile de ameliorare.

„În această perioadă se întâmplă un lucru foarte grav pentru crescătorii de bovine și societățile de ameliorare din țara noastră. Instituția care ar fi trebuit să sprijine crescătorii continuă lupta împotriva acestora! Astfel, se refuză autorizarea taurilor pentru reproducție, impunându-se condiții imposibil de îndeplinit, chiar dacă acești tauri îndeplinesc condițiile din Programele de Ameliorare aprobate și din Regulamentele Europene. Ne este cerut testul de filiație, de către Agenția națională pentru Zootehnie, în condițiile în care în România nu se poate face așa ceva, aberații peste aberații scoase de către așa-ziși specialiști care încurcă zootehnia românească. Da, se cer teste de filiație inclusiv pentru tauri aduși din Franța sau Ungaria, în urmă cu 2-3 ani, tauri care au fost autorizați/reautorizați, au sute de produși care au primit deja Certificat Zootehnic”, arată Dumitru Grigorean.

Conform ANZ, Oficiile Județene pentru Zootehnie trebuie să dețină următoarele documente:

1. Solicitare, în funcție de caz, de la deținători/proprietari de reproducători, societăți de ameliorare recunoscute, asociații de crescători autorizate ca părți terțe, pentru autorizarea punctelor de montă și al reproducătorilor;

2. Înregistrarea sanitar-veterinară a punctelor de montă naturală;

3. Certificatele zootehnice sau, după caz, derogările reproducătorilor prezenți pentru autorizare;

4. Documentele sanitar-veterinare prevăzute de legislația în vigoare;

5. Decizia directorului general pentru persoanele care fac parte din comisia de bonitare și clasare a reproducătorilor;

6. Solicitarea pentru efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal;

7. Buletine de analiză a materialului seminal;

8. Documente care să dovedească descendența reproducătorilor;

9. Declarația pe propria răspundere, în cazul în care nu se solicită evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal;

10. Certificate de genotipare pentru scrapie;

11. Certificate de filiație;

12. Fișele de evaluare (punctare, bonitare) ale reproducătorilor.

ACBCR cere conducerii ANZ să spună când a fost achiziționat/dotat și cât a costat laboratorul de la ANZ București și de ce nu funcționează. De asemenea, Dumitru Grigorean întreabă de ce asociația pe care o conduce nu a primit nici până acum rezultatele la probele trimise anul trecut, când s-au făcut testele de pornire a laboratorului. Unde pot efectua teste crescătorii de bovine/ovine și cum se pot face testele de filiație pentru taurii aduși din străinătate sunt alte nelămuriri ale crescătorilor.

„Se pregătește pe undeva prin țară vreun laborator privat, pentru că e rost de făcut bani pe spatele văcarilor? Atât noi, asociația, cât și fermierii dorim să facem testele de filiație pentru taurii născuți în România, pentru toți taurii utilizați la montă, la laboratorul ANZ, plătit din bani publici. Unde, cum și când trimitem probele?”, întreabă președintele ACBCR, Dumitru Grigorean.

Foto: Dumitru Grigorean

În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 12 octombrie 2020, realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

Grâul românesc gustă beneficiile prețului în creștere. Loturile mari încep să fie cotate, spune Cezar Gheorghe.

Cotațiile portuare în Constanta ajung în pragul de 980 – 998 lei/tonă în paritatea CPT.

Cotațiile unităților de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 lei/tonă în paritatea FCA ferme în sudul României.

„Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 lei/tonă FCA, punct de unde discuțiile încep să devină interesante. În plan regional, avem rezultatele licitației TMO – Turcia, 135.000 de tone. Prețul reprezintă marfă + transport. Din aceeași origine, bazinul Mării Negre, avem, de asemenea, rezultatele licitației din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021. Licitatia MIT – Iordania a fost anulată pentru moment, însă vor reveni și vor licita din nou. Prețul final este expresia matematică a prețului grâului livrat în origine, plus costurile de transport, la care adăugăm costurile suplimentare (de obținere a avizelor și autorizațiilor, a garanției de participare la licitație, a finanțării stocurilor, a costurilor de depozitare a mărfurilor până în ianuarie și, firește, a pierderilor din operare). Reducând totul la un nivel de FOB Constanța, ne rezultă un preț de 205-207 euro/tonă, cu marja de trading inclusă. Vizualizând Bursa Mării Negre (BSW), vedem loturi de grâu rusesc tranzacționate astfel: Cotație decembrie 2020: 244 USD/tonă; Cotație iulie 2021: 230,5 USD/tonă”, arată analistul.

În piața fizică, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/tonă cerere versus 237 USD/tonă ofertă pentru luna noiembrie.

Argentina anunță deschiderea pieței pentru semințe de grâu GMO (seceta fiind principalul factor în luarea acestei decizii).

Ucraina anunță decizia UE de a permite semințelor de origine locală (destinate însămânțării) să fie vândute în UE.

Rusia prognozează un deficit de recoltă de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei și a înghețului nocturn.

PORUMB

„Piața rămâne fidelă principiului „când plouă crește prețul”, astfel încât imposibilitatea recoltării face ca lichiditatea să fie scăzută, iar portul trebuie alimentat când sunt nave la operare. Spirala prețului urcă astfel la niveluri de 170-173 euro/tonă CPT Constanța, din cauza lichidității alimentate, dar și de alte cauze”, spune Cezar Gheorghe.

Prețurile variază în funcție de regiunile țării, respectiv în regiunea Moldovei: 750 lei/tonă, în sud: 780 lei/tonă și în vest: 735-740 lei/tonă.

Fermierii din Ucraina recoltează cu dificultate din cauza ploilor căzute în sud-vestul țării, astfel că fenomenul din România este perpetuat la nivelul prețurilor. „Surse sindicalizate din Ucraina indică o scădere a potențialului de recoltă cu 2,3 milioane tone. Fermierii ucraineni încep să nu își poată onora contractele din cauza producțiilor mici și situația devine similară cu cea a României”, menționează consultantul Clubului Fermierilor Români.

La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuată cu 1,3 milioane tone, până la un nivel de 65 de milioane de tone.

SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indică o scădere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecută. Indicația de recoltă scade la 377 de milioane de tone, de la 374 de milioane de tone. Brazilia indică 105 milioane de tone, iar Argentina indică 47 de milioane de tone.

FAO indică, de asemenea, scăderi ale producției în UE, Ucraina și Rusia.

FLOAREA-SOARELUI

Calmul zilelor precedente a fost, în sens narativ, liniștea de dinaintea furtunii, este de părere Cezar Gheorghe. „Piața a început să se miște din nou în sus datorită agregării următorilor factori: uleiul de palmier continuă să se întărească din cauza scăderii stocurilor și a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afectează zone întinse din Oceanul Pacific și riverane; cu stocuri micșorate, analiștii prevăd un ritm de creștere al cotațiilor uleiului de palmier în următoarele 2-4 luni; uleiul de soia primește prin acest efect colateral un surplus în sens de cerere și, automat, cotații de preț pozitive pe CBOT; cotațiile țițeiului influențează, la rândul lor, prin WTI 41 USD/baril și BRENT 43,17 USD/baril, în special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie; în Ucraina, procesatorii care au vândut în lipsă ulei brut nu găsesc marfă ieftină în piață, parțial datorită default-urilor generate de fermieri și de faptul că aceștia din urmă, stimulați de fostele prețuri, au așteptări mai ridicate; în privința prețurilor uleiului brut, 960 USD/tonă este nivelul indicat pentru noiembrie, în timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indică 935 USD/tonă, în creștere față de ultimul raport”.

Concluzia este că piața florii-soarelui se mișcă în sus după agregarea factorilor de mai sus și în contextul în care România, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de cinci milioane de tone de semințe de floarea-soarelui. Piața se autocorectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali.

RAPIȚĂ

Stabilește un punct de referință la nivelul de 394 euro/tonă, MATIF. „Este susținută de complexul uleiurilor de palmier-soia, fiind influențată, de asemenea, de paritatea euro/dolar. Pe piața locală, oferta de achiziție este de MATIF noiembrie minus transport până la procesator, cererea fiind cotată însă cu 10-11 euro mai sus, datorită loturilor subțiate existente în stocurile fermierilor”, precizează Cezar Gheorghe.

ORZ

Prețul orzului indică o creștere, dar nu este spectaculoasă (circa 3 euro/tonă).

În piața internă, loturile se vând încet, pe măsura consumului necesar.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 12 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-12-octombrie-2020/

Ștefan Gheorghiță, fermierul brăilean care striga din prima lună a anului că e secetă și nu l-a auzit nimeni o vreme, a primit, chiar de la președintele PRO AGRO, Ionel Arion, invitația de a colabora cu federația. S-a întâmplat în direct la postul AGRO TV, aseară – 12 octombrie 2020. Dr. ing. Ștefan Gheorghiță are rubrica „Gânduri de fermier” în Revista Fermierului – ediția print și aici, pe site-ul publicației noastre.

„Îi mulțumesc președintelui PRO AGRO pentru invitația de a colabora cu federația și de a ajuta cu experiența mea, atâta câtă este, la formularea unor poziții legate de Planul Național Strategic (PNS) și la formularea unor opinii aferente negocierilor din cadrul unora din grupurile de dialog civil. Spun unora din grupuri, fiindcă nu mă pricep la toate și nici nu aș face față la câte sunt. Această participare, așa cum a zis și domnia sa, este voluntară și neafiliată, deoarece voi rămâne membru doar al Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Brăila atâta timp cât organizația va exista sau colegii mă vor suporta. În cazul în care colegii vor decide la un anumit moment să facă o mișcare de afiliere sau dezafiliere de la o organizație sau alta, atunci eu merg cu colegii mei, după ce vom adopta această decizie în forurile noastre de conducere. Nu voi ocupa niciun loc în niciun grup de dialog civil, nici de aici, nici de la Bruxelles, nici de la COPA-COGECA, ci voi participa doar la modul de formulare a opiniilor care vor fi susținute acolo de cei desemnați, care merg cu un mandat (sau așa se afirmă că vor merge) pe care să îl reprezinte. Mă voi ocupa doar de formularea de opinii, sugestii, păreri și materiale care să stea la baza unor dezbateri și aprobări sau nu ale celor care formează PRO AGRO și care, dacă vor considera că sunt bune acele materiale, le vor susține, dacă nu - le vor arunca la gunoi. Poate vor exista situații în care în luările mele de poziție ceea ce voi spune va fi poate și o poziție asumată și de PRO AGRO, și voi menționa întotdeauna acest lucru, dar pot fi și situații în care opiniile mele vor fi diferite de cele ale PRO AGRO și, la fel, voi menționa acest lucru. În mod cert, ca și până acum, voi spune ce gândesc, cu argumente, câte voi fi în stare să aduc și dispus oricând pentru un dialog bazat pe argumente și nu pe dorințe și impunere. Mereu am arătat deschidere și disponibilitate de a colabora cu oricine (organizații, partide, autorități) care dorește în mod onest acest lucru și pe subiecte unde pot ajuta cu ceva. Acest lucru îl spun și pe această cale, că toți cei care doresc să audă și opinia mea pot fără nicio rezervă, cu condiția să mă pricep la acel subiect. Dar, cu siguranță, mereu voi susține ce cred și nu ce vor vrea unii să audă”, a transmis Ștefan Gheorghiță, punctând că APA Brăila, asociație din care face parte, este deschisă să colaboreze cu oricine are intenții în a susține o agendă a fermierului așa cum o văd membrii asociației brăilene.

La ora actuală, APA Brăila are zece priorități, care nu sunt doar ale fermierilor din asociație, ci ale întregii agriculturi românești:

1. Legea arendei;

2. Pol de asigurări agricole după modelul AGROSEGURO Spania;

3. Reglementarea surselor de apă care pot fi folosite pentru irigații;

4. Reglementarea legislativă a modului de constatare a tuturor calamităților din agricultură și eligibilitatea cheltuielilor în contabilitate;

5. Reglementarea pentru viitor a invocării stării de forță majoră, în sensul clarificării termenului și modului de invocare.

6. Reglementarea obligativității studiilor de specialitate sau ale consultanților agricoli ai celor care exploatează ferme comerciale peste o anumită dimensiune;

7. Subvenționarea dobânzilor pentru achizițiile de terenuri agricole pe termen lung și a investițiilor de mare valoare în procesare, spații protejate, reproducție în zootehnie;

8. Programe de dezvoltare a energiei regenerabile ca surse de venit alternativ pentru fermele agricole - panouri solare, biogaz, eoliene;

9. Stimularea dezvoltării culturilor leguminoase;

10. Reglementarea stimulării forței de muncă din agricultură prin eliminarea sau reducerea taxelor și a impozitelor.

Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat că tinerii pot primi în concesiune terenuri de până la 50 de hectare aflate în proprietatea statului, prin Agenția Domeniilor Statului (ADS). Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, precizează că fiecare solicitant este obligat să înfiinţeze o fermă pe terenul respectiv în termen de maximum un an de la data semnării contractului, în cadrul căruia va avea calitatea de şef de exploataţie.

„Decizia Executivului de la București vine pe fondul exodului generalizat al fermierilor români”, a punctat Emil Dumitru.

Astfel, dacă în 2010, un număr de 280.440 de exploatații agricole erau deținute de tineri sub 35 de ani, ceea ce reprezenta 7,3% din totalul fermelor din România, după șase ani, numărul acestora a scăzut la 105.590, potrivit unor date publicate de Comisia Europeană în iunie 2019. În acest interval, numărul tinerilor sub 35 de ani care au abandonat agricultura s-a ridicat la 174.850.

Pentru anul școlar 2020 – 2021, Agricover oferă zece burse de studiu pentru copiii de fermieri care nu au posibilitatea să se susțină financiar. „În cadrul Programului de Burse Agricover, căutăm cinci fete și cinci băieți, între care ne-ar face plăcere să regăsim și un reprezentant al minorităților naționale prezente în România, care își doresc să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului educațional”, se precizează într-un comunicat al Grupului Agricover.

În cadrul Programului „Burse Agricover 2020” se oferă zece burse de studiu, în valoare totală de 100.000 de euro, pentru tinerii fermieri din România care doresc să asigure continuitatea afacerii de familie și să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (2020-2021) al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Cele zece burse Agricover acoperă integral costurile educaționale, de transport, cazare și masă, valoarea individuală fiind în cuantum de 10.000 de euro pentru un an de studiu. Înscrierile au început pe 29 septembrie 2020, iar data de 12 octombrie este ultima în care se pot înscrie în competiție tinerii din familii de fermieri care exploatează ferme de până la 400 de hectare, au vârsta de până în 35 de ani și au absolvit o facultate sau sunt încă studenți.

După finalizarea perioadei de înscriere, juriul Progamului de Burse va analiza fiecare aplicație primită, informațiile oferite fiind extrem de importante. Faza finală a procesului de selecție vizează candidații selectați în lista scurtă, aceștia urmând să fie anunțați și invitați să susțină un interviu online cu membrii juriului programului. Câștigătorii celor zece burse vor fi anunțați oficial telefonic și prin e-mail și vor parcurge etapele de înregistrare în programul de studiu împreună cu echipa Clubului Fermierilor Români. De asemenea, lista câștigătorilor va fi făcută publică.

Juriul Programului „Burse Agricover 2020” este format din doi membri ai consiliului de administrație al Agricover Holding SA; un reprezentant al Clubului Fermierilor Români; un psiholog și un absolvent al primei serii a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA, a declarat: „Viitorul agriculturii înseamnă informație specializată și tehnologie digitală, puse în practică de către tineri ambițioși, pregătiți să devină antreprenori și arhitecți ai unei agriculturi românești sustenabile și competitive. Prin acordarea burselor anuale de studiu ne-am propus să investim în educația generațiilor viitoare și să facilităm accesul în program tinerilor fermieri care nu se pot susține financiar. Responsabilitatea socială este parte integrantă a strategiei de dezvoltare a Grupului Agricover, implicarea noastră fiind constantă în ultimii doi ani, prin sprijinul oferit fermierilor români pentru a crea și lansa Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Dezvoltat de către Club, programul Tineri Lideri pentru Agricultură este o resursă educațională complexă, cu un uriaș potențial de formare pentru cei care doresc să se specializeze în domeniul agricol”.

Lansat în noiembrie 2019, programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, dobândirea de competențe de business și comunicare, cât și creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială. 

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali: Ascendis, Human Invest și Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

„Anul acesta, programul Tineri Lideri pentru Agricultură va certifica prima serie de absolvenți și va începe o nouă sesiune de cursuri având înscriși un număr dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești. Suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Cei zece bursieri Agricover se vor alătura tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică, bazată pe dezvoltarea abilităților de afaceri și a celor individuale, care adresează cele trei obiective majore ale programului: creșterea competitivității, asigurarea succesiunii și continuității afacerilor, leadership și reprezentare. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, astfel încât avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români.

Toate criteriile de selecție pentru programul „Burse Agricover 2020” sunt disponibile pe www.agricover.ro, iar informații suplimentare pot fi solicitate la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În țara noastră, cotațiile la grâu rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate, în continuare fiind tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme. Referitor la porumb, lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, care își doresc onorarea contractelor. Raliul prețurilor la semințele de floarea-soarelui s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Euronext cotează rapița în trend ascendent. Informațiile, de azi – 6 octombrie 2020, sunt furnizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În prezent, grâul românesc beneficiază de creșterile din bazinul Mării Negre, cotațiile sale situându-se la nivelul celor ruso-ucrainene. „Asistăm la o nouă rundă de devalorizare a monedei americane. Acest aspect deteriorează prețul în euro, pornind de la paritatea euro-dolar”, precizează Cezar Gheorghe.

În paritatea CPT Constanța, nivelul de tranzacționare al grâului cu proteină bază 12% se cifrează la 190-192 euro/tonă, cu o diferență de nivel negativă de 5 euro/tonă pentru specificația furaj, adică sub 11,5% proteină și/sau masă hectolitrică, sub baza de 75 kg/hl. Conversia în lei indică un nivel de preț de 930 lei/tonă ca medie. Lichiditatea este însă foarte scăzută, punctează specialistul. Stocurile rămân în curțile fermierilor în așteptarea opțiunii de vânzare la un nivel mult mai ridicat. Baza așteptărilor reprezintă nivelul de rezistență de 1.000 lei/tonă.

Pe plan intern, cotațiile rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate. „În continuare sunt tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme, capital necesar cheltuielilor curente și acoperirii datoriilor pe termen scurt. Prețurile rămân la nivelurile săptămânii trecute, de 920-950 lei/tonă CPT unități de procesare, în funcție de zonă”, arată consultantul Clubului.

Rusia, prin vocea ministerului de resort, remarcă diferența dintre prospecția lor de recoltă de 82 milioane tone de grâu și cea a USDA de 78 milioane de tone. „Cele 4 milioane includ Crimeea, cu 700.000-800.000 tone. Este o diferență notabilă, dar niciuna dintre părți nu are o susținere faptică, astfel încât acest diferend al cifrelor de recoltă să fie rezolvat”, spune analistul.

MIT Iordania, care se ocupă de licitațiile pentru suplinirea nevoilor interne, a antamat 120.000 de tone de grâu (12,5% proteină) pentru livrare în decembrie 2020, la un preț de 257,9 USD/tonă, de la Al-Dahra, firmă care are interese și în România prin concesiunea Insulei Mari a Brăilei. Costul de transport estimat este de 19 USD/tonă, ceea ce reflectă un preț în FOB Origine de 238,9 USD/tonă. Nu se cunoaște originea, însă cu certitudine nu este sud-americană (Argentina) și nici australiană.

Surprinzător, România este creditată cu un export de grâu în Maroc de 48.785 tone în acest sezon.

„O reestimare a stocurilor și a producției americane de grâu ridică nivelurile de preț europene, precum și pe cele ale burselor americane. USDA a declarat că producția totală de grâu va scădea cu 5% de la an la an, în timp ce rezervele de cereale din țară au scăzut cu 8% față de anul trecut. Se așteaptă ca recolta totală de grâu din SUA să ajungă la 49,668 milioane tone, în scădere față de estimarea sa de 50,23 milioane tone expusă în raportul WASDE din 10 septembrie. Scăderea provine din suprafața mai mică agregată cu randamente mai mici. Grâul de iarnă scade la un nivel de producție de 31,87 milioane tone, față de estimarea anterioară de 35,84 milioane tone. Estimarea de producție se cuplează în mod natural cu stocurile, care au scăzut cu 8%, de la 63,48 milioane tone, la 58,78 milioane tone, adică cu 4,7 milioane tone.  Au apărut probleme în campania de semănat rusească din cauza lipsei ploilor și a înghețului de noapte. Ultimele prognoze nu ajută deloc sezonul rusesc de însămânțare a grâului, lipsa precipitațiilor influențând negativ acest proces”, menționează Cezar Gheorghe.

În Ucraina, seceta severă a încetinit semănatul grâului de iarnă, procesul fiind cel mai lent din ultimii zece ani, conform Reuters. Fermierii ar putea extinde plantarea până în decembrie. Doar 1,5 milioane de hectare (25% din suprafața preconizată) fuseseră semănate începând cu 28 septembrie 2020. „Anul trecut, fermierii semănaseră 2,9 milioane de hectare. O însămânțare târzie creează riscul de scădere a recoltei viitoare, pentru că iarna se apropie, iar culturile nu sunt dezvoltate suficient”.

Argentina reduce prognoza de recoltă a grâului de la 21 milioane tone la 17 milioane tone din cauza secetei persistente.

PORUMB

Piața porumbului românesc este în continuare dominată de următoarele caracteristici: Lipsa lichidității în ferme pentru onorarea contractelor încheiate în mai-iunie; Lipsa lichidității în cazul intermediarilor pentru a-și onora, la rândul lor, contractele de vânzare; Starea de incertitudine din rândul cumpărătorilor finali, care nu primesc mărfurile contractate.

Lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, fie intermediari sau finali, care își doresc onorarea contractelor. Aceste presiuni se convertesc pecuniar în curtea fermierilor, prin sume penalizatoare, care doresc să acopere înlocuirea mărfurilor cumpărătorului. Fermele intră astfel într-un tunel al disputelor și al discuțiilor formulate verbal sau prin notificări cu cumpărătorii. „Clubul Fermierilor Români susține medierea și concilierea de pe poziții egale, cu înțelegere și asumare de către ambele părți, estomparea efectelor anului 2020 prin dialog deschis, transparent și în bună înțelegere, spre rezolvarea amiabilă și în bună relaționare a discuțiilor și disputelor apărute din cauza efectelor secetei convertite în lipsa mărfurilor. Cumpărătorii, la rândul lor, au de executat cantitățile contractate, iar lipsa volumelor achiziționate forward generează efecte financiare negative, care afectează bilanțul de profit și pierdere al celor în cauză, prin incumbarea costurilor de înlocuire. Foarte mulți dintre cumpărători, din ambele categorii, migrează către vestul României, în căutarea volumelor lipsă, ținând cont că vestul a beneficiat de condiții meteo bune și, implicit, de recolte bune de porumb. De asemenea, tendința de înlocuire se canalizează și către Serbia, în căutarea mărfurilor care să înlocuiască volumele contractate”, explică Cezar Gheorghe.

Indicațiile de preț țin cont de nevoia de înlocuire, după cum urmează:

• CPT Constanța: 790-798 lei/tonă;

• Sud-Est și Sud-Vest: 740-750 lei/tonă;

• Vest: 700-720 lei/tonă.

În plin sezon de recoltare al porumbului, estimarea în sens negativ a stocurilor locale din SUA de către USDA reprezintă un efect deosebit de agravant, care creează un efect de grenadă în piețele internaționale. Există o revizuire negativă cu 10% a stocurilor de porumb, până la un nivel de 50,675 milioane tone. Lipsa celor cinci milioane de tone pune la îndoială credibilitatea USDA.

În Ucraina, recoltarea porumbului a ajuns la 10%. Productivitatea este însă scăzută, iar sursele interne indică 36,4 milioane tone, versus 38 milioane tone evaluarea WASDE din 10 septembrie. „Ritmul de export va scădea pe măsura recoltării, ca efect al declinului producției și al anunțului USDA de diminuare a stocurilor. În Rusia, nivelul recoltării porumbului a ajuns la 25%, fiind mai avansat decât în Ucraina. Ploile apărute în Ucraina vor duce la creșterea prețului în porturi, iar lipsa lichidității va face ca cererea de acoperire să crească”, precizează analistul.

În UE-27, producția totală de porumb rămâne în scădere, de la 64,6 milioane tone în august la un nivel de 62,8 milioane tone. Anul trecut, producția la nivel european a fost de 65,3 milioane tone.

În America de Sud, Argentina reduce prognoza de recoltă de la 50 milioane tone la 47 milioane tone din cauza secetei. Brazilia rămâne stabilă la evaluarea de 113 milioane tone porumb.

FLOAREA-SOARELUI

Recoltarea se apropie de sfârșit, deși există unele zone din sudul României cu suprafețe nerecoltate. Acestea sunt plantate după întoarcerea orzului, starea de vegetație indicând încă două săptămâni până la recoltare. „Raliul prețurilor s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Portul Constanța indică un nivel de 435 USD/tonă. Procesatorii interni plătesc 420-425 USD/tonă, unii dintre ei neavând apetit de achiziție. Stocuri nevândute există încă, dar nu se vor revendica ușor, mulți vânzători pierzând trendul crescător. În ceea ce privește execuția contractuală, există atât situații de neexecutare din cauza diminuării drastice a producției, cât și din lipsa de dorință de execuție, din cauza diferenței de preț generate de momentul semnării și cel al execuției efective. De aceea, și în acest segment de agribusiness, se întâlnesc efecte adverse între vânzători și cumpărători, precum în cazul porumbului. Fermierii, pe de o parte, nu pot onora contractele din cauza producției foarte mici și acest lucru a fost vizibil pe parcursul exercițiului de recoltare, deși au fost întâlnite și cauze de lipsă de dorință generate, precum am indicat , de diferența de piață. Cumpărătorii, de asemenea, se împart în doua categorii: intermediarii și cumpărătorii finali. Cumpărătorii intermediari au de onorat, la rândul lor, contracte cu cumpărătorii finali, iar cumpărătorii finali trebuie să își onoreze contractele de export sau de procesare internă. În unele cazuri, medierea a avut loc, iar părțile au ajuns la o înțelegere. În alte cazuri, se negociază sau au ajuns la nivel de dispută contractuală pe căile legale”.

Diferențele de piață în privința prețurilor în Portul Constanța sunt notabile:

• Startul a fost agregat în jurul valorii de 345 USD/tonă;

• Evoluția rapidă a adus prețul în vârf, la un nivel de 525 USD/tonă;

• Temperarea a avut loc la un nivel de 435 USD/tonă;

• Achizițiile viitoare vor începe cu siguranță la un nivel estimat de 450 USD/tonă.

RAPIȚĂ

EURONEXT cotează rapița în trend ascendent, nivelul de tranzacționare situându-se la 385 euro/tonă, livrare în noiembrie 2020. „Stocurile încă existente în România se pot tranzacționa către procesatori la nivel de Matif noiembrie, minus transport, până la facilitatea de procesare”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români, Cezar Gheorghe, care adaugă că în țara noastră estimarea hectarelor semănate se oprește la un nivel de peste 200.000 hectare. „Unele surse optimiste urcă până la 240.000 hectare, în timp ce altele se opresc la 210.000 hectare. Comparând  ultimii doi ani cu această prognoză, avem deja o imagine care ilustrează efectul lipsei de apă”, a încheiat analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 6 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-6-octombrie-2020/

În anul agricol 2019-2020, seceta pedologică nu a afectat doar culturile agricole de toamnă, ci și pe cele de primăvară, precum și plantațiile pomicole și viticole. Dacă pentru culturile de toamnă fermierii și-au primit mare parte din despăgubirile oricum prea mici având în vedere dimensiunea pierderilor, pentru restul culturilor calamitate de seceta severă din acest an situația nu e deloc roz. În luna august, Ministerul Agriculturii a reglementat și despăgubirea culturilor agricole de primăvară, precum și pentru lucernă, trifoi, plantații pomicole, plantații viticole și hamei, afectate de seceta pedologică. (Revista Fermierului a scris aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4630-plantatiile-viticole-si-pomicole-afectate-de-seceta-cat-si-lucerna-trifoiul-si-hameiul-se-despagubesc.html). Doar că, la acest moment, nici măcar la MADR nu sunt prea clare măsurile de sprijin pentru acești din urmă producători, neștiindu-se exact nici sumele, nici când vor ajunge banii în conturile fermierilor și nici suprafețele afectate.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, aproximativ un milion de hectare cu culturi de primăvară au fost afectate de seceta pedologică, în mare parte porumb și floarea-soarelui. „Nu avem încă cifrele exacte, a spus ministrul într-o conferință de presă organizată de News.ro astăzi, 6 octombrie 2020. O să încercăm să identificăm soluții pentru a despăgubi și fermierii care au culturi de primăvară afectate de secetă”.

Secretarul de stat George Scarlat susține că până în primăvara anului 2021, fermierii ale căror culturi de primăvară au fost afectate de secetă vor primi un sprijin. „La culturile de primăvară vom creiona un act normativ, un nou proiect de Ordonanță de Urgență în care vom include acea restanță de la culturile de toamnă, aproximativ 20%, plus despăgubiri pentru culturile de primăvară. Apoi, după rectificarea bugetară, care e programată pentru această lună (octombrie), vom vedea câți bani vom putea să alocăm. Avem și alte variante, cum ar fi un sprijin sub formă de adeverință, pentru că înțelegem presiunea asupra fermierilor. Din păcate, fără o sursă de finanțare ei nu-și pot relua activitatea”, a precizat la AGRO TV, în emisiunea „Agricultura la Raport”, George Scarlat, secretar de stat în MADR.

Adrian Oros consideră că oferirea de despăgubiri celor afectați de secetă nu este o soluție viabilă pe termen lung. „Nu e productiv ca anual să dăm de la MADR despăgubiri, iar fermierii să piardă oricum. Aceste despăgubiri nu acoperă nici o tremie din pierderi. Cel mai bine ar fi să investim masiv în sisteme de irigații”, este de părere ministrul Agriculturii.

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Anul acesta, dificil pentru agricultură, tânărul fermier Ciprian Olteanu s-a hotărât să intre în politică și să se arunce în lupta pentru Primăria comunei Unirea din județul Călărași, o comună formată din satele Oltina și Unirea, așezată în estul județului, pe malul stâng al Dunării și pe malurile brațului Borcea, cu o populație de peste 2.600 de locuitori. În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, Ciprian Olteanu, candidat din partea Partidului Național Liberal, este primarul comunei călărășene Unirea.

Fermierul și-a bazat campania pe idei și proiecte, nicidecum pe aruncatul cu noroi. Și a câștigat. „Este victoria întregii echipe și a celor care au decis să ne sprijine la aceste alegeri locale, iar în scurt timp și cei ce au sprijinit echipa adversă or să realizeze că și ei au câștigat. Cum spuneam la începutul campaniei mele, din această luptă câștigă doar cetățenii comunei Unirea, iar noi acum trebuie să demonstrăm asta. Le mulțumesc tuturor! A fost o luptă în adevăratul sens al cuvântului, un carusel emoțional din care această echipă tânără și cu prea puțină experiență a ieșit câștigătoare”, a declarat Ciprian Olteanu, care, însă, comparativ cu politica, are o experiență de peste zece ani în administrarea afacerii de familie, în care s-a implicat încă de mic copil.

Tânărul de 29 de ani s-a prezentat în fața locuitorilor comunei cu o listă de zece proiecte: accesarea fondurilor europene, care vor reprezenta principala sursă de finanțare pentru toate proiectele comunei; sprijinirea antreprenorilor locali, cu condiția angajării forței de muncă locale; asfaltarea în totalitate a străzilor din Unirea și Oltina; racordarea la sistemul național de gaze naturale atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentruu cei industriali; extinderea sistemului de canalizare; mărirea capacității de pompare a apei, pentru asigurarea presiunii tot timpul anului și îmbunătățirea calității apei; cadastrarea comunei Unirea intravilan și extravilan, toți proprietarii de teren și toate gospodăriile primind gratuit cărți funciare; refacerea bazei sportive și construirea unei săli de sport multifuncțională; crearea de condiții optime în școli (căldură, toalete interioare), dotarea acestora cu echipamente didactice de ultimă generație și deschidere de After School; organizarea crescătorilor de animale într-o asociație care va crea noi oportunități pentru aceștia.

Să-l cunoaștem pe Ciprian Olteanu

E născut pe 2 decembrie 1990, este căsătorit, are doi copii mici (fată și băiat), iar soția, Marilena, îi este alături și în afacerea agricolă.

Tânărul primar are un master în contabilitate la Academia de Studii Economice din București, unde în 2012 a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor (engleză). De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În prezent, urmează cursurile din programul de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Ferma familiei Olteanu are în exploatare 2.900 de hectare. Principala responsabilitate a tânărului fermier este maximizarea productivității terenurilor, asigurându-se că activitățile de zi cu zi sunt bine planificate și că totul este pregătit în avans pentru diferite activități agricole. „Coordonez activitățile de implementare a noilor tehnologii, precum rata de însămânțare variabilă, utilajele ghidate GPS, software-ul de gestionare a agriculturii pentru o mai bună planificare și o mai bună urmărire a consumului de intrare. Coordonez echipa din fermă, dezvolt relațiile dintre clienți și furnizori, negociez contractele și supraveghez livrările. Din 2016 sunt președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Unirea Călărași și prin această organizație am accesat două proiecte europene, în valoare totală de două milioane de euro, 100% nerambursabile. Am dezvoltat un sistem de irigare pentru 750 de hectare și am implementat noi tehnologii, cum ar fi: sistem GPS, monitorizare prin satelit, monitorizare automată a consumului de combustibil, software și monitorizare input-uri aplicate, stație meteo cu senzori subterani care monitorizează umiditatea solului”, ne-a spus fermierul Ciprian Olteanu.

Experiența propriei afaceri, cu siguranță, îl va ajuta pe tânărul primar Ciprian Olteanu să facă față cu succes viitoarelor responsabilități.

Foto: Ciprian Olteanu, arhiva personală