În perioada 18-20 octombrie 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) organizează, în premieră, un târg dedicat promovării și încurajării consumului de carne de pasăre și ouă, produse provenite din fermele românești. În cele trei zile, producătorii autohtoni își așteaptă vizitatorii în intervalul orar 09.00-19.00, în curtea MADR.

Iubitorii de bunătăți locale sunt așteptați cu produse din carne de pasăre ale brandului Agricola din Bacău, ce reunesc tradiția și valorile moștenite cu o tehnologie modernă: puiul fericit – pui din rase de găini cu creștere lentă hrăniți natural și sănătos, exclusiv vegetal, cocoșel de pădure, piese din carne de pasăre Agricola și Bravito - piept, pulpe, aripi, grill. Pe lângă aceste categorii de produse, la standul Agricola vor fi expuse semipreparate și salamuri.

Avicola Focșani - Ferma Vrânceană aduce la târgul din curtea MADR pui grill, piept de pui dezosat fără piele, pulpă de pui dezosată fără piele, aripioare, ciocănele, mușchiuleț de pui (inner), cârnați de pui, frigărui, pipote de pui, ficat de pui, precum și produse marinate: aripioare și ciocănele.

Standul Cocorico va încânta gurmanzii cu o gamă largă de specialități din carne de pui, gata de gătit și de consum, preparate ce răspund perfect cerințelor consumatorilor moderni și ritmului de viață alert. Printre produsele acestui brand, la târg vor fi aduse mușchiuleț de pui și aripi, cocorici clasici și picanți, chiftele coapte din pui și terină de pui, CocoPastrami piept de pui și pulpe superioare dezosate, burger cu pulpă de pui Cocorico, aripioare de pui Cocorico cu cartofi prăjiți, Cocorico hot-dog, Cocorici de pui cu cartofi prăjiți, CocoPastrami cu cartofi prăjiți. Rulota adusă de expozant va oferi spre vânzare produse gătite la fața locului.

La Provincia va aduce la târgul din curtea MADR produse obținute dintr-o agricultură responsabilă, precum: puiul vegetarian pui grill cu manșon, puiul vegetarian piept pui fără os fără piele, puiul vegetarian pulpe pui superioare cu os, aripi de pui gastro atm, pulpe dezosate gastro atm, pui griller, piept fără os fără piele. 

La târgul dedicat promovării și încurajării consumului de carne de pasăre, provenită din fermele românești vor putea fi găsite și produsele companiei Toneli: ouă bio de categoria A, provenite de la găini crescute în sistemul de agricultură ecologică, ouă free range de categoria A, de la găini crescute la sol cu acces în aer liber, ouă cu sursă de aminoacizi grași, omega 3, vitamina D și seleniu organic de la găini crescute la sol cu acces în aer liber și, nu în ultimul rand, ouă pentru copii din categoria A, de la găini crescute la sol cu acces în aer liber, hrănite cu cereale nemodificate genetic.

„Fermierii noștri produc pui de calitate. România are un grad de autosuficienţă de 160% la carnea de pui, așadar așteptăm vizitatorii la Târgul de la MADR dedicat sectorului avicol pentru a încuraja consumul de carne de pui din producție românească. Ministerul Agriculturii are ca obiectiv prioritar stimularea reproducției la pasăre pentru creșterea sustenabilității și îmbunătățirea performanței fermelor prin alocarea de fonduri pentru finalizarea investițiilor”, a declarat ministrul Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI: Sorgul, planta de cultură a viitorului

România, gazdă pentru Agricultura din UE

Furaje bio de la Agroland, produse în cea mai mare fabrică certificată organic din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la data de 1 februarie 2023, beneficiarii ajutoarelor acordate în baza HG nr. 1053/2022 privind acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin şi avicol, care nu au accesat Măsura 14 – Bunăstarea animalelor, au obligația depunerii documentelor care fac dovada menţinerii activităţii până la data de 31 decembrie 2022, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Documentele justificative pentru perioada 1 august – 31 decembrie 2022 sunt mişcarea cumulată a efectivelor de suine, respectiv fişa urmăririi activităţii la păsări, inclusiv situaţia incubaţiei, după caz, însuşită prin semnătură de conducătorul unităţii, cu excepţia celor care se află în una dintre următoarele situaţii: faliment, lichidare, forţă majoră sau deţin exploataţii supuse restricţiilor sanitare veterinare privind mişcarea animalelor cauzate de bolile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor („Legea privind sănătatea animală”). Întreaga documentație se depune la Centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti unde s-au depus cererile de solicitare.

Fermierii care au accesat Măsura 14 – Bunăstarea animalelor nu mai depun documentele justificative prevăzute de HG nr. 1053/2022 dacă au depus decont justificativ pentru trim.III și/sau trim.IV sau documente de forță majoră.

APIA precizează că în cazul în care se constată nerespectarea condiţiei mai sus prevăzute, beneficiarii schemei sunt obligaţi la restituirea contravalorii ajutorului excepțional.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că plătește ajutorul excepţional acordat producătorilor din sectoarele suin şi avicol. Suma autorizată la plată este de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile HG nr. 1053/2022.

66.094.375,68 lei sunt de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), iar 63.071.885,17 lei provin din finanțare externă nerambursabilă.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 71.759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;

• 57.407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru un euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Fondatorul Agromar Balotești, Florin Colțuneac, unul dintre jucătorii importanți pe piața autohtonă a furajelor, avertizează că efectul pervers al crizei cu care s-a confruntat în ultimii ani sectorul cărnii de porc ar urma să fie un val de majorări de preț până la un nivel de 6,5 lei kilogramul în viu, după Crăciun.

„Va fi o criză de carne de porc la anul, începând chiar de la acest Crăciun. Din punctul meu de vedere, la cât mă pricep și eu, și cred c-o nimeresc, ne vom confrunta cu o criză fără precedent în Europa, dar în România în special. Atâta sărăcie pe porc a fost, încât a afectat și gospodăriile individuale (minus 80 la sută efective). Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul de carne de porc în viu”, a afirmat Colțuneac în cadrul unei întâlniri cu presa pe care a avut-o în cadrul târgului IndAgra 2016.

Pentru că are încredere totuși în revirimentul sectorului cărnii de porc, Colțuneac a bătut palma deja cu proprietarii unei ferme din Călărași pe care o va prelua în curând, cu tot cu cele circa 6.000 de suine existente la această oră în exploatație.

El mizează pe calitatea cărnii porcilor pe care îi va crește în continuare și se gândește să încetinească viteza de comercializare de la 170 de zile la 200 de zile.

Mai mult, din patriotism, el va încerca să furnizeze carne doar pentru piața internă.

„În câteva zile, preluăm o fermă de porci care se întinde pe o suprafață de 28 ha din localitatea Dragoș Vodă, Călărași. Porcii pe care îi vom crește, vor fi numai pentru consumul de pe piața internă; eu așa gândesc, intern. (...) Crescătoria este o fostă fermă foarte mare care a fost dată în folosință în 1989. S-a învârtit prin mai multe mâini, iar acum cei care o au, o vând (...). Ferma este deja populată cu 6.000 de capete, dar merge extinsă la încă 20.000 de capete și are și maternitate cu 500 de scroafe.

Scopul meu nu este să fac viteza de comercializare, să crească porcul în 170 de zile. Poate crește și în 200 de zile, dar să aibă gustul pe care mi-l doresc. (...) Avem 800 de porci minim pe lună livrați către abator, la o greutate care variază între 110 și 120 kg. Abatorizarea costă 50 de lei maximum, dacă vrei să vinzi tu carnea. Dacă nu, cumpără abatorul carnea în viu cu 5,8-5,9 lei kilogramul plus TVA. Dacă ai propria unitate de abatorizare reglezi ora exactă. (...) N-ar avea cum să te bată nimeni”, a adăugat fondatorul companiei.

Colțuneac are depozite care însumează 10.000 de tone. El vrea încă pe atât în 2017!

În prezent, șeful Agromar Balotești deține alături de familia sa o fabrică de furaje pentru toată gama de animale de fermă și sistem gospodăresc, o bază de silozuri de cereale de vreo 10.000 - 12.000 de tone (investiție de aproximativ 1,5 milione de euro) și o fermă de pui la Tărtășești. Din 2004 încoace, el a investit în afacere circa cinci milioane de euro, inclusiv grație creditelor bancare.

Însă, antreprenorul nu vrea să se oprească aici. În 2017, Florin Colțuneac vrea să mai construiască facilități de depozitare care vor totaliza alte 10.000 de tone.

Potrivit spuselor sale, în silozuri, materia primă este reprezentată de cerealele pe care le folosește în fermele proprii și la FNC-ul care produce furajele.

În plus, el a recunoscut presei că achiziționează cereale exclusiv din România, de la marii traderi sau de la asociațiile agricole din zonă.

„Grâul l-am achiziționat la un preț foarte bun anul acesta, 0,6 lei kilogramul, iar la primăvară, când cererea va fi mare, acesta va fi de 0,85 lei kilogramul de grâu”, a afirmat fondatorul Agromar.

Pe lângă porc și pui, Colțuneac mizează foarte mult și pe producția de furaje, unde, afirmă el, deține cam 10 la sută cotă de piață. Capacitatea de producție a facilității de la Fierbinți Târg este de 150 tone de furaje pe zi, comercializarea acestora reprezentând circa 70 de procente din totalul cifrei de afaceri estimată la aproximativ patru milioane de euro în acest an.

„Cea mai bună și sigură afacere, în cazul meu, sunt furajele. Eu acolo am început. Deja, avem vreo 15-20 de magazine care sunt în proprietatea noastră, cu propriul profit, în creștere. Cele mai căutate produse sunt cele destinate puilor de găină, porcului, fazele de creștere care se aplică la fiecare. Avem însă nutrețuri și pentru iepuri, porumbei, vaci, oi etc. Noi vindem foarte puțin, pentru că suntem în creștere, față de nivelul din România. În țara noastră, eu cred că producem maximum 40-50 din necesarul de nutrețuri combinate. Eu mă lupt doar cu firme străine, pentru că firmele românești sunt foarte puține. Dacă vorbim la nivel de țară, cred că deținem aproximativ 10 procente din cota de piață”, a mai punctat Colțuneac.

Ambițiile producătorului român de furaje nu se opresc însă aici. Pentru că anual, în cele șase cicluri de producție, el obține undeva la peste 1,2 milioane de pui rasa Ross 308 și Hubbard roșu, vrea să se extindă și să cumpere o clădire în care să construiască un punct de tăiere

„Păsări am cam 200.000, predominant Ross 308, crescuți la sol și Hubbard roșu (cu o carne mai ațoasă, pentru cuptor) în șase cicluri de creștere. Este un pui de carne nemodificat genetic, pe care vreau să mă axez și să-l cresc în ritm mai lent. Puii îi vând oamenilor, la greutăți variind între 0,5 kg și 3 kg. De la anul vreau să abatorizez pui. Acolo, lângă fermă, există o clădire care suntem în discuții s-o preluăm, care există un punct de tăiere”, a mărturisit producătorul.

„Suntem tratați ca și când am fi evazioniști”

Chiar dacă s-a pensionat din structurile armatei de ani buni și cunoaște în detaliu rigorile legii, el spune că nu este ocolit de obtuzitatea autorităților de control și de aberațiile legislative pe care trebuie să le respecte, atunci când businessul său tinde să se extindă în mod natural.

„De multe ori suntem tratați de organele de control ca și când am fi evazioniști, niște hoți. (...) Eu, acum, fac niște construcții, hale pentru depozit. Câte aberații pot fi, nu poți crede că poate fi adevărat. Unde fac eu halele acestea, la Fierbinți Târg, pe la vreo trei kilometri mai departe trece o țeavă de gaz, de aceea trebuie luat aviz. Altceva – trece trenul la nu știu ce distanță, durează două luni și te ține în loc cu șantierul. Abia în trei luni de zile se primește avizul pentru cale ferată. Suntem încurcați sistematic. La fermă am făcut un puț pentru udat în grădină, de 10 metri adâncime, și mi-au trebuit doi ani de zile; m-a costat 10.000 lei un aviz de la Apele Române. Am stat doi ani de zile fără aviz de la Mediu. Cei de la Mediu, dacă nu ai ce trebuie, 50.000 – 100.000 lei amendă”, a conchis cu amărăciune în glas șeful Agromar Balotești.

Comisia Europeană: Prețurile cărnii de porc europene, în creștere

Contrar situației din anul 2015, anul acesta, prețurile europene ale cărnii de porc par să-și urmeze propriile tendințe de creștere sezonieră. După un început nesatisfăcător înregistrat la începutul anului în curs, prețurile au urcat constant de la începutul lunii aprilie 2016. De la debutul lunii iulie, prețurile cărnii de porc au sărit de 160 euro/100 kg și s-au stabilizat în jurul cifrei de 165 euro/100 kg. Această majorare de preț se datorează în mare parte creșterii nivelului de export către China și unui echilibru mai strâns dintre cererea și oferta pieței intracomunitare.

După un reviriment al nivelului mediu săptămânal înregistrat la nivelul lunii ianuarie 2016, prețul purceilor s-a stabilizat – 40 de euro/bucată în perioada februarie și sfârșitul lunii mai, urmat de o ușoară creștere înregistrată în iunie și de încă o stabilizare pe parcursul verii. Prețul mediu înregistrat pe piața UE în august a fost de 43 de euro/cap de animal, adică unul cu 30 la sută mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În Spania, dimpotrivă, prețurile purceilor au început deja să se micșoreze ca nivel începând de la mijlocul lunii iulie, mai devreme decât tendița sezonieră, chiar dacă acestea se află peste sumele practicate anul trecut.

De asemenea, potrivit previziunii pe termen scurt „Toamnă 2016” a Comisiei Europene (CE), după o ușoară creștere, prețurile nutrețurilor, în special cele ale soiei, s-au contractat din nou, costurile de achiziție ale hranei animale s-au redus și au permis din nou revenirea pe profit a producției de carne de porc.

Mai mult, calitatea recoltei de cereae este de așa natură, încât o cantitate importantă ar urma să fie redirecționată către producția de nutreț.

Consumul european de carne de porc a atins nivelul de 32,4 kilograme pe cap de locuitor în 2015 (cantitate raportată de zona de retail), în creștere cu aproximativ un kilogram dacă ar fi să comparăm datele cu cele din 2014. Pe fondul unui trend favorabil de export al UE către China, oficialii Comisiei Europene previzionează că ne-am putea confrunta în curând cu un deficit de carne de porc. De aceea, nivelul consumului per capita ar urma să scadă anul acesta cu 1,6 la sută (32 kilograme pe cap de locuitor) și să se stabilizeze la anul, mai mult sau mai puțin în legătură cu tendințele ultimilor zece ani.

Primii 500 de pui crescuți de Fănel Bogoș au fost chiar în domiciliul propriu, într-una dintre cele trei camere pe care le deținea în primii ani de căsnicie, climatul propice pentru dezvoltarea acestora fiind întreținută de o sobă de fier și de propriul „termometru”, în realitate propria piele a administratorului Vanbet.

De atunci, prin perseverență, tenacitate și mai ales previziune pe piața românească, Vanbet a crescut și a ajuns să producă nouă milioane de pui pe an, peste 450.000 de ouă pe zi, devenind astfel cel mai mare producător român de ouă din țară.

„Prima fermă a fost în casă. Am crescut primii 500 de pui în casa în care locuiam; aveam trei camere. În una aveam bucătăria, în una aveam copilul și soția și în cealaltă cameră am crescut primii 500 de pui. (...) Primii pui crescuți în casă au avut parte de încâlzire cu sobă de fier și primul senzor de temperatură eram chiar eu. Dormeam cu puii în cameră. În momentul în care mie îmi era frig, automat mă trezeam, alimentam focul; puii erau deja adunați toți sub sobă. În momentul în care eu dormeam lejer, în maiou, puii stăteau foarte bine”, a declarat Fănel Bogoș cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate a companiei sale, cât și a unui an de când Vanbet a aderat la cooperativa „Țara mea”.

În prezent, fermierul deține două FNC-uri și propriul sistem de incubație, construit după ultimele norme de tehnică în domeniu. Bogoș are în proprietate și un abator propriu, ferme de reproducție și ferme de creștere pui-carne. Pe lângă toate acestea, administratorul Vanbet deține o fermă de 1.500 de capre, o fabrică de lapte unde procesează laptele obținut și scoate pe piață mai multe produse de nișă, cum ar fi sana, iaurt, kefir, brânzeturi maturate, foarte căutate de consumatori.

„Avem în județul Galați șapte ferme, iar în județul Vaslui avem 11 ferme. (...) Județul Vaslui deține locul primordial în producția avicolă, asta datorită și modului de asociere pe care l-am practicat cu ceilalți producători încă din anii 2003-2004. Pe atunci ne-am adunat laolaltă, am pus bazele unei firme de colectare și de comercializare ouă; ne întâlneam săptămânal. În concluzie, datorită organizării și asocierii dintre producători, județul Vaslui a ajuns din cel mai sărac județ pe toate domeniile, cel mai bogat județ în sectorul avicol”, a adăugat Fănel Bogoș. „Am făcut și o făbricuță de lapte tot pe fonduri proprii. Am inaugurat inclusiv o rețea de magazine. La ora aceasta avem 18 magazine în Bârlad, Vaslui și Iași și, în următoarele trei-patru luni, tindem să ne extindem activitatea de desfacere prin magazinele proprii către Tecuci și Galați”.

Investiții pentru viitor

Bogoș spune că programul investițonal al societății Vanbet este continuu, 1,5 milioane euro urmând să fie direcționate către un FNC, echipamente de abatorizat, depozitare și producția de ouă și carne bio.

„Mai avem de investit, însă nu în mărirea capacității deocamdată, pentru că nu putem vorbi de viitor. Viitorul îl voi face de mâine. Astăzi, avem un credit aprobat de 1,5 milioane de euro din care vrem să investim 500.000 euro într-un alt FNC în localitatea Sălcioara, județul Vaslui, gata probabl în 3-4 luni, în dotarea cu echipamente a abatorului de înaltă performanță (utilaje de atmosferă controlată, construirea unui depozit de 2.000 de tone de congelate pentru a ne depozita producția pe perioada în care poporul român ține post, iar desfacerea este mai proastă), cât și în orientarea către produsele de nișă, să ne facem o fermă bio de găini de ouă și o fermă bio de pui de carne cu creștere lentă.  Pe acest segment, conversia o să dureze trei ani”, a mai afirmat administratorul Vanbet.

Fermierul nu a încetat niciodată să privească în viitor și să fie deschis la nou. El a realizat și două proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2005 și 2008. De atunci, Bogoș recunoaște că n-a mai accesat fonduri europene pentru că producția i-a permis să se dezvoltăm cu fonduri proprii și cu credite de la bancă.

„Fondurile europene au fost pentru modernizarea adăposturilor, iar abatorul a fost construit pe fonduri proprii, chiar și FNC-ul”, a mărturisit el.

Fănel Bogoș recunoaște că infuzia de capital european prin subvenții este benefică și solicită Guvernului găsirea de soluții la dispariția plăților pe bunăstare din 2017.

„Bunăstarea actuală, pe pasăre sau pe celălalte categorii de specii de animale, este o subvenție pe care o avem până în 2017. Atâta timp cât celelalte state din UE au fonduri, nu se poate ca la nivel național să găsim și noi o formă de subvenționare a agriculturii. Eu cred că după 2017 va funcționa în continuare această subvenție, sub o formă sau alta, pentru că suntem totuși membri UE și trebuie să fim protejați”, a punctat șeful Vanbet.

Nu în ultimul rând, el consideră că importurile din comunitatea europeană nu îi încurcă pe producătorii români din sector, pentru simplul motiv că România este țară membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri europene.

„Sectorul avicol, datorită mai bunei organizări aș putea spune și la nivel național, cât și datorită producătorilor pe care noi îi avem, prin perseverența și munca pe care au desfășurat-o, s-au făcut investiții foarte mari și suntem competitivi din toate punctele de vedere cu producția europeană”, a declarat Bogoș.

Hormoni de creștere nu există. Când am intrat în cooperativă, am fost controlați

Administratorul Vanbet declară fără putință de tăgadă că vestiții hormoni utilizați în creșterea forțată a puilor „nu există”, în ideea în care verificările făcute atât intern, cât și cele realizate în supermarketuri nu pot fi înșelate.

„Hormoni de creștere nu există. Să-m spună mie orice medic, orice producător sau orice ziarist că se dau hormoni în furaje. Hormoni pentru creșterea puilor nu există. Este scris eronat pe pancartele diferitelor firme «pui fără hormoni». Apoi, în furajare noi nu avem cum să introducem substanțe care sunt nocive sănătății populației deoarece există o declarație pe propria răspundere, în care noi, de exemplu, în abator tăiem într-o zi 50 de tone de carne; 40 de tone pleacă pe cale refrigerată la diferiți clienți, dar restul cărnii rămâne, se congelează și nu se știe la ce oră și la ce dată ajunge într-un supermarket, iar la o simplă sesizare sau la un simplu autocontrol al supermarketului se pot depista aceste reziduuri. Nu este de joacă cu alimentația umană, sunt niște măsuri foarte drastice și foarte bine puse la punct de control al calității produselor alimentare. Nu se poate vorbi de influențe negative ale cărnii de pasăre în alimentația umană”, consideră șeful Vanbet.

Că nu are voie să greșească nici măcar o dată, este dat poate și de faptul că Vanbet este membră a cooperativei „Țara mea”. De un an de zile, societatea face parte dintr-o organizație de producători organizați pe baze similare cu ale altor coperative din vestul Europei.

„Firma noastră a împlinit 15 ani de activitate neîntreruptă și un an de când a intrat în cooperativa «Țara mea» cu care colaborăm foarte bine. Este cel mai bun mod de a te organiza. Probabil, modelul a fost preluat din țările din vest. Producătorii trebuie să fie organizați în cooperative agricole care le asigură o mai bună putere, au lideri, le pun punctul de vedere, deci au în permanență o legătură coerentă cu Guvernul”, spune Bogoș. „În cooperativa «Țara mea» sunt asociați producători atât din industria de creștere a porcului, cât și din cea a creșterii bovinelor, respectiv sectorul vegetal. Avem reprezentanți la București, pe președintele consiliului de administrație, Florin Burculescu (n.r. - cel care controlează grupul de firme BFA), care ține în permanență legătura între fermieri, supermarketuri și autoritățile tutelare. Odată cu intrarea în cooperativă, aceștia și-au trimis specialiștii pentru a ne face o evaluare în ceea ce privește calitatea produselor obținute. Au văzut potențialul productiv firmei noastre și ne-au primit chiar cu mare drag în cooperativa lor”.

Cu un număr de circa 1.000 de lucrători, incluzând și zilierii, producția Vanbet se ridică în prezent la o medie de 450.000 de ouă/zi și 9 milioane de pui de carne pe an. Circa 40% din producție se vinde acum prin cooperativa „Țara mea”, care are ca partener Kaufland.

În 2015, Vanbet a înregistrat o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro în creștere cu 40%, față de 2014.

„Această creștere se explică prin achizițiile de ferme pe care le-am făcut. Am crescut mult prin abatorizare. Produsele noastre ajung, la ora actuală, în aproape toată țara. Ne gândim și la export, dar după ce piața românească va fi saturată. Și acum vindem 3-5 tone/zi în Ungaria, 2-3 tone/zi în Bulgaria”, a adăugat Fănel Bogos.

Societatea Vanbet a fost înființată în anul 2001 având ca obiect de activitate creșterea păsărilor și ierbivorelor. În prezent, deține nouă ferme de pui de carne, patru ferme de găini pentru ouă de consum, două ferme de găini de reproducție rasă grea, două ferme tineret înlocuire, incubație, o fermă de capre, o fabrică de procesare lapte de capră și un FNC. SC Vanbet deține și mai multe mărci înregistrate la OSIM: “Puiul campion”, „Puiul haiducesc”, „Găina Gospodină”. De asemenea societatea a dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și a încheiat contracte de vânzare de carne pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Cooperativa “Țara mea” a început să funcționeze în luna iulie 2014 cu 200 de legumicultori, membri ai Cooperativei de producători din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afiliată la Federația Agrostar. În prezent, din cooperativă fac parte mai mulți producători de carne de pasăre și ouă, producători de legume și de produse din lapte de oaie și capră.