Exim Banca Românească și Maschio Gaspardo România derulează un parteneriat strategic prin care banca, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, sprijină exporturile companiei, oferind protecție împotriva diverselor riscuri comerciale și politice asociate piețelor externe.

Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător local de utilaje agricole, cu fabrică în județul Arad, la Chișineu Criș, exportă echipamente „Made in Romania” către fermierii din întreaga regiune. Cu asigurările emise de Exim Banca Românească, compania beneficiază de un cadru sigur pentru derularea operațiunilor internaționale, contribuind la susținerea agriculturii și în afara granițelor României.

„Parteneriatul cu Exim Banca Românească ne oferă mai mult decât siguranță operațională, ne oferă încrederea de a privi spre viitor. Este o colaborare esențială pentru consolidarea activității noastre pentru că ne oferă perspectiva unui parcurs sustenabil în contextul actual. Iar acest cadru solid de predictibilitate ne permite să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat, și anume dezvoltarea durabilă a producției și sprijinirea fermierilor din regiune”, a declarat Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo.

Maschio Gaspardo România este parte a grupului italian Maschio Gaspardo care are opt unităţi mari de producţie, cinci în Italia şi alte trei în străinătate (România, India şi China) şi 14 filiale de vânzări în străinătate (Italia, Franța, Spania, Germania, Benelux, UK, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, China, India, România).

„Exim Banca Românească oferă companiilor românești soluții financiare adaptate provocărilor actuale. Ne bucurăm să vedem că aceste demersuri dau rezultate, așa cum arată parteneriatul cu Maschio Gaspardo, care beneficiază de un cadru sigur pentru extinderea activității pe piețe cu potențial, dar expuse unor riscuri diverse. Astfel de exemple ne motivează să inovăm constant și să continuăm să susținem antreprenorii români în procesul de creștere și internaționalizare”, a precizat Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească.

În calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, Exim Banca Românească oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și înlesnește accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mixului de garanții.

Recent, banca a aderat la Mecanismul InvestEU de garantare a creditelor la export pentru Ucraina – o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Fondului European de Investiții (FEI). Aderarea crește capacitatea Exim Banca Românească, în numele și în contul statului, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small Mid-Caps) care exportă în Ucraina.

Instrumentele Exim Banca Românească care pot beneficia de susținere prin Mecanismul InvestEU sunt: 

• Polița de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri non-piață – pentru exporturile cu termen de plată de până la 2 ani;

• Polița de asigurare a creditelor de export pe termen mediu și lung – pentru exporturile cu termen de plată de peste 2 ani;

• Polița de asigurare a creditului cumpărător – pentru creditele cu durata mai mare de 2 ani, acordate cumpărătorilor externi pentru achiziția de bunuri și servicii din România.

Exim Banca Românească este una dintre băncile de top din România, având acționariat 100% românesc. Banca oferă segmentului corporate o gamă largă de produse și servicii de calitate, acoperind întregul ciclul de finanțare, precum și servicii tranzacționale – finanțare, garanții, asigurări, produse de trezorerie, administrare de numerar, factoring și finanțare comercială. Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție formată din 82 de sucursale și 26 de centre de afaceri, cele din urmă fiind dedicate exclusiv companiilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări lansează noul sezon de vânzări pentru anul agricol 2025-2026. Anunțul vine într-un moment esențial pentru agricultura românească, marcat de intensificarea fenomenelor meteo extreme, care afectează tot mai devreme culturile agricole, generând pierderi considerabile pentru fermieri.

În luna aprilie a acestui an, Agra Asigurări a înregistrat 693 de avizări de daună, în creștere semnificativă față de cele 300 de cazuri raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Înghețul târziu de primăvară a afectat sever culturile de toamnă din Dobrogea, precum și plantațiile viticole din județele Constanța și Prahova.

În luna mai, compania a înregistrat 1.493 de avizări de daună, pe fondul episoadelor de grindină care au afectat suprafețe întinse de culturi în județele Mehedinți și Dolj. În iulie, aceleași fenomene au provocat pagube semnificative atât culturilor de câmp, cât și plantațiilor pomicole din regiunile de Vest și Centru ale țării, precum și în județele Neamț, Botoșani și Iași. La acestea s-au adăugat efectele unei furtuni extreme, fără precedent, care a lovit zonele agricole din județele Ilfov și Ialomița.

„În acest context, Agra Asigurări introduce o serie de actualizări și extinderi de acoperire, menite să răspundă provocărilor climatice tot mai variate și nevoilor tot mai stringente ale fermierilor”, declară Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

În acest sezon, compania pune un accent deosebit pe extinderea pachetului de reînsămânțare destinat culturilor de primăvară. În completarea riscurilor deja acoperite, precum formarea crustei la suprafața solului, spălarea solului, antrenarea particulelor de nisip sau pământ de către vânt și îngheț, pachetul include acum și daunele provocate de dăunători specifici. Această actualizare este deosebit de relevantă în contextul actual, în care opțiunile de protecție pentru fermieri au fost semnificativ reduse, ca urmare a interzicerii utilizării neonicotinoidelor.

A fost introdusă, totodată, acoperirea pentru riscul generat de ploile torențiale de lungă durată care duc la băltirea solului, un fenomen cu impact major asupra culturilor de toamnă și de primăvară. În plus, a fost extinsă acoperirea oferită prin produsul Agrar Basis, care include acum și daunele provocate de grindină în stadiile incipiente de dezvoltare ale culturilor, o etapă cunoscută pentru vulnerabilitatea crescută a plantelor la fenomene meteo extreme.

În paralel, Agra Asigurări analizează introducerea înghețului târziu de primăvară ca risc asigurat pentru plantațiile de măr, o măsură esențială pentru protejarea livezilor, având în vedere caracterul tot mai imprevizibil al climatului. De asemenea, este în lucru un produs de asigurare dedicat legumelor cultivate în câmp, cu scopul de a sprijini producătorii horticoli care se confruntă cu pierderi tot mai mari din cauza instabilității vremii.

Consolidarea relației cu fermierii, în anul agricol 2025 - 2026

Cu peste 1,7 milioane de hectare asigurate, 7.200 de polițe subscrise și peste 4.250 de avizări de daună doar în sezonul trecut, Agra Asigurări continuă să își consolideze poziția de partener de încredere pentru fermierii din România. Suprafața totală asigurată a crescut cu 11,2 % în 2024 față de 2023 și cu 14,6% în 2025 comparativ cu 2024, reflectând ritmul susținut de extindere a portofoliului companiei.

„Un punct forte pentru companie rămâne rapiditatea cu care sunt procesate și plătite dosarele de daună, peste 80% dintre deconturi fiind achitate în termen de aproximativ zece zile de la emiterea protocolului”, afirmă Horia-Adrian Lupu.

Toate aceste actualizări au fost discutate și prezentate în cadrul Conferinței Agra Asigurări, desfășurată în perioada 29-30 iulie 2025, la Poiana Brașov. Evenimentul a reunit peste 80 de brokeri specializați în asigurări agricole din întreaga țară, parteneri care colaborează cu compania încă de la intrarea sa pe piața românească, în 2016.

„Acest eveniment reflectă angajamentul Agra Asigurări față de partenerii noștri de distribuție, care joacă un rol esențial în susținerea fermierilor și a agriculturii din România. Ne propunem să consolidăm această colaborare și să oferim un cadru deschis pentru dialog, transparență și dezvoltare comună. Într-un sector agricol tot mai dinamic, ne aliniem eforturile în jurul unui obiectiv clar: extinderea accesului fermierilor, la nivel național, la soluții de protecție adaptate realităților climatice și economice. Prin această abordare, contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol, la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și, implicit, la securitatea alimentară”, a punctat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

În cadrul conferinței au fost analizate rezultatele și provocările sezonului anterior, au fost prezentate noutățile operaționale și de produs pentru anul agricol 2025-2026, iar discuțiile s-au concentrat pe stabilirea direcțiilor de colaborare pentru optimizarea proceselor și consolidarea relației cu fermierii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Submăsura 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Concret, fermierii activi își pot asigura culturile, animalele și plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente Submăsurii. Submăsura 17.1 a fost lansată la 1 aprilie 2019, a ajuns la a patra sesiune în 2022 și va fi lansată și sesiunea din 2023.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole

Sesiunea curentă este deschisă până vineri, 16 decembrie 2022, ora 16.00.

Pentru a depune cererea de finanțare la AFIR, trebuie să existe minimum o poliță de asigurare încheiată cu Submăsura 17.1 pentru culturi toamnă 2021 sau culturi primăvară 2022, deci pentru recoltă 2022.

Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite pentru a depune cererea de finanțare:

• polița de asigurare a fost încheiată pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer);

• polița a fost încheiată cu minim un risc elibigil;

• polița de asigurare poate fi expirată, însă trebuie să fie validă ceea ce înseamnă că a fost achitată integral sau în rate, conform condițiilor de eligibilitate;

• suprafețele asigurate din poliță sunt identice cu cererea unică de plată APIA și au fost regularizate și modificate conform eventualelor M-uri sau S-uri;

• plata poliței de asigurare a fost făcută direct din contul fermierului către asigurător.

Riscurile acoperite, existente în piață și eligibile pentru Submăsura 17.1 sunt:

• Secetă, Arsiță;

• Inundații;

• Grindină;

• Îngheț;

• Ploi torențiale și ploi excesive și de lungă durată;

• Vijelie, furtună;

• Uragan, Tornadă;

• Dăunători specifici culturii.

Riscuri neeligibile pentru Submăsura 17.1: „Incendiul” din orice cauză și „Alunecările de teren” sunt riscuri care pot fi incluse în polita de asigurare, însă nu sunt eligibile pentru Submăsura 17.1, deci costul primei cu aceste riscuri este suportat integral de către fermier.

Detalii privind franșiza atinsă de 20%, pe care o regăsim în cuprinsul Submăsurii 17.1

Franșiza atinsă reprezintă valoarea pe care asigurătorul nu o acoperă dacă paguba, pierderea de producție a fermierului este mai mică decât 20% din valoarea totală asigurată a culturii.

Recomandăm fermierului să elimine acestă franșiză atinsă, prin răscumpărare, transformând-o în franșiză deductibilă. De ce? Pentru că în cazul în care intervine un risc asigurat, fermierul este avantajat la despăgubire.

Important de știut: cota de primă aferentă răscumpărării este suportată integral de către fermier.

Motive pentru a încheia o poliță cu Submăsura 17.1:

• Costul primei de asigurare este același, fie că vorbim de o poliță încheiată în condițiile eligibilității (cu SM 17.1) sau o poliță fară SM 17.1.

• Fermierul recuperează 50-60% din costul poliței de asigurare, în funcție de asigurător, adică 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

• Depunerea cererii de finanțarea pentru accesarea SM 17.1 este facilă și mult îmbunătățită față de anul 2019 și se face online pe www.afir.info.

Important de știut: polița trebuie să fie încheiată cu Submăsura 17.1 pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer).

Orice diferență, fie ea chiar de 0,01 hectare, duce la respingerea cererii de finanțare.

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole, sesiunea 2023

Fermierul care încheie acum o poliță de asigurare pentru culturi toamnă 2022 sau culturi primăvară 2023, deci recolta 2023, va putea depune cerere de finanțare în sesiunea 2023.

Culturile de toamnă (rapiță, grâu, orz) și cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) pot fi asigurate acum. Asigurarea întregului plan agricol, aduce beneficii importante: costuri mai mici, plata în mai multe rate și cele mai bune variante de asigurare.

Important de știut! Pentru a recupera 70% din valoarea primei de asigurare eligibile, polița de asigurare trebuie să fie încheiată în conformitate cu prevederile Submăsurii 17.1.

Un articol scris de: CAESAR HUȚANU, director Dezvoltare Parteneriate, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

„În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

• Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
• Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

• Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

• Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

• Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

• Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

• Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

• Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

• Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

• Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

• Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

• Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

• Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

• Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

• Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

• Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

• Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

• Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

• Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

• Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

• În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

• În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

• Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

• Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

• Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html