Conferința Internațională „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură” are loc în zilele de 17 și 18 iunie 2025, în format fizic și online.

Conferința este organizată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa - București în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești”, Secția de Horticultură, și Societatea Română a Horticultorilor.

Temele evenimentului „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură” includ digitalizare, hortivoltaic, IoT, drone, soluții AgriTech. Participanții au oportunitatea să afle ultimele noutăți din pomicultură și, totodată, să cunoască drumul de la viziune la realitate.

„Rolul nostru este de a gândi, de a cerceta, de a găsi soluţii, tehnologii pe care să le diseminăm în faţa fermierilor”, spune Cătălin Oltenacu, directorul SCDP Băneasa.

Pe 17 iunie, evenimentul se desfășoară la București, în Aula ASAS, iar pe 18 iunie la baza experimentală a SCDP Băneasa de la Moara Domnească (Afumați – jud. Ilfov).

Pentru înscrieri (până pe 9 iunie) accesați link-ul: https://forms.gle/Qbqxv5AXo7MYPyiv5. Participarea este gratuită.

Alte detalii, program și link zoom, aici: https://scdpbaneasa.ro/cercetare/evenimente-stiintifice-si-profesionale/.

Programul complet al Conferinței Internaționale „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură”

CITEȘTE ȘI: SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model

„Fermierul robot” aduce tehnologia de ultimă oră în pomicultură

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta România a lansat un website dedicat exclusiv diviziei de semințe de legume. Această platformă digitală reprezintă un pas important în strategia Syngenta de a oferi clienților informații complete și actualizate despre produsele și serviciile sale în domeniul semințelor de legume.

Noul website este accesibil la adresa https://www.syngentavegetables.com/ro-ro și oferă o experiență digitală de navigare intuitivă și un conținut bogat, incluzând:

• Descrieri detaliate ale întregului portofoliu de produse Syngenta pentru semințe de legume;

• Catalogul digital complet al portofoliului de semințe de legume Syngenta;

• Ultimele noutăți și inovații în domeniul semințelor de legume;

• Testimoniale și povești de succes ale fermierilor care utilizează produsele Syngenta;

• Informații de contact actualizate pentru echipa Syngenta România care se ocupă de divizia de semințe de legume;

• Opțiunea de abonare la newsletter pentru a primi actualizări în timp real.

De asemenea, fermierii au o linie directă de comunicare cu specialiștii companiei prin integrarea canalului de comunicare WhatsApp „Syngenta Semințe de Legume” în noua platformă digitală.

„Lansarea acestui nou website reprezintă angajamentul nostru continuu față de inovație și suport pentru legumicultorii din România. Platforma noastră digitală va servi drept o resursă valoroasă de informații pentru profesioniștii din domeniul agricol, oferind acces rapid la ultimele noutăți și facilitând o conexiune strânsă cu echipa noastră de specialiști”, a precizat Ramona Tănase, director marketing semințe de legume Syngenta România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La întrebarea din titlu ne-a oferit răspunsuri prof. dr. ing. Ilie Van, preşedintele Societăţii Române de Zootehnie, dar şi preşedinte al Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România. În zootehnia autohtonă există un sector competitiv, care, pe lângă că asigură necesarul populației noastre, are succes la export. În schimb, progresul genetic se lasă așteptat.

Ilie Van: Sectorul zootehnic nu este foarte bine astăzi. Ca structură a producţiei, dacă ne uităm pe cifrele statistice de la sfârşitul anului trecut, producţia animală este practic reprezentată 50,4% de carne de pasăre şi restul celelalte specii, adică bovine, ovine, porcine etc. În condiţiile în care românul mănâncă în primul rând carne de porc, de pasăre, vită şi oaie, ca ordine, din păcate nu putem oferi din producţia internă aceste produse. România are două specii care ar trebui să fie foarte bune pentru piaţa externă, bovina de carne şi oaia, şi aici ar trebui să mergem pe creşterea producţiei şi orientarea către export a acestor două produse. Porcul, din păcate, trece printr-o situaţie mai dificilă din cauza pestei porcine africane, este într-o situaţie de ieşire sperăm noi, pentru că s-au redus focarele în ultimul timp, citesc şi eu frecvent statisticile publicate de ANSVSA. Sperăm ca în scurt timp să se relanseze, mai ales că Ministerul Agriculturii a finanţat în ultimul timp două proiecte foarte importante de reproducţie pentru porc şi pasăre, aceste proiecte sunt demarate, fermele sunt aproape de a fi puse în funcţiune şi prin punerea în funcţiune a fermelor de reproducţie poţi să reîncepi un program de creştere în fermele comerciale.

Reporter: Din nefericire, sunt crescători care au trecut prin situația de a avea pestă porcină africană în ferme, iar acum le este teamă să reînceapă acest proces.

Ilie Van: Da, este o teamă. Și la pasăre este aceeaşi problemă cu gripa aviară, însă eu i-aş sfătui pe cei care sunt totuşi crescători de animale şi mai ales au lucrat în sectorul ăsta atât timp, să aibă curaj, să aplice măsuri de biosecuritate drastice, pentru că acolo este o boală de biosecuritate. Spre exemplu, la pasăre, deşi în Europa au evoluat mii de focare de gripă aviară, noi, în România, în ferme, n-am avut decât două-trei focare în ultimii cinci-şase ani. Practic, prin măsurile de biosecuritate care s-au luat la poarta fermei am putut să protejăm efectivele şi să nu avem pagube foarte mari. Deci este o boală de biosecuritate, dacă ne luăm măsuri drastice sigur că putem trece peste această nenorocire, pentru că este o nenorocire. Au avut şi alte țări problema asta. De exemplu, Spania a avut pestă porcină africană, fermierii de acolo au depăşit-o şi astăzi sunt cei mai mari producători de carne de porc din Europa...

Reporter: Mai mari decât cei din Danemarca?

Ilie Van: Mai mari în ceea ce privește cantitatea. Sunt foarte mari şi sunt principalii exportatori de carne de porc în China, şi au depăşit pesta porcină africană. Deci, este posibil. Noi nu trebuie să renunţăm la această activitate, trebuie să ne gândim cum o facem ca s-o facem bine, să ne apărăm animalele de acest virus, pentru că e un virus care afectează şi vedem bine că a făcut ravagii şi, bineînţeles, vom putea să reluăm un program de dezvoltare a sectorului de creştere a porcului, mai ales că se finanţează şi fermele de reproducţie şi avem de unde să începem. Pentru că este important. Crescătorii din țara noastră au avut ghinionul să aibă deficit de ferme de reproducţie şi să importe purcei din Europa, care mai întâi s-au importat cu 25 euro pe cap şi acum au ajuns la vreo sută de euro purcelul.

Reporter: E imposibil să mai fii rentabil la prețurile de azi.

Ilie Van: Da. A crescut cererea, preţurile s-au ridicat şi sigur că oamenii îşi văd de profit, iar noi trebuie să creştem pentru că suntem implicaţi într-un business la care nu putem renunţa de pe o zi pe alta. Practic, sectorul este în suferinţă.

Reporter: Cât mai acoperim din necesarul țării de carne de porc? 

Ilie Van: Acoperim în jur de 30%. Efectivele sacrificate anul trecut sunt în jur de trei milioane de capete. Fermierii care au fost apropiaţi de această specie şi au trăit din această muncă atâţia ani trebuie să aibă curaj şi să încerce să reia activitatea, dar, v-am spus, pe alte baze, pe bază de ferme de biosecuritate cu măsuri drastice.

Reporter: În ceea ce priveşte ovinele, sunt foarte puţine ferme care să aibă posibilitatea să-şi îmbunătăţească sistemul de biosecuritate, nu prea vorbim de lucrurile acestea, pentru că, în general, în România se creşte mai mult extensiv decât intensiv, şi atunci pârghiile pe care le au crescătorii de oi pentru a reuşi să facă faţă pestei rumegătoarelor mici, care este pentru prima dată în România, nu prea sunt posibile.

Ilie Van: ANSVSA face eforturi foarte mari ca pesta rumegătoarelor mici să fie recunoscută ca o boală regionalizabilă, adică să fie recunoscută şi în ţările terţe ca o boală regionalizabilă şi să izolezi focarul acolo unde există şi să poţi să exporţi din zonele neafectate. Bineînţeles că trebuie luate măsuri drastice de restricţionare a mişcărilor de efective şi alte obiecte şi materiale care ar putea să transmită boala dintr-o parte în alta. Este recunoscută în Europa aşa, ca boală regionalizabilă, dar nu este recunoscută în statele terţe. Autoritățile noastre chiar fac eforturi de a face această regionalizare şi de a permite exportul de animale vii în ţările care erau tradiţional importatoare de ovine din România. Un lucru important de menţionat este că atât pesta porcină africană, cât şi pesta rumegătoarelor mici nu sunt transmisibile la om. Ele sunt transmisibile la animale şi nu la om. Doar trebuie să ai grijă să nu se îmbolnăvească animalul.

„Toţi puii care se cresc în lumea asta sunt cu piele galbenă, genetic controlată. Există o genă care permite depunerea de betacaroten în piele. Asta este explicația științifică.”

Avicultura românească, un sector competitiv

Reporter: Să discutăm și despre creșterea păsărilor. În ultimii ani, toţi crescătorii tradiţionali au reuşit să se dezvolte, să investească şi să ajungă la un standard european, mai ales că mulţi dintre avicultori exportă procente însemnate din producţia pe care o realizează.

Ilie Van: Noi nu putem să stăm separaţi de o piaţă unică europeană. Suntem membri ai Uniunii Europene, comerţul este liber, nu se pun niciun fel de bariere. Singura problemă pe care o ai este costul de producţie cu preţul, să fii competitiv pe piaţă şi să ai calitate bună. Or, în ceea ce priveşte avicultura, şi ouă, şi carne, şi reproducţie, şi păsări vii, suntem în echilibru valoric-comercial. Exportăm cam de 430 de milioane de euro şi importăm de 430 de milioane de euro. Sigur că eu, dacă mă întrebaţi, sunt nemulţumit, că am putea să exportăm mai mult. Export înseamnă, în fapt, comerţ intracomunitar, pentru că 95% din comerț este cu ţările membre UE.

Reporter: Asta înseamnă că fermele avicole de la noi au standarde înalte de calitate.

Ilie Van: Şi înseamnă o competitivitate şi standarde de calitate, dar, încă o dată o spun, am putea s-o facem mai bine. Pentru că avem condiţii mult mai bune decât alte state care nu au condiţiile României şi care exportă mai mult decât noi.

Din punctul de vedere al asigurării gradului de autosuficienţă, la carne suntem la 98%, cam atât este procentul de asigurare, adică cât producem din cât consumăm. Prin urmare, producem 98% din cât consumăm, pentru că aducem din UE produse ceva mai ieftine. Exportăm produse cu valoare adăugată mare şi aducem pulpe – că la noi se caută mai mult astea şi sunt mai ieftine. De aici vine această diferenţă de neasigurare sută la sută sau peste sută la sută. La ouă suntem peste sută la sută, cel puţin anul trecut aşa am fost, şi sperăm să ne menţinem, pentru că noi mai avem o problemă, întâlnită, de altfel, în toată agricultura noastră, problema cu Ucraina, de unde ajung pe piața autohtonă produse mult mai ieftine şi aici trebuie să fim foarte atenţi, pentru că putem să distrugem şi ce a mai rămas din zootehnie.

Reporter: Sunt câteva aspecte care trebuie lămurite de specialiști. De pildă, puiul galben. Vedem ba pe TV, ba pe rețelele de socializare tot soiul de informații fără nicio legătură cu realitatea din fermele avicole, că se vopsesc puii și altele asemenea. Ce e cu toată povestea asta cu vopsitul în galben al puilor?

Ilie Van: E clar că nu este nimic adevărat în toată povestea asta. Nu poţi să ieşi pe piaţă şi să afirmi că noi vopsim puii. Asta este o greşeală copilărească, nu se poate face aşa ceva. Puii sunt mai galbeni sau mai puţin galbeni pentru că sunt hrăniţi cu produse sau cu materii prime furajere care conţin mai mult betacaroten, xantofile, care colorează grăsimea.

„Carnea de pasăre din România este de o calitate deosebită şi sigură pentru consumul uman. S-au făcut investiţii foarte mari în industrie. Suntem competitivi din toate punctele de vedere cu orice producător avicol din Europa.”

Reporter: Adică nu se introduce în hrană, cum s-a afirmat, colorant sau mai ştiu eu ce care, chipurile, să dea culoarea respectivă.

Ilie Van: Nu. Prin folosirea de materii prime mai bogate în betacaroten se obține o culoare mai gălbuie a puiului. Dar toţi puii care se cresc în lumea asta sunt cu piele galbenă, genetic controlată, şi cu penaj alb. Majoritatea, cu penaj alb, că mai sunt şi pui cu alte culori ale penajului, dar pielea este galbenă. Deci există o genă care nu inhibă depunerea de caroten în piele, este o genă recesivă, care permite depunerea de betacaroten în piele. Asta este explicația științifică. Dacă puiul ăsta care genetic este controlat de această genă ce permite depunerea betacarotenului în piele este hrănit cu grâu, de exemplu, nu va avea o piele galbenă. Va avea o piele mai pală, mai deschisă. Puii ăştia care au fost reclamaţi pentru aşa ceva sunt pui crescuţi în tehnologii alternative, adică nu puiul tradiţional industrial care se creşte cu materii prime controlate, ci puii care sunt crescuţi în aer liber, care au acces pe iarbă, pe păşune şi ciugulesc iarba, aceasta conținând mult betacaroten. Practic 3-4% din tot ce facem noi ca producţie de carne este din aceste tehnologii alternative. Nici nu putem să creştem mai mult de 3-4%, pentru că nu ne lasă clima. Adică, vara e caniculă, cine ar putea să scoată puii pe căldurile astea afară? Iar iarna e frig şi nu poţi să-i scoţi că e frig. Există o normă în legislaţia UE care-ţi permite doar pe o anumită perioadă să-i ţii închişi, dacă vrei să-i valorifici ca pui crescuţi în aer liber. Nu poţi să-i închizi şi să spui: am păşune şi dacă pot să-i scot – bine, dacă nu – nu. Nu! Trebuie să faci dovada că i-ai scos o anumită perioadă, un anumit număr de ore şi de zile, ca să poţi să scrii pe eticheta aia că sunt pui crescuţi în aer liber.

Reporter: Alte povești care circulă fără a avea vreo legătură cu realitatea sunt legate de hormoni și de antibiotice. Să lămurim și aceste aspecte! 

Ilie Van: Toată producţia avicolă pe care o facem astăzi este condusă de legislaţia europeană. Este în baza legislaţiei europene, care dacă este vorba de directive, decizii, recomandare, e transpusă în legislaţia naţională, dacă este vorba de regulament, se aplică întocmai în toate statele membre. Așadar, noi nu avem multă legislaţie proprie în domeniile tehnice principale, şi atunci sigur că ne orientăm după UE. Fermierii ăştia sunt obligaţi şi verificaţi. Pot să vă spun că sunt verificaţi de autorităţi permanent să respecte legislaţia europeană, poate chiar mai drastic decât sunt controlaţi şi verificaţi alţii din alte state membre. Asta părea la început că nu este în regulă că suntem noi mai verificaţi, dar până la urmă a prins bine că „ne-am format” şi ne-am educat să facem lucrurile bine. Există o legislaţie care interzice să foloseşti antibiotice ca factor de creştere, să foloseşti hormoni. În primul rând că hormonii ăştia nu poţi să-i cumperi, n-ai de unde să-i cumperi. Am auzit că se injectează – de ce să-i injectezi? Că eu trebuie să-i dau hormoni ca să crească, nu să-l injectez după ce l-am tăiat! De ce să dau cu hormoni în el după ce l-am tăiat? Şi gândiţi-vă că fermierii ăştia ai noştri exportă cantităţi importante, peste o sută de mii de tone de carne şi procesate din carne, și sunt verificați acolo în ţările de destinaţie. Nu cred că ar trece cu vederea cineva dacă s-ar întâmpla să fie ceva care nu este în regulă. Referitor la antibiotice, acestea se folosesc doar pentru tratamente curative, atunci când este cazul, dacă este o boală, ţintit pe antibiogramă, se duce cu antibioticul respectiv 5 zile, dar cu 10 zile înainte de sacrificare nu este voie să mai dai niciun antibiotic, pentru că la analiza reziduurilor îţi iese antibioticul. Anul trecut, s-au făcut mii de probe de antibiotic, de hormoni şi nu a ieşit decât o singură probă cu reziduuri de antibiotice cu mici abateri. Deci nu au fost niciun fel de probleme, pe baza analizelor care au fost comunicate prin Raportul ştiinţific al IEF. Nu au existat niciun fel de reziduuri de antibiotice, de hormoni şi aşa mai departe. De pildă, pentru zoonoze, cum este salmonella, toţi puii care s-au sacrificat în România au fost analizaţi pentru salmonella. Toţi! 350 de milioane de pui s-au sacrificat anul trecut, toţi au fost analizaţi pentru salmonella. Dar pentru două tipuri de salmonella: pentru Typhimurium şi Typhi, astea având relevanţă pentru sănătatea publică şi astea sunt în obiectivul autorităţii. Din 350 de milioane de analize, au ieşit 17 pozitive, pentru care s-au luat măsurile legale. Legislaţia UE e una foarte drastică şi verificată destul de insistent de autorităţile noastre, ceea ce a dus la educarea şi instruirea fermierilor, care ştiu exact că nu au voie să facă aia sau aia. Apoi, noi, ca asociaţie, îi sfătuim de bine tot timpul: nu folosiţi, aveţi grijă, comunicăm cu ANSVSA foarte bine, comunicăm cu asociaţia noastră europeană, cu Comisia Europeană, când este cazul, şi transmitem toate aceste informaţii astfel încât pe piaţă să se găsească produse de calitate, produse sigure pentru consumul uman.

„Ameliorarea necesită o bună organizare, oameni instruiţi, fundamentat ştiinţific programul, cu măsurători corecte, cu interpretări corecte. Nu se face oricum ameliorarea şi nu se face de către oricine. Se face de către oameni foarte bine pregătiţi, pe un sistem foarte bine organizat.”

Reporter: Plus că există la fiecare fermă un martor al furajului…

Ilie Van: Sunt probe şi contraprobe, fără discuţie. Se fac analize de furaj, se păstrează contraproba şi, în caz că se analizează contraproba şi se splituieşte proba respectivă, se dă la mai multe laboratoare – ANSVSA, DSV… În fine, sunt foarte atent urmărite şi monitorizate aceste aspecte şi vă repet, carnea de pasăre din România este de o calitate deosebită şi sigură pentru consumul uman. Practic, se face o treabă corectă din punct de vedere tehnologic, lucrăm pe cele mai avansate tehnologii din Europa. S-au făcut investiţii foarte mari în industrie, s-au modernizat spaţiile de creştere, sistemele de procesare, industria de procesare este la nivel de top european, suntem competitivi din toate punctele de vedere cu orice producător avicol din Europa.

Ameliorarea şeptelului unei ţări, de interes naţional

Reporter: La toate speciile de animale de fermă, România este deficitară în ceea ce privește ameliorarea. Ce înseamnă, de fapt, acest termen?

Ilie Van: Ameliorarea este un proces continuu, care se face printr-o selecţie generaţie de generaţie a celor mai buni indivizi, care să corespundă obiectivului ameliorării pe care ţi l-ai propus. Depinde de specie, de rasă, de linie. De exemplu, dacă faci hibrizi, cum sunt cei de la porc şi de la pasăre, liniile pe care le foloseşti pentru încrucişare şi obţinerea de hibrid se selecţionează pe direcţii diferite, pentru ca prin încrucişarea lor să preiei de la o anumită linie o anumită caracteristică, de la altă linie altă caracteristică în aşa fel încât cele patru-cinci linii să ducă la obţinerea unui produs comercial care să aibă toate obiectivele pe care ţi le-ai propus. Adică, să aibă un spor de creştere bun, un consum specific mic, o cantitate de grăsime mică, o conversie a furajului, un raport carne-oase foarte bun, adică toate aceste obiective ţi le propui prin obiective de ameliorare şi fac selecţia direcţionat pe atingerea acelui obiectiv de ameliorare. Sigur că pentru a atinge obiectivele îţi trebuie şi gradul de transmitere ereditară a caracterului respectiv. Şi aici este această eritabilitate, care înseamnă cât din ce se transmite este controlat genetic şi cât este mediu. Şi progresul este cu cât acest h pătrat, eritabilitatea, este mai mare, cu atât progresul e mai rapid. De exemplu, dacă eu fac ameliorare pentru mărimea oului, care are un h² de 0,4, adică 40% este controlat genetic, şi fac ameliorare pentru reproducţie, care este sub 0,1, sigur că de patru ori mai repede pot ajunge să am un ou mai mare decât să am o reproducţie mai bună. Pentru că efortul este diferit, din cauza cumulării efectului genelor. Tot procesul de ameliorare, că vorbim de genetică cantitativă aici, este efectul cumulativ al genelor.

Reporter: Prin urmare, nu orice caracter se transmite cu uşurinţă.

Ilie Van: Nu orice caracter se transmite cu uşurinţă, şi atunci pentru fiecare caracter trebuie să ai propriul sistem de monitorizare, de măsurare, de interpretare, de măsurare a valorii de ameliorare şi aşa mai departe. Şi de aici sunt programele de ameliorare cu selecţie combinată, cu tot felul de metode care s-au perfecţionat, acum s-a ajuns la selecţia genomică, care duce la creşterea preciziei selecţiei şi deci a aprecierii valorii de ameliorare. Asta, de fapt, te duce la alegerea celor mai valoroși indivizi din punctul de vedere al obiectivului tău, mai repede, şi urgentezi obţinerea obiectivului, creşti mai repede spre obiectiv.

Reporter: La rumegătoare, de pildă, avem Controlul oficial al performanţelor de producție.

Ilie Van: La rumegătoare, sigur, este Controlul oficial al producţiilor care se măsoară, se interpretează. Problema este că într-o muncă de ameliorare contează foarte mult organizarea programului de ameliorare. Dacă nu eşti bine organizat în tot ce priveşte testarea, măsurarea, colectarea datelor, prelucrarea datelor, interpretarea datelor, eroarea umană poate să-ţi mănânce din acel h². Deci chiar dacă ai un h² teoretic mare sau h² ăsta este valabil pentru fiecare populaţie în parte, pentru că eu dacă de exemplu am un h² mare, cum am zis la ou, 0,4 sau 40%, e controlat ereditar, dar fac o muncă proastă în sensul că nu măsor bine, omul meu este superficial, nu notează bine, nu prelucrează bine, nu interpretează bine, eroarea asta umană intră în categoria mediului special care în determinarea h² la numitor micşorează raportul. Deci în loc să am 0,4, am 0,2. Şi n-am făcut nimic. Așadar, munca de ameliorare necesită o bună organizare, oameni instruiţi, fundamentat ştiinţific programul, cu măsurători corecte, cu interpretări corecte. Nu se face oricum ameliorarea şi nu se face de către oricine. Se face de către oameni foarte bine pregătiţi, pe un sistem foarte bine organizat.

Reporter: La bovine şi la ovine avem programe de ameliorare, registre genealogice conduse de asociaţiile de crescători.

Ilie Van: Da, avem programe de ameliorare, unele se fac mai bine, unele se fac mai puţin bine, dar avem programe de ameliorare. Numai că, aşa cum spuneam, depinde de specie. Pentru că la bovine intervalul între generaţii este de 4-5 ani, deci progresul genetic anual îl vezi în anul 5, pe când la pasăre este de un an. Mai repede atingi obiectivele într-un interval de generaţii mai mic. Încă o dată, şi la bovine, şi la ovine, avem nevoie să progresăm pe zona ameliorării. Avem nevoie. Să aducem mereu efective de afară nu este o soluţie.

Reporter: Oricum, avem propriile rase…

Ilie Van: Şi staţiunile noastre de cercetări, şi nu mă gândesc doar la cele de ovine şi bovine, au efective valoroase şi trebuie apelat la ele ca să poată să amelioreze şeptelul. Am mai spus-o şi cu altă ocazie, o spun şi acum: ameliorarea şeptelului unei ţări este o problemă de interes naţional. Dacă faci o muncă greşită, tehnic, sau finanţare greşită, te duce la regres genetic, nu la progres genetic. Efectivele care regresează nu le mai poţi redresa uşor. Adică eşti bătut pe piaţă de alţii care fac treaba corect, din punctul ăsta de vedere. Şi ne întrebăm după aia: de ce importăm noi? Importăm pentru că şi asta este o cauză. Sunt multe, multe lucruri care trebuie analizate şi rezolvate.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: „Nu poţi lăsa agricultura fără protecţie fitosanitară.”

Speranța moare ultima. Și în 2025

Fermier, mai mult decât o meserie

În zilele de 20 și 21 mai 2025, la Bruxelles se desfășoară conferința anuală privind bugetul Uniunii Europene. Este un moment ales de COPA-COGECA pentru organizarea de proteste în toate statele membre, trâgând semnale de alarmă asupra faptului că UE nu poate obține o autonomie strategică reală fără a-și securiza sectorul agricol. Piatra de temelie a acestei securități este o Politica Agricolă Comună (PAC) puternică, comună și bine finanțată. Europa trebuie să își garanteze suveranitatea alimentară. Acest lucru este posibil numai dacă prezentul și viitorul agricultorilor și al crescătorilor de animale sunt garantate. Fermierii cer ca Politica Agricolă Comună să rămână un pilon strategic al Europei.

Marți, 20 mai, în fața Reprezentanței Comisiei Europene la București, fermierii din România, cooperativele și reprezentanții organizațiilor agricole au participat la manifestația pan-europeană desfășurată simultan în toate statele membre ale Uniunii Europene și la Bruxelles. În țara noastră, evenimentul a fost organizat de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, cu sprijinul COPA-COGECA, fiind programat și coordonat la nivel european cu peste o lună în urmă, în cadrul platformei organizației europene, neavând vreo legătură cu calendarul electoral de la noi.

Mesajul transmis este unul strict instituțional și sectorial, în apărarea unui domeniu esențial pentru stabilitatea și securitatea Uniunii Europene: fără buget distinct PAC, nu mai avem politică agricolă comună, fermieri și nici securitate alimentară.

Participanții au transmis clar că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să rămână un instrument prioritar al UE, susținut de un buget dedicat, stabil și adaptat realităților actuale. Fermierii au în continuare nevoie de cei doi piloni finanțați corespunzător, actualizat cel puțin cu rata inflației, de stabilitate și predictibilitate pentru continua să investească și să reușească să fie competitivi. Agricultorii și-au exprimat îngrijorarea față de riscul integrării PAC într-un buget general al Uniunii, ceea ce ar putea slăbi caracterul său comun, ar conduce la renaționalizarea intervențiilor și ar crea dezechilibre între statele membre.

În contextul multiplelor crize – geopolitice, climatice și economice – fermierii au subliniat că securitatea alimentară este parte integrantă a securității strategice a Uniunii Europene. Planurile de restructurare a bugetului UE, în special propunerea de creare a unui fond unic centralizat, sunt percepute drept o amenințare directă la adresa PAC, piața unică și implicit la viitorul UE.

„Nu putem accepta o dizolvare a PAC într-un fond fără direcție clară și fără consultare cu sectorul agricol. Renunțarea la structura actuală, cu doi piloni, va genera inechități, instabilitate și va slăbi piața unică. Fără o PAC solidă și bine finanțată, fermierii europeni riscă să devină simple piese într-un joc birocratic fără miză pentru suveranitatea alimentară a Europei”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Principalele revendicări ale fermierilor

• Menținerea caracterului comun al PAC și a structurii sale actuale (FEGA și FEADR);

• Asigurarea unei linii bugetare specifice și ajustate la inflație în viitorul CFM post-2027;

• Respingerea oricărei tentative de renaționalizare sau diluare a PAC într-un cadru bugetar general;

• Realizarea unei consultări reale cu sectorul agricol și includerea solicitărilor acestuia în noua propunere PAC, așteptată în iulie 2025;

• În propunerea Comisiei Europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2027-2034, fermierii vor menținerea PAC în topul priorităților, cu un buget specific actualizat cel puțin cu rata inflatiei reale. În ultimii 14 ani, bugetul PAC nu a mai fost actualizat, iar rata inflației medii la nivel european depășește 30%. 

Mesajul Comisiei Europene

O delegație a manifestanților a fost primită de Reprezentanța Comisiei Europene în România, unde a transmis oficial temerile legate de includerea PAC într-un buget comun fără garanții structurale și bugetare. Ca răspuns, doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței, a declarat: „Politica Agricolă Comună și politica de coeziune rămân piloni centrali ai construcției europene. Noua viziune bugetară urmărește să ofere mai multă flexibilitate și coordonare între nivelul european și cel național, fără a slăbi rolul acestor politici esențiale. Este vorba despre o adaptare comună la noile priorități – inclusiv securitatea –, în care implicarea autorităților naționale va fi esențială pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor reale ale cetățenilor și ale regiunilor”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua dialogul cu instituțiile naționale și europene, solicitând ca „viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână un cadru solid, echitabil și bine finanțat, astfel încât fermierii europeni să poată face față provocărilor viitoare într-un mod sustenabil și competitiv”.

„Fără buget/Fără PAC/Fără fermieri/Fără securitate” nu este un slogan, este un risc real care trebuie evitat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de primăvară a festivalului RO-Wine București 2025, care aniversează primii zece ani de existență, a confirmat încă o dată succesul Salonului Gustul Italiei, organizat de ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, Biroul de la București. ICE sprijină constant companiile italiene în demersul lor de internaționalizare către noi piețe și obiective. De punctat că, în 2024, exporturile totale de produse agroalimentare italiene către România au depășit un miliard de euro, plasând țara noastră pe locul paisprezece ca țară de destinație pentru produsele italiene.

În perioada 16-18 mai, la RO Wine - International Wine Festival of Romania, 21 de companii italiene au prezentat excelența agroalimentară a Italiei, înregistrând un interes puternic din partea pieței românești și internaționale pentru produsele Made in Italy.

Producătorii italieni prezenți la Salonul Gustul Italiei, care au prezentat o selecție de vinuri și produse alimentare tradiționale, convenționale și ecologice, au fost: Agriment Italia, Audarya, Aziende Agricole D'Addario, Bakes'N'Grains, Azienda Agricola Bianchin Alessandro, Cantina Colle Moro, Cantina Valpolicella Negrar, Cantina Ventiventi, Cantine Bosco, Collefrisio, Divolio, Feudo Solarìa, Fontanassa, Giuliani Vino Italiano, Il Poggio, J.Rose, Pastificio Minardo, Ridolfi, Silvio Carta, The Wine Net, Vasari 1628.

Cu ocazia Salonului Gustul Italiei, producătorii sosiți special din Italia pentru a-și prezenta  produsele experților din sectorul enogastronomic românesc au oferit un plus de valoare autentica evenimentului. Pentru o mai bună prezentare a calității și tradiției italiene, a fost amenajată o zonă specială show area, animată timp de trei zile de profesioniști, care au ghidat publicul în descoperirea produselor italiene.

Momentele culinare, coordonate de chef Marco Favino și de maestrul pizzaiolo Giovanni Santarpia, au cucerit vizitatorii cu o selecție de specialități menite să însoțească vinurile prezentate și să scoată în evidență caracteristicile acestora, punând în valoare ingredientele tipice ale tradiției italiene.

Prezent în sală pe parcursul celor trei zile a fost și somelierul Aurelian Luca, care a evidențiat calitățile extraordinare ale vinurilor italiene.

Printre cele mai apreciate momente s-a numărat degustarea ghidată „Viaggio in Italia: Paese di Grandi Formaggi” (n.r. Călătorie în Italia: Țara marilor brânzeturi), desfășurată vineri, 16 mai, la Sala Masterclass de la  Fratelli Studios și care le-a oferit participanților o experiență senzorială printre cele mai bune produse ale tradiției italiene în domeniul brânzeturilor.

Moderată de experta în enogastronomie, Marinela Ardelean și susținută de maeștrii degustători ai ONAF - Organizația Națională a Degustătorilor de Brânzeturi - Marco Benedetti și Giorgio Telmon, sesiunea s-a desfășurat conform metodologiei oficiale ONAF, prezentând principalele tipuri de lapte (de vacă, oaie, bivoliță și capră) și ilustrând regiunile de origine ale acestora. Brânzeturile oferite spre degustate au fost: Fontina DOP – Valle d’Aosta (lapte de vacă); Gorgonzola picantă DOP – Lombardia (lapte de vacă); Pecorino Romano DOP – Lazio (lapte de oaie); Mozzarella di Bufala Campana DOP – Campania (lapte de bivoliță); Brânză de capră maturată – Sardinia (lapte de capră).

„Suntem foarte mândri că am  însoțit pentru al patrulea an consecutiv excelențele italiene la RO-Wine din București, un eveniment ce confirmă a fi una dintre vitrinele pentru promovarea Made in Italy în sectorul vinicol și agroalimentar. Participarea celor 21 de companii italiene demonstrează vitalitatea și calitatea companiilor italiene, capabile să se adapteze și să înțeleagă piețele internaționale cu intenția de a construi relații solide pe piața românească. Succesul acestei ediții confirmă importanța muncii noastre cotidiene în sprijinirea internaționalizării IMM-uri italiene care produc mult, de înaltă calitate și respectând standarde ridicate de sustenabilitate. Vom continua pe această cale cu și mai multă energie și pasiune”, a declarat Micaela Soldini, directorul ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, Biroul de la București.

Salonul Gustul Italiei nu este doar o vitrină a produselor de excelență, ci mai ales o platformă privilegiată pentru crearea de relații comerciale, având în vedere că numeroși reprezentanți ai sectorului HoReCa au participat activ la întâlniri, înlesnind conexiuni valoroase între producătorii italieni și operatorii din domeniu prezenți la târg.

Ambasadorul Italiei la București, E.S. Alfredo Durante Mangoni, a subliniat că: „În ultimii ani, am înregistrat o creștere semnificativă a poziției exporturilor agroalimentare italiene în România. Țara a urcat, în doar trei ani, de pe locul 17 pe locul 14 în clasamentul piețelor de destinație pentru exporturile noastre din acest sector. Observăm o creștere constantă atât în ceea ce privește produsele alimentare, cât și vinurile, în special Prosecco, produse care se situează, în general, în segmentul mediu-superior al pieței. În acest context, devine esențial să consolidăm prezența italiană în canale calificate de prezentare a ofertei noastre, pentru a menține o prezență solidă pe piață cu produse de calitate și o varietate în creștere, care să țină cont și de preferințele românilor rezidenți în Italia. Diaspora română, atunci când se întoarce în România, caută aceeași calitate și varietate disponibile în Italia. Alegerile și experiențele lor de cumpărare pot servi ca un catalizator pentru orientarea preferințelor de cumpărare ale unui public mai larg”.

România, piață strategică

În 2024, conform datelor Trade Data Monitor, exporturile totale de produse agroalimentare italiene către România au crescut cu 10,6%, depășind un miliard de euro, plasând România pe locul paisprezece ca țară de destinație pentru produsele italiene.

Anul trecut, Italia și-a menținut poziția drept al cincilea furnizor al României, cu o cotă de piață de 7,15% (+14,9% față de 2023) după Germania (cotă: 16,2%, creștere: +9,6%), Ungaria (cotă: 11,5%, scădere cu 0,32%), Polonia (cotă: 9,6%, creștere +6,5%) și Țările de Jos (cotă: 8,5%, creștere +13,2%).

Printre produsele cele mai apreciate de consumatorii români se numără cafeaua prăjită, produsele de panificație și brânzeturile proaspete și maturate.

Per ansamblu, piața alimentară românească s-a dovedit a fi dinamică, importurile totale de produse agricole și alimentare depășind 14,2 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 4,7% față de 2023.

Piața vinului din România este, de asemenea, în continuă evoluție, existând un interes tot mai mare pentru produsele importate. După o încetinire temporară din cauza pandemiei, importurile de vin au început să crească din nou.

În perioada 2019–2024 a fost înregistrată o creștere semnificativă a importurilor românești de vinuri din lume: +110,9% în valoare și +69% în cantitate. În aceeași perioadă, importurile din Italia au crescut cu 171,4% în valoare și cu +134% în cantitate. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată la importurile din Italia de vinuri spumante (inclusiv Prosecco), care au crescut cu 202% ca valoare și cu 171,8% în cantitate.

Deși ponderea importurilor este încă scăzută în valoare absolută, vinul italian se impune pe piață, datorită interesului tot mai mare al României pentru produsele italiene (a 27-a piață de desfacere în 2024), în special pentru vinurile spumante (a 18-a piață) și vinurile liniștite îmbuteliate (a 28-a piață).

Potrivit datelor din 2024, Italia și-a confirmat poziția de principal furnizor de vin pentru România, cu o cotă de piață de 31,3% și o creștere de 9,9% față de anul 2023, urmată de Republica Moldova (cu o cotă de 26,8%). Italia este și primul furnizor de vinuri spumante (inclusiv Prosecco), cu o cotă de import de 50,7%, în creștere cu 16,5% față de 2023. Pentru vinurile liniștite îmbuteliate, Italia este al doilea furnizor, cu o cotă de piață de 24,8% (în creștere cu 6,1% față de 2023), după Republica Moldova, cu o cotă de 43,6% din importurile românești.

Italia este, de asemenea, lider la mai multe categorii de produse importate în România, care reprezintă și cele mai achiziționate produse italiene din lume, fiind primul furnizor de roșii conservate (cu o pondere de 39,1% din totalul importurilor românești de astfel de produse), ulei de măsline (pondere de 37%) și paste făinoase (pondere de 32%). Se clasează pe locul 2 ca furnizor de cafea (cotă de 22%) și pe locul 3 ca furnizor de mezeluri și produse din carne uscată și conservată (șuncă, speck etc. – cotă de 19%), brânzeturi, produse lactate (cotă de 14,6%) și produse de panificație și patiserie (cotă de 13,6%).

Acest succes se datorează atât calității și varietății ofertei italiene, cât și reputației brandului Made in Italy, sinonim cu excelența în sectorul agroalimentar și  enogastronomic (și nu numai!). Acest lucru este confirmat și de prețul mediu al vinului italian importat (3,75 euro/litru), net superior mediei globale (2,27 euro/litru).

România reprezintă pentru Italia o piață strategică în care să își consolideze poziția și să cucerească noi consumatori.

Italia și-a prezentat oficial candidatura pentru recunoașterea bogatei și variatei tradiții culinare drept Patrimoniu Imaterial al Umanității de către UNESCO. Această inițiativă istorică își propune să celebreze și să protejeze un element fundamental al identității culturale italiene, adânc înrădăcinat în istoria, practicile sociale și în know-how-ul comunităților sale.

Bucătăria italiană nu este pur și simplu o colecție de rețete. Ea reprezintă un complex cultural ce îmbrățișează: diversitatea teritorială, practicile și cunoștințele tradiționale, convivialitatea și socializarea, identitatea culturală. Rezultatul evaluării va fi făcut public în decembrie 2025.

RO-Wine București 2025 a marcat astfel un nou și răsunător succes italian, consolidând astfel rolul Italiei drept ambasador mondial al gustului, culturii și excelenței enogastronomice.

Prin rețeaua sa internațională și coordonarea activităților, ICE - Agenția Italiană pentru Comerț Exterior reprezintă un partener strategic pentru internaționalizarea companiilor italiene, promovând calitatea, inovația și tradiția pe toate piețele externe.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi – 15 mai 2025, la sediul IPSO Alexandria au ajuns peste o sută de fermieri pentru a explora tehnologiile și soluțiile inovatoare care susțin performanța în toate domeniile agricole. În prim-plan au fost aduse cele mai recente inovații, tendințe și soluții din agricultură. IPSO Agricultură a lansat oficial Manitou MLA-T 533, un telescopic articulat, versatil și inovator, ideal pentru diverse lucrări agricole. Specialiștii companiei au prezentat soluții inovatoare și pentru gestionarea resurselor de apă, cu tehnologii de irigații inteligente, care contribuie la o agricultură mai sustenabilă și mai eficientă.

Evenimentul „Precision AG TOUR – Soluții eficiente și profit pentru ferma ta!” a reunit, la sediul din Alexandria - județul Teleorman, fermieri și specialiști din cadrul companiei IPSO Agricultură. Au avut loc prezentări, ateliere de prezentare utilaje și sesiuni de networking. „IPSO Agricultură este aproape de fermieri în fiecare sezon, oferind soluții complete pentru toate nevoile lor, de la utilaje de ultimă generație, până la servicii personalizate de finanțare, post-vânzare și suport tehnic constant”, a declarat Dan Gîdea, director marketing.

Precision AG TOUR este structurat în jurul a cinci ateliere tematice: recoltat; irigații; Precision AG (agricultură de precizie); semănat & protecția plantelor; pregătirea solului, în cadrul cărora sunt prezentate atât echipamente performante, cât și soluții inovatoare, care răspund provocărilor actuale din agricultură.

Noutățile ediției

IPSO Agricultură a lansat oficial încărcătorul articulat Manitou MLA-T 533, un utilaj versatil, robust și eficient, conceput pentru a răspunde celor mai exigente cerințe din fermă.

De asemenea, la evenimentul Precision AG TOUR de la Alexandria, fermierilor le-a fost prezentată oferta specială pentru combinele din seria T, care vine cu o finanțare cu 0% dobândă, prețuri promoționale și finanțare subvenționată în primii trei ani. Pe lângă acestea, beneficiarii vor avea garanție de trei ani sau 1.500 de ore, iar campania Harvest Promise garantează livrarea pieselor de schimb în maximum 24 de ore, sau oferirea unei combine la schimb în caz de necesitate, asigurând astfel continuitatea activității agricole.

În cadrul atelierului dedicat irigațiilor au fost lansate trei noi tehnologii inovatoare, care susțin o gestionare inteligentă, sustenabilă și eficientă a resurselor de apă:

IRRICONTROL App – Smart Irrigation Control:

• Operare și monitorizare a sistemului de irigare de oriunde și oricând, reducând costurile și deplasările inutile;

• Gestionare precisă a consumului de apă și energie, pentru o agricultură sustenabilă;

• Acces facil la date exacte despre consum și nivelul apei, pentru decizii rapide și bine fundamentate.

NEXUS – Panou de Control și Monitorizare pentru Pivot Central:

• Compatibil cu orice pivot, datorită conceptului „Plug and Play”;

• Transmitere instantanee și securizată a datelor prin radio sau 4G, cu stocare automată în caz de întreruperi;

• Protecție avansată împotriva supratensiunilor și descărcărilor electrice, reducând riscurile și costurile de mentenanță.

SAF – Sistem de Alarmă pentru Pivot și Pompă:

• Monitorizare 24/7 și notificare imediată în caz de incident;

• Funcționare independentă de rețeaua electrică, cu alimentare solară și pe baterii, garantând continuitatea operațiunilor.

În cadrul fiecărui atelier, specialiștii IPSO Agricultură au oferit fermierilor informații despre fiecare utilaj expus sau soluție folosită în fiecare sezon agricol.

Atelier Recoltat. Au fost prezentate următoarele utilaje: combina John Deere T660i, heder 725X, heder SUN 8 + CHOP, presa de balotat John Deere V451M, Manitou MLT 741, Manitou MLA-T 533.

Atelier Irigații. În cadrul acestuia, fermierii au aflat totul despre tamburii Bauer, tamburii Ferbo, piramida pivot, rolele Rivulis (soluții picurare).

Atelier Precision AG. Fermierii au aflat de la specialiștii în Agricultura de Precizie cum pot optimiza lucrările solului și cum pot reduce consumul de combustibil, timpul și resursele.

Atelier Semănat & Protecția plantelor. Vedetele acestui atelier, prezentate pe-ndelete au fost tractorul John Deere 6M 220, tractorul John Deere 6M 155, Kuhn Axis 50.2 H-EMC-W, sprayer-ul John Deere R732i.

Atelier Pregătirea solului. Aici, fermierii au aflat totul despre tractorul John Deere 8R 310, tractorul John Deere 6R 250, Kuhn Cultimer L 350, Kuhn Performer 4000 Select.

Conceptul IPSO Agricultură - Precision AG TOUR - este dedicat promovării soluțiilor moderne, eficiente și profitabile pentru activitatea agricolă. Totodată, aduce în prim-plan tehnologii de ultimă generație, bune practici și echipamente menite să sprijine fermierii în creșterea performanței și optimizarea fiecărei etape din fermă.

De aproape 30 de ani, IPSO Agricultură sprijină fermierii cu echipamente de ultimă generație, soluții de finanțare personalizate și cea mai extinsă rețea de servicii post-vânzare. Prin abordarea „one-stop shop”, compania oferă acces la tehnologie de vârf și suport constant pentru o agricultură mai performantă.

CITEȘTE ȘI: Noua serie de tractoare John Deere 6M s-a lansat la expoziția Agraria

Combinele digitale John Deere S7 aduc tehnologia viitorului în fermele din România

Soluții de irigații oferite de parteneriatul IPSO Agricultură și Rivulis Irrigation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția Italiană pentru Comerț Exterior (ITA) însoțește pentru al patrulea an consecutiv companiile italiene la RO Wine - International Wine Festival of Romania, festival care are loc în perioada 16 – 18 mai 2025 la Fratelli Studios din București. Vizitatorii au ocazia să cunoască companiile italiene din sectorul agroalimentar și vinicol, să le asculte poveștile și să se lase cuceriți de aromele autentice ale Italiei.

La această a zecea ediție RO-Wine, 21 de companii italiene sunt prezente în cadrul Salonului „Gustul Italiei” cu o selecție bogată de produse autentice: vinuri, uleiuri extravirgine de măsline, paste artizanale, făinuri pentru sectorul HoReCa și specialități ecologice. Companiile provin din zece regiuni diferite ale Italiei, oferind o imagine reprezentativă a diversității extraordinare și a bogăției gastronomice a peninsulei.

În prima zi a festivalului, pe 16 mai, va avea loc o degustare profesională de brânzeturi italiene ghidată de maeștrii degustători Marco Benedetti și Giorgio Telmon din cadrul Organizației Naționale a Degustătorilor de Brânzeturi (ONAF).

Pentru mai multe detalii accesați link-urile:

https://gustulitaliei.ro/evenimente/ro-wine-the-international-wine-festival-of-romania-2025/

https://romaniawinefestival.com/

CITEȘTE ȘI: 16 – 18 mai 2025: Festivalul RO-Wine sărbătorește 10 ani de pasiune și excelență în vinuri premium

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) ne-a transmis concluziile unui sondaj realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe, care scoate în evidență percepțiile și dificultățile actuale ale fermierilor din Uniunea Europeană, inclusiv din România. Astfel, principalele provocări semnalate de fermieri sunt: presiunea financiară, accesul limitat la inovație, sarcinile administrative excesive și pesimismul privind viitorul agriculturii. Sondajul include date relevante din nouă state membre UE, cu o secțiune dedicată situației din România.

La un an de la protestele fermierilor din întreaga Europă, un nou sondaj realizat în rândul fermierilor europeni scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: aproape toți fermierii se simt ignorați de autorități, în special în ceea ce privește accesul la tehnologiile moderne necesare pentru o agricultură durabilă și competitivă.

Sondajul realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe relevă că, deși jumătate dintre fermierii europeni au participat la protestele din 2023–2024, 91% dintre aceștia sunt în continuare nemulțumiți de reacția autorităților, atât la nivel național, cât și european. În ciuda atenției mass-media și a sprijinului public, fermierii afirmă că schimbările concrete în politicile agricole sau veniturile suplimentare lipsesc cu desăvârșire.

Sondajul a fost realizat în nouă state membre ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, România, Olanda, Irlanda și Belgia.

Principalele concluzii ale sondajului

Presiunea financiară: 69% dintre fermieri declară că veniturile lor nu sunt suficiente pentru a-și menține afacerea. Este nevoie urgentă de simplificarea procedurilor administrative și de acces sporit la sprijin financiar.

Acces limitat la inovație: Lipsa accesului la biopesticide, biotehnologie și instrumente de agricultură de precizie frânează progresul. Extinderea disponibilității acestor tehnologii este esențială pentru creșterea productivității și sustenabilității fermelor.

Sarcini administrative excesive: Prioritatea numărul unu pentru fermierii europeni este reducerea poverii birocratice. Simplificarea proceselor și reducerea formalităților ar economisi timp și resurse prețioase.

Pesimism cu privire la viitor: Peste jumătate dintre fermieri sunt îngrijorați de perspectivele pe termen lung ale agriculturii. Este nevoie de o distribuție mai echitabilă a profitului de-a lungul lanțului agroalimentar pentru a asigura o recompensare corectă a muncii fermierilor.

Intenția de a renunța la agricultură: Unul din cinci fermieri afirmă că intenționează să părăsească agricultura în următorii cinci ani, iar 5% chiar în decurs de un an. Acesta este un semnal clar de alarmă: agricultura trebuie să devină mai viabilă și mai atractivă pentru noile generații.

 „Fermierii și-au exprimat clar nemulțumirile. A venit momentul să acționăm împreună. Prin eliminarea decalajelor tehnologice și asigurarea unei remunerări echitabile, Uniunea Europeană poate sprijini fermierii în construirea unui viitor agricol durabil, competitiv și rezilient în fiecare stat membru”, declară Olivier de Matos, director general al CropLife Europe.

CropLife Europe este organizația europeană care reprezintă sectorul de protecție a culturilor, membrii fiind companii globale, întreprinderi mici și mijlocii, precum și asociații naționale cu activități în domeniul pesticidelor convenționale, biopesticidelor, biotehnologiei vegetale și agriculturii digitale și de precizie.

Rezultatele sondajului subliniază o nevoie urgentă de acțiune din partea UE, respectiv reducerea birocrației, asigurarea unei concurențe echitabile și stabilirea unor marje corecte pe piață pentru toți actorii din lanțul agricol.

Ce spun fermierii din România

Potrivit sondajului comandat de CropLife Europe, fermierii din țara noastră au pus accentul pe provocările legate de condițiile climatice, în timp ce creșterea prețurilor la inputuri și costurile generale reprezintă principala preocupare pentru agricultorii autohtoni. Prețul de vânzare al produselor sunt, de asemenea, surse majore de îngrijorare.

Referitor la protestele de la începutul anului 2024, 38% dintre fermierii din România au participat la protestele de anul trecut, iar 81% rămân în continuare nemulțumiți de reacția autorităților.

În ceea ce privește inovarea în agricultură, rata de utilizare a noilor tehnologii agricole este încă destul de scăzută în rândul fermelor de la noi din țară, cu un nivel mediu de adoptare de 20–30%. Instrumentele digitale (DST) și imaginile satelitare sunt cele mai adoptate practici în prezent, în timp ce utilizarea dronelor și roboților este mult mai restrânsă. Fermierii din România arată cel mai ridicat nivel de susținere pentru noile tehnici genomice, 49% declarând că le-ar adopta.

22% dintre agricultorii din România intenționează să renunțe la meseria de fermier în următorii cinci ani, în principal din cauza presiunii economice. 44% menționează constrângerile de mediu, cum ar fi lipsa apei, ca motiv principal. 47% dintre fermierii din țara noastră au declarat că intenționează să protesteze din nou.

Descărcați raportul complet

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția din această primăvară a RO-Wine este una aniversară, festivalul internațional de vinuri împlinind zece ani de existență. Iubitorii de vin au ocazia, în perioada 16 - 18 mai, la Fratelli Studios din București, să deguste vinuri din toată lumea, să descopere cramele și poveștile din spatele vinurilor.

Ediția aniversară RO Wine - International Wine Festival of Romania va reuni producători și pasionați din România, Moldova, Georgia, Grecia, Italia, Franța, Spania și alte colțuri ale lumii, inclusiv vinuri din California, Noua Zeelandă și Africa de Sud.

În cadrul festivalului vor fi trei săli de degustare, o sală de masterclass și zone de relaxare, atât în interior, cât și în aer liber.

Printre cele mai așteptate momente ale fiecărei ediții este seria de masterclass-uri, întâlniri interactive cu profesioniști din industrie, degustări ghidate și povești din spatele terroir-urilor care inspiră lumea vinului. Derenoncourt Consultants va susține masterclass-uri despre viticultura și vinurile bio. De asemenea, vizitatorii pot rezerva tururi private cu somelieri.

Sălile de degustare:

• România și Republica Moldova – vinuri și delicii gourmet;

• Importatori – vinuri internaționale renumite;

• „Gustul Italiei” – vinuri și produse italiene de prestigiu.

„Totul începe în cramă, cu pasiune, muncă și viziune, iar la RO Wine - International Wine Festival of Romania ne întâlnim pentru a celebra vinul premium, pentru a construi parteneriate durabile și pentru a descoperi cele mai recente tendințe din industrie. RO-Wine este mai mult decât un festival. Este un spațiu al dialogului și al descoperirii. Un hub de inovație, o sursă constantă de inspirație, un loc unde afli ce e nou, ce se bea, ce se discută. De la crame de top la trenduri internaționale, de la masterclass-uri la conversații despre viitorul industriei, RO-Wine înseamnă informație, comunitate și experiență”, arată Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine. (https://romaniawinefestival.com/)

CITEȘTE ȘI: RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

„50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!