Nu mai puțin de 15 cazuri noi de pestă porcină africană (PPA) au fost confirmate de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) din Bucureşti în trei localităţi din judeţul Teleorman - Năvodari, Fântânele şi Seaca.

Prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată de IDSA Bucureşti în probele prelevate din 15 exploataţii non-profesionale, opt din localitatea Năvodari, trei din comuna Fântânele şi alte patru din comuna Seaca, a informat, marţi, 9 iulie 2019, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman.

Potrivit sursei citate, în urma confirmării diagnosticului, s-a dispus măsura uciderii preventive a tuturor suinelor din exploataţiile respective. Acţiunea a demarat marţi, 9 iulie, în gospodăriile din Năvodari şi Fântânele, iar miercuri, 10 iulie, vor fi ucişi şi porcii bolnavi din comuna Seaca.

Până în prezent, din cauza PPA, în judeţul Teleorman au fost ucişi 1 584 de porci, toţi din gospodăriile populaţiei.

În urma eliminării şi a neutralizării animalelor din exploataţiile afectate, proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de lege, a adăugat directorul DSVSA.

Cele trei localităţi în care au fost confirmate cazurile noi de pestă porcină sunt situate în proximitatea a două fonduri de vânătoare din Lunca Dunării, în care evoluează focare de PPA la porci mistreţi.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Teleorman sau autorităţilor locale, proprietarii animalelor afectate de PPA urmând a fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de lege.

Conform comunicatului de presă remis redacției de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), luni, 28 ianuarie 2019, a fost confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) la suinele din două gospodării localizate în Timiş şi în Arad.

Mai exact, virusul care decimează efectivele de porci a fost descoperit într-o gospodărie din localitatea Belinţ, județul Timiș, în timp ce în judeţul Arad confirmarea PPA s-a făcut într-o gospodărie din oraş.

„În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (IDSA) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgenţă. Gospodăriile afectate au fost plasate sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei”, se precizează în documentul de presă.

Ca urmare a investigaţiilor preliminare, porcii în cauză proveneau de la o persoană din Bihor. În cele două situații, suinele nu erau identificate cu crotalii auriculare şi nici însoţite de documente sanitar-veterinare, medicii veterinari din circumscripţiile respective nefiind anunţaţi de aceste tranzacţii, fapt ce constituie o încălcare gravă a legislaţiei.

Cazul se află în continuare în cercetarea autorităţilor sanitare veterinare judeţene şi ale organelor de poliţie, iar investigaţiile vor continua în zilele următoare.

„Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrele Locale de Combatere a Bolilor au adoptat planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane. DSVSA Timiş şi Arad reiau solicitările către crescătorii de porcine să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoţite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare a porcinelor din exploataţiile de origine către alte locaţii se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală. Orice caz de moarte sau îmbolnăvire a animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice deosebit de grave generate de apariţia ei", se mai precizează în comunicat.

ANSVSA reiterează că pesta porcină africană nu afectează omul, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, singurele specii afectate fiind porcii domestici şi mistreţii.

În urma transmiterii unor probe prelevate dintr-o gospodărie din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, spre analiză, către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, specialiștii instituției au confirmat un al treilea focar de pestă porcină africană (PPA) în județul Vrancea, vineri, 11 ianuarie 2019, conform unei informări date publicității de Instituţia Prefectului.

„Probele au fost confirmate de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. Este vorba de doi purceluşi de circa 50 kg, dintr-o gospodărie din comuna Dumbrăveni. Se pare că proprietarul ar fi cumpărat furaje de la un comerciant ambulant, care a trecut prin zonă. Încă din cursul zilei de joi, au fost luate primele măsuri. Gospodăria a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport”, a precizat prefectul judeţului Vrancea, Sorin Hornea.

În acest sens, au precizat autoritățile locale, citate de Agerpres, a fost deschisă o investigaţie pentru a da de urma comerciantului care a vândut furajele, pentru că există pericolul ca şi alte persoane să fi cumpărat de la acesta.

„Furajele sunt un vector pentru propagarea pestei porcine. De aceea noi am interzis comercializarea lor în târguri. Dar întotdeauna când se iau măsuri radicale de acest tip, există pericolul comerţului ambulant, care nu poate fi controlat”, a adăugat Hornea.

Acesta este al treilea focar de pestă porcină confirmat în Vrancea, după ce în luna octombrie a anului trecut pesta porcină a fost confirmată într-o gospodărie din Homocea, iar în luna decembrie, într-o gospodărie din localitatea Gugeşti.

Până în prezent, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 287 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.092 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți, iar 360.800 de porci afectați de boală au fost eliminați.

Potrivit datelor aparținând Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății SC Carniprod SRL și-a reluat activitatea în data de 14.08.2018.

Tot până miercuri, 14 noiembrie 2018, au fost despăgubiți 7.862 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 190.110.490 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Până joi, 25 octombrie 2018, au fost despăgubiți 7.741 de proprietari de crescătorii de porci, exploatații afectate de virusul pestei porcine africane (PPA), valoarea totală a plăților fiind de 99.605.420 de lei, conform anunțului făcut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 266 de localități din 15 județe, cu un număr de 1.042 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 136 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 354.604 de porci afectați de boală.

„Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018”, se precizează într-un document transmis presei.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - șapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; - judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi; - judeţul Tulcea - 566 de focare (dintre care cinci focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 64 de cazuri la mistreţi; - judeţul Brăila - 103 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale); - judeţul Constanţa - 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; - judeţul Ialomiţa - 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 cazuri la mistreţi; - judeţul Galaţi - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Ilfov - nouă focare în gospodăriile populaţiei; - judeţul Călăraşi - 80 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi; - județul Buzău - patru focare în gospodăriile populaţiei; - județul Giurgiu - 18 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți; - județul Dâmbovița - un focar în gospodăria populației; - județul Teleorman - patru focare în gospodăria populației; - județul Maramureș - un focar în gospodăria populației.

În ceea ce privește despăgubirile, situaţia plăților se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei; - judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei; - judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.122 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 43.110.700 de lei; - judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 2.908 de exploatații dintr-un total de 2.945 de exploatații în valoare de 44.331.160 de lei; - judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei; - judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei; - judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei; - judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei; - judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 195 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 821.380 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

„ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţene.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Luni, 10 septembrie 2018, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea a transmis publicului larg o veste tristă, din păcate, și anume aceea că aproximativ 47 de procente din totalul porcilor aflați anul trecut în gospodăriile private din judeţul Tulcea au fost uciși sau au murit în ultimele luni din cauza pestei porcine africane (PPA).

Datele transmise presei centrale de directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, relevă că, în județul citat, sunt confirmate deja 542 de focate de PPA în care au fost afectate 456 de exemplare porcine şi unde au fost sacrificate 3.569 de suine.

În plus, medicii veterinari au aplicat metoda uciderii preventive în 47 de localităţi, unde au fost sacrificaţi 4.039 de porci din 752 de exploataţii.

„Sunt în lucru 585 de dosare pentru acordarea despăgubirilor aferente unui număr total de 4.306 porci. S-a plătit peste un milion de lei pentru 193 de exploataţii care aveau 1.666 de porci. Sunt deja finalizate 173 de dosare pentru despăgubirea a 1.860 de porci, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 8,809 milioane de lei”, a subliniat șeful DSVSA Tulcea.

Circa 30 la sută din suinele sacrificate în vederea prevenirii răspândirii PPA nu se aflau în evidenţele medicilor veterinari, proprietarii evitând înregistrarea lor.

„Conform Manualului Operaţional, după depistarea PPA se recurge la prima dezinfecţie, urmată de o curăţenie mecanică şi de alte două dezinfecţii. Dacă după respectarea acestui protocol, proprietarii doresc să-şi repopuleze gospodăria cu porci ar trebui să nu-şi ia mai mult de un animal într-o primă fază şi să vadă cum evoluează boala în judeţ. Dacă se respectă condiţiile minime de biosecuritate, printre care să nu vină în contact cu porcii din alte gospodării, coteţul porcului să fie împrejmuit, să nu aducă fân şi cereale din zone în care a evoluat boala, cred că populaţia poate să-şi repopuleze gospodăria cu porcine”, a adăugat Tuchilă, citat de agenția națională de presă.

Până la această oră, niciun crescător de animale în gospodăria căruia a evoluat PPA nu a înștiințat DSVSA cu privire la repopularea gospodăriei cu porci.

Direcția citată a achitat până în prezent suma de 160.000 de lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă din Tulcea, care deținea o fermă în care au fost ucise 252 de suine, şi a terminat evaluarea pagubelor din prima exploataţie comercială în care s-a depistat PPA.

Potrivit spuselor aceluiași Mitică Tuchilă, la societatea Carniprod SA, prima companie privată din judeţul Tulcea în care a fost identificat virusul, s-a finalizat dosarul de despăgubire, iar suma care urmează să fie plătită este de circa 10 milioane de euro.

„Societatea nu poate folosi încă ferma, dar poate utiliza abatorul, unitatea de procesare şi punctele de desfacere. Toate celelalte trei ferme de creştere a suinelor din judeţ care au fost afectate de PPA sunt închise, iar dosarele de despăgubire sunt în lucru”, a precizat șeful DSVSA Tulcea.

Medicii veterinari au înregistrat ultima suspiciune de pestă porcină africană într-o gospodărie privată la începutul săptămânii trecute, însă în mediul sălbatic au fost confirmate mai multe focare.

„În mediul sălbatic, am avut notificări din partea fondurilor de vânătoare. S-au depistat mai multe cadavre de mistreţi în zone sălbatice, s-au prelevat probe, iar marea majoritate au fost pozitive. Ultima confirmată a fost în zona Hamcearca-Nifon-Balabancea, unde au fost identificaţi mai mulţi mistreţi, iar probele au fost pozitive”, a precizat totodată Tuchilă.

Nu mai devreme de un an în urmă, în gospodăriile individuale din judeţul Tulcea erau înregistrate 17.000 de suine.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie 2018.

Aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE) în vederea acoperirii pagubelor produse fermierilor români de pesta porcină africană (PPA).

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de PPA face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, a precizat Daea.

Șeful de la Agricultură a precizat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Redăm mai jos intervenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Consiliul UE, cu privire la situația PPA în România:

„Doamnă președinte,
Domnule comisar,
Dragi colegi,

România, de-a lungul istoriei, a dovedit și poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar, din nefericire, a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 km la granița de răsărit a Uniunii Europene.

Nu am fost, nu suntem și nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situația capitulării în fața acestui virus, cum, de altfel, nu am fost în fața altor evenimente, dar principiul solidarității europene trebuie să funcționeze în orice situație.

De aceea, salut gestul elegant și responsabil al președintelui Consiliului, îți mulțumesc Juliane, că ai dat ocazia discutării acestei probleme, punând-o pe ordinea de zi, cum trebuie să vă mulțumesc, dumneavoastră, dragi colegi, că aveți răbdarea de a asculta în câteva cuvinte cu ce se confruntă la această dată Uniunea Europeană, în țara membră România, pe care o reprezint.

Vă rog să îngăduiți să prezint câteva elemente concrete privind evoluția bolii în zonă.

Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1.400 km, din care 274 km frontieră terestră, mai mult de 1.000 km frontieră fluvială și aproximativ 32 km frontieră maritimă, a fost amenințată de pesta porcină africană din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.

După cum bine știți, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina.

De la începutul anului 2017, virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina și Republica Moldova, la distanțe mai mici de 30 km de granița națională.
Știindu-se pericolul iminent prin prezența virusului în apropierea granițelor, instituțiile statului român au luat măsurile de prevenție stabilite și au pus în stare de funcțiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în țară a acestuia.

S-au aprobat acte normative cu putere de lege în Guvern și în Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, am avut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.

S-a aplicat cu strictețe planul de contingență privind prevenirea și eradicarea bolii. Deși au mai apărut focare, boala a fost menținută în aceeași zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experții UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulțumesc pentru sprijinul acordat.

Au fost numeroase întâlniri între specialiști, unde România a fost prezentă, participând activ și conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-și resursele interne și făcând față acestei prime încercări în luptă cu boala.

La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeași zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ținut în continuare sub control.

După un an de la confirmarea primului focar, mai precis în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat și în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, și anume în Delta Dunării, zonă aflată sub protecția mediului ca rezervație naturală.

Apariția a fost explozivă și deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare și contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată.

Apariția virusului în această zonă a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Practic, zona este sub control strict și se acționează pe baza planului de contingență.

Zilnic, se fac analize, interpretări și acțiuni concrete specifice fiecărei situații. La această dată, în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: județul Satu Mare, în nord-vestul țării, și județul Tulcea, în sud-estul țării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acționăm pentru menținerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia.
În acest context al situației date, în care complexitatea acțiunilor și specificitatea zonei, precum și modul atipic cu care ne confruntăm au putut fi constatate și de experții Comisiei, care au fost prezenți în România.

Iată un film scurt al evoluției pestei porcine africane la frontiera de est a Uniunii Europene, unde România acționează în interes propriu și în interesul Uniunii Europene, pentru izolarea zonei și eradicarea virusului.

Sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar, cât și social, cu efecte imediate pe termen mediu și lung, afectând și încrederea consumatorilor.

Băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă. Vor fi probleme și în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.

România a intrat în această suferință făcând tot ce poate și este în stare să facă.

Am socotit necesar, stimați colegi, să vă informez și să mă folosesc de această întâlnire și să solicit în numele țării mele ajutor.

De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil și lui Vytenis, o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercați de prezența acestui virus și de măsurile radicale de intervenție necesare a fi luate.

România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 și a Regulamentului nr. 1308 din 2013.

În acest context, solicităm sprijinul pentru instituirea de măsuri excepționale care vor include compensații pentru: - animalele ucise sau distruse din focare și din exploatațiile-contact; - pierderile suferite ca urmare a încetării producției de carne de porc pe o perioadă determinată; - produsele de origine animală distruse; - pierderile fermierilor generate de scăderea prețurilor pentru porcii din zonele afectate trimiși la abator.

De asemenea, ajutoarele vor viza costurile operaționale legate de curățire, dezinfecție, transportul și distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!”.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor s-a majorat simțitor în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 de suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au demarat procesul de eutanasiere a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea și care aparține Carniprod.

Conform autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea urmărește cu atenție situaţia din cinci localităţi şi dintr-o gospodărie situată la patru kilometri distanţă de municipiul reşedinţă unde evoluează focare de pestă porcină africană (PPA).

În acest demers, începând de luni, 18 iunie 2016, specialiştilor din judeţ li s-au alăturat colegi din Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Vrancea, toate suspiciunile de focare de PPA apărute în Ceatalchioi, Sălceni, Partizani, Parcheş, Somova şi la patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea fiind confirmate de analizele de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA).

Potrivit spuselor șefului DSVSA, în Tulcea a fost identificat virusul PPA inclusiv într-o căpuşă, iar insecta a fost trimisă pentru noi analize la IDSA. Aceasta este o insectă hematofagă care trebuie evitată atât în preajma animalelor, cât şi a omului, fapt pentru care se impune efectuarea dezinsecţiilor riguroase, cu substanţe adecvate.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea în urmă cu circa două săptămâni, după ce, în ultimii doi ani, zeci de asemenea focare au fost confirmate în Ucraina şi în Republica Moldova, în apropierea graniţei cu România.

Încă de la acel moment, specialiştii DSVSA au derulat campanii de informare a populaţiei cu privire la modul de prevenire a difuzării virusului şi au început recoltarea de extracţie a mistreţilor din mediul sălbatic pentru identificarea PPA.

Pentru prevenirea răspândirii virusului, DSVSA a decis instalarea unor covoare dezinfectante în apropierea localităţilor în care au apărut suspiciunile de PPA, precum şi la pasagerele care transportă călători în Delta Dunării. De asemenea, au fost instituite filtre, astfel încât niciun porc viu sau produs din carne de porc să nu mai poată fi transportat dintr-o zonă afectată.

În ciuda nenumăratelor semnale de alarmă trase de crescătorii de porci din România privind pericolul reprezentat de virusul pestei porcine africane, dar și pe fondul blocării aprobării hotărârii menite să modifice HG nr. 1156/2013, precum și pentru modificarea și completarea programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin HG nr. 830/2016, prin intermediul ANSVSA, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența primelor astfel de focare la suinele domestice dintr-o gopodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, în data de 31 iulie 2017, investigația epidemiologică relevând existența unui focar primar și a unui focar secundar.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritate, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a notificat toate structurile abilitate de la nivel național, structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul țării noastre.

Contactat telefonic, șeful APCPR, Ioan Ladoși, a precizat că și el a primit vestea ieri după-amiază (n.r. - marți, 31 iulie 2017) și a afirmat că din raportările pe care ANSVSA le-a făcut către OIE nu s-a făcut precizarea cum a avut loc infestarea sau care ar fi bănuiala cu privire la aceasta.

„Este încă încă în curs de investigare cum s-a putut întâmpla. Într-o gospodărie, indiferent cât de primitivă ar fi ea, există posibilitatea unui contact direct dintre mistreți și porcii domestici, dar mai puțin probabil sau să se fi întâmplat cum s-a întâmplat în Cehia, dar la mistreți, prin faptul că au ajuns la aceștia alimente contaminate; asta nu știm încă. Urmează să aflăm din ce ne va comunica Autoritatea”, a menționat Ladoși pentru Revista Fermierului.

El a adăugat că reprezentanții asociaților de specialitate de la noi din țară au încercat constant să facă riscul reprezentat de pesta porcină africană cât mai vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat”

Ioan Ladoși a mai menționat că la ultimele discuții din primăvară, cu autoritățile, practic, crescătorii au înțeles că nu se vorbește despre «dacă», ci «când» va intra pesta porcină în România, fapt, iată, confirmat.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat. Într-adevăr, ne-am temut foarte tare că boala va intra în țară. Iată că în ultima zi din iulie s-a întâmplat acest lucru. Ce este pentru noi foarte îngrijorător este faptul că aceste cazuri sunt la porcii din gospodăriile populației, față de situațiile din Cehia care au răbufnit acum o lună, unde a fost vorba strict doar de mistreți”, a mărturisit Ladoși. „Ca atare, noi avem deja o delegație la acest moment pentru discuții la ANSVSA, în privința planurilor pe care autoritatea le are în vedere în privința localizării și încercării de a stopa răspândirea bolii. Există un plan de bătaie, din ceea ce am înțeles noi; în mare parte l-am parcurs împreună cu autoritățile”.

Concret, mai spune el, există în dezbatere publică planul îmbunătățit referitor la lupta împotriva pestei porcine africane care le-a fost transmis pentru consultare asociațiilor de crescători din România.

„Sunt măsuri care par logice. În mod cert a existat o colaborare între autoritățile de la noi și cele care deja trec prin aceste probleme și au dobândit o anumită experiență, și aici mă refer la Polonia, Estonia și, mai recent, Cehia. Sunt și măsuri concrete prevăzute acolo, inclusiv una pe care, la un moment dat, acum mai bine de un an și jumătate, doi, noi am lansat-o cu un semn de urgență și care, la vremea respectivă, nu a fost luată în serios, și anume inclusiv luarea în calcul a punerii unor bariere, de genul gardurilor electrice, în zonele împădurite de la granița cu Ucraina”, a adăugat șeful APCPR.

Asociațiile de crescători propun practic închiderea zonei de risc (bine stabilită), precum și să nu se mai permită absolut niciun fel de mișcare a porcilor domestici înspre și dinspre acea zonă.

De asemenea, se propune eutanasierea suinelor aflate în zona de risc, într-un mod similar cu gestionarea situației de către statele vecine care s-au confruntat cu această boală.

„Astfel, fermele comerciale care reprezintă baza producției cărnii de porc din România vor fi protejate cât mai bine și nu vor intra sub incidența unor embargouri de transport, de livrări către abatoare sau către alte ferme”, a mai afirmat Ioan Ladoși. „Noi, la ora actuală, nu știm nici măcar despre ce localitate vorbim. Dacă iau prin comparație ceea ce au întreprins autoritățile din Cehia, în localitățile lângă care s-au găsit porci mistreți morți, practic au fost eutanasiate toate suinele, inclusiv cele domestice din gospodăriile învecinate. Numai în acest fel se poate face un control eficient al răspândirii bolii”.

ANSVSA: Posibilul vector – produsele de origine animală, contaminate. Șapte suine au fost eutanasiate deja

Printr-un document de presă, ANSVSA a transmis marți că din primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, au dat asigurări autoritățile competente, precizând totodată că și alte instituții specializate ale statului întreprind verificări în acest sens.

„Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră”, se mai arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, în perioada următoare va fi convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Tot ANSVSA anunță că în urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană (CE) ar urma să adopte o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Autoritate, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, până în prezent au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate și au fost ucise animalele din focar, iar cele șapte cadavre au fost distruse prin incinerare.

De asemenea, s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare și a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate.

Nu în ultimul rând, au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul pentru instituirea măsurilor specifice de control al bolii și a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

În această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea, au mai spus autoritățile.

Am scăpat de una, am dat de alta

La finele lunii mai 2017, consiliul director al APCRP preciza, prin vocea președintelui său, același Ioan Ladoși, că salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.

„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar-veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, se menționa în documentul APCPR.

Crescătorii de suine din România precizau totodată că decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitare veterinare centrale și locale, al fermierilor, cât și al medicilor veterinari din sectorul creșterii porcinelor de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin, prin care se asigură un status corespunzător de sănătate animalelor și trasabilitatea cărnii de porc.

În 2017, pentru prima dată după zece ani de restricții, România era recunoscută la nivel internațional ca țară liberă de pestă porcină clasică, „o șansă reală de dezvoltare” a sectorului de creștere a suinelor.