Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) face un apel ferm către autorități: să renunțe la retorica de confruntare, să angajeze urgent specialiști cu experiență reală la un asemenea nivel și să adopte politici construite împreună cu mediul de afaceri romanesc, nu impotriva lui. Numai astfel va putea fi combătută eficient evaziunea fiscală, fără a sacrifica încrederea și parteneriatul dintre clienți și operatorii din ospitalitate.

În contextul în care a mărit TVA pentru HoReCa cu trei procente, făcând practic mai scumpă mâncarea cetățenilor și lăsând antreprenorii să încaseze ura propriilor concetățeni, ANAF a lansat recent o campanie prin care promite clienților masa gratuită în cazul în care nu primesc bon fiscal.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), reprezentată de peste o mie de companii românești și 26.000 de angajați, nu a văzut în ultimii 15 ani vânzare fără bon fiscal și consideră această abordare o măsură superficială, care tratează întreaga Românie ca și cum s-ar fi întors 20 de ani în timp, care nu rezolvă problemele reale și care pune o presiune nejustificată asupra mediului de afaceri, în timp ce jignește, efectiv, populația.

„Susținem respectarea legii și aplicarea regulilor fiscale. Dar transformarea clienților în „inspectori” și tratarea antreprenorilor ca „suspecți permanenți” nu reprezintă o soluție. Este o atitudine punitivă, ce poate crea neîncredere și ostilitate acolo unde ar trebui să existe respect și colaborare”, subliniază Cătălin Mahu, vicepreședinte FPIOR.

Din partea antreprenorilor, FPIOR va înainta guvernului o serie de măsuri reale care pot salva situația bugetului.

„Amintim că România este o țară educată, nu una bananieră, cum îi plăcea presei să spună acum 20 de ani. Observăm cu stupoare că au adus pe ordinea de zi o non-problemă, o problemă demult rezolvată, ca și cum cetățenii noștri acum ar fi aflat că trebuie să primească bon fiscal. Nu înțeleg exact ce ascunde această nouă găselniță, dacă este vorba despre lipsa de informare la nivel decizional sau dacă intenția este de a jigni populația și de ne întoarce unii împotriva altora, dar îmi permit să spun că este pueril, iresponsabil și…întârziat 15-20 de ani acest proiect”, afirmă Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.

Soluția este conlucrarea, nu confruntarea

Industria ospitalității traversează o perioadă extrem de dificilă: lipsa de forță de muncă, costuri în creștere exponențială și instabilitate economică. În loc să caute soluții reale și să ofere sprijin unui sector vital pentru economia națională și pentru imaginea României, autoritățile aleg să transmită mesaje care stigmatizează operatorii.

„Nu putem accepta ca HoReCa să fie pusă la zid prin campanii ce seamănă neîncredere între clienți și antreprenori. Respectarea regulilor fiscale este obligatorie, dar aceasta trebuie să fie însoțită de educație, sprijin și consultare, nu de măsuri populiste care compromit încrederea publicului. Soluțiile adevărate se găsesc doar prin colaborare loială între stat, industrie și consumatori”, precizează Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începând cu data de 16 octombrie 2024 va demara Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri de plată în anul 2024.

În Campania 2024, Comisia Europeană și statele membre susțin menținerea derogării cu privire la plata avansului de până la 70% pentru intervențiile sub formă de plăți directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale. Această măsură se va vota la nivelul Comisiei Europene pe 5 septembrie 2024.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se vor face în lei, la cursul de schimb valutar care va fi stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024 şi va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

În 2024, campania de depunere a cererilor de plată a început cu o lună mai târziu decât în anii precedenți, însă APIA promite că va finaliza controalele pe teren până cel târziu la data de 11 octombrie, cu excepția controalelor pentru cerințele/obligațiile specifice, care se vor face în iarnă sau în primăvara anului următor.

Inspectorii APIA și cei ai instituțiilor de specialitate delegate desfășoară controlul la fața locului pentru cererile eșantionate în acest scop, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea Instrucțiunii nr. 16/1/05.07.2024, precum și pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024.

În afara controalelor pe care le fac inspectorii APIA, următoarele instituții fac și ele controale specifice, astfel:

• Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) face controalele pentru verificarea respectării de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare SMR 5-6 si SMR 9-11, pentru toți fermierii selectați la condiționalitate;

• Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) verifică fermierii selectați în eșantionul de condiționalitate (SMR 7 și SMR 8) și M10 (Agromediu și Climă);

• Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) face controalele delegate în sectorul zootehnic.

Controlul pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plăților finale.

În ceea ce privește procentul fermierilor controlați până la data de 6 august 2024, inclusiv, APIA informează că procentul este de 31,87% din eșantionul total, iar procentul parcelelor verificate la fața locului este de 32,3% din totalul parcelelor de controlat.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren, cererea de plată va fi respinsă de la plată.

În Campania 2024, au fost selectați pentru control clasic pe teren - sector vegetal un număr total de 7.912 fermieri, pentru controlul clasic pe teren - sector zootehnic un număr de 5.356 fermieri, iar pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ca urmare a controalelor efectuate în cursul lunii iulie, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 857 600 lei în unităţi din industria agroalimentară, anunță vocile autorizate ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Verificările s-au desfășurat în unităţile care desfăşoară activităţi în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume fructe.

„Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate, precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii”, precizează ANSVSA.

Cele mai mari amenzi au fost aplicate în judeţele Sibiu - 169 500 de lei (corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii), Bistriţa-Năsăud - 155 000 de lei (igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efectuare acţiuni de dezinsecţie-deratizare) şi Cluj - 114 800 de lei (lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare).

Totodată, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, a contaminanţilor, a aditivilor şi a substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Zeci de inspectori din cadrul Direcției Generale a Vămilor și al Direcției Regionale Vamale București desfășoară o acțiune de verificare în Piața de Gros Pucheni, în contextul intensificării importurilor și achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, potrivit ANAF.

Obiectivele acțiunii sunt supravegherea și controlul comercianților în vederea identificării și sancționării fraudelor vamale și fiscale, verificarea calității și siguranței legumelor și fructelor comercializate, controlul actelor de proveniență a acestora.

Operațiunea Direcției Generale a Vămilor beneficiază de suportul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al Jandarmeriei Române.

Acțiunile inspectorilor vamali, de verificare și monitorizare a piețelor și a altor spații de desfacere a legumelor și fructelor, vor continua.

ANAF a anunțat că demarează la nivel național acțiunea „Demetra”, în cadrul căreia verifică integral circuitele de comercializare a legumelor și fructelor. Din dispoziția ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, și a președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achizițiile intracomunitare și importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei și rețelele de vânzare angro și en detail ale acestor produse.

Pentru prevenirea și combaterea fraudei fiscale și vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor și fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achizițiilor intracomunitare și a importurilor, corectitudinea actelor de proveniență și de însoțire a produselor, corespondența cu realitatea a facturilor, chitanțelor și bonurilor fiscale.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a avertizat, miercuri, 10 aprilie 2019, ANSVSA, Protecția Consumatorului, Oficiul Antifraudă și Autoritatea Națională a Vămilor că dacă nu implementează un sistem care să oprească importurile de legume și fructe „de contrabandă”, actualii angajați instituționali vor fi înlocuiți.

„Acum, în fața dv., le transmit un ultim avertisment celor de la Autoritatea Sanitară Veterinară, celor de la Protecția Consumatorului, Antifraudă și Vămi, dacă într-un timp foarte scurt nu vor reuși să realizeze un sistem prin care în România să nu mai intre marfă de contrabandă, mă refer în special la legume și fructe. Dacă nu vor fi în stare să analizeze fiecare fruct, legumă care intră în România, să nu mai intre ceva nesănătos, atunci mai bine să plece acasă sau de unde au venit. Trebuie să reușim să nu mai existe în România acest standard dublu. anume roșiile bune se păstrează pentru țările din Vest, iar în România vin roșii proaste și nesănătoase. E valabil pentru orice legumă, fruct care intră în această țară”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a mai afirmat că a vorbit cu reprezentanți ai hypermarketurilor privind controale pe lanțul de producție și procesare ale fructelor și legumelor și se întreba dacă este verificată calitatea transporturilor care ajung cu aceste produse în România.

Ca urmare a unor controale efectuate pe parcursul lunii mai în unităţi cu activitate în mai multe domenii, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti au aplicat 45 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.445 lei şi au retras de la comercializare peste 182.000 de kilograme de produse de origine animală, respectiv 2.130 de ouă, anunță instituţia citată.

Concret, în perioada 1 - 31 mai 2018, inspectorii au efectuat un număr de 1.747 de controale în unităţi cu activitate în sectorul alimentar, cel de sănătate şi de bunăstare animală, de nutriţie animală, cât și în unităţi din domeniul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, respectiv în exploatații non-profesionale de animale.

În urma verificărilor efectuate în această perioadă au fost aplicate 45 de sancţiuni contravenţionale, conform HG 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 109.445 lei, precum şi nouă avertismente, conform OUG 2/2001.

Totodată, în urma controlului documentar şi a expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, au fost retrase/confiscate de la comercializare cantitatea de 182.072,49 kilograme de produse de origine animală (SNCU) şi 2.130 de ouă, acestea fiind dirijate către unităţi specializate pentru neutralizare.

Complementar, pentru deficienţele constatate s-au dispus interzicerea desfăşurării activităţii în cazul a trei operatori economici prin emiterea de ordonanţe de interzicere a activităţii (OIA) şi suspendarea temporară a activităţii pentru 14 operatori economici, fiind emise în acest sens ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).

Au fost evaluate în vederea autorizării/înregistrării conform prevederilor Ordinului ANSVSA 57/2010 şi Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, 219 unităţi şi 120 de mijloace de transport produse de origine animală şi non-animală, iar pentru 90 de mijloace de transport s-a acordat viza anuală.

În plus, pentru prevenirea unor situaţii cu implicaţii deosebite, au fost verificate săptămânal locaţiile în care s-au organizat târguri pentru comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, de către producători particulari.

„Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate de către inspectorii DSVSA Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de recepţie, producere, depozitare, comercializare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind marcarea, etichetarea, ambalarea şi manipularea produselor alimentare, depozitarea deşeurilor de origine animală în afara locurilor special amenajate, comercializarea produselor veterinare fără prescripţie, nerespectarea prevederilor privind ambalarea şi etichetarea produselor medicinale veterinare, existenţa la controlul documentelor a unor neconcordanţe între situaţia existentă şi atestările din certificatele sanitare veterinare de transport”, se menţionează într-un comunicat al DSVSA.

În plus, DSVSA Bucureşti a monitorizat în această perioadă activitatea de import produse alimentare de origine non-animală provenite din ţări terţe, în acest sens fiind verificate 160 de transporturi (legume, fructe, dulciuri etc.), fiind prelevate 43 de probe, în vederea efectuării testelor de laborator.

În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.

În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.